SLOVACIA

Republica Slovac Forma de guvernmnt: republic Suprafaa: 48.845 km Populaia: 5.414.937 locuitori Limba oficial: slovaca Religie: romano-catolici, protestani, ortodoci Capitala: Bratislava Moneda: coroan slovac (SKK) Ziua independenei: 1 ianuarie 1993 Fus orar: GMT +1/+2 Domeniu Internet: .sk Prefix telefonic: 00 421 Aezare geografic Slovacia este o ar situat n Europa Central. Slavizat n secolul VI, ara a constituit inima Marii Moravii din secolul IX i o provincie a Ungariei din secolul X pn n secolul al XX-lea. Slovacia i Republica Ceh au constituit din noiembrie 1918 pn n decembrie 1992 Cehoslovacia (cu excepia perioadei 1939 - 1945). ara a redevenit independent n 1993, prin separarea de Cehia, la trei ani dup Revoluia din 1989, care a pus capt regimului autoritar comunist impus de ctre sovietici dup Primvara de la Praga din august 1968. Semnificaia expresiei Primvara de la Praga se referea la "dezgheul" pe care micarea democratic l-a produs n contiina cehilor i a slovacilor (respectiv, a ceho-slovacilor, cum erau denumii oficial pe vremea aceea) referitor la democratizarea rii i ncercarea, pe atunci prematur de naiv, de a scpa de influena sovietic. Vecini rile nvecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria n vest i Ungaria la sud. Slovacia face parte din Uniunea European de la 1 mai 2004, precum i din NATO Relief Peisajul slovac este foarte contrastant la nivelul reliefului. Carpaii (la poalele crora se afl Bratislava) se ntind pe cea mai mare parte a nordului rii. Printre acetia, se disting Munii Tatra (Tatry), care sunt o destinaie foarte popular pentru schi i care de asemenea conin numeroase lacuri i vi, precum i cele mai nalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovsky (2.655 m) i Krivan, simbol al rii. Cmpiile se gsesc n sud-vest (de-a lungul Dunrii) i sud-est. Cele mai mari ruri slovace, altele dect Dunrea (Dunaj) sunt afluenii acestuia, Vh i Hron, precum i Morava care formeaz frontiera cu Austria. Clima Clima este temperat-continental, cu precipitaii bogate, cu veri relativ rcoroase i ierni friguroase, nnorate i umede (precipitaii abundente sub form de ninsoare). Temperatura medie: cea mai ridicat de 10C i cea mai sczut de 3,7C.

Turism Cadrul natural de mare atracie turistic i valorile cultural-istorice (castele, biserici, muzee, elemente etnofolclorice) reprezint zestrea turistic a Slovaciei, n cadrul creia se contureaz trei areale turistice: Slovacia Occidental cuprinde Cmpia Mic a Dunrii Mijlocii, Carpaii Mici i Albi, n care se regsesc importante staiuni balneoclimaterice de rezonan european: Peitani, Bezovec, Nimnica, Smrdki, Luilacovice, Zilina; atraciile naturale sunt completate de cele cultural-istorice de mare valoare, anume castelele medievale i Bratislava; Slovacia Central cuprinde Munii Tatra Mare (2250 m) i Tatra Mic (2043 m) n vest, Fatra Mare i Mic (1700-1592 m), Metaliferii Slovaci (1459 m) i Podiul Krupinei n sud, cu peisaje de mare varietate i pitoresc, staiuni balneare, castele gotice, fortificaii medievale i orae istorice; Slovacia Oriental cu Masivele Tatra i Metaliferii Slovaci n vest, Podiul Ondavei n est, Beskizii Rsriteni, Cmpia Slovaciei Orientale, Munii cristalini Slanske i vulcanici Virkolat. Turismul cunoate, din 1990, un proces de revigorare n aceast ar. Capitala sa este Bratislava (vechiul Presburg), cu o populaie de 430.000 locuitori. Cellalte orae importante sunt Koice (Caovia), Preov, Nitra, ilina, Bansk, Trnava i Martin. Atracii turistice Principalele atracii turistice ale Slovaciei sunt: Parcurile Naionale, relieful montan i peterile: Parcul Naional Tatra nalt (Tanap) are o suprafat de 70 000 ha i este cea mai spectaculoas arie montan din Slovacia sub aspect tiinific i turistic. Are peste 20 de vrfuri ce depesc 2500 m, circa 100 lacuri glaciare, forme carstice, elemente floristice i faunistice deosebite. Este amenajat pentru turism, existnd o reea dens de trasee marcate spre cele mai atrgtoare locuri. Alturi de drumeie, n Tatra nalt resursele sunt favorabile i sporturilor de iarn aici fiind centrul de schi al rii - , tratamentului balnear, sporturilor nautice, pescuitului i vntorii sportive. Parcul Naional Tatra Joas (Napant) include de asemenea domenii schiabile, staiuni turistice, posibilitatea practicrii raftingului. Aici se gsete Mnstirea Roie construit n stil gotic. Tatra Joas include o parte a Paradisului Slovac, ce etaleaz peisaje carstice unicate: grote dintre care renumita Dobsina, cea mai veche peter din Europa - , chei, defilee, cascade, platouri carstice cu specii floristice specifice. Parcul Naional Pieniny (Pienap), n care se afl Canionul Dunajec, lung de 9 km. Munii Metaliferi Slovaci cu centre de schi, vaste domenii amenajate n acest scop, telescaune, teleferice, n apropierea oraului Koice. Rurile i lacurile glaciare sau antropice compenseaz lipsa unei ieiri la mare a Slovaciei. Acestea sunt amenajate pentru agrement i recreere astfel nct s intereseze att turismul intern, ct i pe cel internaional: Lacul Domasa pe rul Ondava, de exemplu, nalt de 36 m, a favorizat dezvoltarea a ase centre odihn, recreere i agrement nautic n Podiul Ondava. Staiunile balneare sunt o alt ofert turistic cu rezonan internaional. Slovacia este o ar cu un numr foarte mare de izvoare curative i cu depozite de nmol de cea mai bun calitate, pe care

oamenii le folosesc pentru a vindeca o varietate de boli. Aceast ar, dei mic, are nu mai puin de 1160 izvoare minerale, termale i bicarbonatate nregistrate. Staiunile balneoclimaterice reprezint numai o parte din potenialul de regenerare, vindecare i pstrare a sntii al Slovaciei, potenial corespunztor mediului sntos al acestei ri. Una dintre cele mai cunoscute astfel de staiuni, i ora istoric totodat, datnd din secolul al XII-lea, este Bardejov destinat tratrii afeciunilor digestive i respiratorii i considerat a fi o rezervaie de monumente urbane. Oraele medievale, construciile religioase, castelele, conacele i fortreele sunt dovada existenei Slovaciei ca punct de rscruce al Europei nc din cele mai vechi timpuri; drumurile comercianilor ce treceau prin aceast ar i numeroasele invazii au dus la construirea acestor aezminte. n Slovacia sunt 18 orae istorice, recunoscute pentru cldiri de epoc, fortificaii, bastioane, biserici, hoteluri, catedrale n stil gotic, baroc sau renascentist. Printre acestea se numr: Levoa, Trnava, Preov, Koice, Kremnica, Nitra,Spisska-Kapitula, Sobota, Bardejov, Bansk Bystrica, Bansk tiavnica acesta din urm fcnd parte dintr-un Program UNESCO de Pstrare a Valorilor Culturale i Naturale, la fel ca multe alte monumente antropice i naturale ale aceleiai ri. Bratislava Este situat pe Dunre, aproape de graniele Slovaciei cu Austria i Ungaria i destul de aproape de grania cu Republica Ceh. Se afl la doar 60 de km de Viena. Oraul are cea mai mare densitate a populaiei din Europa central. Munii Carpai ncep pe teritoriul oraului (Mal Karpaty, Carpaii Mici). Bratislava este sediul preediniei, parlamentului i guvernului slovac. n ora se afl cteva universiti, muzee, teatre i alte instituii culturale, printre care Slovensk filharmnia (Orchestra Filarmonic Slovac). La nivelul tradiiilor, oraul slovac poart i semnele influenelor venite Austria, Ungaria etc. n trecut a fost un ora din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are i alte nume, n uz pn la finalul Primului Rzboi Mondial: Pressburg (german, chiar i astzi alternativa oficial) i Pozsony (maghiar). Este un puternic centru cultural i industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-castel, cetatea medieval Devin, muzee, Teatrul Naional Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfntului Martin unde a fost ncoronat mprteasa Maria Tereza, Insula Zytny nchis de cele dou brae ale Dunrii. Ambasade Ambasada Romniei n Slovacia Adresa: Frana Krala 11, Bratislava Telefon: (00 421 2) 524.91.665.; 524.93.562. Fax: 524.44.056. E-mail: ro-embassy@ba.sknet.sk Slovacia (forma lung: Republica Slovac; slovac: Slovensko, forma lung Slovensk republika) este o ar fr ieire la mare din Europa Central, cu o populaie de peste 5 milioane de locuitori i o suprafa de aproximativ 49.000 km. rile nvecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria n vest i Ungaria la sud. Capitala i cel mai mare ora este Bratislava, n sud-vestul rii. Slovacia este membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC i a altor organizaii internaionale. Slovacia este o republic, condus de un preedinte, ales prin vot direct i universal la fiecare cinci ani. Puterea executiv este exercitat de ctre prim-ministru, care este de obicei eful partidului sau

al coaliiei majoritare din parlament, numit fiind de preedinte. Restul guvernului este numit de ctre preedinte la recomandarea primului ministru. Puterea legislativ este constituit de Consiliul Naional al Republicii Slovace (Nrodn Rada Slovenskej Republiky), parlament monocameral format din 150 de membri. Parlamentarii sunt delegai pentru un mandat de patru ani proporional cu voturile obinute. Puterea judectoreasc este reprezentat de ctre Curtea Constituional (stavn sd), care decide chestiunile constituionale. Cei 13 membri ai si sunt numii de preedinte, de pe o list de candidai realizat de Parlament. Slovacia este mprit n 8 regiuni (kraje, la singular kraj), denumite dup capitala lor: Bansk Bystrica, Bratislava,Koice, Nitra, Preov, Trenn, Trnava,ilina. De asemenea exist 79 de districte (okres), ce nu au rol asministrativ, fiind utilizate doar pentru statistici. Capitala sa este Bratislava (vechiul Presburg), cu o populaie de 430.000 locuitori. Cellalte orae importante sunt Koice, Preov, Nitra, ilina, Bansk Bystrica, Trnava i Martin. Peisajul slovac este foarte contrastant la nivelul reliefului. Carpaii (la poalele crora se afl Bratislava) se ntind pe cea mai mare parte a nordului rii. Printre acetia, se disting Munii Tatra (Tatry), care sunt o destinaie foarte popular pentru schiori care de asemenea conin numeroase lacuri i vi, precum i cele mai nalte puncte ale Slovaciei, Gerlachovsk (2.655 m) i Krivan, simbol al rii. Cmpiile se gsesc n sud-vest (de-a lungul Dunrii) i sud-est. Cele mai mari ruri slovace, altele dect Dunrea (Dunaj) sunt afluenii acestuia, Vh i Hron, precum i Morava care formeaz frontiera cu Austria. Clima slovac este temperat, cu veri relativ rcoroase i ierni friguroase, nnorate i umede (precipitaii abundente sub form de ninsoare). Majoritatea locuitorilor Slovaciei sunt de naionalitate slovac (86%). Ungurii sunt cea mai mare minoritate etnic (9,7%) i sunt concentrai n sudul i estul rii, la frontiera cu Ungaria. Cellalte grupuri etnice cuprind iganii, cehii, rutenii, ucrainenii, germanii i polonezii. Sportul naional este hocheiul pe ghea. Slovacii au ctigat campionatul mondial n 2002. O curiozitate turistic rar i interesant din Slovacia oriental (lng Kosice) este numrul mare de biserici rurale din lemn de pdure, care aduc la aa-numitele stavkirke din Norvegia. Limbi oficiale Slovaca Independen - Desprirea de Cehoslovacia 1 ianuarie 1993 PIB (PPC) estimri - Total 87.129 miliarde $ - Pe cap de locuitor 9.305 $ Moned euro (, EUR) Prefix telefonic ++421 Fus orar UTC +1 / +2

Slovacia porneste din muntii Tatra si se asterne peste campii, canioane, pesteri si lunci. Tara a devenit independenta in 1993, ca rezultat al faimosului Divort de Catifea, iar astazi este una dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din Europa Centrala. Vacantele de familie, statiunile balneoclimaterice si sporturile fac parte din ofertele turistice ale Slovaciei. Orasele principale sunt capitala Bratislava, Koshice, Zilina si Poprad, acestea oferindu-va o varietate de atractii. Taberele de vara si de iarna din muntii Tatra si alte regiuni ale tarii primesc mii de copii si parinti din toata Europa. Slovacia atrage prin comoditatea si comfortul oferite - de la trenurile mici si linistite, cu doua sau trei compartimente pana la satele alpine, vechile asezari de mineri din Vlkolinec si stradutele tacute din orasul medieval Bardeiov, Slovacia este o destinatie "domestica". Aproape fiecare castel ruinat din Slovacia are propria legenda. Una dintre acestea este povestea castelului Csejte - o contesa necrutatoare ucide trei fete tinere si se imbaiaza in sangele lor, pentru a intineri. De altfel, in multe zone inca mai persista credintele in deochi, vrajitori si alte fiinte supranaturale. Principalele atractii turistice Explorati capitala Bratislava si centrul istoric (Stave Mesto), Castelul Bratislava din secolul XV si Galeria Nationala Slovaca de pe malul apei. Admirati faimosul castel ruinat, Devin, aflat la 9km nord-vest de capitala. In apropiere de acest loc germanii au suferit infrangeri dureroase in 864 si 871, zona fiind foarte importanta pentru Slovacia. Priviti zidurile medievale aproape intacte ale orasului Trnava, care a fost centrul administrativ al bisericii ungare intre secolele XVI si XVIII. Vizitati Nitra, capitala agriculturala a Slovaciei. Suiti pana la castelul ruinat. Catedrala gotica de la castel contine moastele unui sfant din secolul X, iar alaturi se afla palatul baroc al episcopului de Nitra. Indreptativa spre tinuturile deluroase - Tatra Inalta, Tatra Joasa si Parcul National Mala Fatra va ofera o abundanta de viata salbatica, pante de munti si lacuri. Vizitati regiunea Spis, unde se afla multe situri religioase, inclusiv biserica gotica Sf Iacov si catedrala romanesca Sf Martin. Plimbati-va in jurul castelului Spis, care dateaza din secolul XII si este cel mai mare castel medieval din Europa centrala. In apropiere, orasul cetate Levoca a devenit capitala bogata a Uniunii Saxonilor Spis in 1271. Balaciti-va in statiunea Aqua City din Popran, care va ofera numeroase piscine termale, tratamente spa si crioterapie, in cadrul careia corpul este racit intr-o camera cu -121C. Admirati cea mai frumoasa cladire art nouveau a Slovaciei - Mausoleul Andrassy de la Krasna Horka. Vizitati gheizerul Herlany, la nord-est de Kosice, care arunca in aer apa minerala rece, pana la 30m, la fiecare 33 de ore. Sarbatoriti cu localnicii petrecerile populare ce au loc in mai multe sate si orase, in lunile de vara pana in septembrie. Mergeti cu bicicleta pe cel mai lung traseu din Europa, Traseul de Ciclism Dunarea, care se intinde de-a lungul fluviului, prin Viena, Bratislava si Sturovo. Daca traversati Dunarea ajungeti in Ungaria.

 In peisajul glaciar veti gasi lacuri si rauri in care puteti inota si pescui. Cele mai bune locuri sunt la Liptovska Mara, Orava si Zemplinska Sirava. Pe raul Dunajec din Parcul National Pieniny puteti face rafting. Descoperiti partiile din centrele de schi din cele 30 de regiuni muntoase. Cele mai bune se afla in Muntii Tatra. Alte destinatii populare sunt Bardejovske Kupele, Dudince si Piestany. Gastronomie Bryndzove halusky este mancarea nationala a Slovaciei, facuta din galuste de cartofi si branza sarata de oaie. Deasupra se pun felii de sunca prajita. Slovacia este una dintre cele trei tari din lumea intreaga in care Coca-cola nu este pe primul loc la bauturile non-alcoolice. Slovacii prefera Vinea, un suc de struguri si Kofola, care se aseamana cu Coca-cola. Vinurile locale se aseamana cu cele Riesling germane, insa sunt si vinuri dulci, numite Tokaj, produse in regiunile de la granita de sud. Slovacia produce si bauturi spirtoase - Slivovica (rachiu de prune), Hruskovica (rachiu de pere) si Demanovka (lichior). Cea mai populara bautura este un fel de gin, numit Borovicka. Istorie Teritoriul de astazi al Slovaciei a fost locuit in secolul VI de slovacii slavi. Acestia faceau parte din imperiul moraviei. In 907 germanii si maghiarii au cucerit Moravia, iar slovacii s-au aflat sub control ungar din secolul X pana in 1918. Cand imperiul condus de Hapsburgi s-a prabusit in 1918, slovacii s-au unit cu teritoriile cazace ale Boemiei, Moraviei si parti ale Silesiei, pentru a forma Cehoslovacia. In martie 1939, Germania a ocupat Cehoslovacia, creand un guvern de fatada, condus de Monsignor Josef Tiso. Tara a fost eliberata de germani de catre armata sovietica in 1945, iar Slovacia a revenit la statutul initial. Dupa ce partidul comunist a preluat puterea, in 1948, Slovacia a fosi din nou supusa unei centralizari in guvernul Cehoslovaciei, fapt ce a dus la neantelegeri intre cele doua state. In 1969 natiunea a devenit Republica Socialista Slovaca a Cehoslovaciei Aproape 42 de ani de comunism s-au sfarsit cu alegerea lui Vaclav Havel ca presedinte al Cehoslovaciei si inceputul reformei democratice. La sfarsitul anului 1991 s-a ajuns la concluzia ca este necesara o despartire intre cele doua state. Republica Slovacia si-a inceput existenta in 1 ianuarie 1993. Informatii utile Expresii standard - Dobry den (buna ziua), Velmi ma tesi (incantat de cunostinta). Daca va adresati cu formula de respect - Pan pentru Domnul si Pani pentru Doamna. Daca sunteti invitati la cina, descaltati-va dupa ce intrati in casa si aduceti flori gazdei. Gestul prin care ii urati cuiva noroc este mana facuta pumn, cu degetul mare in interior. Ora locala este GMT +1. Bansk Bystrica Este un ora n Slovacia central, pe rul Hron, fiind amplasat ntr-o vale larg, ntre Tatra Mic, Fatra Mare i Munii Kremnica. Cu 81.281 de locuitori, este al aselea ora ca mrime al rii. Este reedina unei regiuni (kraj) sau Uniti Teritoriale Supreme (VC) i a unui district (okres). n trecut, Bansk Bystrica a fost un important ora minier. n secolul al XX-lea a devenit un centru al Slovaciei centrale. Oraul are un centru istoric. Banska Bystrica este cel mai important centru cultural, istoric si economic al regiunii din centrul Slovaciei. Primele date scrise despre oras dateaza din 1255, orasul fiind atestat de regele Bela IV. La

sfarsitul secolului XV aici s-a infiintat o companie miniera, ce curand a devenit cea mai populara si mai profitabila companie din zona. Banska Bystrica are un centru frumos, ce reflecta arhitectura slovaca si este dominat de un monument cultural national. Cea mai veche cladire din oras este biserica Fecioarei, o cladire caracteristica pentru schimbarile din arhitectura europeana. Printre monumentele importante din Banska Bystrica se numara si Turnul cu Ceas care, asemeni celui din Pisa, este inclinat. Puteti vizita cele cateva galerii de arta si muzee, printre care muzeul SNP, ce comemoreaza rezistenta impotriva opresiunilor naziste. Obiective turistice Banska Bystrica Muzeul Stredoslovenske O casa renascentista renovata.

Muzeul SNP Contine obiecte si documente ce fac referinta la rezistenta din cel de-al doilea razboi mondial. Mai contine mormantul eroului necunoscut si avioane ruse originale. Biserica Adormirii Maicii Domnului Construita in stilurile Romanesc si Gotic. Unul dintre altare a fost sculptat de faimosul maestru Paul de Levoca. Biserica a fost construita in secolul XIII si este inconjurata de ramasitele cimitirului antic. Castelul Banska Bystrica Acesta este cea mai veche parte a orasului. Din fortificatiile originale s-au mai pastrat poarta principala, trei bastioane si o parte din ziduri. Casa lui Veit Muhlstein Aceasta casa a apartinut unui miner medieval care si-a construit o casa enorma, langa piata orasului.

BRATISLAVA Bratislava ( Pronunat n slovac: bracslava; n slovac pn n 1919 Preporok, german Pressburg, maghiar Pozsony, n romn de asemenea Pojon) este capitala i cel mai mare ora din Slovacia i are o populaie de aproximativ 430.000 locuitori.[1] Bratislava este situat pe Dunre, aproape de graniele Slovaciei cu Austria i Ungaria i destul de aproape de grania cu Republica Ceh. Se afl la doar 60 de km de Viena.[2] Munii Carpai ncep pe teritoriul oraului (Mal Karpaty, Carpaii Mici). Bratislava este sediul preediniei, parlamentului i guvernului slovac. n ora se afl cteva universiti, muzee, teatre i alte instituii culturale, printre care Slovensk filharmnia (Orchestra Filarmonic Slovac).[3] La nivelul tradiiilor, oraul slovac poart i semnele influenelor venite din Austria, Ungaria etc. n trecut a fost un ora din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are i alte nume, n uz pn la finalul Primului Rzboi Mondial: Pressburg (german, chiar i astzi alternativa oficial) i Pozsony (maghiar). Bratislava este situata pe Dunare, aproape de granitele Slovaciei cu Austria si Ungaria si destul de aproape de granita cu Republica Ceha. Se afla la doar 60 de km de Viena. In oras sunt cateva universitati, muzee, teatre si alte institutii culturale, printre care Slovensk filharmnia (Orchestra Filarmonica Slovaca). La nivelul traditiilor, capitala slovaca poarta si semnele influentelor venite Austria, Ungaria etc. In trecut a fost un oras din Imperiul Austro-Ungar, motiv pentru care are si alte nume, in uz pana la

finalul Primului Razboi Mondial: Pressburg (germana, chiar si astazi alternativa oficiala) si Pozsony (maghiara). Bratislava este un puternic centru cultural si industrial cu numeroase obiective turistice: fortul-castel, cetatea medievala Devin, muzee, Teatrul National Slovac, Vechiul Turn, Catedrala Sfantului Martin - unde a fost incoronata Imparateasa Maria Tereza, Insula Zytny - inchisa de cele doua brate ale Dunarii. Dupa o lunga perioada in care s-a aflat in umbra Pragai, capitala fostei Cehoslovacii, Bratislava a inceput sa-si construiasca singura un nume. Aflata la numai 60 de kilometri de Viena, capitala slovaca este, din toate punctele de vedere, un oras vechi, cu un centru istoric renovat impresionant si cu o arhitectura baroca habsburgica ce ascunde trecutul comunist. Situarea Bratislavei la granita cu Austria si apropierea de Ungaria si Republica Ceha au avut ca rezultat un trecut politic agitat, dar ca in toate orasele aflate la intersectia unor culturi diferite - si aici s-au creat premisele diversitatii arhitectonice sau culinare. Date istorice: Bratislava a inflorit in timpul domniei Mariei Tereza a Austriei, din secolul al XVIIIlea, devenind cel mai mare si mai important oras de pe teritoriul actualelor Slovacia si Ungaria. Populatia s-a triplat; s-au construit multe palate, manastiri, conace si strazi, iar Bratislava a fost centrul vietii sociale si culturale a regiunii. Cu toate acestea, orasul a inceput sa-si piarda din importanta in timpul domniei fiului Mariei Tereza, Iosif al II-lea, in special cand bijuteriile coroanei au fost duse la Viena, in 1783, cu scopul de a intari legatura dintre Austria si Ungaria. Multe functii centrale au fost mutate la Buda, impreuna cu o mare parte din nobilime. Bratislava a devenit un centru al Miscarii Nationale Slovace: in 1783, primul ziar in slovaca, Presspurske Nowiny, si primul roman in slovaca au fost publicate. Istoria Bratislavei din secolul al XIX-lea a avut stranse legaturi cu evenimentele majore din Europa. Pacea de la Pressburg intre Austria si Franta a fost semnata la Bratislava, in 1805. Castelul Devn a fost devastat de trupele lui Napoleon in 1809, si Castelul Bratislava distrus de foc in 1811. Ca reactie la Revolutia din 1848 pe teritoriu habsburgic, Ferdinand I al Austriei a semnat, in palatul arhiepiscopului primat din Bratislava, asa-numitele Legi din Martie, care, intre altele, prevedeau inclus abolirea serbiei. In peroioada regimului socialist, dupa preluarea puterii in Cehoslovacia de catre Partidul Comunist Cehoslovac in februarie 1948, orasul a anexat noi teritorii, si populatia a crescut semnificativ. Proportia de etnici slovaci a atins 90% din populatia orasului. Arii rezidentiale mari, consistand in cladiri inalte din prefabricate, precum cele din cartierul Petrealka, au fost construite. Guvernul comunist a construit cateva edificii grandioase, precum podul Nov Most si sediul Radioului Slovac, afectand uneori in mod negativ zona istorica a orasului. In 1993, orasul a devenit capitala noii Republici Slovace, formate in urma Divortului de Catifea. In anii 1990 si la inceputul secolului XXI, economia orasului a inflorit datorita investitiilor straine. Orasul a gazduit evenimente culturale si politice importante, inclusiv Summitul Slovacia 2005 intre George W. Bush si Vladimir Putin.

POLONIA

Republica Polonia Forma de guvernmnt: republic Suprafaa: 312.685 kmp Populaia: 38.635.144 locuitori Limba oficial: poloneza Religie: catolici 95%, ortodoci, protestani. Capitala: Varovia Moneda: zlot Ziua naionala: 11 noiembrie Fus orar: GMT +1/+2 Domeniu Internet: .pl Prefix telefonic: 00 48 Ambasade Ambasa Romniei n Polonia Adresa: Ul. Chopina 10, Warszawa Telefon: 628 31 56; Fax. 628 52 64 Email: bucur@bptnet.pl

Polonia (polonez Polska), oficial Republica Polon (polonez Rzeczpospolita Polska[1]), este o ar din Europa Central, care se nvecineaz cu Germania la vest, Cehia i Slovacia la sud, Ucraina i Belarus la est, i Lituania, Rusia i Marea Baltic la nord. Are de asemenea o frontier maritim cu Danemarca i Suedia. ntreaga suprafa a Poloniei este de 312.683 km, sitund acest stat pe poziia 69 n lume din punct de vedere al suprafeei. Polonia are o populaie de 38,1 milioane de locuitori, concentrai principal n orae i municipii mai mari, precum capitala istoric Cracovia, i cea actual Varovia. Polonia i-a recptat independena n 1918 dup Primul Rzboi Mondial, dar i-a pierdut-o din nou n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial, fiind ocupat de forele Germaniei Naziste i Uniunii Sovietice, dup 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni Sovietice. n anul 1989, dominaia comunist a fost rsturnat i Polonia a devenit ceea ce este neoficial denumit A treia Republic Polonez. Astzi, este al aselea stat dup populaie n Uniunea European. Este o republic compus din aisprezece voievodate (wojewdztwo). Polonia este membr a NATO, ONU, OECD i a Organizaiei Mondiale a Comerului. Conform Constituiei Republicii Poloneze din anul 1997, Polonia este o republic parlamentar bazat pe principiul separrii puterilor n stat Dup cderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat n republic democratic, i precum vecinii si, s-a confruntat cu probleme economice i cu inflaia. n 2007 este clasificat drept stat n curs de dezvoltare. n 1999 a devenit membru al NATO i n 2004 al Uniunii Europene. n 2007 Polonia a intrat n spaiul Schengen. Teritoriul Poloniei se extinde peste cinci regiuni geografice. La nord-vest se afl litoralul Mrii Baltice, care se ntinde de la Golful Pomeranian la Golful Gdask. Aceasta coast este marcat prin mai multe peninsule, lacuri de coast i dune. n general neted, ea este croit prin Laguna Szczecin,

Golful Puck i Laguna Vistulean. Centrul rii, mpreun cu prile nordului, se afl n Podiul Nordeuropean. Rsrind delicat de deasupra acest podi se afl o regiune geografic cuprins de patru districte ale lacurilor: Districtul Lacurilor Pomeranian, Districtul Lacurilor al Poloniei Marii, Districtul Lacurilor Caubian i Districtul Lacurilor Mazurian, cel din urm fiind mai mare i cuprinznd prile nord-estice ale rii. La sud, se afl o regiune montan a Sileziei i a Poloniei Mici. Polonia are 21 de muni care depesc 2.000 de metri nlime, toate n Tatra nalt (Wysokie Tatry). Tatra polonez, care este alctuit din Tatra nalt i Tatra Occidental, reprezint cel mai nalt grup de muni din Polonia i din Carpai. Cel mai nalt vrf al Poloniei este Rysy i are 2.499 de metri. Alte grupe de muni mari sunt: Beskizi (Babia Gra, 1.725 de metri), Karkonosze (nieka, 1.602 de metri) i Bieszczady (Tarnica, 1.346 de metri). Punctul cel mai jos al Poloniei 2 metri sub nivelul mrii se afl n satul Raczki Elblskie, n apropierea oraului Elblg, la Delta Vistulei. Cele mai lungi ruri ale Poloniei sunt: Vistula (1.047 km), Odra (854 km), Warta (808 km) i rul Bug (772 km). Vistula i Odra se vars n Marea Baltic. Cu aproape 10.000 de corpuri de ap acoperind mai mult de un hectar, Polonia este statul cu cele mai numeroase lacuri din lume. Din Europa, doar Finlanda are o mai mare densitate a lacurilor. Polonia are o clim moderat, cald tranzitiv cu temperaturile din sud atingnd valori mai nalte dect n nord. Vara, o temperatur medie este de 17 C pe coast i de 18,3 C n voievodatul Silezia Inferioar. Iarna, temperaturile medii sunt ntre 0 C n winoujcie i -7 C n Suwaki. Precipitaiile sunt intense pe ntregul an, dar, n special n estul rii, iarna este mai secetoas dect vara. Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de liberalizare a economiei i astzi este unul dintre exemplele tranziiei de succes de la o economie dirijat de stat la o economie de pia. Privatizarea companiilor mici i mijlocii care au fost controlate de guvern i dreptul liber de nfiinare de firme noi au permis dezvoltarea agresiv a sectorului privat. Ca o consecin, au aprut i organizaii de aprare a drepturilor consumatorilor. Restructurarea i privatizarea sectoarelor sensibile precum industria minier, metalurgic, cile ferate i energia au fost demarate ncepnd din 1990. ntre anii 2007 i 2010, Guvernul Poloniei plnuiete s listeze douzeci de companii publice pe bursa polonez, inclusiv companii din industria minier. Pn n prezent (2007), cele mai mari privatizri au fost vnzarea companiei naionale de telecomunicaii, Telekomunikacja Polska, ctre operatorul France Tlcom n anul 2000 i vnzarea a unui procent de 30% din aciunile celei mai mari bnci a Poloniei, PKO Bank Polski, pe Bursa din Varovia n anul 2004. n domeniul agriculturii, Polonia dispune de un numr mare de ferme private, avnd potenial de a deveni cel mai important stat productor de alimente din ntreaga Uniune European. Exist ns o serie de probleme, legate n special de lipsa investiiilor n anumite sectoare economice. Reformele structurale din domeniul asistenei medicale, a educaiei, din sistemul de pensii, precum i din administraia de stat au sfrit prin a provoca o mare presiune fiscal asupra contribuitorilor polonezi. Dei economia polonez se afl astzi ntr-un proces de dezvoltare rapid, exist nc multe provocri. Cea mai important sarcin economic n viitor este pregtirea economiei pentru a permite Polonia s ndeplineasc criteriile necesare pentru adoptarea euro ca moned naional. Situata in centrul Europei, Polonia si-a regasit menirea ca destinatie de vacante. In primii ani dupa revolutiile din 1989, Praga si Budapesta apareau in toate titlurile din ziare. Acum, calatorii cauta

ceva nou si mai indepartat. Frumusetea Poloniei poate fi admirata atat in orasele vechi, cat si in peisajul salbatic din parcurile nationale si rezervatiile naturale. Regiunile tarii sunt, in mare, impartite pe orizontala - coasta Baltica si regiunea lacurilor post-glaciare. Centrul Poloniei este impartit intre terenurile joase din nord si cele inalte din sud, ce includ zona calcaroasa Krakow-Wielum, grote si castele medievale. In sud se afla Muntii Carpati si Tatra, care va fera facilitati pentru diverse sporturi si traditie folclorica. Polonia este o natiune care se mandreste cu patrimoniul sau cultural, teatrele si companiile de muzica si opera regasindu-se din abundenta. In fostul oras de textile Lodz se afla o scoala de film, alma mater a regizorilor Roman Polanski si Krzysztof Kieslowski. Desi aici s-au nascut si compozitorul Frederick Chopin, chimista Marie Curie si astronomul Nicolae Copernic, Polonia este cunoscuta cel mai bine pentru grevele de pe santierul naval Gdansk, cand Lech Walesa si sindicatul Solidaritatea s-au ridicat pentru prima data impotriva guvernului comunist, in 1980. Principalele atractii turistice Vizitati Varsovia, unde centrul istoric a fost renovat dupa planurile originale si picturi din secolele XVII si XVIII. Vizitati o cafenea din piata (rynek) din centrul istoric, Muzeul de Istorie si magazinele de antichitati. Mergeti cu liftul pana la etajul 30 al Palatului Culturii si Stiintei, unde se afla o punte de observatie ce va ofera privelisti panoramice ale Varsoviei. Aceasta cladire a fost daruita Poloniei in 1953 de Stalin, ca simbol al "prieteniei polonezo-sovietice". Muzeul Revolta Varsoviei va ofera experiente educationale si interactive prin filme, marturii si artefacte din vremurile in care locuitorii Varsoviei erau activisti ai miscarii de rezistenta. Vizitati conacul in care s-a nascut Frederick Chopin, in Zelazowa Wola, la 53km vest de Varsovia. Atractiile includ un parc atragator, recitaluri pe timpul verii si obiecte de mobilier si instrumente muzicale din secolul XIX. Vizitati piata in stil renascentist din Zamosc, unul dintre multele locuri din Polonia listate ca patrimoniu mondial de catre UNESCO. Treceti prin Poarta Cracoviei construita la sfarsitul secolului XIV si reconstruita in 1782. Aceasta poarta este considerata a fi un simbol arhitectural al orasului Lublin si este intrarea principala in centrul istoric. De asemenea, adaposteste un muzeu de istorie. Cufundati-va in centrul istoric al Cracoviei. In mijloc se afla cea mai mare piata din Europa si cladirea primariei, care a fost reconstruita in secolul XIX, dintr-un centru comercial din secolul XIV. Tot in Cracovia, vizitati Universitatea Jagiellonski, intemeiata in 1364, una dintre cele mai vechi din Europa. In fostul cartier evreiesc Kazimierz se afla Sinagoga Remuh. Castelul Wawel detine cea mai mare colectie de tapiserii din lume, iar alaturi se afla o catedrala gotica. Descoperiti mina de sare Wieliczka. Dintre cei 359km de coridoare, 2km sunt accesibili vizitatorilor. Traseul turistic merge pana la 135m adancime si cuprinde camere impresionante, basoreliefuri, candelabre si o capela sculptata in sare. Admirati icoana miraculoasa a Fecioarei Indoliate din complexul manastiresc urias Jasna Gora din Czestochowa, la 100km nord de Cracovia.

 Cautati cele 100 de poduri din orasul Wroclaw. Alte atractii includ primaria din secolul XV, Muzeul Etnografic din Palatul Regal si catedrala de pe Ostrow Tumski (Insula Catedrala). Indreptati-va spre Gdansk pentru a vedea cea mai mare biserica gotica din lume - bazilica Sf Maria. Statiunea de litoral din apropiere, Spot, are cel mai lung ponton din Europa (500m). La scurta distanta se afla peninsula Hel, regiunea lacurilor Kashubian si castelele teutonice de la Malbork si Gniew. Vizitati orasul medieval Torun si centrul sau istoric in stil gotic. Faceti drumetii in parcurile nationale si rezervatiile naturale ale Poloniei - Parcul National Kampinos se afla langa Varsovia. Mai departe, Parcul National Bieszczady face parte din lantul muntos Carpati si contine portiuni din marea padure Bieszczady, in care salasluiesc ursi bruni, rasi si pisici salbatice. Parcul National Bialowieza este unul dintre ultimele refugii ale bizonului european. Mergeti la schi sau catarari alpine in Muntii Tatra. Zakopane este un centru pentru alpinism si sporturi de iarna, care va ofera si o atmosfera de poveste - case din lemn si localnici care inca mai folosesc portul traditional. Vizitati valea Koscieliska, muntele Kasprowy Wierch si lacul glaciar Morskie Oko. Relaxati-va pe plajele coastei Pomerania - Kolobrzeg sau Leba. Plaja are legatura cu Parcul National Slowinski, faimos datorita dunelor de nisip ce se muta in fiecare an cu cativa centimetri. Aduceti un omagiu victimilor holocaustului la lagarul de concentratie Auschwitz-Birkenau, la 70km de Cracovia. Este o experienta trista, insa va ofera o perspectiva a faptelor istorice Gastronomie Bucataria poloneza are o savoare aparte, ingredientele tipice fiind mararul, magheranul, chimenul, ciupercile si smantana, care se adauga la supe, sosuri si carne fiarta. Supele sunt o parte importanta a unei mese obisnuite si de obicei sunt groase si bogate. Spre deosebire de supe, borsul este subtire si se serveste cu pateuri cu carne sau varza. La desert se serveste placinta cu mere (szarlotka), gogosi cu jeleu (packi) si prajitura cu mac (makowiec). Specialitatile nationale includ - bigos, varza cu carne, file de hering cu muraturi si ceapa, carnati kabanos, pierogi, galuste umplute cu carne, varza, branza sau fructe si kasza, adica hrisca. Istorie Nu se stie foarte clar care sunt stramosii polonezilor moderni. Se pare ca acestia locuiau undeva in Eurasia si erau urmasi ai slavilor. In a doua jumatate a secolului X, aceste triburi au format Polonia, acest regat crestin devenind curand o putere regionala. Apoi au urmat aproape doua secole de lupte interne si declin. Dupa restaurarea regatului polonez in 1320, cu orasul Cracovia pe post de capitala, acesta a reusit sa domine jumatatea de est a Europei, in secolule XV si XVI. In acelasi timp, Polonia devenea granarul Europei si republica, condusa de regi alesi si cu un parlament omnipotet. Razboaiele crancene continue din secolele XVII, XVIII au secatuit puterea Poloniei, care in cele din urma a sfarsit impartita intre imperiile vecine - Rusia, Austria si Prusia. Urmatorul secol a fost marcat de o serie de revolte poloneze. In 1918 Polonia si-a recastigat suveranitatea, pecetluita in 1920 cu victoria in fata armatei rosii a Rusiei. In 1939 armata lui Hitler s-a alaturat fortelor lui Stalin, iar aceasta uniune a raului a invadat Polonia, care a devenit astfel prima natiune a Aliatilor care a luptat in cel de-al doile arazboi mondial. Trupele poloneze au purtat lupte cu nazistii in Norvegia, Franta, Anglia, Africa, Italia, Normandia si in Rusia. La sfarsitul razboiului Polonia pierduse jumatatea de est a teritoriului in favoarea sovieticilor,

acestia instaurandu-se si la conducerea tarii. In 1956, 1968, 1970 si 1976 au urmat valuri de revolte ale populatiei, urmate de represalii drastice. Revolta de pe santierul naval Gdansk din 1980 a starnit miscari de solidaritate in toata tara, fortand regimul comunist sa fie de acord cu liberalizarea. Astfel s-a nascut sindicatul Solidaritatii, care in cele din urma a dus la democratizarea intregii Europe centrale si de est. La sfarsitul anului 1981, polonezii comunisti au fost nevoiti sa recurga la teroare - sute de activisti au fost arestati, iar altii au continuat sa dezvolte pe ascuns o democratie puternica. De vreme ce comunistii adusesera Polonia intr-o stare de faliment, acestia au fost de acord cu tranzitia pacifista spre democratie. Informatii utile Polonezii sunt oameni muncitori si prietenosi. Exista un mare contrast intre populatia urbana si cea rurala, care este foarte religioasa si conservatoare, pastrand stilul de viata traditional. Strangerea mainii este forma obisnuita de intampinare. Ora locala a Poloniei este GMT +1. Cracovia Cracovia (n polonez Krakw) este unul dintre cele mai vechi i mai mari municipii din Polonia. n 2005 populaia municipiului era de peste 750.000 locuitori, cea a aglomeraiei fiind de peste 1 mil. locuitori. Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel, n sudul rii, n regiunea Polonia Mic (Maopolska). Din 1999 este reedina voievodatului Polonia Mic (wojewdztwo maopolskie), anterior fiind reedina voievodatului Cracoviei (din secolul al XIV-lea). n mod tradiional Cracovia a fost considerat ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural i tiinific. Reprezint totodat fosta reedin a regilor polonezi i este considerat de muli ca fiind inima Poloniei, avnd o istorie de peste 1000 de ani. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind inta a peste 7 mil. de turiti anual. Centrul vechi istoric din Cracovia a fost nscris n anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Numele romnesc al oraului vine din latinescul Cracovia, fiind o form latinizat a numelui polonez Krakw. Krakw este derivat n mod tradiional din Krak, fondatorul legendar al oraului i conductorul popoarelor lehitice. n limba polonez sufixul -w este o form posesiv arhaic (cf. rus -, ceh -v). Astfel, numele nseamn (oraul) lui Krak. Numele Krak n sine poate s fie derivat din cuvintele protoslave krakula (bastonul judectorului) sau krak (ghind). Numele oficial complet al oraului, folosit la ocazii ceremoniale, este Capitala Regal Cracovia (polonez Krlewskie Stoeczne Miasto Krakw). Persoana care a fost nascut la Cracovia sau triete acolo este numit cracovian (pl. Krakowianin). Cracovia este cunoscut ca Krakov n ceh, Krakk n maghiar, Cracovie n francez, Cracow n englez i Krakau n german. Situat in Valea Vistulei superioare, actualmente capitala de voievodat, orasul-port, vizitat cu incantare de peste 4 milioane de turisti Cracovia este unul din putinele locuri in care inestimabilele opere de arta, adunate vreme de veacuri, nu au fost distruse in timpului razboi mondial. In mod traditional Cracovia a fost considerata ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural si stiintific. Reprezinta totodata fosta resedinta a regilor polonezi si este considerata de multi ca fiind inima Poloniei, avand o istorie de peste 1000 de ani.

Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind tinta a peste 7 milioane de turisti anual. Cracovia este un oras capricios si cu greu rezisti sa nu te indragostesti de ale sale parcuri si strazi. "Ramasitele" Cortinei de Fier (sintgama folosita pentru a delimita Europa Occidentala de Europa Rasariteana in perioada razboiului rece) pot fi inca identificate in palidul relief urban ilustrat de zonele gri ale orasului si de suburbiile identice.Toate acestea isi desprind culoarea din lenesele bucle ale raului Wisla care se muleaza pe marginile vechiului oras sau din sumedenia de tarabe cu flori care dau viata centrului vechi. Sunt mult mai multe de facut intr-un weekend in Cracovia decat iti poti imagina, insa, gestioneaza-ti timpul in asa fel incat sa poti pleca cu o parere complexa despre acest oras universitar al Poloniei. Date istorice: Numele Cracovia - Krakov vine de la Krak, o capetenie tribala a locului, despre care legenda spune ca, dupa o lupta crancena, a rapus , la poalele colinei pe care astazi se inalta cetatea Wawelun teribil dragon. Istoria Cracoviei coboara cu peste 1000 de ani in urma, cand este atestata drept Resedinta a episcopilor. In anul 1364 a fost infiintata aici prima universitate din Polonia "Universitatea Jagellona la care s-au format personalitati de seama. Astazi, Cracovia isi adauga la blazonul indelungatei sale existente, atributul de "capitala a artei si tineretii. In lunile mai-iunie, in timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici "Juvenalia, un carnaval studentesc in care tinerimea universitara sustine examenul la... talent si inovatie artistica. Singurul oras mare care a scapat de distrugerile din cel de-al Doilea Razboi Mondial, Cracovia detine unul dintre cele mai bine pastrate centre orasenesti medievale din Europa. Vechiul Oras este declarat monument UNESCO si contine o bogatie de elemente pretioase arhitecturale din diferite perioade, cu biserici magnifice si palate aristocratice pe vechile strazi, reminiscenta a zilelor glorioase cand era resedinta regilor si a regalitatii. In inima orasului se gaseste una dintre cele mai mari piete din Europa, Piata Vechiului Magazin. Fermecatorul Oras Vechi este o zona compacta incercuita de parcuri care formeaza o centura verde in jurul centrului istoric. Principala intrare in orasul vechi se facea prin Poarta Floriana, asezata in cadrul zidurilor orasului initial, acum un suport pentru artisti si operele lor. Cu o viata culturala infloritoare, a fost caminul multor scriitori nationali, artisti si intelectuali, si este unul dintre principalele centre culturale din tara, Cracovia este un oras spiritual cu personalitatea si carisma. Pe Dealul Wavel se afla de Castelul si Catedrala Regala, resedinta regilor polonezi timp de sapte secole si simbolurile istoriei nationale poloneze. De asemenea, importante sunt si radacinile evreieste are orasului, iar istoria unuia dintre cele mai mari centre evreiesti din Europa se poate vedea clar in vechea zona de ghetouri din Kazimierz, si este rememorat clar in memorialul mortilor din lagarele de la Auschwitz si Birkenau, in vestul Cracoviei. Situat pe malurile raului Vistula, Cracovia este un oras modern, pe locul trei ca marime din Polonia, si un centru universitar avand cea mai veche universitate din Europa. Marea populatie a studentilor creeaza o atmosfera vie si o viata de noapte vibranta. Nenumaratele cafenele si restaurante in aer liber inconjoara principala piata pavata. Atmosfera unica a acestui oras medieval l-a facut unul dintre cele mai populare destinatii turistice din Polonia.

Cum te deplasezi in Cracovia Pe jos In functie de forma dumneavoastra fizica, puteti vedea intregul centru al orasului fara sa aveti nevoie de vreun alt mijloc de transport. Exista cateva trasee frumoase de plimbat, in special prin Plantariu. Tot pentru plimbare, incercati Drumul Regal sau gradina ce inconjoara orasul tot drumul catre Poarta Florian. Este foarte relaxant. Mai exista si o gradina foarte bine ingrijita in jurul castelului, foarte buna pentru a te plimba prin jur. Probabil sunt cele mai bune ghiduri de mers din Cracovia. Transportul in comun In timpul zilei, functioneaza un sistem excelent de transport in comun in Cracovia, acoperit de tramvaie si autobuze (insa tineti minte, puteti petrece o gramada de timp in ambuteiaje!). Orele de varf sunt predominant intre 7:00 9:00 si 15:00 17:00. Cumparati-va bilete inainte sa urcati in vehicul. Controlorii de bilete sunt destul de obisnuiti si desi amenzile nu sunt mari, nu merita efortul. De o singura calatorie, de o ora, de o zi, o saptamana sau o luna, biletele sunt disponibile si pot fi cumparate de la vanzatorii de ziare si de la chioscuri. Pentru biletele de o singura calatorie, compostati-le de indata ce va urcati in vehicul. Un bilet trebuie compostat, altfel nu este valabil. Biletele de o zi sau de o ora trebuie compostate prima data cand urcati, dar nu repetati actiunea. Nu compostati biletele saptamanale sau lunare. Preturile biletelor: de o calatorie 2,50 PLN; de o ora 3,10 PLN; de o zi 10,40 PLN; de doua zile 18,80 PLN; de 72 ore 25 PLN; de o saptamana 39 PLN; bilet de familie (doar sambata si duminica, calatorii nelimitate in timpul zilei) 10,40 PLN; legitimatie lunara 94 PLN. Detinatorii de ISIC si Euro26 care studiaza in afara Poloniei pot folosi bilete reduse, dar nu obisnuitele bilete pentru studenti cu 50% reducere. Pot utiliza tariful gminny, care inseamna: de o calatorie 1,35 PLN, de o ora - 1,65 PLN; de 24 ore 5,70 PLN; de 48 ore 11,50 PLN; de 72 ore 15,60 PLN; de 7 zile 23,60 PLN; legitimatie lunara 41,70 PLN. Cand calatoriti catre sate invecinate si aveti nevoie la aeroport de un bilet de aglomeratie, este cu doar 0,30 PLN mai scump. Amintiti-va ca aveti nevoie de el chiar daca aveti orice alt tip de legitimatie de timp valabila mentionata mai sus (deoarece acestea acopera doar suprafata orasului). Biletul de aglomeratie este verde. Pretului biletului de o singura calatorie sunt aceleasi in timpul noptii, cu exceptia autobuzelor de noapte, marcate cu un semn negru; ele costa 5 PLN, sau puteti folosi un bilet de 24/48/72 ore, care este de asemenea valabil. Statiile de autobuz si de tramvai arata traseele, iar majoritatea vanzatorilor de la chioscuri va vor sfatui in legatura cu numere si trasee. Obiective turistice Turnul Primariei, Sukiennice, Poarta Floriana, Orasul Vechi Cracovia - Stare Miasto Biserica Sf. Treimi din Cracovia

 Construita in 1250 de catre calugarii dominicani din Bologna, biserica a pierdut multe dintre comorile sale cand a fost distrusa de flacari in 1850. Reconstruita in 1872, aceasta structura uriasa este acum un centru religios important. Imaginea Fecioarei Noastre din Rozariu, gasita in interiorul capelei Rozariului, are puteri vindecatoare. de la 06:30 la 20:00, duminica de la 07:00 la 20:00; nu se permit vizite in timpul slujbei. Districtul Kazimierz Fostul district evreiesc, aflat la sud de Wawel. Peste 40.000 de locuitori evrei ai Cracoviei si zonelor din imprejur au murit in timpul Holocaustului. Astazi au mai ramas foarte putini evrei in Cracovia, iar sinagogile sunt marturii ale timpurilor trecute, precum si locatii ale fimului Lista lui Schindler. Fortareata Barbakan krakowski Catedrala Wawel, cunoscut i sub numele Catedrala Sfinilor Stanislaw i Vaclav, se afl pe dealul Wawel din Cracovia. Are o istorie de 1.000 de ani i a fost locul tradiional de nscunare a monarhilor Poloniei. Papa Ioan Paul al II-lea a avut prima sa mes ca preot n cripta catedralei la 2 noiembrie 1946. Catedrala n stil gotic este de fapt a treia construit. Prima a fost construit i distrus n secolul al XI-lea, a doua, construit n secolul al XII-lea, a fost distrus ntr-un incendiu n 1305. Construirea actualei catedrale a nceput n secolul al XIV-lea la ordinele episcopului Nanker. Interiorul n catedrala Wawel au fost nmormntai monarhii polonezi ncepnd din secolul al XIV-lea. Cripta de sub catedral adpostete mormintele regilor Poloniei, a unor eroi naionali, generali i revoluionari, printre care Ian Sobieski al III-lea, fost rege al Poloniei, i soia sa Maria Kazimiera, barzii Adam Mickiewicz i Juliusz Sowacki, precum i Wadysaw Sikorski premier al guvernului polonez n exil, i Jzef Pisudski - fondatorul celei de a Doua republici poloneze. Papa Ioan Paul al II-lea se gndea s fie n nmormntat aici. Cracovia este fosta reedin a regilor polonezi i este considerat de muli ca fiind inima Poloniei, avnd o istorie de peste 1000 de ani. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind inta a peste 7 milioane de turiti anual. Centrul vechi istoric din Cracovia a fost nscris n anul 1978 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Pe colina Wawel, situata deasupra Vistulei, se nal cel mai frumos i cel mai vizitat complex arhitectonic aparinnd fostei reedinte regale: Castelul Wawel i catedrala fortificat Wawelska. Castelul Wawel, iniial gotic, transformat ulterior de ctre Sigismund I ntr-o reedin regal impuntoare n stil renascentist, a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi. Astzi, castelul adpostete "Colecia Naional de Art", alctuit din esturi-tapiserii brodate cu fire de aur, pictur, ceramic, o impresionanta colecie de arme, precum i Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi. Fost reedin istoric regilor polonezi, Castelul Wawel din Cracovia a fost construit la nceputul secolului al XI-lea. n secolul al XVI-lea a fost renovat, pentru c a fost deteriorat de un mare incendiu. Castelul Wawel este deschis tot anul n fiecare zi, cu excepia luni. Din aprilie pn n octombrie este deschis ntre orele 9:30 - 17.00. Dac ajungei aici n Cracovia mergei i dumneavoastr s vizitai aceast adevrat pagin de istorie mai ales c TOAT lumea n Cracovia va ti s v ndrume ctre CASTELUL WAWEL !!!

Despre Cracovia se spune c ar fi fost construit n jurul peterii unde regele Krak a ucis un dragon. Ora important att din punct de vedere economic, ct i turistic, Cracovia reprezent o real atracie, oferindu-i priveliti de neuitat. Oraul Vechi, locurile n stil medieval, partea evreiasc - Kazimierz, scena evenimentelor din pelicula Lista lui Schindler, colina Wawel, de unde poi admira vaporaele ce se plimb n sus i jos pe Vistula, att de pline ochi cu turiti nct i vine greu s crezi, gndindute ct de neglijat e Dunrea noastr din punct de vedere turistic. Revenind, nu este o sarcin uoar s descrii caracterul unic al oraului Cracovia! Unicitatea se datoreaz n primul rnd motenirii culturale rare ncorporat de vechea cetate. Aici, n anul 1.000 a fost fondat prima episcopie romano-catolic, aici, palatul regal construit pe Dealul Wawel, a devenit locul de ncoronare al regilor. Cracovia este oraul n care vei dori s te ntorci de cteva ori. Pe colina Wawel, situata deasupra Vistulei, se nal cel mai frumos i cel mai vizitat complex arhitectonic aparinnd fostei reedinte regale: Castelul Wawel i catedrala fortificat Wawelska. Castelul Wawel, iniial gotic, transformat ulterior de ctre Sigismund I ntr-o reedin regal impuntoare n stil renascentist, a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi. Astzi, castelul adpostete Colecia Naional de Art", alctuit din esturi-tapiserii brodate cu fire de aur, pictur, ceramic, o impresionanta colecie de arme, precum i Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi. Dac vrei s vezi toate acestea, trebuie s scoi din buzunar circa 50 de Euro. Dovad c Polonia, n general, tie cum se face turism, de unde vin bani muli, muli la buget! Cracovia e istorie, dar i modernism, e un ora magic. Nu e de mirare c oraul a fost nregistrat ca unul din primele 12 locuri listate de UNESCO ca bogie cultural! Ct privete tarifele hoteliere, v dezvluim c n Cracovia, camera dubl are tarife ntre 150 - 350 Zloi (52 - 125 Euro), n funcie de gradul de confort i plasarea central a hotelului. Triada Oraelor - metropol a litoralului polonez! Gdansk, aflat la o distan de 613 km de Cracovia, mpreun cu Sopot i Gdynia formeaz "Triada oraelor" (Trjmiasto), cea mai mare metropol a litoralului polonez. Capital a provinciei poloneze "Pomeorze" - aezat la gura de vrsare a rului Vistula n Marea Baltic, Gdansk-ul a fost cunoscut n anumite perioade dup numele su german, Danzig. Gdansk-ul se poate luda cu o industrie - v mai aducei aminte de acest cuvnt? - absolut de invidiat, o mare parte din centrele industriale ale oraului fiind construite pe baza industriei navale i a navigaiei: are dou zone portuale - vechiul "Nowy Port", centru major de construcii navale, metalurgie, industrie chimic, industria de prelucrare a lemnului i industrie alimentar i, respectiv, noul Port "Ponocny, sau "North Por", cel mai mare proiect de dezvoltare maritim care servete exportului de crbune i importurilor petroliere. Gdansk este parte a unei "Trojmiasto", trei zone urbanistice - Gdansk, Gdynia i Sopot fiind adunate ntr-un singur ora ce formeaz Triada. "Stare Miasto" - centrul oraului sau oraul vechi - este ntins de-a lungul rului Motlawa, care se vars n Vistula. Un tur panoramic al oraului vechi Gdansk (cu o vechime de peste 1000 de ani) presupune vizitarea Curii lui Arthur, Primriei, Slii de Chihlimbar, dar i a vechii Macara, a Catedralei i, evident, portului Gdynia. Ct privete staiunea Sopot - ea ofer turitilor adevratul turism de litoral, cu servicii n faa crora ridici plria i te nclini cu respect! n plus, dac vrei, dup o diminea de plaj n care poi simi vntul Balticii, poi s faci o plimbare pe cel mai lung ponton din lemn din Europa - 650 metri lungime! i, pentru c Sopot este un important centru turistic i cea mai renumit staiune balnear de pe litoralul polonez al Mrii Baltice, tarifele sunt n consecin: pentru dou persoane - de la 250 la 750 Zloi pe noapte (80 -250 Euro), cam multior, dar merit! Wroclaw, istorie legat de Germania Lsnd n urm superbul litoral al Balticii poloneze, poposim n capitala provinciei Silezia Inferioar, cndva Breslau, astzi istoricul ora Wroclaw, ce are o strns istorie legat de Germania, dovad c, n ora, auzi vorbindu-se, evident, poloneza, dar i germana. Centru universitar semnificativ, Wroclaw este mpnzit cu biserici i catedrale (poate de aici i caracterul evident turistic al oraului), n care, dac intri, eti ntmpinat de chipul regretatului Pap Ioan Paul al II-lea, de care polonezii sunt foarte mndri i, sincer vorbind, au i de ce. Wroclaw - ora de ieri i azi, dar mai ales de mine, a

prezentat i continu s prezinte interes pentru marile companii, dovad c LG ori Toyota, ca s numim doar dou dintre ele, i fac simit aici prezena. De altfel, Polonia este pe locul apte n lume n privina interesului pe care l manifest investitorii strini fiind, indiscutabil, liderul rilor din Europa Central i de Est. Polonia este pe primul loc n ceea ce privete industria cosmeticelor i a parfumurilor, dar i a locurile noi de munc, aici salariul minim este de 1.000 de Zloi (aproape 1.000 RON), Polonia a avut n urm cu civa ani o inflaie de 20 %, redus n prezent la 11 %, ca urmare a migrrii masive a forei de munc n ri precum Anglia ori Irlanda, are o industrie funcional, o agricultur organizat cum nu se poate mai bine, un turism aductor de venituri serioase la buget, i bineneles, legat de turism - o infrastructur de invidiat, cu autostrzi de excepie, pe care noi doar vism s le avem, dar din pcate - nu le vom avea ntr-un viitor apropiat. Desigur, ntrebnd un polonez dac este mulumit cu viaa lui, el va rspunde NU. ns, acest NU difer foarte mult de viaa din Romnia care nu a atins nici pe departe nivelul lor! Polonia este un stat membru al Uniunii Europene, cu un ritm susinut de dezvoltare, un stat care se respect i care este respectat. Prseti Polonia tiind c, i aici, trebuie s revii. Cehia - una din cele mai vizitate ri din Europa Situat n inima Europei la intersecia drumurilor comerciale europene, unul dintre cele mai stabile i prospere state postcomuniste, Cehia numr patru parcuri naionale: cel mai mare este parcul naional i zona protejat umava, parcul naional Podyji, cel mai vechi este parcul naional Krnap, iar cel mai tnr este parcul esk vcarsko (Elveia ceh). Cehia este una dintre rile cele mai vizitate de pe continentul european i cu cele mai mari venituri obinute din turism. Printre atraciile turistice e suficient s amintim capitala Praga, staiunile balneoclimaterice (Karlovy Vary), orae ca Brno, Plzen i altele. i Cehia are industrie, i nc una foarte diversificat: construcii de maini (autoturisme, tractoare, maini agricole), chimic (anvelope, ngrsaminte, hrtie), uoar (cristaluri i faimosul porelan de Boemia, confecii, nclminte) i alimentar. Praga, "oraul de aur", centrul fermecat al Europei... Ora al artelor i tiintelor, unul din cele mai frumoase orae istorice ale Europei, Praga amintete de nume celebre precum Kafka, Einstein sau Mozart. Praga este una dintre cele mai populare atracii turistice din Europa Central, poate datorit aerului boem, poate datorit privelitilor fascinante i reperelor artistice i culturale ce fac din capitala Cehiei o destinaie de neratat pentru turistul aflat n cutarea combinaiei de vechi cu nou. Praga, mater urbium ("mama oraelor"), "Oraul celor o sut de clopotnie" sau "Oraul de aur", este compus din Oraul vechi, cu una dintre cele mai bine conservate arhitecturi europene, i Oraul nou, cu fast-food-uri i magazine moderne, demne de orice capital occidental. Peste 3 milioane de turiti dau nval, an de an, n capitala Cehiei, i efectele sunt vizibile: oraul e cosmopolit i prosper, tiind s profite din plin de principalul su avantaj turistic, faptul c nu este o destinaie "de sezon". O vizit n Praga trebuie nceput din centrul istoric, unde se gseste castelul Hradcany, vechi de peste 1.000 de ani, considerat a fi cel mai mare castel din lume. Castelul medieval i Catedrala Sf. Vit, ce ofer o splendid panoram a Pieei Hradcany, celebrul Pod Carol - tradiional loc de ntlnire al artitilor ambulani, pitorescul strduelor pietruite i al cldirilor baroce - sunt doar cteva din atraciile "clasice" ale acestui ora. Ajuns n Praga, descoperi frumuseile acestui ora cu principalele artere Venceslavska i Ianachrukova, cu Turnul Prafului de Puc, celebrul Orologiu, Catedrala St Tyn, Staremesto - oraul vechi, Podul lui Charles. Podul Carol, simbol al oraului, are o lungime de peste o jumtate de kilometru i este mrginit de statui. Este cel mai vechi pod din piatr i reprezint locul de ntlnire al artitilor i ndrgostiilor. i poi dormi la Praga, la un hotel de trei stele situat n apropiere de centru, cu circa 60 de euro cu mic dejun inclus, poi mnca pe sturate la teras cu 8-10 euro (225 - 283 coroane ceheti). "Cel mai frumos ora al Europei Centrale i de Vest", Praga i-a pstrat parfumul medieval. n puine locuri din lume eti ispitit s intri n pielea personajelor de odinioar ca n Praga, nicieri nu vezi att de muli turiti ca n Praga! Dovad c i merit cu prisosin numele de Oraul de Aur! Este uimitor cum poi strbate Praga cu maina, de la un capt la altul, n doar 20 de minute, graie sistemului de patru autostrzi,

att pe centur, ct i prin inima oraului. Prseti Cehia i, apropiindu-te de grania cu Austria, nu poi dect s-i lungeti gtul privind la cmpiile pe care au "crescut" miile de mori eoliene, tehnologii ale viitorului n producerea de energie... Cracovia este unul dintre cele mai vechi si mai mari orae din Polonia. Acest ora a scris o istorie frumoas prin faptul c ea a fost i reedina a regilor polonezi .Azi acest loc nc este consideat inima Poloniei, avnd o istorie de peste 1000 de ani. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind inta a peste 7 mil. de turiti anual.Situat n Valea Vistulei superioare, actualmente capitala de voievodat, oraul-port,vizitat cu ncntare de milioane de vizitatori unul din puinele locuri n care inestimabilele opere de art, adunate vreme de veacuri, nu au fost distruse n timpului rzboi mondial. Numele Krakov (Cracovia) vine de la Krak,o cpetenie tribal a locului,despre care legenda spune c, dup o lupt crncen, a rpus , la poalele colinei pe care astzi se nal cetatea Wawelun teribil dragon. Astzi, Cracovia este considerat cel mai frumos ora din Polonia i ii adaug la blazonul ndelungatei sale existente, atributul de "capitala a artei i tinereii". n lunile mai-iunie, n timpul anualelor " Zile ale Cracoviei", are loc aici "Juvenalia", un carnaval studenesc n care tinerimea universitara susine examenul la talent i inovaie artistic. Perioada regalitii una remarcat pentru acest ora Nucleul istoric al municipiului este situat pe malul Vistulei, la piciorul colinei Wawel, n sudul rii, n regiunea Polonia Mic .Din 1999 este reedina voievodatului Polonia Mic, anterior fiind reedina voievodatului Cracoviei (din secolul al XIV-lea). Catedrala Wawel este, posibil, cel mai istoric loc al Poloniei. Stilul este, n mare parte, gotic, datnd din timpul domniei regelui Wladyslaw cel Scund (1306-1333) i a lui Kazimierz cel Mare (1333-1370). De asemenea, Sfntul Peter din Westminster, ncarc i mai mult bagajul istoric al catedralei. Catedrala, sanctuarul naional al Poloniei, a fost locul de ncoronare al monarhilor Poloniei. Este, probabil, cel mai interesant loc din ar, mpreun cu adiacentul castel regal Wawel. Pereii si, din secolul XIV, adpostesc o larg varietate de obiecte de art, de la gotice la renascentiste, la baroce, la clasiciste, la moderne. Este, de asemenea, locul de nmormntare al mai tuturor persoanelor regale din Polonia, ct i a multor eroi, doi poei, patru sfini i un episcop din Cracovia. Evidene arheologice sugereaz c n locul castelului Wawel a existat o instalare n timpul epocii de piatr. O legend atribuie fondarea oraului la conductorul legendar al lehiilor, Krak, care l-a construit deasupra cavernei ocupate de ctre dracul flmnd, Smok Wawelski . Prima atestare documentar a numelui oraului vine din 966, cnd Abraham ben Iacob, cltorul evreiesc sefard, a descris Cracovia ca centrul comerial notabil. Castelul Wawel, o alt cldire ce a sccris istorie Castelul Wawel, iniial gotic, a fost transformat de ctre Sigismund I, ntre anii 1507-1536, ntr-o reedint regal impuntoare n stilul Renaserii. ntre secolele XIV-lea i al XVI-lea, edificiul a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi, loc de ncoronare i necropol a regilor. Astzi castelul adpostete "Colecia Naional de Art", alctuita din esturi-tapiserii brodate cu fire de aur, pictur, ceramic, o impresionant colecie de arme, precum i Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi i, poate lucrul cel mai insolit, o colecie de obicte orientale, dintre care cea mai remarcabil este colecia de corturi di secolele al XVII-lea i al XVIIIlea, una dintre cele mai bogate din lume. KATEDRA WAWELSKA Aici, n anul 1.000 a fost fondat prima episcopie romano-catolic, iar palatul regal a fost construit pe Dealul Wawel. Catedrala Wawleska construit n stil gotic, a fost un martor nemuritor al istoriei

Poloniei, este locul unde regii Poloniei erau ncoronai si nmormntai. Aici se mai gsesc i mormintele eroilor naionali i ale altor artiti polonezi renumii. Incepand de la Boleslaw cel Curajos regii polonezi au fost incoronati la catedrala Wawel. Cu timpul cetatea a devenit o fortarea greu de cucerit, marturie fiind zidurile de aparare si bastioanele care se mai pastreaza si azi. Despre Cracovia se spune c ar fi fost construit n jurul peterii unde regele Krak a ucis un dragon. Ora medieval de o bogie arhitectural exceptional, a cunoscut o perioad nfloritoare n secolul al XIV-lea, n timpul domniei lui Cazimir cel Mare, cuprinznd monumente i opere de art somptuoase i conservnd cu mndrie bogiile trecutului Inainte de a intra in palat se trece prin fata unui asa zis balaur care din cand in cand scoate flacari. Dup moartea lui Ludovic d'Anjou n 1382, a nceput cea mai lung perioada de intern din istoria Poloniei. n cele din urm, fiica lui Ludovic, Jadwiga de Anjou, a fost ncoronat nu ca regin a Poloniei, ci ca rege, la 16 octombrie 1384. n 1386 regina Jadwiga s-a mritat cu ducele Lituaniei Iogailas (Jagiello), cunoscut ulterior ca Vladislav al II-lea al Poloniei. ncoronarea lui a fost la 4 martie 1386, inaugurndu-se astfel perioada dinastic a casei regale a Jagellonilor.A fost cea mai mic fiic a lui Ludovic al Ungariei i a Elisabetei Bosniaczki. La varsta de 5 ani a fost logodit cu Wilhelm de Habsburg, duce de Austria, pe atunci n varst de 8 ani. La varsta de 11 ani, a fost incoronat ca rege al Poloniei. Este prima femeie care a fost Rege.Jadwiga impresiona prin maturitatea intelectual. A nfiinat spitale i mnstiri, s-a ocupat de dotarea celor existente S-a implicat n activitatea Legislativ pentru a ajuata sracii. A patronat instituia caritabil. A fost considerat patroana sfintelor regine. Beatificarea Sfintei Jadwiga s-a realizat n 1979, iar canonizarea n 1997 de ctre Papa Joan Paul al II-lea. La mijlocul cateralei, pe partea estica, se gaseste sarcofagul din anul 1902 al reginei sfinte Jadwiga (1384-1399) sculptat in marmura alba de Carrara. Mult iubita regina Jadwiga, sotia regelui Jagiello, este reprezentata printr-un mormant distinct, modern, insa, in realitate, ramasitele sale sunt ingropate in apropiere, sub crucifixul ei favorit, la care obisnuia sa se inchine. IN INTERIORUL WAWELULUI Pe colina Wawel, situata deasupra Vistulei, se nal cel mai frumos i cel mai vizitat complex arhitectonic aparinnd fostei reedinte regale: Castelul Wawel i catedrala fortificat Wawelska. Castelul Wawel, iniial gotic, transformat ulterior de ctre Sigismund I ntr-o reedin regal impuntoare n stil renascentist, a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi. Shopping Cracovia In timp ce Cracovia nu poate fi considerata un paradis al cumparatorilor in adevaratul sens al cuvantului, reputatia sa artistica o transforma intr-un loc minunat pentru achizitionat antichitati, opere de arta sau bijuterii. Zone notabile sunt Kazimierz si magazinele in aer liber in special Plac Targowy (Hala Targowa, E-4). Pentru suvenirurile tipice cracoviene, indreptati-va spre Sala Hainelor in centrul pietei principale: gasiti tot felul de obiecte din sticla, dantela, chihlimbar, sculpturi din lemn, dulciuri locale si dragoni impaiati. Pentru experienta vestica generica poti ochi unul dintre mall-urile de cumparaturi, cu toate ca in aceasta sectiune trebuie facute eforturi pentru a nu ne concentra doar pe marci internationale si francize, ci pe afaceri locale, unice; asadar, incurajam orientarea spre economia locala. Cum te afli in Polonia, aminteste-ti ca majoritatea magazinelor se inchid devreme sambata si au liber duminica.

Czstochowa

Czstochowa ( polonez, n ceh enstochov, n german Tschenstochau) este un municipiu n voievodatul Sileziei, sud-vestul Poloniei. n ora se afl un sanctuar al Fecioarei Maria. Aceasta este un loc de pelerinaj n Biserica Catolic datorit faptului c adpostete o icoan cunoscut sub numele "Madona Neagr". Papa Ioan Paul al II-lea, originar din Polonia, a vizitat de mai multe ori acest sanctuar n timpul pontificatului su. n mai 2006 i papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizit aici. Mai mult decat in alte orase poloneze, in Czestochowa este evident rolul esential al catolicismului in Polonia contemporana. Pentru foarte multi vizitatori, o vizita la manastirea de pe deal, Jasna Gora, se dovedeste a fi o experienta extraordinara, in unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj din lume. Aici se afla Fecioara Indoliata. Aceasta veneratie nationala se datoreaza si faptului ca Polonia a fost deseori o victima a asediilor rusilor, suedezilor sau germanilor. Mnstirea Jasna Gora Venind dinspre Cracovia pe autostrada A4 pn la Katowice i schimbnd direcia spre nord pe autostrada A1, dup cca. 140 km. cltorul ajunge la Czestochowa, al doilea ora ca mrime din voievodatul Silezia, dar primul ca numr de vizitatori: turiti obinuii sau pelerini, adui aici de faima celei mai venerate icoane din Polonia, icoana fctoare de minuni a Fecioarei Maria, cunoscut sub numele de Madona Neagr. Maica Domnului din Czestochowa este socotit ocrotitoarea Poloniei, fiind cinstit cu nesfrite pelerinaje cu ocazia tuturor Praznicelor Sfintei Nsctoare de Dumnezeu: Buna Vestire, Izvorul Tmduirii, Adormirea i apoi Naterea Maicii Domnului, Intrarea n Biseric a Maicii Domnului. Pentru a ajunge la poalele colinei pe care se nal superbul ansamblu arhitectural al mnstirii, autocarul nostru a strbtut ntreg oraul, rgaz suficient pentru ca ghida noastr s ne fac o prezentare sumar a oraului i a monumentalei sale atracii turistice, manastirea Jasna Gora, considerat a treia cea mai mare destinaie de pelerinaj catolic din lume, dup Ierusalim i Vatican. Despre Czestochowa am aflat c are o istorie milenar (fiind menionat documentat nc de la 1220), dar agitat: a purtat pe rnd rnile luptelor cu husiii, cu suedezii, cu ruii, cu armatele napoleniene i cu cele ale Germaniei naziste. De fiecare dat, ca attea alte orae i sate poloneze, Czestochowa a murit cte puin i a renscut apoi din propira cenu, mai puternic i mai dornic de via ca oricnd. Sufletul i elementul vital al supravieuirii ei a fost mereu Madona Neagr, miraculoasa icoan care i-a hrnit mereu credincioii cu speran, ncredere i se spune, cu multe minuni neexplicate de firea omeneasc. Iat de ce, ansamblul mnstiresc avnd n centrul su icoana mult iubit a Maicii Domnului din Czesochowa a devenit un adevrat altar naional al Poloniei. Varovia

Varovia (n polonez Warszawa, nume oficial Miasto Stoeczne Warszawa, Oraul Capital Varovia) este capitala Poloniei din 1596, cnd Regele Sigismund al III-lea a mutat capitala de la Cracovia. Populaia Varoviei n 1999 era de 1.618.468 locuitori. Oraul este de asemena capitala voievodatului Mazovia, localizat n partea central-estic a Poloniei.

Centrul vechi istoric din Varovia a fost nscris n anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Varsovia este capitala Poloniei din 1956. In anul 2006 avea putin peste 1,7 milioane de locuitori, adica locul 8 in UE, dupa numarul de locuitori. Orasul a rezistat cu bine de-a lungul timpului desi a trecut prin mai multe razboaie. In 1944 orasul a fost distrus aproape in intregime din ordinul lui Hitler dar dupa razboi a fost reconstruit si mai tarziu a devenit si capitala Poloniei. Municipiul Varsovia este impartit in 18 cartiere. Orasul este situat la 100 de metri altitudine fata de nivelul marii. Temperatura in Varsovia este in medie de -2 grade Celsiu in luna Ianuarie si de +18 grade Celsius in luna Iulie. Una dintre cele mai importante atractii turistice este Orasul Vechi unde oamenii pot vedea Palatul Regal, Coloana Regelui Sigismund sau Fortareata. Un alt punct de atractie il reprezinta cel mai vechi parc al orasului, Ogrod Saski, care se afla la 10 minute de mers de Orasul Vechi. Alte puncte de atractie ar putea fi: Palatul Presedintelui, Universitatea din Varsovia, New World Street, Filarmonica din Varsovia, Teatrul Sabat sau cele doua cimitire, Powszki si Cimitirul Evreiesc. Muzee: Warsaw National Museum, Muzeum Narodowe, Zacheta Art Gallery, Centre for Contemporary Art, Museum of the Polish Army si Warsaw Uprising Museum.

GASTRONOMIE Mesele poloneze incep cu aperitive (przekaski) cum ar fi: stiuca in aspic, peste marinat in sos acrisor, rulouri din file de hering umplute cu muraturi si ceapa, kulebiak (mancare de ciuperci cu varza) sau cunoscutii carnati polonezi (kabanos). Sunt renumite tocanitele vanatoresti numite bigos ce contin varza, ciuperci, carne de porc, sunca si sos. Supele ocupa un loc important in bucataria poloneza, fiind foarte bogate si dense. Un alt sortiment culinar bine-cunoscut si apreciat in Polonia este zrazy (rulou din carne de vita umplut cu sunca, pesmet, ciuperci si castraveti). Ca desert, dulciurile preferate ale polonezilor sunt: sernik (placinta cu branza), szarlotka (tarta cu mere), makowiec (chec cu umplutura de mac) sau eklerka (eclere). Incepeti traseul din Orasul Vechi (Stare Miasto), pe malul drept al Vistulei, unde privelistea va va lasa fara cuvinte. Centrul vechi istoric din Varovia, nscris n anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, este astazi o zona pietonala, pitoreasca si boema, impanzita de artisti, trasuri si mestesugari care vand obiecte de artizanat. Desi a fost distrus complet in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si reconstruit apoi, cladire cu cladire, dupa picturi vechi, tocmai acest lucru ii confera unicitate, prin detaliile care apar pe cladirile acestui loc minunat. O simpla oprire aici este indeajuns pentru o experienta deosebita. Neaparat sa faceti o poza langa Sirena Varsoviei (Warszawska Syrenka) , simbolul capitalei poloneze. Zidul fortificat datand din sec. XVI, care face legatura din orasul vechi si cel nou Barbakan este, de asemenea, unul dintre obiectivele cele mai vanate de turisti. De pe Ulica Nowy Swiat, principala artera comerciala a orasului, se ajunge in piata Castelului Regal, fosta resedinta a monarhilor polonezi, de asemenea distrusa de bombardamentele germane din timpul invaziei Poloniei si ulterior reconstruita, in anii 70. O aripa a cladirii este folosita astazi de Muzeul National. Continuati turul cu o vizita la celebrul Palat Lazienki (Palac na Wuspie), fosta resedinta de vara a regelui Stanislaw August Poniatowski, un palat superb in stil baroc, supranumit si "Casa Alba a

Poloniei". In interiorul Parcului Lazienki, recunoscut pentru frumusetea lui, imaginea palatului impreuna cu cea a lacului este una unica, ce va incanta orice turist. Palatul se afla in zona centrala a orasului, la 15 minute de Palatul Culturii si Stiintei, intr-un parc superb ce se intinde pe o suprafata de peste 80 de hectare, pe o insula artificiala, si cuprinde Palatul pe Apa, Vechea si Noua Orangerie, Templul Dianei si Templul Egiptean. Impanzit de statui si avand chiar propriul amfiteatru, vizita in parc poate fi terminata memorabil, cu o poza langa monumentul marelui compozitor polonez Chopin, maestrul pianului din toate timpurile. In fiecare duminica la amiaza, din mai pana in septembrie, nu ratati o experienta unica: recitalurile de pian din gradinile cu trandafiri. O alta cladire emblematica este si Palatul Prezidential. In primii 175 de ani ai existentei sale, palatul a fost proprietatea privata a unor familii aristrocrate. In 1791, a fost locul de redactare a Constitutiei Poloniei, prima constitutie nationala moderna a Europei si a doua din lume dupa Constitutia S.U.A., iar din 1994 a devenit resedinta oficiala a presedintelui Poloniei. In fata acestuia este amplasata Coloana lui Sigismund unul dintre cele mai faimoase monumente ale Varsoviei si unul dintre cele mai vechi din Europa, care-l comemoreaza pe regele Sigismund III Waza, cel care, in 1596, a mutat capitala Poloniei de la Cracovia la Varsovia. Varsovia este locul perfect pentru turistii fascinati de lacasuri de cult, orasul fiind impanzit de biserici ortodoxe si catolice. Adevarate monumente de arta, aceste lacasuri de cult au fost in mare parte doborate in timpul razboiului, dar multe dintre ele au supravietuit pana in zilele noastre, trecand prin perioade grele, precum vremea legii martiale. Una dintre cele mai vechi este Biserica Sfantului Martin, care a fost construita inaintea razboiului. Alte biserici deosebit de frumoase sunt Maria Magdalena, o biserica ortodoxa foarte cunoscuta in oras, sau Sfantul Florian, construita in anul 1900, care domina partea de vest a Varsoviei, cu cele doua turnuri-sulite de culoare rosie ale sale. Devenit emblema a orasului, Palatul Culturii si Stiintei este si cea mai inalta cladire din Polonia, avand o inaltime de 231 metri. Palatul a fost construit la inceputul anilor 1950, ca un dar de prietenie din partea Uniunii Sovietice. Daca vrei sa ai o priveliste de ansamblu asupra intregului oras, poti merge la etajul 30 fie pe scari, fie cu liftul. Palatul este deschis din iunie pana in august. Monumentul Revolutiei, dezvelit la 1 August 1989, este cu siguranta un loc sacru pentru Polonia libera. Un loc in care, mai ales daca vii dintr-o tara fosta comunista, simti furnicaturi in tot corpul, la gandul ca oameni ca tine si-au dat viata pentru drepturi care acum par normale, dar care odata erau doar vise. Statuile soldatilor cotropiti de batalia grea pentru libertate, ca de beton, este redata perfect aici. Este locul ideal de incheiere a vizitei in capitala Poloniei. Varsovia, cel mai mare oras al Poloniei, este situat pe raul Vistula. La cateva decenii de la caderea comunismului, Varsovia a devenit un oras aglomerat, cu un centru cosmopolit, dinamic si in continua extindere. Orasul este intesat cu hoteluri luxoase, restaurante elegante si magazine de tot felul, pe placul tuturor vizitatorilor. Daca ajungeti in Varsovia, va recomand sa vizitati Muzeul National, Palatul Lazienki, Catedrala Sf.Ioan, Palatul Wilanow si Sediul Gestapo-ului. Muzeul National se afla in inima vechii Varsovii, pe Aleje Jerozolimskie. Cladirea a fost construita in perioada 1926-1938, dupa planurile arhitectului Tadeusz Tolowinski. Muzeul detine 780 de mii de exponate: tablouri, sculpturi, desene, obiecte antice si monede. Exista un departament de antichitati egiptene, precum si unul cu descoperiri din Mesopotamia, multe dintre exponate fiind anterior in posesia familiei nobiliare Czartoryski.

Colectia de obiecte antice grecesti este si ea foarte bogata. Multe dintre piesele medievale sunt originare din biserici din regiunea Gdanskului si din Silezia Inferioara. Picturile europene din epoca Renasterii si a Barocului- incluzand lucrari de Leonardo da Vinci, Rembrandt, Jordaens si Lucas Cranach cel Batran- provin in majoritate din colectia unei alte familii aristocratice, Potocki. Capodoperele straine pot parea mai valoroase si mai cautate de publicul international decat lucrarile poloneze de arta, care constituie obiectul unei griji particulare a institutiei si care atrag mai ales interesul publicului autohton. Dintre cele 7 mii de tablouri poloneze, 400 sunt expuse in 9 sali mari. Catedrala Sf.Ioan, situata langa Biserica Iezuita, in centrul istoric Varsovia, este o constructie gotica ce adaposteste mormintele ducilor de Mazovia si ale arhiepiscopilor polonezi, cat si mormantul primului presedinte polonez, Narutowicz. Palatul Wilanow, construit la sfarsitul secolului al XVII-lea de catre August Locci, este un important monument baroc pentru Polonia. Palatul este o cladire imensa, cu 60 de camera in care se gasesc obiecte legate de regalitate, portrete si artefacte antice. Decoratiile folosite pentru infrumusetarea cladirii reprezinta motive din Grecia si Roma antica. Interiorul palatului evoca stilul a trei epoci. Cele mai vechi camere, apartamentele baroce ale regelui, se afla in partea centrala a palatului. Stilul specific secolului XVIII se regaseste in aripa sudica, pe cand in aripa de nord se afla interioarele din secolul XIX. Sediul Gestapo-ului a devenit astazi sediul Ministerului Educatiei. Aici se gaseste si un muzeu in care vizitatorii pot admira camerele de interogare si celulele ramase asa cum era in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Exponatele prezinta o imagine reala a torturilor si crimelor comise.

LITUANIA

Republica Lituania Forma de guvernamant: republica Suprafata: 650.000 kmp Populatia: 3.700.000 locuitori Limba oficiala: lituaniana Religie: catolicism, protestantism, ortodoxism Capitala: Vilnius Moneda: litas Ziua nationala: 16 februarie Fus orar: GMT +2/+3 Prefix telefonic: 00370

Lituania este o ar baltic n Europa de Nord. Capitala rii este Vilnius. Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n nord se nvecineaz cu Letonia, n sud-est cu Belarus, n sud cu Polonia iar n sud-vest cu Rusia prin exclava sa Kaliningrad, obinut n urma redefinirii multor granie n Europa la nceputul perioadei numit a Cortinei de fier. Peste 80% din populaia Lituaniei este de etnie lituanian i vorbete lituaniana, nrudit cu limba leton. Printre alii aici locuiesc rui, polonezi i bielorui. Este membr a Uniunii Europene.

Clima Temperata rece, cu o temperatura medie pe timp de iarna de -4C (dar poate ajunge si la -20C), iar pe timp de vara ajunge la +18C. Turismul Vilnius este capitala Lituaniei i a judeului Vilnius i este situat la grania cu Belarus. Vilnius gzduiete o Arhiepiscopie catolic si tot aici se afl o universitate nc din anul 1579. Este situat n sud-estul Lituaniei, la confluena rulurilor Vilnia i Neris. Distana de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipda, este de 312 km. De asemenea, oraul este la o distan de 102 km de la Kaunas, 214 km de la iauliai i 135 km de la Panevys, aceste fiind toate orae principale a rii.

Lituania este un taram cu castele, lacuri si paduri. Peisajul consta in campii vaste, impartite de dealuri si dune de nisip, de-a lungul tarmului baltic. Aceasta fasie de dune se numeste Istmul Curonian, iar intinderea de apa din spatele istmului se numeste Laguna Curoniana. Klaipeda, singurul port comercial al Lituaniei, este situat in locul in care laguna se deschide spre mare. Capitala Vilnius este unul dintre cele mai incantatoare orase europene, in special datorita centrului istoric baroc. Vizitati si alte orase importante, precum Kaunas, ascultati vechea limba baltica lituaniana, asemanatoare cu sanscrita si cumparati niste suveniruri - panza sau obiecte de ceramica. Ceva mai mult de un sfert din teritoriul Lituaniei este acoperit de paduri, in special zona de sud-vest. Aceste paduri sunt locuite de elani, caprioare, mistreti, lupi si rasi, desi este putin probabil sa intalniti aceste animale daca nu va ghideaza un specialist. In Lituania se afla peste 2000 de vidre, lacul Zuvintas fiind un important habitat pentru aceste animale si un loc de oprire pentru pasarile migratoare. Exista cinci parcuri nationale in Lituania si cateva rezervatii naturale, cel mai important fiind Parcul National Kursiu Nerija, cu dune de nisip inalte, paduri de pin, plaje si o laguna. Principalele atractii turistice Vizitati bisericile interesante din Vilnius, printre care si bisericile Sf Ana si Sf Petru si Pavel, care adaposteste trupul Sf Casimieras, unul dintre cei mai venerati duci ai Lituaniei. Centrul istoric al orasului este cel mai mare din Europa si se afla pe lista de patrimoniu mondial UNESCO. Urcati-va in turnul Gediminas de pe dealul din centrul orasului Vilnius, pentru a avea o panorama a capitalei. Vizitati Kaunas, orasul muzeelor, care se lauda cu Muzeul Diavolului, un memorial pentru cei care si-au pierdut vietile in timpul ocupatiei naziste si un muzeu dedicat pictorului Mikalojus Konstantinas Ciurlionis. Mai puteti vedea trei teatre, ruinele unui castel din secolul XI si vechea primarie. Admirati cele cinci movile ciudate acoperite cu iarba, care marcheaza capitala antica a Lituaniei, Kernave, un loc aflat pe lista de patrimoniu mondial UNESCO. Vizitati galeria de chihlimbar a muzeului din Palanga si parcul botanic. La sud se afla orasul Klaipeda, un important port si principalul centru de legaturi pentru feriboturi. Padurile acopera un sfert din teritoriul Lituaniei; exista cinci parcuri nationale si numeroase rezervatii naturale. Vizitati lacurile din parcurile nationale Trakai, Aukstaitija si Zemaitija. Admirati farul din Nida, care a fost construit in 1874. In apropiere se afla si Centrul Cultural Thomas Mann, in casa in care scriitorul german si-a petrecut vacantele intre 1930 si 1932. In parcul Gruto se afla un parc de sculpturi sovietice, amintire a trecutului sumbru. Bucurati-va la festivalul Mardi Gras, care are loc in diverse orase si sate. Cele mai renumite sunt procesiunile din februarie din centrul istoric al orasului Vilnius. Vizitati capitala antica a Lituaniei, Trakai, situata pe malurile lacului Galve. Orasul are un castel ce dateaza din secolul XIV. Relaxati-va in statiunile de pe litoral. Palanga si Kursiu Nerija sunt faimoase pentru apele curate, dunele de nisip si padurile de pin. Faceti drumetii in Parcul National Curonian Spit, din peninsula ce separa laguna Curonian de Marea Baltica. Aici veti gasi dune mari de nisip, paduri de pin si o flora si fauna rare.

 Incercati sporturi extreme precum plimbari cu balonul cu aer cald si planorul. Aveti ocazia sa sariti cu coarda elastica de pe turnul televiziunii din Vilnius, cel mai inalt punct de bungee jumping din Europa. Vizitati capitala in timpul festivalului orasului din septembrie si asistati la carnavale, targuri, concerte si artificii pe strazile orasului.

Gastronomie Specialitati nationale includ skilandis (carne afumata), salti barsciai (supa rece), cepelianai (cartofi umpluti cu carne), vadarai (carnati de cartofi) si bulviniai blynai (clatite de cartofi). Tiparul afumat este o delicatesa baltica. O bautura spirtoasa lituaniana faimoasa este midus, facuta din miere. n Lituania este bine dezvoltat un tip de "fast-food" n sensul medieval, bazat n primul rnd pe produse simple de patiserie ("bandele" sau "pyragedis"), iar gurmanzii se pot bucura de vienoazerii i de brioe cu caise sau cu mac. Spun n sensul medieval pentru c primii care au ieit "n strad" cu bucate - pe care, odat cumprate, le puteai consuma din mers - au fost patiserii, n Evul Mediu. Mncarea naional a lituanienilor este ns "cepelinai" sau zepelin..., numit aa pentru c seamn cu un balon. E un "balon" gelatinos pregtit din piure de cartofi fieri n aburi, umplui cu carne, cu brnz sau cu ciuperci i servit cu smntn. n Lituania, se mai mnnc un fel de colunai, numii "koklunai", n timp ce "blynai" este denumirea generic pentru micile cltite umplute cu carne, cu brnz sau cu piure de fructe. n restaurante sunt servii nelipsiii "karbonadas"(buci de carne de porc fripte), oferii mpreun cu roii, castravei i cartofi, sau "kepsnys", din carne de vit. "Saltibarsciai" e o sup de sfecl i castravei cu smntn. Vara, se mnnc rece, cu cartofi fieri la aburi. "Kepta duona" sunt nite pinie prjite i unse cu usturoi care se servesc la aperitive. Produsele lactate, cum ar fi "varkse" ori "kefirul", fac i ele parte din buctria lituanian. Butura alcoolic cea mai popular este "degtine" (o varietate de votc), fiind urmat de bere, care aici este mai alcoolizat dect n restul Europei. "Starka", pe baz de frunze de arbori fructiferi, sau "Krupnikas", un lichior de miere 40 grade, pot constitui alternative. Amatorii de senzaii forte pot ncerca ns "balzamas", un lichior puternic, amestecat, de obicei, cu votc sau cafea. Compoziia acestui "black balzam", creat n 1775 de farmacistul Kunze, rmne i azi secret. Se spune c ar avea virtui curative i c ar fi vindecat-o pe Ecaterina a II-a, mprteasa Rusiei. Unde s mnnci: - Forto Dvaras (Pilies gatv, nr. 16): Este locul perfect pentru o experien culinar autentic ntr-o ambian rural lituanian n care nu va lipsi muzica tradiional. Restaurantul deine o varietate de reete tradiionale din toate zonele Lituaniei, de la ciorbe n pine, reete tradionale ce au la baz cartoful i cepelinai (specialitate lituanian). - Zemaiciu Smukle (Vokiei gatv, nr. 24): n grdina n aer liber se servete o mncare tradiional excelent completat cu berea casei produs n restaurant. Mncare i butur: n Lituania berea are o tradiie de cteva secole, cele mai bune mrci de bere lituanian sunt Horn, Kalnapils i Tauras. Alturi de bere lituanienii prefer s consume i gustri precum pinea neagr

prjit cu usturoi (unii prefernd s o amestece i cu brnz topit) i produse din carne cum ar fi urechile de porc afumate, picioarele de porc, limba de vit i crnurile uscate. Printre reetele tradiionale lituaniene se numr cepelinai i supa de sfecl, cele dou preparate sunt deliciose i vi le recomand, supa de sfecl lituanian are un gust dulce acrior i este aromat cu mcri. Cepelinai este o gluc prajit din cartof care este de obicei umplut cu carne, brnz sau ciuperci. Atenie: Preurile sunt orientative, ele pot fluctua n funcie de preteniile dumneavoastr i de perioada de vizit aleas.

Istorie Lituanienii s-au unit in secolul XII sub conducerea lui Mindaugas, care a devenit rege in 1251. Prin casatorie, unul dintre conducatorii Lituaniei a devenit rege al Poloniei (Ladislaus II) in 1386 si a unit cele doua tari. In 1410 polonezii si lituanienii i-au infrant pe puternicii Cavaleri Teutonici la Tannenberg. Din secolul XIV pana in secolul XVI Polonia si Lituania au alcatuit unul dintre cele mai mari imperii ale Europei medievale, intinzandu-se de la Marea Neagra pana aproape de Moscova. Rusia, Prusia si Austria au impartit Polonia in 1772, 1792 si 1795. Drept urmare, ultima data Lituania a ajuns in mainile Rusiei, care a incercat fara succes sa incorporeze cultura lituaniana in cea rusa. Dupa primul razboi mondial si caderea Rusiei, Lituania si-a declarat independenta, sub protectia Germaniei. In 1940 republica a fost anexata Uniunii Sovietice, iar din 1941 pana in 1944 a fost ocupata de trupele germane. In acest timp aproximativ 240.000 de evrei au fost masacrati. In 1944 tara a fost din nou anexata URSS. Miscarea de independenta a Lituaniei a aparut in 1988, iar in 1990, liderul comunist al miscarii populare Sajudis a fost ales presedinte. In aceeasi zi Consiliul Suprem a declarat restaurarea independentei Lituaniei. In 2004 tara s-a alatural Uniunii Europene si NATO. VILNIUS Vilnius este capitala Lituaniei i a judeului Vilnius.Este situat n sud-estul Lituaniei, la confluena rulurilor Vilnia i Neris. Este situat la grania cu Belarus. Clima orasului Vilnius este transitionala intre continentala si oceanica. Mediile anuale sunt de aproximativ 6.1C. In ianuarie temperatura medie este de 4.9C, iar in iulie de aproximativ +17.0C. Atractii Vilnius: Castelul Lower, Primaria, Universitatea Vilnius(cea mai veche universitate din Estul Europei), Portile Dawn, Capela Portilor Dawn, Biserica Sf. Ana, Biserica Sf. Francis si Bernardine, Biserica Sf. Nicolae, Castelul Vilnius, Catedrala, Piata Catedralei, Biserica Sf. Petru si Sf. Pavel, Dealul celor 3 cruci, Centrul Vechi al Orasului (cel mai mare din Europa masurand 3.6 km), Strada Pilies, Castelul Gediminas. Centrul Vechi al orasului face parte din partrimoniul mondial UNESCO din 1994, atestandu-se prin acest fapt unicitatea si frumusetea orasului. Vlnius (german Wilna, polonez Wilno, belarus Vilnia) este capitala Lituaniei i a judeului Vilnius cu 541.600 locuitori (2003) i este situat la grania cu Belarus.

Vilnius, Lituania: chiar daca Vilnius este o capitala mai mica decat altele, tocmai acest aspect ii da un aer mai intim, special, un caracter aparte. Practic, cu putin efort, puteti ajunge in toate punctele importante din oras pornind din centru intr-o plimbare. Pe strazile din Vilnius veti gasi numeroase localuri, baruri, magazine, cluburi de noapte, hoteluri si mai ales pravalii unde puteti cumpara daruri pentru cei dragi sau mici suveniruri. Dar Vilnius este si un important centru cultural, cu numeroase muzee si peste 20 de galerii de arta doar in partea veche a orasului, cu numeroase lucrari ce merita vazute si eventual cumparate. Puteti merge si la spectacole de opera sau balet, la concert de orga sau piese de teatru. In anul 2009 Vilnius a fost declarat Oras Cultural European Date istorice: Vilnius a fost fondat in timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul colonistilor germani, si este din 1323 capitala Lituaniei. In timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385 - 1569), Vilnius a cunoscut o influenta poloneza. In acelasi timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. In al doilea Razboi Nordic Vilnius a fost avariat de trupele suedeze. In 1920, orasul a fost anexat de Polonia, dar lituanienii inca priveau orasul ca o capitala a lor. In septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Intre 1940 si 1990 a fost capitala a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania. Pana la cel de Al Doilea Razboi Mondial, in Vilnius locuiau multi polonezi.

Obiective turistice Vilnius Turnul televiziunii din Vilnius este un simbol al luptei Lituaniei pentru independenta si democratie, aici avand loc unele dintre cele mai sangeroase lupte de la inceputul anilor 90. In interiorul turnului se afla o mica expozitie dedicata victimelor, iar in varful turnului se afla o cafenea. Muzeul Victimelor Genocidului Muzeul gazduit in fosta resedinta KGB contine o colectie tulburatoare, ce aminteste de zilele intunecate ale ocupatiei sovietice. Caramizile de la fundatia cladirii poarta numele celor despre care se crede ca au fost torturati si executati in interior. Orasul Vechi Vilnius Mare parte din centrul istoric al capitalei Vilnius a fost cartier evreiesc, astazi amintind de acea perioada strazi precum Zydu si Gaono; comunitatea evreiasca din Vilnius a fost decimata in Holocaust. Multe dintre cladirile si bisericile din aceasta parte a orasului dateaza din secolele XIII XIX. Castelul Trakai La 26 km vest de centrul capitalei Vilnius, Trakai este fosta capitala a Marelui Ducat al Lituaniei si un loc plin de istorie.

Centrul Europei In satul Purnuskes, la 25 km nord de capitala, se afla centrul geografic al Europei, marcat de Institutul National de Geografie al Frantei. Catedrala Vilnius Catedrala Vilnius este situata in centrul orasului vechi si se aseamana mai degraba cu un templu grecesc, decat cu o biserica ortodoxa. Cladirea a fost construita pe locul unui vechi templu pagan. Originala din lemn, biserica a fost construita in 1251, catedrala in stil gotic fiind construita in 1387. Capela in stil baroc Sf Cazimir - cea mai spectaculoasa parte a catedralei - a fost construita in 1623 1636. In catedrala se regasesc peste 40 de picturi si fresce, precum si 8 statui placate cu argint. Turnul inalt de 57 m a fost construit separat, pe locul fostului donjon. In piata catedralei se afla o dala inscriptionata cu cuvantul "stebuklas", care in limba lituaniana inseamna "miracol". Legenda spune ca, daca iti pui o dorinta si te invarti de 3 ori pe dala, acea dorinta se va implini. Biserica Sf Anne Biserica este foarte micuta, insa este una dintre cele mai frumoase din Lituania, fiind un superb exemplu de arhitectura gotica tarzie. Biserica Sf Anne este faimoasa in primul rand datorita mormintelor frumos decorate. Se spune ca Napoleon a fost atat de impresionat de acestea, incat a dorit sa mute biserica la Paris. Biserica Sfintii Petru si Pavel Adevarata frumusete a acestei biserici se afla in interior, sculpturile baroce fiind impresionante. Biserica se afla in afara orasului vechi Vilnius si a fost construita in secolul XVII. Amvonul in stil Rococo a fost construit la inceputul secolului XIX, pentru a comemora vizita Papei Ioan Paul al IIlea in Lituania si in Vilnius. Castelul Gediminas Acest castel a fost construit de catre intemeietorul orasului Vilnius, marele Duce de Gediminas, in secolul XIII. Castelul a functionat pe rand, ca bastion de aparare, temnita si atractie turistica, acum fiind restaurat. Turnul castelului Gediminas, din caramida rosie, nu este doar un simbol al capitalei, dar al intregii tari. In cadrul sau functioneaza Muzeul National al Lituaniei. De sus, din punctul de observatie, puteti privi panorama intregii capitale. Dealul celor Trei Cruci Grupul statuar a fost pozitionat in secolul XVII si comemoreaza crucificarea a sapte calugari. Crucile au fost distruse in timpul regimului lui Stalin, insa in anul 1989 au fost reconstruite, simbolizand credinta si identitatea lituaniana.

LETONIA Denumirea: Republuca Letonia Populaie: 2.290.000 Capitala: Riga Limbi: letoniana (oficial), lituaniana i rusa Religie: luteran, catolic, ortodox-rus Suprafaa: 64.589 km2 Este o ar mic la Marea Baltic cu un relief plat, cu cteva dealuri la est de Riga. Cel mai nalt este Vidzerne (311m) inutul este presrat cu lacuri i mlatini. Ruri: Daugava, Lielupe i Ventas Letonia are 26 de comitate i 7 municipaliti. n 2004 Republica Letonia s-a alturat Uniunii Europene.

Ambasada Republicii Letonia in Romania Cancelaria Adresa: strada Desiatinna nr.4/6, 01901, Kiev Telefon: (+40) - 01 - 462.07.08 Fax: (+40) - 01 -229.27.45 Sectia consulara Telefon: (+40) - 01 -229.23.60; (+40) - 01 -229.38.80 Sectia economica Telefon:(+40) - 01 -229.39.01; (+40) - 01 -229.46.08 Ambasador: Dl. Andris VILCANS Republica Letonia a fost fondat n 1918. Simbolul statului ntruchipeaz istoria, cultura i valorile celor ce au trit aici lng Marea Baltic timp de mii de nai. Stejarul, chihlimbarul, apa i pmntul sunt cteva din multele simboluri naturale care apar n design-ul letonian i n decoraiuni. Mai puin de jumtate din teritoriul Letoniei este agricol, restul fiind acoperit de pduri, mlatini i es. Pdurile ntinse sunt protejate n parcuri naionale formnd un paradis al vieii slbatice. Peste 27.000 de specii de flor i faun prosper n habitat natural.Marea Baltic a jucat un rol major n istoria rii, economiei i culturii ei. Are trei porturi mari :

Riga Ventspils Liepaja.

ntre aceste orae se ntind plaje cu nisip alb, dune i pduri de pin pe o suprafa de 494 km. de linie de coast protejat.Letonienii sunt descendeni ai popoarelor Baltice care s-au stabilit de-a lungul Mrii Baltice acum 4.000 de ani. Din sec. 13, Riga a devenit un centru comercial Hanseatic important, Letonia fiind un centru industrial.i-a stabilit independena n 1918, i dup ocuparea sovietic, a rectigat-o din nou n 1991.

Letonia este o ar baltic n Europa de Nord. Capitala rii este Rga. Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n nord i n sud, Letonia se nvecineaz cu Estonia i respectiv Lituania, iar n est cu Rusia. Este membr a Uniunii Europene. Letonia este unul dintre cele mai interesante locuri din nordul Europei, ascunse de ochii lumii mai bine de jumatate de secol, de ocupatia sovietica. Tot ce caracterizeaza Letonia este alcatuit din contraste - cladirile, peisajul, oamenii, obiceiurile si experientele. Surprizele apar la fiecare colt, de la micile cafenele pana la spectacolele de balet sau opera. Taramul pe care se afla astazi Letonia a fost o zona de circulatie pentru vikingii din Norvegia, spre Rusia si Europa centrala, acum cateva mii de ani in urma. Istoria apare la orice pas, de la bisericile vechi din Riga, pana la biserica Krimulda veche de 800 de ani, aflata la est de Riga. Nu uitati sa intrebati ce evenimente au loc pe perioada vizitei in aceast atara. Aveti ocazia sa asistati la sarbatori traditionale, evenimente culturale diverse si programe de divertisment, pe tot parcursul anului. Daca va indepartati de Riga sau orice alt mare oras, veti descoperi repede peisajul si zonele rurale ale Letoniei. Mare parte din aceste terenuri nu sunt locuite, sau poate nu au fost explorate niciodata. Aveti ocazia sa strabateti paduri, campii inflorite, coasta intinsa, dealuri mici si lacuri frumoase. Puteti alege dintr-o varietate de trasee si excursii. Puteti petrece si cateva saptamani langa un lac sau rau, departe de zgomotul orasului. Principalele atractii turistice Uitati-va dupa lacatele lasate de cuplurile proaspat casatorite pe podurile din Riga. Acestea simbolizeaza dragostea vesnica. Relaxati-va in statiunea Sigulda de pe malurile raului Gauja. In parcul national de aici puteti vedea castelul Turaida din secolul XIII si un parc cu sculpturi, in care povestile populare au fost imortalizate in piatra. Admirati flora si fauna din regiunile Kurzeme, Latgale si Vidzeme, preferate si pentru drumetii. Incetiniti-va putin ritmul vietii in sate incantatoare precum Bauska, Cesis, Kolka si Talsi. Urmariti diverse specii de pasari in mlastinile si terenurile agricole din Letonia, care atrage un numar neobisnuit de pasari, unele dintre fiind foarte rare in alte parti ale Europei. Vizitati castelele cu parcuri mari precum Rundale si Jelgava, construite in secolul XVII de aristocratii din regiunea Zemgale. "Gustati" viata rurala la Muzeul Etnografic in aer liber. Intemeiat in 1924, este unul dintre cele mai vechi din Europa. Explorati capitala Riga si admirati bogatia culturala si istorica reflectata in diversitatea remarcabila de stiluri arhitecturale. Centrul orasului contine cea mai frumoasa alcatuire de cladiri Art Nouveau din Europa. Stati la un picnic langa cea mai inalta cascada a Letoniei, la Kuldiga, pe malurile raului Venta. Mergeti in Jurmala, cea mai mare statiune baltica, cu o plaja nesfarsita de nisip. In parcurile nationale precum Gauja si Kemeri puteti face drumetii si admira flora si fauna bogata. Descoperiti traditii pagane si crestine in regiunea Latgale. Ascultati dialectul neobisnuit al limbii lettigale. Gastronomie Specialitatile Letoniei sunt pateuri cu carne (kotletes), supa de varza (skabu kapostu), aluat de patiserie umplut cu capsuni (Alexander Torte) si pateuri cu bacon si ceapa (piragi). Bauturile nationale sunt Balsamul Negru, un lichid gros de culoare neagra, cu alcool, kvass, o bautura racoritoare si spritul facut din vin cu apa minerala. SUPA DE PINE Creat n iernile lungi, buctria leton e bogat n calorii i are la baz carnea de porc, cartofii i cruditile. ntre mncrurile clasice, se numr carnea de pui, de porc sau de pete, afumat i servit rece sau cald, n diverse combinaii. Micile rulouri de bacon, care ascund n mijlocul lor de la crnciori pn la legume sau chiar la fructe (precum caisele), fac de asemenea deliciul gastronomiei locale.

Dar stlpul buctriei letone rmne pinea neagr de secar ("rupjmaize"), al crei fief este localitatea Limbazi. Urmeaz, la rnd, ntr-un top sui generis, rondelele de pete (somon, hering, prot, pstrv) i evantaiul de reete, petele fiind afumat tradiional, marinat, uscat, umplut, pregtit n sup sau salat. n Letonia se spune c nu exist fel de mncare fr cartofi ("kartupeli"). Tot astfel, se spune c nu e mncare mai bun ca unca prjit cu fasole. Cu ct mnnci mai mult fasole - circul un proverb -, cu att ai s plngi mai puin tot anul. E, de altfel, unul dintre cele 13 feluri de mncare tradiionale care se servesc la masa de Crciun "Maizes zupa" sau supa de pine rmne desertul tipic i preferat de copii. E vorba de pine neagr ras, amestecat cu fructe uscate i fierte n lapte. n ce privete buturile, putem spune c votca este cea care detroneaz vinul. Urmeaz berea, lichiorul, kvasul (care se vinde mai bine n Letonia dect Coca-Cola) i compoturile. O butur inedit este seva unor arbori, colectat de letonieni primvara, n recipiente speciale, i but n loc de ap... Istorie Triburile de pe coasta Marii Baltice au fost cucerite in secolul XIII de ordinul cavaleresc german Ordinul Fratilor de Sabie, care avea misiunea de a cuceri si crestiniza regiunea baltica. Regiunea a facut parte din Livonia pana in 1561, iar in 1562 a fost cucerita de Polonia. Din 1629 pana in 1721 regiunea a fost ocupata de suedezi, iar din 1721 pana in 1918 Letonia a fost condusa de Rusia. Revolutia rusa din 1917 a creat oportunitatea de libertate, astfel incat Letonia si-a declarat independenta in 18 noiembrie 1918. Republica a rezistat putin peste 20 de ani; a fost ocupata de trupele rusesti in 1939 si incorporata Uniunii Sovietice. Dintre cei 70.000 de evrei care locuiau in Letonia, 95% au fost masacrati in cel de-al doilea razboi mondial. Cand lovitura de stat din 1991 impotriva presedintelui Mikhail Gorbachev a esuat, natiunile baltice au gasit o ocazie de a se elibera de sovietici, in 1991 Lituania, Estonia si Letonia declarandu-si independenta. Deoarece identitatea letonienilor fusese oprimata de conducatori straini, noua republica a creat legi stricte, limitand cetatenia la etnicii letonieni si cei care locuiau in tara de dinainte de conducerea sovietica. Astfel, aproximativ 452.000 de etnici rusi nu au primit cetatenie. In 2004 Letonia a devenit membra NATO si a Uniunii Europene. Informatii utile Strangerea mainii este forma cea mai obisnuita de salutare. Letonienii sunt oameni mai rezervati, insa asta nu inseamna ca nu sunt ospitalieri. Perioada cea mai buna pentru a vizita Letonia este din iunie pana in septembrie, cand este cald si mancarea se gaseste intr-o mare diversitate. Ianuarie si februarie sunt lunile cele mai reci, iar toamna este ploioasa.

Palatul Rundale, cunoscut drept Versailles-ul Letoniei, o superba opera de arta in stil baroc si rococo, construit in secolul XVIII. Rundale este creatia arhitectului Bartolomeo Rastrelli, acelasi arhitect care a conceput Palatul de iarna de la Sankt Petersburg. RIGA Riga (leton Rga) este capitala Letoniei, situat pe malul Mrii Baltice, la gura de vrsare a rului Daugava, la 5658' N - 248' E. Riga este cel mai mare ora din rile Baltice, fiind un centru important cultural, educaional, politic, financiar din zon. Centrul istoric al oraului Riga a fost inclus n anul 1997 de ctre UNESCO pe lista locurilor din patrimoniul cultural mondial, iar oraul este remarcat n mod special pentru arhitectura lui n stil Art Nouveau (Jugendstil), putndu-se compara din acest punct de vedere numai cu Viena, Praga sau Barcelona.

Riga e un oras vechi, cu multa arhitectura medievala, dar si cu zone Art Nouveau si cladiri moderne de sticla. Unul din cele mai colorate locuri din Riga este piata centrala, una dintre cele mai vechi si mai mari din Europa, ridicata in cateva hangare parasite, pe care armatele germane le foloseau drept garaje pentru zepeline. Fiecare hangar are un alt specific. Date istorice: Capitala Letoniei este situata pe gura de varsare a raului Daugava in Golful Riga si este un port important si un centru cultural si industrial semnificativ. Fondata probabil in secolul al XII-lea, Riga a devenit sediul Episcopiei Letoniei in 1201. Orasul s-a dezvoltat ca un centru comercial si de artizanat, alaturandu-se Ligii Hanseatice in 1282. A cazut sub dominatia poloneza in 1581, a fost cucerit de suedezi in 1621, si-a castigat autonomia administrativa si apoi a fost cucerit de rusi in 1721. La sfarsitul secolului al XIX-lea, Riga era unul dintre cele mai dezvoltate orase industriale din Rusia. In timpul Celui De-al Doilea Razboi Mondial a fost ocupata de nemti intre 1917 si 1918, iar apoi a devenit capitala statului independent Letonia. Tot in timpul celei de-a doua mari conflagratii mondiale a fost anexata URSS-ului (1940) si apoi ocupata pentru putina vreme de Germania, ca in final sa revina la URSS. In anul 1991, cand tara si-a castigat independenta, Riga a fost numita capitala Republicii Sovietice Letonia. Obiective turistice Riga Turnul Praf de Pusca - Pulvertornis in limba letona - din Riga Trei Frati - Trs bri in limba letona - din Riga Adresa: 17, 19, and 21 Maz Pils iela Cei Trei Frati este cea mai veche cladire locuibila din Riga, construita la sfarsitul secolului XV Inceputul secolului XVI. Numele sau face referire la un grup de trei depozite din Tallinn numit Cele Trei Surori. Aici se afla astazi Muzeul Arhitecturii Letone. Statuia lui Roland din Riga Sala de Concerte Wagner din Riga Piata Primariei - Rtslaukums in limba letona - din Riga Parlamentul Leton - Saiema in Riga Parcul Vermanes - Vrmanes drzs in limba letona - din Riga Parcul Mezaparks din Riga Parcul Esplanada din Riga Parcul Bastejkalns din Riga Catedrala Riga Adresa: 1 Doma Laukums

Riga Descriere: Catedrala a fost construita in 1207 si este unul dintre simbolurile orasului. Interiorul bisericii este destul de auster si s-ar putea sa nu merite pretul de intrare. Insa biserica se remarca prin orga cu 6768 de filament

Centrul istoric al oraului Riga a fost inclus de catre UNESCO in patrimoniul mondial. Orasul este remarcat in special pentru arhitectura lui in stil Art Nouveau, putandu-se compara din acest punct de vedere cu marile orase Viena, Praga sau Barcelona.

ESTONIA

Republica Estonia Forma de guvernamant: republica parlamentara Suprafata: 45.000 kmp Populatia: 1.410.000 locuitori Limba oficiala: estona Religie: protestantism, ortodoxism Capitala: Tallinn Moneda: coroana estoniana Ziua nationala: 24 februarie Fus orar: GMT +2 Domeniu Internet: .ee Prefix telefonic: 00 372 Estonia (Eesti n estonian) este o ar baltic n Europa de Nord cu capitala la Tallinn (Reval). Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n sud se nvecineaz un alt stat baltic, Letonia, la est cu Rusia i la nord cu Finlanda, prin intermediul Golfului Finic. Estonia este o ar maritim: linia rmului msoar 3.794 km, iar ara include peste 1.500 de insule i insulie, majoritatea nepopulate. Estonia a aderat la Uniunea European la 1 mai 2004 i a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2011. Estonia este o tara in care nicio destinatie nu este departe - puteti calatori de la un capat la altul al tarii in mai putin de cinci ore. Cu toate astea, bogatiile interioare ale Estoniei sunt mult mai mari varietatea peisajului, florei si a faunei este cu adevarat neobisnuita pentru o tara atat de mica. In

acelasi timp veti gasi un spatiu vast, deoarece, intr-un teritoriu de dimensiunile Danemarcei sau ale Olandei locuiesc de patru, respectiv doisprezece ori mai putini oameni. Tot ce veti vedea in Estonia se leaga de istorie. Locuitorii isi au originea in cele mai vechi popoare ale Europei si deja locuiau pe coastele marii Baltice pe vremea cand se construiau piramidele in Egipt. Incepand cu secolul XIII teritoriile Estoniei au fost invadate de germani, danezi, suedezi, polonezi si rusi, insa fiecare dintre ei a lasat ceva bun in urma. Tara si-a declarat independenta in 1918, insa a urmat ocupatia Uniunii Sovietice, care a intrerupt dezvoltarea naturala in mai multe privinte. Majoritatea turistilor sosesc prima data in capitala Tallinn, acest oras medieval hanseatic, centrul cultural si de afaceri al Estoniei. In nordul tarii veti intalni un amestec intre istoria colorata si prezentul dinamic, un contrast ce se reflecta in stilul de viata si natura compusa din tinuturi mlastinoase si sate romantice, paduri primordiale si stanci de calcar ce va ofera panorame ale marii. Sudul tarii este unic si misterios - natura bogata, lacurile si dealurile au faurit caracterul locuitorilor, atmosfera nostalgica a oraselor si ambianta boema a orasului universitar Tartu. Vestul se caracterizeaza prin intinderi mari de teren, liniste si briza marii. Principalele atractii turistice Explorati monumentele istorice si arhitecturale ale capitalei Tallinn, vechi oras hanseatic. Un interes special il prezinta centrul istoric dominat de biserica Oleviste. Urcati pana la castelul Toompea. Parcurgeti plaja de 3km de la Parnu, un mic oras situat pe malurile raului Parnu, in locul in care acesta se revarsa in golful Riga. Intemeiat in secolul XIII, orasul este cunoscut ca port la mare si statiune de tratamente. Admirati arhitectura veche din Tartu, al doilea oras ca marime al Estoniei, pe raul Emajogi. Vizitati universitatea veche, catedrala Vyshgorod, primaria din secolul XVIII si gradina botanica a universitatii. Indreptati-va spre Narva, unul dintre cele mai vechi orase din Estonia, situat pe malul vestic al raului Narva. Vizitati castelul Herman, cel mai vechi monument arhotectural si muzeul orasului. Admirati vechile mori de vand, bisericile din piatra, satele de pescari si castelul episcopal restaurat, datand din secolul XIII, din Saaremaa, cea mai mare insula a Estoniei. Faceti un "salt" pana in Hiiumaa, a doua insula ca marime a tarii Gasiti-va pacea la Mustvee, situat pe malurile frumosului lac Peipsi si Kuremae, locul in care se afla singura manastire functionala din Estonia. Relaxati-va in Haapsalu, un mic oras de pe coasta de vest, care este o statiune renumita din secolul XIX. Cu casutele din lemn romantice si aleile cu copaci, orasul este ideal pentur o escapada. Explorati tinuturile cu paduri si mlastini, sate pitoresti si conace istorice din unul dintre cele trei parcuri nationale - Lahemaa, Soomaa si Vilsandi. Surprindeti animale si pasari salbatice precum linxi, ursi, lupi si cerbi, vulturi si berze, in Rezervatia de Pasari Golful Kaina si Rezervatia Naturala Matsalu. Gastronomie Mancarea traditionala estoniana isi are radacinile in mancarea familiilor de la tara, bazata pe carne de porc, cartofi si legume din gradina. Principalele influente culinare vin de la germani, care au condus Estonia mai multe secole. Specialitatile nationale sunt Sult (piftie de vitel), Taidetud vasikarind (friptura impanata de vitel), Rosolje (hering cu otet si sfecla), gasca umpluta cu mere si prune si supa de bureti. Bauturile traditionale sunt berea Saare, vinul fiert si Vana Tallinn. Oferta de restaurante este acum deosebit de diversa, in special in Tallinn. Exista restaurante cu specific indian, thailandez, georgian, ungar, japonez, chinez si grecesc. Istorie

Istoria Estoniei, la fel ca cea a altor state balcanice, a fost o succesiune de lupte pentru pastrarea independentei si a integritatii natiunii impotriva invaziilor natiunilor vecine. Rusii, care erau determinati sa obtina o "poarta" spre regiunea baltica, au obtinut Estonia de la Suedia, dupa tratatul de la Nystadt din 1721. Dupa ce Germania a invadat Uniunea Sovietica in timpul celui de-al doile arazboi mondial, Estonia a devenit cea de-a 15-a republica sovietica socialista. Au trecut patru decenii pana cand Mihail Gorbachev, ca secretar general al partidului comunist, a oferit sansa unei schimbari pentru statele baltice. In 1990 partidul comunist estonian a votat in favoarea independentei totale fata de Uniunea Sovietica, insa a lasat o perioada de tranzitie de sase luni pana la despartirea finala. Recunoasterea internationala a statului estonian a fost urmata de intrarea in Natiunile Unite si de aderarea la Uniunea Europeana in 2004. Informatii utile Estonienii sunt in general rezervati si linistiti. Strangerea mainii este forma cea mai obisnuita de intampinare. Estonienii sunt foarte mandri de natiunea lor si de faptul ca au reusit sa obtina independenta si sa supravietuiasca unei istorii pline de razboaie. Estonienii sunt foarte muncitori, deseori spunandu-se despre ei ca sunt japonezii Europei. Daca sunteti invitati in casa unui localnic, trebuie sa va descaltati la intrare. Nu va asteptati la prea multe complimente din partea lor; estonienii sunt sinceri si nu apreciaza decat ceea ce le place cu adevarat. Daca intrati intr-un magazit cereti ce doriti. Vanzatoarea nu va va intreba din proprie initiativa si asta nu din lipsa de politete, ci pentru a va lasa libertate de alegere. Aezare geografic Estonia este o ar baltic, situata n Europa de Nord, ntre 57,3 i 59,5 grade latitudine i 21,5 i 21,8 longitudine, pe malul estic a Mrii Baltice, ntre Golful Finlandei i Golful Riga. Este o ar maritim: linia rmului msoar 3.794 km, incluznd peste 1.500 de insule i insulie, majoritatea nepopulate. A aderat la Uniunea European la 1 mai, 2004. Estonia a renascut in 1991, prin destramarea imensului imperiu sovietic (Uniunea Sovietica), cu o asezare geografica strategica prin relatia directa cu vecinii din nord, finlandezii, care i-au influentat mult comercial datorita capitalismului lor indelungat. Estonienii se simt legati de Finlanda atat geografic cat si etnic, imprumutand mult din cultura si practicile lor. Deschiderea lor spre Vest i-a ajutat mult: mall-uri tipic occidentale, masini luxoase, restaurante si o viata vibranta de noapte cu cluburi si localuri de distractii ce au colorat imaginea mult timp prafuita a acestei tari. Vecini Finlanda la nord, Rusia la est, Letonia la sud, Marea Baltica la vest. Relieful Geografic, tara este o campie vasta, cu cateva formatiuni de dealuri ce nu depasesc 300 m si, in rest, multa apa: 25% din teritoriu este format din lacuri si terenuri malstinoase, iar granitele sunt stabilite in proportie de 80% tot de ape: Golful Riga in sud-est, Marea Batica in nord-vest si Golful Finlandei in nord-est. ara este destul de srac n resurse naturale, dei are depozite de calcar i turb. 47% din teritoriul rii este acoperit cu pdure i Estonia cuprinde peste 1.400 de lacuri, dei majoritatea sunt foarte mici. Conine i aproximativ 1.500 de insule, cele mai mari fiind Saaremaa i Hiiumaa. Cel mai nalt punct este Suur Munamagi n sud-estul rii i cel mai mare lac este Lacul Peipsi, cu o suprafa de 3.555 kmp. Clima Maritima, umeda, cu ierni blande si veri calduroase, este determinata de pozitia geografica a tarii. Proximitatea Marii Baltice favorizeaza ploi dese si temperaturi scazute in marea parte a anului. Iernile sunt foarte geroase, zapada acopera toata tara, iar lacurile si raurile ingheata. Vara clima este temperata, cu zile calduroase si nopti racoroase. Ploi abundente primavara si toamna.

Turismul Estonia este o tara mandra de istoria ei, cu amintiri medievale, germanice si apoi sovietice, amintiri reflectate de cladiri, monumente, castele, pe care le descriu cu mandrie oricarui turist. Atractii turistice Biserica San Nicols / Niguliste Se afla situata la cativa metri sud de piata Raekoja. Numele sau este dat de Sf. Nicolas de Bari, protectorul marinarilor. Usa din nord prezinta caracteristicile stilului gotic in timp ce restul edificiului dateaza din secolul al XV-lea. In prezent este folosita pentru concerte de camera si ca muzeu de arta ce reuneste obiecte din bisericile medievale estone. La poalele micului versant unde a fost ridicata aceasta biserica se pot vedea ramasite ale edificiului demolat de bombardamentele ruse in Tallinn, din 9 martie 1944. Locatie: interiorul Manastirii Dominicane. Biserica Sf. Olav Biserica a fost numita astfel dupa regele norvegian Olav II Haraldsson, canonizat ca sfant. Acesta a fost considerat protectorul negotului pe mare. A fost cea mai mare cladire din lume pana in 1800. Locatie: la nord de Pikk. Catedrala Toomkirk Desi aceasta catedrala luterana a fost fondata in 1233, o mare parte din edificiu dateaza din secolele XV si XVII. Turnul dateaza din anul 1779. Printre altele aceasta biserica a servit ca loc de intalnire al nobilimii. Aici se afla mormintele comandantului suedez din secolul XVI, Pontus de la Gardia si al sotiei sale. De asemenea aici se afla mormintele lui Karl Horn si al amiralului Samuel Griegh, un erou in bataliile maritime dintre rusi si turci. Locatie: Lossi plats. Parcul Kadriorg Este cel mai mare parc din Tallinn (70 ha). Se situeaza la nord de centrul orasului. Crearea acestui parc simetric apartine stilului baroc si a fost initiata de Petru cel Mare in 1718, care si-a construit aici resedinta sa. In centru parcului se afla Palatul Kadriog, proiectat de catre arhitectul Niccolo Michetti pentru tarul rus si a fost construit intre 1720 si 1736. In prima jumatate a secolului al XX-lea, s-a transformat in parc public si s-a extins pana la mare. Astazi este unul dintre cele mai populare zone de relaxare, aici celebrandu-se multe concerte culturale. Locatie: Kirku plats. Monumente istorice In Toompea se gasesc cele mai multe monumente istorice ale orasului. Printre acestea se numara Catedrala Alexandr Nevsky, Catedrala ortodoxa; Palatul Parlamentului; Muzeul de Arte din Estonia. Gastronomie Pestele este foarte important in alimentatia tarii. In general, se consuma afumat. Bautura cea mai cunoscuta este lichiorul Vana Tallin. Este o bautura traditionala, foarte dulce si foarte tare. Se poate bea cu cafea, lapte, chiar si cu sampanie. De asemenea, berea reprezinta o alta bautura traditionala, cele mai cunoscute marci sunt Saku usoara si Saare foarte tare. TALLINN Etimologia numelui contemporan, "Tallinn(a)", este dezbtut de ctre istorici. Cea mai rspndit interpretare este acea c provine de la "Taani-linn(a)" ("danez"+"castel/ora", n latin Castrum Danorum) dup ce danezii au construit un castel pe locul cetii estoniene Lindanisse. Au fost sugerate i alte etimologii, tot din limba estonian, precum "tali-linna" ("iarn"+"castel/ora"), sau "talu-linna" ("cas/ferm"+"castel/ora").

Numele oficial anterior, Reval (n limba rus: ) a fost schimbat dup declararea independenei Estoniei (19181920) n Tallinna sau Tallinn , ambele forme fiind folosite n perioada interbelic.[10] Astzi, forma Tallinna este utilizat ca genitivul lui Tallinn n estonian, fiind n acelai timp i numele oraului n limba finlandez. n limba rus, oraul este numit (Tallin) Geografie Tallinn se afl n districtul Harju, din nordul rii. Oraul are o populaie de 401.821 (2005) locuitori, fcndu-l cel mai mare ora al Estoniei. Majoritatea populaiei este de origine eston, dar exist i un numr important de rui care au imigrat n ora n timpul cnd Estonia a fost republic sovietic. O mare parte a populaiei cunoate limba englez. Centrul oraului, numit "Oraul Vechi", este foarte frumos i atractiv din punct de vedere turistic, cu multe poriuni medievale. n 2006, s-a deschis muzeul KUMU n Tallinn, cel mai mare muzeu de art din Estonia. Tallinn are un aeroport modern, situat la 5 km de centru. Transportul n comun este foarte dezvoltat i complex, cuprinznd o reea ntins de autobuze, troleibuze i tramvaie, plus dou linii de tren urban. Capitala Estoniei, Tallinn se gaseste in districtul Harju, in nordul tarii. Orasul, cunoscut inainte sub numele de Reval, este cel mai mare oras al tarii. Orasul a fost foarte prosper de-a lungul istoriei, datorita pozitiei strategice pe care o are la Marea Baltica. Pentru o lunga perioada de timp, Tallinn a fost unul din orasele fruntase ale Ligii Hanseatice, fiind simultan si un centru important al comertului cu sare in Evul Mediu. Majoritatea populatiei este de origine estona, dar exista si un numar important de rusi care au imigrat in oras in timpul cand Estonia a fost republica sovietica. Limba engleza este frecvent vorbita de foarte multa lume. Centrul orasului, numit Orasul Vechi, este foarte frumos si atractiv din punct de vedere turistic, cu multe portiuni medievale. Tallinn are un aeroport modern, situat la 5 km de centru. Transportul in comun este foarte dezvoltat si complex, cuprinzand o retea mare de autobuze, troleibuze si tramvaie, plus doua linii de tren urban. Tallinn s-a extins foarte mult, iar zona metropolitana cuprinde si localitatile Aegviidu si Paldiski. Zonele in afara orasului vechi s-au dezvoltat in cartiere moderne. Tallinn este recunoscut in ziua de astazi ca centrul tehnologic si de software al republicilor baltice. Tot aici a avut loc cel de-al 47-lea concurs muzical al Euroviziunii in anul 2002. Date istorice: Inca din secolul X vechii estonieni se stabilisera in aceasta zona, pe coasta Golfului Finlandei, regiune care juca un rol crucial in negotul epocii. In 1219 partea de nord a Estoniei de astazi este cucerita de catre danezi, condusi de Regele Waldemar al II-lea, care va construi ulterior o cetate de piatra la Toompea. In timp, cetatea se va transforma intr-o infloritoare asezare. In 1248 Tallinn devine la randul sau oras. Perioada dintre 1219 - 1346, cunoscuta sub numele de perioada daneza, s-a dovedit deosebit de benefica pentru Estonia. Orasul Tallinn s-a dezvoltat rapid, s-a construit o retea de strazii, s-au construit biserici si manastiri, depozite si cladiri de aparare. Intre 1347 - 1561 s-a construit Orasul Vechi, pastrat si astazi si una dintre zonele de atractie pentru capitala estoniana. Din 1561 si pana in 1710 istoria Estoniei este marcata de asa-numita perioada suedeza, cand din cauza numeroaselor razboaie comertul are de suferit, iar Tallinn trece printr-o perioda de criza, mai ales din cauza conflictului cu Rusia. Aceasta este invingatoare, iar in 1710 orasul capituleaza, intrand sub influenta ruseasca. Este o perioada prospera pentru Estonia, Tallinn revenind la statutul de centru comercial, mai ales datorita legarii de Sankt Petersburg printr-o retea de cale ferata. Dezvoltarea industriala rapida si existenta unei imense piese de desfacere in Rusia fac din Tallinn un centru comercial si cultural in continua evolutie. Dupa o perioada in care tara s-a aflat sub dominatie ruseasca, pe 24 februarie 1918 Comitetul Estonian declara indepenta tarii, ca Republica Estonia, cu un regim democratic, profitand de efectele Revolutiei din Rusia. Noul guvern organizeaza apararea in fata atacului fortelor bolsevice

si incepe Razboiul de Independenta, castigat in 1920 de Estonia, an in care Tallinn devine si capitala republicii. Aceasta perioada de independenta se termina insa in timpul celui de al doilea razboi mondial, in iunie 1940, cand trupele sovietice ocupa Estonia. Republica isi pierde astfel statutul de natiune suverana, fiind impus un regim sovietic. Intre 1944 - 1991 Estonia este una dintre republicile URSS, orice tentativa de revolta fiind practic lipsita de sanse. Abia dupa prabusirea URSS, Estonia redevine stat independent, ultimele trupe rusesti retragandu-se pe 29 august 1994, marcand astfel adevaratul final al razboiului pentru Estonia. Peste zece ani, pe 1 mai 2004, Estonia devenea membra a Uniunii Europene. Obiective turistice Tallinn 28 Terenul Festivalului de Cantece Primaria Tallinn Portile Viru Plaje in Tallinn Piata Primariei Piata Libertatii Pasajul Sf Ecaterina Parlamentul Eston - Riigikogu Palatul Kadriorg Muzeul Ocupatiei

FINLANDA Republica Finlanda Forma de guvernamant: republica constitutionala Suprafata: 338.144 kmp Populatia: 5.300.000 locuitori Limba oficiala: finlandeza si suedeza Religie: 90% protestantism, ortocdocsi Capitala: Helsinki Moneda: Euro (EUR) Ziua nationala: 6 decembrie Fus orar: GMT+2/+3 Domeniu Internet: .fi, .eu (domeniul Uniunii Europene, din care Finlanda face parte) Prefix telefonic: 00 358 Finlanda (finlandez Suomi, suedez Finland) sau Republica Finlandei (Suomen tasavalta, Republiken Finland) este o ar din Europa de Nord, membr a Uniunii Europene din anul 1995, Naiunilor Unite i a zonei Euro. Finlanda are ieire direct la Marea Baltic prin intermediul Golfului Botnic (fin.: Selkmeri; sve.: Bottenhavet) la vest i Golfului Finic la sud. Se nvecineaz cu Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord. Estonia se afl la sud, desprit de Finlanda de ctre Golful Finic(fin.: Suomenlahti; sve.: Finska Viken). Insulele land, vorbitoare de suedez, situate n largul coastei sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonom a Finlandei, beneficiind de statutul de zon demilitarizat. Limba suedez este a doua limb oficial n Finlanda. Finlandeza este o limb aglutinant ce aparine familiei de limbi ugro-finice, grup care cuprinde estona, lapona i maghiara. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite n Europa, pentru c, alturi de basc i maltez, nu fac parte din limbile indo-europene.

Istorie n Evul Mediu, regatul Suediei a cucerit Finlanda i s-a ocupat de cretinarea acesteia. n 1809, Finlanda a devenit un mare ducat n Imperiul Rus. n 1917, profitnd de dezordinea cauzat de revoluia bolevic, Finlanda i-a declarat independena. Dezacordurile despre viitorul politic al rii au condus la un rzboi civil ntre Roii (comuniti) i Albi (social-democrai i liberali). Albii au ctigat. Independena Finlandei a fost recunoscut n 1918. n 1939, n virtutea pactului Ribbentrop-Molotov, URSS a emis un ultimatum Finlandei i a atacat-o n urma refuzului acesteia. Acesta va deveni rzboiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar i-a pstrat independena, spre deosebire de alte state baltice. n 1941, Finlanda a atacat URSS-ul pentru a-i recupera teritoriile pierdute. Armata se va opri totui la lacul Onega, i nu va mai trece niciodat de linia ferat de la Murmansk, nici nu va ataca Leningradul, n ciuda cerinelor lui Hitler. n 1944, armata roie a spart frontul finlandez, fcndu-l s se retrag la fosta frontier. ara a semnat un armistiiu cu URSS, ce stipula plecarea soldailor germani din nordul Finlandei. Euarea evacurii a declanat rzboiul din Laponia, contra germanilor de aici. Armistiiul repet la un nivel mult mai dur condiiile din 1940. Dup rzboi, linia de neutralitate strict Paasikivi a fcut din Finlanda o ar de tranziie ntre Est i Vest. Finlanda a aderat la Uniunea European n 1995. Teritoriul pe care se gsete Finlanda de astzi a fost locuit imediat dup Epoca de ghea, ncepnd aproximativ cu anii 8500 .Hr. Mult mai trziu, din secolul al 13-lea pn n 1809, Finlanda a fost ncorporat n Imperiul suedez. Dup uniunea de la Kalamar, Finlanda mpreun cu Suedia s-a aflat pn n 1523 sub dominaia Danemarcei. n 1581 Finlanda a devenit mare ducat, dependent de Suedia. ntre 1809, dup ce Suedia a cedat Finlanda Rusiei i 1917, Finlanda a avut un statut de autonomie n cadrul Rusiei ariste ca Marele Ducat al Finlandei. n 1917, profitnd n mod just de Revoluia bolevic, Finlanda s-a declarat independent. Un rzboi civil a izbucnit ntre gruprile numite Roii i Albi. "Roii" erau socialiti, fiind susinui de bolevici, iar "Albii" erau conservativi, fiind susinui de Germania imperial. Albii finlandezi au nvins i Finlanda a rmas o ar suveran i independent. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, Finlanda a fost atacat de dou ori de Uniunea Sovietic, dar dup cedarea unei importante pri a Kareliei a continuat s existe ca o democraie independent. n timpul Rzboiului Rece, politica extern a Finlandei a fost sensibil influenat de politica de atunci a Uniunii Sovietice, dar Finlanda nu a devenit un stat satelit al marelui ei vecin de la rsrit. n 1995, Finlanda a devenit membr a Uniunii Europene. Finlanda este democraie parlamentar, condus de preedinte, primul-ministru i Eduskunta, i i are sediul n Helsinki (Helsinki/Helsingfors). Preedintele Republicii Finlanda este ales prin vot direct pentru o perioad de 6 ani de ctre populaia cu drept de vot. Eduskunta/Riksdag Este parlamentul naional finlandez unicameral compus din 200 de membri alei prin vot secret de ctre populaia cu drept de vot n vrst de peste 18 ani. Insulele land beneficiaz de un reprezentant n cadrul Eduskunta.

Landsting Este parlamentul regional din Insulele land. Administreaz relaiile insulelor i stabilete cadrul legislativ n cadrul Insulelor. Actele normative adoptate de Eduskunta sunt perfect valabile dar cele elaborate de Landstig nu sunt aplicate pe continent. Preedintele Este ales prin sufragiu direct pentru 6 ani i poate beneficia doar de 2 mandate. Preedintele finlandez numete guvernul. Finlanda este format din 6 provincii (finlandez lni, pl.lnit, suedez ln). Provinciile sunt divizate n 90 de districte la nivel local. Autoritatea provincial este parte constituant a executivului n teritoriu i n consecin nu are cadre alese prin vot. Sistemul de mprire administrativ nu s-a schimbat din anul 1634, de cnd a fost creat. n anul 1997 provinciile au fost reorganizate i din 12 provincii au mai rmas doar 6 mari provincii. Acestea sunt:

Finlanda de Sud (fin.Etel-Suomen lni, sve. Sdra Finlands ln) Finlanda de Vest (fin. Lnsi-Suomen lni, sve. Vstra Finlands ln) Finlanda de Est (fin. It-Suomen lni, sve. Ostr Finlands ln) Oulu (fin. Oulun lni, sve. Uleborgs ln) Laponia (fin. Lapin lni, sve. Lapplands ln) land (sve. land; fin. Ahvenanmaa)

Finlanda este ara celor 1.000 de lacuri i insule: 187.888 de lacuri i 179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai nti de toate acoperit de puine coline, punctul su cel mai nalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din nordul extrem al Laponiei. Substratul petrografic prezint caracteristicile reliefului glaciar modelat de catre gheari. Subsolul finlandez se afl n prezent ntr-o continu dezvoltare. Economie Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capita asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Finlanda este n prezent sediul social al Nokia, lider mondial n telefonia mobil.

Srbtorile de iarn Un colorit magnific al Finlandei l are iarna. n prile de sud ale rii zpada ncepe s cad pe la sfritul lui noiembrie i se topete prin aprilie. n prile de nord ale rii iarna este mai lung cu aproximativ o lun. Cu venirea iernii, Finlanda se transform ntr-o poveste de iarna. Nu degeaba finlandezii sunt considerai cei mai mari iubitori de schi. Despre ei se mai glumete cum c se nasc cu patinele sau schiurile n picioare. n Finlanda sunt o mulime de prtii de diferite categorii, pe toate gusturile, echipate modern i iluminate pe timp de noapte. Pe la sfritul lui decembrie, srbtorile de iarna sunt n toi, Crciunul, Anul Nou. La peisajele fermectoare, totul fiind acoperit de zpad, se adaug i minunatele tradiii finlandeze. Totul este ornamentat i nfrumuseat nct ai crede c toat ara s-a pregatit un an ntreg pentru aceste srbtori. Printre alte tradiii fiind i focurile de srbtori. Tradiii importante ale

srbtorilor de iarn mai sunt i sauna de Crciun i totodat i druirea cadourilor. Momentul ateptat de toi este vizita Moului Joulupukki, care vine i mparte cadouri copiilor. Este un Mo Crciun finlandez. El vine pe o sanie tras de reni. Sauna de Crciun Sauna este o parte foarte important din viata finlandezilor, de aceea multe familii merg la saun de cteva ori pe sptmn. Dar sauna de Crciun are o semnificaie deosebit datorit faptului c dup ce merg la sauna las toate relele n urm i n acest fel i pot ncepe srbtoarea de Crciun. Dupa Islanda, Finlanda este cea mai nordica tara din lume, insa nu are o clima atat de rece cum s-ar crede. Vara este un anotimp mununat pentru plaja, iar primavara si toamna atenueaza efectul iernii. Diferentele din sudul tarii reflecta o istorie tulburata. Orasele pitoresti cu case de lemn de pe coasta de vest unde se vorbeste suedeza si bisericile rusesti ortodoxe din Karelia din partea de est sunt marturie al rolului Finlandei ca zona tampon intre Suedia si Rusia. La mijloc se afla finlandezii, un popor loial si prietenos. Chiar si oamenii de afaceri din marile orase iubesc natura si viata simpla, sa taie lemne sau sa culeaga ciuperci langa cabanele lor de pe lac. In indepartata Laponie, locuitorii inca mana turmele de reni prin salbaticia abia populata, asta cand nu navigheaza pe internet - Finlanda este una dintre tarile cu cea mai avansata tehnologie din lume. Aceasta tara este conturata de clima, iar finlandezii profita la maxim de verile scurte si intense.Tara explodeaza intr-o multime de festivaluri si sarbatori, de la extravaganta operei din Savonlinna pana la amuzamentul campionatului mondial de chitara imaginara. Padurile fabuloase si lacurile care acopera aproape 80% din tara, precum si reteaua de parcuri nationale atrag iubitorii de natura in Finlanda. Arhipelagul din sud si sud-vestul tarii este format din aproximativ 30.000 de insule, fiind una dintre cele mai frumoase zone marine din lume. In lunile de iarna puteti schia, il puteti vizita pe Mos Craciun sau puteti face o calatorie cu renii. Principalele atractii turistice Capitala Helsinki este inconjurata de parcuri, paduri si apa. Orasul detine locuri istorice si cladiri ale celor mai renumiti arhitecti finlandezi. Fortareata maritima Suomenlinna este cea mai mare fortareata maritima din lume. Mai puteti vizita in Helsinki numeroase muzee si o varietate de expozitii si prezentari. Vizitati cel mai vechi oras al Finlandei, Turku. Fosta capitala a tarii se lauda cu un castel medieval magnific, o catedrala frumoasa si cateva muzee si restaurante interesante. Descoperiti interesanta cultura Karelia din estul Finlandei. Aici exista o importanta populatie ortodoxa, cu propria limba, obiceiuri culinare, festivaluri si sate pitoresti, precum Ilomantsi. Aici este si patria epopeei nationale finlandeze, Kalevala. Orasul universitar Jyvaskyla este un loc de pelerinaj pentru cei pasionati de arhitectura. Aici se afla multe opere ale arhitectului Alvar Aalto. Faceti o plimbare cu barca pana la insulele Aland, partea cea mai calda a tarii. In acest arhipelag pitoresc se vorbeste suedeza si aici se afla unele dintre cele mai vechi biserici si conace din tara. Este un loc perfect pentru a fi explorat cu bicicleta. Admirati oricare din cele peste 180.000 de lacuri ale Finlandei. Pe timpul verii apa se incalzeste usor. Aventurati-va in orasul Savonlinna, pentru a vizita cel mai bine conservat castel medieval din tarile

nordice, Olavinlinna. Castelul are o asezare pitoreasca pe malul apei si gazduieste un mare festival de opera in luna iulie. Ascultati limba suedeza in zonele vestice de coasta Pohjanmaa sau Ostrobothnia, cu plajele lungi si o zona de agricultura cu clima cea mai uscata si mai insorita. Jakobstad si Kristinestad sunt deosebit de frumoase, cu case vechi din lemn. Descoperiti fauna interesanta de pe insula Hailuoto, unde puteti ajunge cu feribotul din Oulu, principalul centru comercial si universitar al zonei. Mergeti tot spre nord, pana cand ajugeti in Laponia mistica, un tinut in salbaticie, in care se afla trei parcuri nationale, cele mai mari din Finlanda. Priviti cei 230.000 de reni ce alearga liberi. Mergeti spre nord-vestul Finlandei, in Kilpisjarvi si urcati pe Saana Fell (1.029m) sau Haltia Fell 1.328). Luati-va rucsacul in spate si cutreierati padurile pe traseele clasice ale Finlandei. Aceasta activitate este deosebit de placuta la inceputul toamnei, cand culorile copacilor explodeaza in mii de nuante. Aflati mai multe despre viata aspra a nordului in muzeele Arktikum si Siida din tinutul Laponiei. Experimentati vara finlandeza contagioasa, cand soarele nu mai apune si finlandezii se indreapta spre casele de vacanta pentru sauna, focuri de tabara, scaldat in lacuri si relaxare deplina. Dezlantuiti-va la unul dintre festivalurile ciudate ale Finlandei. Cantati putina muzica rock la o chitara imaginara in Oulu, participati la concursul de carat nevasta din Sonkajarvisau sau priviti cum locuitorul cel mai lenes din Naantali este aruncat in mare de Ziua Adormitilor (27 iulie). Puteti face cros de schi pe traseele marcate si adesea iluminate de pe tot teritoriul Finlandei. Sunt si multe statiuni de schi pe panta. Principalele statiuni de schi sunt - Pallastunturi, Saariselka, Pallas, Levi, Rovaniemi, Yllas si Luosto/Pyha (in nord), Ruka, Iso-Syote, Vuokatti, Koli si Tahko (in centrul Finlandei) and Himos si Lahti (in sud). Stati cu ochii pe cer - punctul cel mai nordic al Finlandei se afla deasupra Cercului Polar si se bucura de o noapte polara spectaculoasa (kaamos) intre noiembrie si mai, cand soarele nu rasare. In aceasta perioada pot fi vazute luminile nordice sau aurora boreala. Mergeti intr-un safari de iarna cu o echipa de caini husky, intr-o experienta memorabila pe teritoriul Laponiei. Incercati o sauna finlandeza clasica. Veti scapa de toxine si totodata de stres. Desi multe hoteluri au saune, cele mai bune sunt cele clasice de pe malul lacurilor, sau sauna publica Kotiharjun din Helsinki si sauna cu fum Jatkankamppa de langa Kupio. Manunchiul de crengute de mesteacan ajuta la stimularea circulatiei si curatarea porilor. Mergeti cu canoia in zone precum Saimaa, lacul Oulujarvi si lacul Inari. Datorita curentilor puternici, se recomanda ghizi daca mergeti in zone mai indepartate. Torentele Kukkolankoski sunt cele mai mari din lume. Petreceti o noapte la hotelul de gheata din Kemi, unde va puteti caza intr-o camera la -5C si dormi in sacii oferiti de hotel. Pescuitul la copca este un sport de iarna foarte popular. Consumul de kossu (vodka Koskenkorva) este aproape obligatoriu. Gastronomie Principalele alimente de pe mesele finlandezilor sunt cartofii, carnea pestele, laptele, untul si painea de secara, insa bucataria finlandeza a fost influentata in mare masura si de cea occidentala si de est. Turistii pot gasi tot anul pesti ca stiuca, biban, pastrav, somon si hering baltic. Meniurile restaurantelor contin feluri continentale si cateva specialitati finlandeze. Puteti servi pranzul la un

pret mic in localuri numite kahvila si bari. Restaurantele sunt impartite in doua clase - cele care servesc toate felurile de bauturi alcoolice si cele care servesc doar bere si vin. In provincia Aland, o specialitate este Skargardssmak, sau "Insula Aromelor" si se face din peste local. Felurile lapone includ carne de ren, afumata sau sub alta forma, peste si cartofi puikula. Kalakukko, un fel de peste si placinta cu carne de porc, pregatit in crusta de faina de secara si Karjalan piirakat, un desert din faina de secara umpluta cu budinca de orez sau cartofi. Populare mai sunt diverse feluri de supe ingrosate. Bauturi nationale sunt koskenkorva, lichioruri din mure sau afine, vodka finlandeza si diverse sortimente de bere. Mancarea traditionala finlandeza este "kalakukko", paine de secara cu pasta de peste. Mancarea si bautura Finlandezilor le place pestele, in special hering, biban, stiuca si somon si carnea de vita, vitel sau porc. Carnea de ren afumata este o delicatesa. Garnitura favorita o constituie cartofii fierti cu unt si marar proaspat. De asemenea, untul si laptele sunt alimente importante. Istorie Primii locuitori ai Finlandei au fost laponii. Cand vorbitorii de finlandeza au migrat spre Finlanda in primul secol IHr. laponii au fost nevoiti sa se mute spre regiunile arctice din nord. Raidurile repetate ale finlandezilor pe coasta Scandinaviei l-au fortat pe regele suedez Eric IX sa cucereasca tara in 1157. Finlanda a devenit parte a regatului Suedez si a fost convertita la Crestinism. Pana in 1809 intreaga Finlanda a fost cucerita de tarul Alexandru I al Rusiei. Perioada rusificarii (1809-1914) a subminat puterea politica a Finlandei, rusa devenind limba oficiala. Cand Rusia s-a confruntat cu o revolutie in 1917, Finlanda a profitat de ocazie si si-a declarat independenta, in decembrie 1917. URSS a atacat Finlanda in noiembrie 1939, dupa ce aceasta a refuzat sa cedeze teritoriile cerute de sovietici. Finlandezii s-au aparat cu succes timp de trei luni, dupa care au fost nevoiti sa cedeze sovieticilor 41.440km patrati. Sub presiune gremana, finlandezii s-au alaturat nazistilor impotriva Rusiei in 1941, insa au fost din nou infranti si nevoiti sa cedeze regiunea Petsamo URSS-ului. In 1948 s-a semnat intre cele doua natiuni un tratat de prietenie si ajutor reciproc. In 1995 Finlanda a devenit membra a Uniunii Europene, iar in 1999 a adoptat si moneda euro. In 2000, prima femeie care a fost ministru de externe a devenit prima femeie presedinte a Finlandei. In 2003 o femeie a fost numita prim ministru, Finlanda devenind astfel singura tara din Europa avand posturile de presedinte si de prim ministru ocupate de femei. Informatii utile Finlandezii au o atitudine destul de relaxata in privinta vestimentatiei si a conduitei, asa ca este mai greu sa-i jigniti din greseala. In limba finlandeza nu exista cuvintele "multumesc" si "cu placere", astfel incat deseori uita sa le foloseasca atunci cand vorbesc in engleza. De asemenea in finlandeza nu se face distinctia intre "el" si "ea", ceea ce poate duce la confuzii. Vorbitul sau rasul zgomotos sunt lucruri anormale in Finlanda si ii pot irita pe localnici. Pauzele de tacere sunt considerate ca facand parte din coversatie si nu un semn de ostilitate sau momente jenante. Cultura finlandeza pretuieste mult onestitatea si punctualitatea. Tocmai de aceea nu veti auzi multe laude de la finlandezi, ci doar cuvinte sincere si la obiect, iar daca intarziati chiar si doua minute, trebuie sa va cereti scuze, iara daca intalnirea era de afaceri, puteti sa o considerati ratata. O strangere de mana este metoda de obisnuita de intampinare, imbratisarile si saruturile pe obraz

fiind rezervate doar pentru rude si prieteni apropiati. Daca faceti cuiva o vizita acasa este obligatoriu sa va descaltati, chiar daca este vara. O mica atentie pentru gazda este apreciata insa nu este o regula sa aduceti asa ceva. Ora locala este GMT +2. Finlanda sau Tara celor o mie de lacuri, in finlandeza Suomi, sau Republica Finlandei, e situata in Europa de nord cu iesire la Marea Baltica prin intermediul Golfului Botnic la vest si a Golfului Finic la sud. Republica aflata in Peninsula Scandinavica, e formata din 6 provincii: Finlanda de Sud, Finlanda de Vest, Finlanda de Est, Oulu, Laponia si Aland. Multe dintre obiectivele turistice din Finlanda sunt inscrise in lista patrimoniului mondial UNESCO. Acestea sunt Vechiul Oras Rauma, Cetatea Suomenlinna, Biserica din Petajavesi, Fabrica veche de carton de la Verla, Situl funerar din epoca de carton de la Sammallahdenmaki, Arhipelagul Kvarken si Arcul geodezic Struve. Principalele orase ale Finlandei sunt : Helsinki, capitala acesteia, Tampere, Turku, Lahti, Oulu si Pori. Helsinki, initial un sat pescaresc a devenit capitala tarii. In prezent aceasta reprezinta capitala economica a acesteia, aici avandu-si sediul importante firme internationale. Un important obiectiv turistic il reprezinta Catedrala din Tuomionkirkko, un amestec intre renasterea gotica si ortodoxismul rus, in prezent aceasta adapostiind o biserica luterana. Principalele atractii turistice ale orasului sunt: Castelul Turku si Catedrala, ce gazduieste Muzeul de Istorie, ambele datand din sec.XIII, Muzeul de Arta al Ateneului, unde poate fi vazuta cea mai mare colectie de pictura si scluptura din tara, Kiasma, Muzeul de Arta Contemporana, Gradina Zoologica Korkeasaari, Monumentul Sibelius si Temppelinaukio, adica Biserica din Stanca. Turku a fost in trecut capitala tarii. Dupa un incendiu devastator, intreg orasul a trebuit reconstruit, insa a reusit sa ajunga la nivelul celorlalte. Turku este locul unde a fost infiintata prima Universitate din Finlanda, devenind astazi un adevarat centru universitar. Savonlinna, e situat intr-o regiune de lacuri, fiind construit pe trei insule distincte, unite de poduri. Principalul obiectiv turistic al orasului il reprezinta Castelul St. Olaf, o fortareata impresionanta compusa dintr-un castel principal cu trei turnuri si un sant cu zid de protectie, cu turnuri de observare. Anual, aici are loc Festivalul de Opera Savonlinna si Festivalul de Balet Savonlinna. Al doilea oras ca marime din Finlanda este Espoo. Orasul, cu o structura urbana destul de originala e impartit in cinci centre, fiecare de marimea unui oras obisnuit. Aici au loc anual Festivalul de Jazz si Fetivalul International de Film. Espoo e un adevarat oras-gradina, suprafata ocupata de parcuri si spatiu verde fiind foarte mare. Orasul Vaasa, numit dupa Casa Regala suedeza se afla pe coasta de vest a Finlandei. Pricipalele atractii ale acestuia sunt: Piata si Statuia Libertatii Finlandei, situate in centrul orasului, Orasul Vechi, unde inca se mai pot vedea meterezele castelelui din sec XIV, la vest de Biserica Korsholm, Campusurile Universitare, Soderfjarden, Biserica Sf. Treime si Biblioteca Municipala Vaasa. Provincia Oulu se afla in nordul Golfului Bothnia, la gura raului Oulijoki, fiind un important centru universitar si stiintific, detinand numeroase muzee, parcuri si terenuri de sport. Muzeul de Arta Oulu, se afla in apropiere de centrul orasului, Centrul Stiintific Tietomaa, e primul centru stiintifc din lume iar din Castelul Oulu se pot vedea numai ramasitele, dupa explozia suferita in sec XVIII. Insulele Aland se bucura de un grad mare de autonomie, singura limba vorbita fiind suedeza. Activitatile favorie ale finlandezilor sunt schiul si alpinismul, insa nu se dau in laturi nici de la o scufundare in gheata la -20 de grade, sau de la o cursa cu care de reni.

Principalele evenimente ce au loc de-a lungul anului sunt Solstitiul de vara, Festivalul de Jazz de la Pori si Campionatul de Carat Neveste, Sonkajarvi, unde castigatorul primeste greutatea in bere a sotiei sale. Limba oficiala a statului este finlandeza, iar in unele provincii si suedeza. Majoritatea locuitorilor vorbesc si limba engleza asa ca turistii nu vor intampina dificultasti in comunicare. Bucataria finlandeza e foarte apreciata atat de localnici cat si de turisti, ingredientele cel mai des folosite fiind pestele, carnea de ren si nu numai, fructele si legumele. Dintre bauturile cele mai cunoscute amintim Glogi, un vin traditional in amestec cu mirodenii si alcool tare, Koskenkorva, o bautura foarte tare asemanatoare cu votca si Sahti, berea traditionala finlandeza.

Finlanda, in mod oficial republica Finlandeza este o tara a frigului si frumusetii pure. Finlanda are o suprafata de 338.145 de kmpsi o populatie de 5 milioane de locuitori, avand o densitate de 16 loc./kmp este o tara mai "aglomerata" decat Norvegia. Letografia descoperita in Finlanda dateaza din anul 3000 inainte de Hristos, avand capitala la Helsinki. Un fel de pol al frigului este aceasta metropola, din toate punctele de vedere,capitala Finlandei este si cel mai mare oras. Clima este subpolara distanta de Polul Nord fiind de doar 2.500 de km in linie drapta de la granita nordica a tari. Este o putere economica in lume, actualmente discutandu-se de tari precum Norvegia, Suedia, Finlanda si Islanda, o traversare rutiera a oceanului,aceasta fiind posibila datorita topiri excesive a calotei glaciare. Capitala Finlandei este Helsinki, aceasta tara are o suprafata de 338,145 km2 si o populatie de aproximativ 5.330.150 de locuitori este una dintre cele mai nordice tari si astfel influentele polare se fac simtite foarte puternic. Aceasta este cu cel mai mare numare de lacuri si de insule , aproximativ 200.000 de isbule si tot atatea lacuri. Taigaua este tipul de relief ce este cel mai proeminent in Finlanda, noptile foarte lungi in timpul iernii ne amintesc cat de aproape este aceasta tara de polul Nord. Roca cea mai intalnita in aceasta tara este o roca vulcanicaq rezultata in urma racirii magmei iesite la suprafata este una dintre cele mai dure roci, granitul este ceva la ordinea zilei in Finlanda . Una dintre putinele tari ale caror suprafete inca cresc, datorita incalziri globale, ghetarii au inceput sa se topeasca si acest fapt duce la maririe suprafetei Finlandei, acest lucru poate parea foarte bun dar este semnul cel mai clar ca incalzirea globala isi face usor usor loc in sistemul climatic al Pamantului, culmea, dupa spusele cercetatorilor, este ca o data cu cresterea temperaturilor nu inundatiile sunt cel mai mare pericol al omenirii ci o noua era glaciara deoarece in momentul in care se face schimbul de temperatura intre oceanele lumii si poli si apa se va intoarce tot calda acest ciclu ce dureaza de milioane de ani se va ori si masele de aer ce se duceau si se intorceau vor stationa si o data cu ele si norii ce vor forma un strat atat de gros incat in plina zii nu ne vom mai da seama daca este zii sau noapte; acesta este unul dintre pericolele pe care tari precum Elvetia si Islanda si Finlanda l-au observat au inceput sa caute surse alternative de energie , spre exemplu Finlanda este una dintre tarile ce produce energie termala, dar cea mai mare producatoare de energie termala este Islanda, aici kw este cel mai ieftin din toata lumea.

Cu o populatie de doar 5 milioane de locuitori si o densitate a locuitorilor de 17 locuitori pe kilometru patrat este una dintere tarile cel mai putin populate, mai exact a treia in lume dupa Norvegia si Islanda. Limba nationala a Finlandei este limba finlandeza care face parte din limbile Fino-ugrice impreuna cu suedeza. n Evul Mediu, regatul Suediei a cucerit Finlanda i s-a ocupat de cretinarea acesteia. n 1809, Finlanda a devenit un mare ducat n Imperiul Rus. n 1917, profitnd de dezordinea cauzat de revoluia bolevic, Finlanda i-a declarat independena. Dezacordurile despre viitorul politic al rii au condus la un rzboi civil ntre Roii (comuniti) i Albi (social-democrai i liberali). Albii au ctigat. Independena Finlandei a fost recunoscut n 1918. n 1939, n virtutea pactului Ribbentrop-Molotov, URSS a emis un ultimatum Finlandei i a atacat-o n urma refuzului acesteia. Acesta va deveni rzboiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la Paris din 1947, dar i-a pstrat independena, spre deosebire de alte state baltice. n 1939, n virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un ultimatum Finlandei i a atacat-o n urma refuzului acesteia. Acesta va deveni rzboiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu, dar i-a pstrat independena, spre deosebire de alte state baltice. n 1941, Finlanda a atacat URSS-ul pentru a-i recupera teritoriile pierdute. Armata se va opri totui la lacul Onega, i nu va mai trece niciodat de linia ferat de la Murmansk, nici nu va ataca Leningradul, n ciuda cerinelor lui Hitler. n 1944, armata roie a spart frontul finlandez, fcndu-l s se retrag la fosta frontier. ara a semnat un armistiiu cu URSS, ce stipula plecarea soldailor germani din nordul Finlandei. Euarea evacurii a declanat rzboiul din Laponia, contra germanilor de aici. Armistiiul repet la un nivel mult mai dur condiiile din 1940. Dup rzboi, linia de neutralitate strict Paasikivi a fcut din Finlanda o ar de tranziie ntre Est i Vest.

HELSINKI Helsinki (sau Helsingfors n limba suedez), este capitala i cel mai mare ora a Finlandei. Oraul este situat n sudul rii, pe malul golfului Finic. Zona urban Helsinki este format din municipiul capitalei i oraele Espoo, Vantaa i Kauniainen. n total, are o populaie de 975.000. Helsinki este destul de mic, dar, mai ales n var, trepidant, avnd un aer nordic dar i european. Fortificaia Suomenlinna de lng Helsinki a fost nscris n anul 1991 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Helsinki este situat la 6010'24" longitudine si 2456'55" latitudine. Are o arie de 686 km, dintre care 500 km este acoperit cu ap. Transport Helsinki este un port important la Marea Baltic, att pentru marf ct i pentu pasageri. Transportul de pasageri cu vaporul, mai ales internaional, este foarte comun din cauz c Finlanda este izolat de arile scandinavice si europene, i cel mai bun mod de transportare rmne vaporul. Sunt vapoare

din Helsinki pana la Turku, al doilea port finlandez, si pana la Tallinn, port mare a Estoniei, Vilnius, Riga, Stockholm i Rostock (Germania), Hamburg i Copenhaga. Cei mai mari operatori de vapoare pentru pasageri sunt Silja, Viking i Tallink. Cea mai comun rut este cea dintre Helsinki i Talin, Estonia. Helsinki are o reea de transport local foarte avansat n comparaie cu restul Europei. Transportul se face posibil cu o linie de metrou (Metroul din Helsinki), plus autobuze i tramvaie multe. Aeroportul Internaional Helsinki este situat n oraul Vantaa, n afara municipiului. Aeroportul este deservit de multe linii aeriene, mai ales Finnair, compania naional de aviaie. Sunt zboruri internaionale de la Tallinn, plus alte destinaii europene. Asezat pe malul Golfului Finic, orasul Helsinki, capitala Finlandei, a fost intemeiat in anul 1550 de regele Gustav I Wasa al Suediei. Suveranul voia sa concureze in acest fel Revalul, (actualul Tallinn), aflat pe celalalt mal al Golfului. Orasul era plasat la nord pe raul Waanta dar in 1640 e mutat in locul unde se afla si astazi pentru un acces mai usor la mare. Inconjurat de un arhipelag vast, cea mai buna perioada pentru a vizita Helsinki este vara, cand puteti admira interactiunea dintre oras si natura. Este un oras destul de mic, a fost gandit astfel incat sa dea impresia de spatiu, cu bulevarde largi, alei pentru plimbari la marginea marii, peste 200 de parcuri, intre care Parcul Sibelius, dedicat amintirii compozitorului Jean Sibelius, al carui bust se gaseste aici. Helsinki este un port important la Marea Baltica, atat pentru marfa cat si pentu pasageri. Are o retea de transport local foarte avansata in comparatie cu restul Europei. Transportul se face posibil cu o linie de metrou (Metroul din Helsinki), plus autobuze si tramvaie multe. Aeroportul International Helsinki este situat in orasul Vantaa, in afara municipiului. Acesta este deservit de multe linii aeriene, mai ales Finnair, compania nationala de aviatie. Sunt zboruri internationale de la Tallinn, plus alte destinatii europene. Obiective turistice Parcul Toolonlahti Situat la nord-est de gara centrala, Toolonlahti este un golf inconjurat de un parc, in care se afla Sala de Concerte Finlandia si Opera Nationala. Casa Parlamentului (Eduskunta) Sala de 200 de locuri a fost creata de J.S. Siren, in stilul clasic al anilor 1920 si a fost inaugurata oficial in 1931. Interiorul este clasic, cu influente usoare de functionalism si art deco. Eduskuntatalo, este cladirea in care parlamentul se intalneste. Cladirea contine locuri de intalnire pentru ambele camere al parlamentului. In 1923 a fost luata hotararea ca trebuie construita o noua locatie care sa gazduiasaca parlamentul, proiectul a fost supus unui concurs, castigator a iesit firma de arhitectura BorgSirnberg. Designul este o combinatie de neoclasicism si modernism timpuriu, coloanele simple si balustrade. Cladirea a fost inaugurata pe datat de 7 Martie 1931 si a fost un succes instant. Cladirea are 5 etaje fiecare avand un scop foarte bine definit. Arhitectura cladiri urmeaza linii drepte si simple, devenind astfel si mai atragatoare. Este un loc pe care trebuie sa-l vizitati. Piata Senatului Piata Senatului, proiectata intre 1830-1852, aflata in centrul orasului si fiind incadrata de mai vechea cladire a Universitatii si de cea a Guvernului (fosta a Senatului), este realizata in stilul

neoclasicismului rus. In acelasi stil a fost construita Catedrala luterana Sfantul Nikolai, emblema a perioadei respective. Uimeste prin stralucirea ei alba, prin coloanele impunatoare de la intrare. Catedrala ortodoxa, Uspenia, ridicata la 1868 din caramida rosie, cu o cupola aurita, sustinuta de coloane, da o nota ruseasca peisajului. Inauntru este impodobita cu icoane, cele mai multe din aur si argint, emanand un lux specific marilor biserici din Rasarit. Intregul oras este presarat cu parcuri iar esplanadele care conduc spre port sunt pline intotdeauna de amatori de plimbari in aer liber. Parcul Esplanadin puisto Parcul se afla intre Kauppatori si teatrul suedez si vara este plin de persoane care stau la un picnic sau doar se relaxeaza pe iarba.Vara au loc si concerte cu intrare libera. Seurasaari O mica insula aflata la nord de centrul orasului, plina de poteci si case finlandeze autentice. O excelenta excursie de jumatate de zi. Korkeasaari O mare insula aflata in centrul Helsinki, ce are legatura cu continentul. Pe aceasta insula se afla Gradina Zoologica Helsinki, cu aproximativ 200 de specii de animale. Monumentul Sibelius Monumentul compozitorului Jean Sibelius a fost creat de catre sculptorita Eila Hiltunen si inaugurat in 1967. Este una dintre atractiile cele mai cunoscute din Helsinki si se afla in parcul Sibelius. Suomenlinna (mai demult numit Viapori, n limba suedez Sveaborg) este o fortificaie construit la mijlocul secolului XVIII pe mai multe insule de lng Helsinki, Finlanda. Este denumit i Gibraltarul Nordului. Fortificaia a fost nscris n anul 1991 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Odat cea mai important fortrea a Balticii, Suomenlinna, astzi un punct de atracie turistic, este aezat n largul coastei oraului Helsinki, accesibil uor cu feribotul prin intermediul curselor zilnice regulate operate de ctre compania de transport n comun din Helsinki. Catedrala Luterana (Tuomiokirkko) Aceasta cladire alba ce domina piata Senatului este simbolul neoficial al orasului. Bazata pe planurile lui Carl Ludvig Engel si terminata in 1852, catedrala a fost renovata recent. Catedrala din Helsinki, este o catedrala Luterana, este localizata in centrul Helsinki-ului, catedrala a fost construita pentru Nicholas I Tar al Rusiei. Dar cum in 1917 Finlanda si-a castigat independenta fata de Rusia, numele acestei catedrale a fost schimbat. Din punct de vedere arhitectural catedrala are un dom inalt, inconjurat de altele mai mci, stilul folosit la aceasta constructie este neoclasic, constructia ne-a fost spus de catre ghid, ca a fost facuta intre anii 1830-1852 si ca anul este vizitata de 130.000 de oameni si ca are o capacitate de 1.300 de mii de oameni. Interiorul te frapeaza, frescele interioare sunt foarte expresive si au o anumita lumina ce emana din ele, este un loc ce merita vizitat.

TURKU

Turku (nume finlandez; n suedez bo pronunat este un ora finlandez datnd din Evul Mediu i situat pe coasta de sud-vest a Finlandei la gurile rului Aura.[2][3] El se afl localizat n regiunea Finlanda Proprie. Se bnuiete c oraul Turku a aprut spre sfritul secolului al XIII-lea, el fiind cel mai vechi ora al rii. Turku a devenit rapid cel mai important ora din Finlanda i a pstrat acest statut timp ce cteva sute de ani, pn cnd Finlanda a fost anexat de Imperiul Rus n 1809 i capitala Marelui Ducat al Finlandei s-a mutat la Helsinki n 1812. Dup aceea, Turku a continuat s fie cel mai populat ora al Finlandei pn pe la 1850. Astzi Turku rmne capital regional i rmne centru cultural i economic. Datorit ndelungatei sale istorii, el a fost locul a numeroase evenimente istorice care au influenat istoria Finlandei. Pentru anul 2011, Turku a fost desemnat Capital European a Culturii, mpreun cu capitala Estoniei, Tallinn. n 1996 a fost declarat ora al Crciunului n Finlanda.[4] Datorit poziiei sale, Turku este un port comercial i de pasageri care deservete anual peste trei milioane de cltori cu destinaiile principale Stockholm i Mariehamn.[2] Populaia estimat la 2011 a oraului Turku este de 177.430 de locuitori, el fiind astfel al cincilea ora al Finlandei ca populaie.[1] La 31 august 2008, n subregiunea Turku triau 303.492 de locuitori, ea fiind astfel a treia zon urban din ar dup Helsinki i Tampere. Oraul este oficial bilingv, 5,2% din locuitorii si fiind vorbitori de limb suedez. Aflat la gurile Aurei n zona sud-vestic a Finlandei, Turku acoper o arie de 245 km de pmnt, ntins pe ambele maluri ale rului. Zona estic, unde se afl catedrala Turku, este denumit popular tl pual jokke (partea asta de ru), n vreme ce zona vestic este denumit tois pual jokke (partea celalalt a rului). n Turku exist nou poduri peste Aura. Primul pod din ora denumit astzi Pennisilta, a fost construit n 1414, i nu mai exist astzi; dintre cele existente, cel mai vechi este Auransilta, construit n 1904. Cel mai recent este Teatterisilta (podul teatrului), un pod pietonal construit n 1997. n ora exist Fri, un mic vas care transport gratuit pietoni i bicicliti. Cu o populaie de circa 300.000 de locuitori, subregiunea Turku este a treia zon urban din Finlanda, dup Helsinki i zona din jurul oraului Tampere. Regiunea include, pe lng oraul propriu-zis, i comunele: Askainen, Kaarina, Lemu, Lieto, Masku, Merimasku, Mynmki, Naantali, Nousiainen, Paimio, Piikki, Raisio, Rusko, Rymttyl, Sauvo, Vahto i Velkua. Multe din comunele dimprejurul oraului (spre nord i sud) au fost incluse n acesta pe la jumtatea secolului al XX-lea, i astfel Turku are o form de par alungit. Centrul i mare parte din zonele suburbane se afl n mijloc, separate de zonele rurale mai rarefiat populate din nord de centura oraului, parte a drumului E18. Insulele, cum ar fi Ruissalo, Hirvensalo i Kakskerta, care fac i ele parte din ora, sunt populate rarefiat i conin n mare parte reedine de var, cu excepia unor districte din Hirvensalo, care se transform n zone rezideniale suburbane. Clima Aflat lng Marea Baltic i adpostit de insulele arhipelagului Finlandez, Turku are o clim subpolar. Ca i mare parte din sudul Finlandei, verile sunt calde, cu temperaturi de pn la 30 C (86 F), i ierni friguroase i cu zpezi frecvente. Cea mai cald lun din an este iulie, cu o temperatur medie de 17 C, iar cea mai rece este februarie. Temperatura medie anual este de 5 C. n Turku, precipitaiile medii anuale se cifreaz la 698 mm. Cea mai ploioas lun este august, cu 79 mm. Luna mai este cea mai uscat, cu doar 35 mm. Staia meteo din Turku se afl la 47 de metri altitudine, lng aeroport i funcioneaz din 1955.

Turku are o reea de transport n comun de dimensiune moderat, format din linii de autobuz, similar cu cea din oraul Tampere, care are dimensiuni similare. Reeaua de autobuze este supervizat de Biroul de Transport Public al Oraului Turku (n finlandez Turun joukkoliikennetoimisto, suedez bo kollektivtrafikkontor), iar transportul este efectuat n principal de companii private. Liniile regionale de autobuz sunt i ele operate tot de companii private, dintre care cea mai important este TLO, care deservete n principal liniile spre Naantali, Raisio i Kaarina. Traficul feroviar nspre i dinspre Turku este gestionat de operatorul naional finlandez, VR. Numrul de linii a sczut i acum circul doar cteva curse ctre Tampere i Helsinki. Grile folosite pentru traficul de cltori sunt gara central din Pohjola, i dou gri mai mici n Kupittaa i n port. Liniile de tramvai au fost desfiinate n 1972, iar liniile feroviare locale spre sfritul secolului al XX-lea. Exist ns planuri pentru construirea unui sistem light rail n regiunea Turku. Acest sistem ar deservi mai bine marile suburbii, cum ar fi Varissuo i Runosmki, dar i alte orae.[9] Autogara Turku i gara central se afl n zone diferite ale oraului. Primria intenioneaz s le combine n viitor ntr-un unic complex de transporturi, dotat cu hotel i centre comerciale. Aeroportul Turku se afl la 8 km nord de centrul oraului, la limita cu comuna nvecinat Rusko. Din portul Turku circul linii zilnice de ferry-boat ctre Suedia i ctre land, linii pe care opereaz Silja Line, Viking Line i SeaWind Line. Acestea reprezint o tradiie cultural finlandez, i muli oameni din toat Finlanda vin la Turku doar pentru o croazier de-a lungul golfului Botnic.

Economia MS Oasis of the Seas, cel mai mare vas de pasageri din lume, a fost construit la Turku. Districtul economic i de afaceri este centrat n jurul portului Turku i se bazeaz i pe alte industrii din domeniul serviciilor. Oraul este un centru al naltelor tehnologii zona Turku Science Park din Kupittaa gzduiete peste 300 de companii din domeniile biotehnologiei i tehnologiei informaiei, precum i mai multe instituii de nvmnt superior care lucreaz n strns colaborare cu sectorul de afaceri. Aceast cooperare este considerat un factor deosebit de important n raport cu dezvoltarea economic viitoare, aa cum se arat n Strategia Turku, document publicat anual de consiliul local. n 2007, rata omajului era de 9,4 %.[12] Problema omajului este mai mare n districtele Pansio, Lauste i Varissuo, unde se cifra tot atunci pe la 16 %.[13] Turku, este un oras din sud vestul Finlandei amplasat exact la gura de varsare a raului Aura. Se crede ca acest oras a prins viata in secolul al XIII-lea, facand din el cel mai vechi oras din Finlanda. Tutku este un oras important pentru Finlanda fiind prima capitala a tarii. Cladirile istorice sunt un lucru comun in acest oras, fiind capitala tari, a fost si cdentrul cultural al tarii intre 1809 si 1810 timp in care au fost construite foarte multer vestigii istorice, printre ele amintim Castelul Turk si catedrala din Turk. Orasul are o suprafata de 245 de kmp, intinzandu-se pe ambele maluri ale raului Aura, avand o populatie de 300.000 de locuitori este unul dintre cele mai mari orase ale Finlandei. Este un loc ce nu merita ratat, chiar daca uneori pare prea natural si prea cuminte tocmai acestea sunt cele mai mari calitati ale orasului.

Centrul Istoric al orasului a fost foarte bine intretinut si restaurat fiind deschis vizitatorilor tot timpul anului. Turku a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea de astazi. Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii. Aici veti gasi atat restaurante rafinate, cat si cluburi sau localuri de noapte. In afara acestora puteti vizita numeroasele muzee, care povestesc istoria stralucitoare si in acelasi timp tragica a orasului. O alta traditie spune ca Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice. Datorita locatiei puteti ajunge cu usurinta la malul marii, unde veti vedea micile sate, ce par neschimbate de sute de ani. Catedrala In Catedrala veti gasi si Muzeul de Istorie, fascinant pentru cei care vor sa descopere trecutul Finlandei. Castelul Turku Castelul a fost timp de 200 de ani inchisoare ruseasca, velierul Suomen Joutsen.

SUEDIA Forma de guvernmnt: monarhie constituional Suprafaa: 449 964 km Populaia: 8 878 085 locuitori Limba de stat: suedeza Religie: evangheliti luterani (94%); romano-catolici. Capitala: Stockholm Moneda: Coroana suedeza (SEK) Ziua naionala: 30 aprilie (ziua de natere a regelui); 6 iunie (Ziua Drapelului) Fus orar: GMT +1 Domeniu Internet: .se; .eu (codul .eu aparine Uniunii Europene, din care Suedia face parte) Prefix telefonic: 00 46 Ambasada Romniei n Suedia Adresa: Ostermalmsgatan, Stockholm 10041 Telefon: 108 603; 102 858; Fax: 102 852 Email: ambrom@algonet.se

Suedia (suedez Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic). Cuprinde i numeroase insule din Marea Baltic (Gotland, land .a.). Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului mpreun cu strmtorile daneze la sud-vest i Marea Baltic la est. Are o suprafa de 449.964 km. Capitala Suediei este Stockholm. Relief Relief predominant de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti:

n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinavi care ating altitudinea maxima prin vf. Kebnekajse: (alt. 2111 m). Alte vrfuri: Sarek (alt. 2090 m), Sulitjelma (alt. 1914 m).

Spre est munii sunt mrginii de un podi, care coboar n trepte spre litoralul cu fiorduri al Mrii Baltice, unde se afl Golful Botnic. n partea sudic a rii se ntind cmpii care nconjoar o mic regiune deluroas, podiul Smaland (alt. 377 m) i cmpia vlurit Skania, cu soluri fertile i peisaje asemanatoare Danemarcei nvencinate. Exist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central-sudic a rii. Din cele circa 96.000 de lacuri, mai mari sunt Vnern (5585 km), Vttern (1899 km) i Mlaren (1140 km). Zonele mltinoase acoper peste 10% din suprafaa rii. Capitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii Norrstrm, care leag lacul Mlaren de Marea Baltic i pe cteva insule ale lacului Mlaren, legtura ntre cartierele-insule fcndu-se prin intermediul a nu mai puin de 50 de poduri. Lacul Mlaren a fost cndva un golf al Mrii Baltice care ptrundea adnc n interiorul rii. Micrile de ridicare care au antrenat peninsula au nlat pamnturile desprind apele golfului de cele ale Balticii, formnd lacul Malaren. ntre lac i mare se formeaz un cordon litoral care nu mai permite accesul corbiilor spre interior i oblig crearea unui punct de tranzit pe uscat. Aa a aprut oraul Stockholm la zona de contact dintre mare i uscat cu un dublu rol: economic (asigurnd tranzitul mrfurilor pe continent) i strategic (constituind un obstacol n calea pirailor care urmreau i prdau corabiile negustoreti). Legtura lacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului Norrstrm fiind vital. Reea hidrografic Hidrografia este reprezentat de numeroase ruri n general scurte (Ume 465 km, Lule 450 km), dar cu debite bogate i un potenial hidroenergetic ridicat (mai ales cele din Norrland) i de cele circa 96.000 lacuri, unele de mari dimensiuni. O parte din lacuri i ruri sunt legate ntre ele prin canale navigabile, mai cunoscut fiind canalul Gta, care traverseaz partea de sud a Suediei i face legtura ntre lacuri si ruri pe o distan de 560 de kilometri, de la Gteborg la Stockholm. Clim Clima este mai aspr n regiunile nordice (traversate de Cercul Polar), unde are caracter continental, i mai blnd n partea sudic, unde influena marin este puternic, iar precipitaiile depesc 500 mm/an (temperat-maritim). Curentul Golfului, curentul cald al Golfului din Atlantic, imprim Suediei un climat mai blnd dect cel al altor regiuni situate tot n ndeprtatul nord. Stockholm, capitala rii, se situeaz aproape la aceeai latitudine ca i sudul Groenlandei, dar n iulie beneficiaz de o temperatur medie de +18 C, cu maxime de peste +28 - +30 C anual. Iarna, temperatura medie se situeaz uor sub zero, iar cderile de zpad sunt moderate. Mai spre nord ns, Suedia are ierni lungi si friguroase, cu cderi abundente de zpad. Stratul de zpad poate s se menin, n anumite locuri, precum n rezervaia Abisko din nord-vestul rii, pn la 10 luni pe an, la nlimi de peste 500 m netopindu-se niciodat.

La nord de cercul polar (n ln-ul Norrbotten i n nordul ln-ului Vsterbotten), soarele nu apune n lunile iunie i iulie. Mai la sud, n aceleai luni, dei soarele se situeaz pentru cteva zeci de minute sub linia orizontului, este suficient lumin la orice or pentru a depune activiti diurne fr iluminat adiional (aa-numitele nopi albe). n Stockholm, n luna iunie, noaptea dureaz cteva ore. Vegetaie Jumtate din suprafaa rii este acoperit de pduri (mesteacn, pin, molid). Mai puin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovz, cartofi, secar, sfecl de zahr, gru). n partea nordic i central a rii exist pduri de conifere, n sud pduri amestecate, iar n extremitatea sudic pdure de fag i stejar. n zonele muntoase nalte se dezvolt vegetaia de tundr montan. n faun se remarc ursul (protejat de lege), elanul, nevstuica, hermelina, psrile de ap. Exist 16 parcuri naturale i 753 de rezervaii de stat i alte rezervaii care protejeaz flora tipic de tundr sau taiga, fauna polar sau de pdure temperat. Resurse naturale Suedia este bogat n pduri de conifere, n minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu i alte minereuri, dar nu are zcminte de petrol i crbune, dispune ns de energie hidroelectric. Cele mai importante rezerve de fier se afl n nordul ndeprtat i sunt ndeosebi exportate. ntinsele pduri de conifere ale Suediei, ntr-o bun combinaie cu foioasele, servesc la aprovizionarea unei industrii extrem de dezvoltate: gatere, celuloz, hrtie i produse finite pe baz de lemn. Suedia este un important furnizor de hrtie i produse lemnoase pe pieele internaionale. n 1997, exportul produselor industriei forestiere s-a ridicat la 91 miliarde coroane suedeze. Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esential n dezvoltarea industrial a rii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice, aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iar cocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15% din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibili biologici. mprire administrativ n prezent Suedia este mprit n 21 de comitate (ln). n fiecare comitat exist un birou administrativ (lnsstyrelse) numit de guvern i un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat n comune (kommuner), n total, n 2004 existnd un numr de 290 pe tot teritoriul Suediei. n mod tradiional Suedia este mprit n trei regiuni istorice (landsdelar):

Gtaland - Suedia de Sud, incluznd Scania, fost teritoriu danez i Vstergtland cu oraul Gteborg. Svealand - Suedia Central, partea cea mai veche a rii, cuprinznd i oraul Stockholm Norrland - jumtatea nordic a rii, cuprinznd 59% din suprafaa Suediei, dar doar 12% din populaia rii, cuprinznd i o parte important din Laponia, locuit de populaia Sami.

Cea de a patra regiune istoric a Suediei a fost pn n 1809 sterland, actuala Finland. Pn la reforma administrativ ntreprins n anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizat n 25 de regiuni (landskap).

Demografie Conform unui recensmnt din 2010, populaia total a Suediei a fost estimat la 9.347.899 de locuitori[1]. Conform unor statistici publicate de ctre agenia guvernamental Statistiska centralbyrn, pragul de nou milioane a fost atins pentru prima dat n istoria rii n august 2004. Densitatea populaiei este de doar 20,6/km, i exist o diferen clar n favoarea sudului rii. Aproximativ 85% din populaie locuiete n zone urbane[20]. Capitala, Stockholm, are aproximativ 800.000 de locuitori (1,3 milioane cu tot cu aria urban, 2 milioane cu aria metropolitan). Al doilea i al treilea ora ca mrime sunt Gothenburg i Malm, respectiv. Un recensmnt din 2007 a artat c 13,4% (1,23 milioane) din cetenii suedezi s-au nscut n alt ar[21]. Acest fapt reflect migraiile ntre rile nordice, precum i perioade de imigraie pentru cutarea unui loc de munc, iar, n ultimele decenii, imigraia refugiailor i a unor membri a familiilor deja stabilite n Suedia. Astfel, Suedia s-a transformat dintr-o ar de emigrani (pn la primul rzboi mondial), ntr-o ar care primete imigrani (ncepnd cu al doilea rzboi mondial). n 2007, imigraia a atins cota maxim, 99.485 de persoane stabilindu-se n Suedia[22] . Dintre imigrani, cel mai mare grup etnic din 2007 l-au reprezentat finlandezii, urmai de persoane nscute n fosta Iugoslavie, n Irak, Polonia, Iran, Danemarca, Germania, Norvegia, Turcia, Chile, Liban, Tailanda, Somalia, Regatul Unit, Siria, China i Statele Unite. n ultimul deceniu, cei mai muli imigrani au provenit din Irak, Polonia, Tailanda, Somalia i China[23]. Imigraia din cellalte ri nordice i-a atins apogeul (peste 40.000 de oameni pe an) n 1969-70, cnd legile privind imigrarea emise n 1967 au impus condiii grele pentru imigranii care nu proveneau din partea nordic a Europei. Acele legi erau motivate de politicile privind piaa forei de munc. Imigraia refugiailor, i rudelor de refugiai din afara Europei de Nord s-a accentuat dramatic la sfritul anilor 1980, muli dintre refugiai provenind din Asia i America, n special din Iran i Chile. Din anii 1990, un numr important de imigrani au sosit din fosta Iugoslavie i din Orientul Mijlociu[24] . Pe 15 decembrie 2008, noi reguli privind imigrarea forei de munc au fost puse n practic, devenind astfel mai uor pentru muncitorii din afara Uniunii Europene s ajung n Suedia. Majoritatea imigranilor de pe piaa forei de munc sunt specialiti n calculatoare i ingineri, provenind din India, China i Statele Unite[25]. Limba vorbit Suedeza este limba naional (dar nu oficial) a Suediei, i este vorbit de majoritatea populaiei. Suedeza aparine ramurei limbilor germanice de nord, fiind foarte asemntoare cu daneza i norvegiana, dar difer din punct de vedere al pronuniei i al ortografiei. Norvegienii neleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii mai greu dect norvegienii. n mprejurimile oraului Malm (care este foarte apropiat de ctre Copenhaga, capitala Danemarcei) este nregistrat zona cu cea mai mare inteligibilitate mutual, loc n care populaia nelege ambele limbi cu uurin fr a avea studii. n Suedia exist cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare n aceast ar (finlandeza, menkieli, sami, romani i idi). Dei este vorbit de ctre majoritatea populaiei, suedeza nu este limba oficial n Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile. Majoritatea suedezilor, n special cei nscui dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial neleg i vorbesc engleza din cauza influenei anglo-americane care s-a rspndit cu uurin dup rzboi. n colile in Suedia, depinznd de autoritile locale, engleza este studiat din prima clas pn la terminarea colii primare. Studierea sa este continuat pentru nc cel puin un an. Cea mai mare parte din elevi opteaz pentru dou limbi strine, cea de-a doua fiind spaniola, germana, franceza sau italiana. Cunoaterea limbii engleze este obligatorie pentru admiterea n universiti, fiind un subiect obligatoriu n cadrul examenului naional de admitere (Hgskoleprovet)

Cultur O specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cu sarmalele romneti, din carne de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona est mediteranean, sarmalele au fost aduse n Suedia n secolul XVIII de ctre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani n exil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraul Tighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-o carte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755. Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind mult mai uor de gsit n Scandinavia. Srbtori naionale n Suedia, majoritatea srbtorilor se serbeaz n ajun (de exemplu, festivitile de Crciun au loc pe 24 decembrie, ziua de 25 decembrie fiind mult mai linitit). Pe lng srbtorile cretine tradiionale precum Crciunul (Jul) i Pate (Psk), srbtori importante sunt i Sf. Lucia (13 decembrie) ca i Valborg (30 aprilie). Tradiiile cretine sunt mpletite cu cele pgne, de exemplu, cu ocazia Valborg, comemorarea principal nu este a sfntului proto-cretin, ci a primverii de-abia ncepute, srbtoarea fiind bazat pe aprinderea de focuri uriae n jurul crora se strng comuniti ntregi. Cea mai important srbtoare rmne solstiiul de var (Midsommer), serbat n prima smbt dup 20 iunie sub forma unor foarte mari serbri cmpeneti n jurul unor stlpi tradiionali ornamentali (majstng). Alte srbtori civile importante sunt ziua regelui (care, pe durata domniei lui Carl XVI Gustaf coincide cu Valborg) i 1 Mai, cnd partidele de stnga (SAP i Vansterpartiet) i sindicatele organizeaz parade, mitinguri i festiviti. Srbtoarea naional, 6 iunie (ntronarea regelui Gustav Vasa n 1523) este puin srbtorit, fiind declarat zi liber doar din 2005. Cu ocazia srbtorilor naionale, toate instituiile arboreaz steagul (n afara acestor zile, foarte puine instituii fac acest lucru), cetenii fiind i ei ncurajai s fac acelai lucru (o mare parte a cetenilor arboreaz steaguri n curi i la ferestrele apartamentelor tot timpul anului). Sistem politic Suedia este o monarhie constituional. Parlamentul este unicameral. Primul ministru i parlamentul (Riksdag) cu 349 membri sunt alei pentru perioade de patru ani, prin vot direct i reprezentare proporional. Rege (din 1975) este Carl Gustaf al XVI-lea, care ndeplinete astzi numai funcii ceremoniale, n calitate de ef al Statului. Toate funciile politice ale regelui au fost transferate Purttorului de Cuvnt al Parlamentului. Carl XVI Gustav al Suediei, al crui nume complet este Carl Gustaf Folke Hubertus (nscut pe 30 aprilie 1946), este fiul lui Gustav Adolf al Suediei (1906-1947) si al Sybillei de Saxe-Coburg-Gotha (1908-1972); este nepotul direct al Regelui Gustav VI Adolf al Suediei. Carl XVI Gustav al Suediei s-a cstorit cu Silvia Sommerlath pe 19 iunie 1976, avnd trei copii:
1. Prinesa Victoria, Ducesa de Vstergtland (n. 1977) 2. Prinul Carl Philip, Duce de Vrmland (n. 1979) 3. Prinesa Madeleine, Ducesa de Hlsingland si Gstrikland (n. 1982).

Prinesa Victoria este motenitoarea Coroanei Suedeze ca prim nscut al Regelui Carl XVI Gustav. Sistemul politic este unul parlamentar, cu reprezentare proporional pe liste de partid. Timp de peste 50 de ani Partidul Social Democrat Suedez (Sveriges socialdemokratiska arbetareparti (Partidul Social Democrat al Lucrtorilor din Suedia), cunoscut popular ca Socialdemokraterna sau SAP) au dominat sistemul politic, guvernnd n total timp de 47 de ani, cu numai 3 ntreruperi (1976-1982, 1991-1994 i 2006-) din 1950 pn astzi.

Partidele de dreapta, la guvernare din 2006, sunt grupate ntr-o alian (Allians fr Sverige - "Aliana pentru Suedia") i sunt cunoscute popular ca "Partide burgheze" - Borgerliga partier, acest termen neavnd n niciun fel conotaii negative. Acestea sunt "Partidul Moderat" (Moderata samlingspartiet, pop. Moderaterna sau "m"), de orientare liberal-conservatoare; "Partidul Popular Liberal" (Folkpartiet liberalerna, pop. Folkpartiet sau fp), de orientare liberal cu elemente socialliberale; Partidul de Centru (Centerpartiet, sau c) de orientare centrist-agrar, cu elemente liberale i "Cretin-Democraii" (Kristdemocraterna sau kd). Pe lng SAP i Alian, mai exist dou partide, Partidul Mediului - Verzii (Miljpartiet de grna, mp), de orientare ecologist, respectiv Partidul de Stnga (Vnsterpartiet, v), fostul partid comunist, actualment democrat-socialist. Aceste dou partide nu au fost niciodat n guvern, dei au sprijinit SAP ct timp acetia au fost la guvernare. Ziarele sunt n general partinice unei orientri politice - astfel, ziarele serioase (cunoscute ca "ziare de diminea" precum Dagens Nyheter) sunt de dreapta, pe cnd tabloidele (sau "ziarele de sear" precum Aftonbladet) sunt predominant de stnga. Cum o mare parte din suedezi citesc zilnic cte un ziar din ambele categorii, majoritatea sunt expui punctelor de vedere venind din ambele tabere. Viziunea suedez asupra statului implic tratamentul echitabil i egalitarist, cu servicii sociale puternice i universale n contextul unei economii puternice, bazate n cea mai mare parte pe piaa liber i capital privat, fr intervenia statului, dar taxat substanial (pentru sprijinirea serviciilor sociale) a fost implementat mai ales ntre 1950 i 1960. Aceast viziune (folkhemmet - n traducere liber "casa tuturor", numit uneori i modelul suedez) a fost preluat i de alte ri nordice, rmnnd i astzi o parte principal a politicii suedeze. Statul este conceput ca un sprijin pentru oameni n toate fazele vieii, fiind dator s asigure, n mod gratuit, tuturor servicii sociale ct mai bune, indiferent de venituri, sau clas social. n schimbul acestor servicii rezidenii pltesc taxe mari - care ns se ntorc napoi sub forma a diverse pachete de asisten social (colarizare, spitalizare, pensie, formare continu, chirii subvenionate). Alegerile sunt deosebit de importante pentru suedezi, participarea politic fiind considerat foarte important (peste 30% sunt membri n diverse partide i peste 80% sunt membri n diverse sindicate). La alegerile legislative i locale (organizate la fiecare 4 ani), peste 80% din alegtori sunt prezeni la vot, foarte muli participnd anterior n organizarea campaniei electorale i n realizarea platformelor politice. Participarea la vot i dezbaterile civilizate sunt considerate de majoritatea cetenilor ca fiind eseniale pentru democraie, nclcarea regulilor sau a civilizaiei discuiilor fiind privit ca un gest puternic nedemocratic i reprobabil. Mai mult, viaa politic nu se limiteaz numai la alegerile "mari" - n Suedia se organizeaz alegeri i la niveluri mai mici, precum alegeri bisericeti (n fiecare parohie) sau alegeri universitare (n care profesorii i studenii voteaz pentru alegerea conducerii, senatului i consiliilor), n care particip tot cele 7 partide mari. Suedia este un taram al contrastelor, de la influentele daneze din sud-vest pana la laponii nomazi de la Cercul Arctic. In vreme ce zonele urbane sunt stilate, moderne si sofisticate, zonele rurale ofera placeri simple celor care cauta linistea. Peisajul Suediei este mai "linistit" decat cel al Norvegiei. Mare parte din teritoriu este impadurit si sute de lacuri si intinderi de apa se intind in special intre Goteborg si capitala Stockholm. Statiunea Ostersund din centrul Suediei este populara printre scandinavi, insa multi vizitatori aleg insulele Baltice - principala atractie este insula cea mai mare, Gotland, pe care se afla biserici medievale in ruine. Suedia este locul in care puteti explora teritoriul pe snow scooter sau intr-o sanie trasa de caini, puteti vedea relicve din epoca vikingilor si Epoca de Bronz. Avand o suprafata de 450.000 km2, Suedia este cea mai mare tara scandinava, iar peisajul sau s-a format din activitati glaciare. Printre suedezii faimosi in lumea intreaga se numara dramatistul Strindberg si scriitoarea Astrid Lindgren, autoarea lui Pippi Ciorapilungi. Alt suedez faimos este inginerul si chimistul Alfred Nobel, primul patron al institutului Nobel.

Capitala Suediei, Stockholm, este un oras maret, situat pe 24.000 de insule si detine primul parc national din interiorul unui oras. Este un oras cu traditii si o istorie cu radacini adanci, pasaje inguste, strazi pietruite, muzee, locuri splendide, o viata de noapte animata si multe restaurante selecte. Centrele de schi se afla in Vastmanland si Stockholm, alte sporturi populare fiind drumetiile, scufundarile si caiac/canoe. Aurora boreala este un fenomen natural caracterizat de aparitia firisoarelor de lumina colorata pe cer, datorata interactiunii dintre particulele incarcate de la soare si atomii din atmosfera superioara. Pentru o experienta completa, incercati bautura aquavit si hering marinat. Principalele atractii turistice Explorati centrul istoric al orasului Stockholm, ce contine o colectie de cladiri istorice si stradute pietruite. Strazile principale, Osterlanggatan and Vasterlanggatan, sunt zone pietonale cu o multime de magazine si ateliere. Mergeti cu feribotul spre insula Djurgarden, pentru a vizita Muzeul Nordic, Casa Waldemarsudde, in care a locuit artistul Prince Eugen pana in 1947 si Liljevalchs Konsthall. Explorati Muzeul de Istorie, ce contine colectii preistorice si arta medievala. Muzeul National adaposteste colectiile nationale de arta frumoasa. Muzeul Vasa contine un vas de razboi vechi de 360 de ani, recuperat din portul Stockholm in 1961. Vizitati al doilea oras al Suediei, Goteborg, patria masinilor Volvo. Descoperiti traditia marinareasca a orasului la Muzeul Maritim (Sjofartsmuseet) si in zona Nordstaden Kronhuset, unde se afla Muzeul Orasului. Nu ratati Malmo. Atractiile includ Castelul Malmohus si biserica St Petri. Mai vizitati muzeele Konsthallen si Rooseum, care adapostesc colectii de arta, si cladirea zgarie-nori Turning Torso. In largul Suediei, Gotland si Oland sunt cele mai mari insule ale tarii. Pe Gotland se afla pesterile Lummelunda si un oras medieval, Kattlundsgard. Aflati mai multe despre mestesugul sticlarilor - imigrantii germani au pus bazele industriei de sticla si cristal a Suedie, in provincia sudica Smaland. 16 ateliere sunt deschise pentru vizite, cel mai vechi fiind Kosta. Mergeti in Skane, unde veti gasi orasul medieval Lund, cu catedrala din secolul XII si ceasul astronomic din secolul XIV. Aproape de Malmo, intre Danemarca si Suedia, se afla cel mai lung pod din lume cu o singura travee - podul Orsund. Regiunea lacurilor consta in mai multe lacuri intinse, campii spatii mari abundand de viata salbatica. Serviti o bautura la Barul de Gheata Absolut si dormiti in paturile de gheata din Hotelul de Gheata din satul Jukkasjarvi, Laponia. Acest hotel se reconstruieste in fiecare iarna. In Jokkmokk ii puteti intalni pe localnicii laponi, puteti admira colectiile de arta si cultura ale acestui popor. Si in Arjeplog se afla un muzeu lapon interesant. Faceti o excursie cu barca din Stockholm spre Palatul Drottningholm, unde Teatrul a fost pastrat in forma sa originala din secolul XVIII. Spectacolele care au loc aici folosesc costume si instrumente vechi, autentice.

 Pe timpul verii profitati de sutele de kilometri de plaja ale Suediei, in special pe coasta de vest. Aici si in zona lacurilor, exista numeroase centre de schi nautic si windsurfing. Suedia are peste 400 de terenuri de golf. Unul dintre acestea, situat la nord de Cercul Arctic, beneficiaza de lumina solara non-stop pe timpul lunilor de vara. Duceti-va copiii in Mora, inima regiunii lacurilor suedeze. Aici il pot intalni pe Mos Craciun si se pot distra in parcul tematic Lumea lui Mos Craciun. Explorati istoria Suediei - provincia Bohuslan este unul dintre cele mai importante centre ale civilizatiei antice suedeze si contine multe relicve arheologice datand din Epoca de Bronz sau de pe vremea vikingilor. Gastronomie Bucataria suedeza are feluri consistente, din carne, peste sau cartofi, lucru care se trage de la zilele in care barbatii munceau din greu, taind lemne toata ziua. Pe langa cartofi, bucataria moderna se bazeaza foarte mult pe paine. Felurile traditionale se numesc husmanskost si includ: chiftele servite cu cartofi, sos brun sau dulceata, rasol (pytt i panna) din carne, ceapa si cartofi tocati si prajiti, supa de mazare (artsoppa), hering marinat (sill), gravlax, un aperitiv rece din somon sarat, zahar si marar. Suedia are mai multe sortimente de paine decat orice alta tara - tunnbrod, knackerbrod (o paine mai tare), chifle cu diverse arome. Restaurantele "gourmet" servesc friptura asezonata cu ierburi aromate si legume. O specialitate culinar suedez este kldolmar, asemntoare cu sarmalele romneti, din carne de porc i frunze de varz. Mncare tipic pentru zona est mediteranean, sarmalele au fost aduse n Suedia n secolul al XVIII-lea de ctre armatele regelui Carl al XII-lea al Suediei, care au petrecut 2 ani n exil pe teritoriul Moldovei de astzi (oraul Tighina). Pentru prima oar au fost menionate ntr-o carte de bucate scris de Cajsa Warg n 1755. Atunci erau nc fcute cu foi de vi, care au fost repede nlocuite cu foi de varz, acestea fiind mult mai uor de gsit n Scandinavia. Mancarea si bautura Suedia este faimoasa pentru smorgasbord, o combinatie de feluri de mancare calde si reci, plasate pe o masa intinsa, de unde cei care mananca se servesc singuri. Smorgasbord-ul se serveste de sarbatori, in restaurante sau la bordul vaselor de croaziera. De obicei, suedezii mananca intr-o anumita ordine: intai specialitatile de peste reci: ansoa, anghila, heling, somon, sardine si creveti; dupa aceea, servesc feluri calde, ca: pate de ficat, friptura de vita sau sunca si salata de legume; urmeaza specialitati calde: chiftelute, omleta, carnaciori, hamsii sau hering pane. Desertul favorit include branza, fructe proaspete, salata de fructe si placinta. Dar de obicei, suedezii mananca mult mai simplu. Micul dejun este alcatuit din cereale sau o bucata de placinta cu o cafea tare sau lapte. La pranz se mananca sandwich iar la cina carne sau peste cu cartofi fierti. Ca si vecinii lor, suedezii beau multa cafea in timpul meselor si la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale se bea aquavit, o bautura tare cu aroma de chimen. Mai consuma vodca, vin si alte bauturi alcoolice. Istorie Prima mentiune a Suediei se afla in opera lui Tacitus, Germania, in care se spune despre puternicul

rege si flota puternica a svionilor. In secolul XI, Olaf Skottkonung a fost primul rege suedez care s-a convertit la Crstinism. In jurul anului 1400 s-a incercat unirea Suediei, Norvegiei si a Danemarcei intr-un singur regat, insa acest fapt a rezultat in neantelegeri intre Suedia si Danemarca. In 1520, regele danez Cristian II a cucerit Suedia si i-a ucis pe conducatorii acesteia. Gustavus Vasa (15231560) s-a separat de Danemarca, punand bazele statului suedez modern. Acesta a confiscat proprietatile bisericii romano-catolice pentru a plati datoriile de razboi ale Suediei. Regele si-a justificat actiunile prin doctrina lui Martin Luther, care a inceput sa fie acceptata la nivel national. In final, biserica luterana suedeza a fost adoptata ca religie nationala. Suedia a avut un rol major in a doua parte a Razboiului de Treizeci de ani. Prin tratatul dela Westphalia (1648) Suedia a obtinut Pomerania de vest si cateva teritorii invecinate din Marea Baltica. In 1700, Rusia, Polonia si Danemarca au format o coalitie impotriva Suediei si, dupa Pacea de la Nystad (1712), au fortat-o sa renunte la Livonia, Ingria, Estonia si parti ale Finlandei. In urma Razboaielor Napoleonice Suedia a achizitionat Norvegia de la Danemarca si a capatat o noua dinastie regala cu radacinile in Marshal Jean Bernadotte din Franta, care a devenit regele Carol XIV (1818-1844). Uniunea artificiala dintre Suedia si Norvegia a dat nastere la conflicte si, in final, la despartire. Suedia si-a mentinut pozitia neutra in ambele razboaie mondiale. Informatii utile Caracterul suedezilor este influentat de clima aspra. In timpul lunilor calde de vara suedezii iubesc natura si petrec foarte mult timp afara, la picnick cu prietenii sau la terasele cafenelelor. Iarna, stau mai mult in casa, asteptand sa treaca sezonul intunecat si lung. Suedezii au tendinta sa fie mai rezervati in public si in relatiile interpersonale. De obicei nu se ating atunci cand comunica, fapt ce este considerat ca o lipsa de educatie. In privinta alcoolului la volan exista legi severe de pedepsire a soferilor aflati in stare de ebrietate. Pe de alta parte insa toate sarbatorile suedezilor sunt ocazii in care acestia fac exces de alcool. Unii suedezi chiar se supara pe cei care sunt trezi la petreceri, singura scuza fiind sarcina sau faptul ca trebuie sa conduci dupa. Suedezii tin foarte mult ca toate minoritatile sa aiba drepturi egale - asa ca glumele pe seama slabiciunii femeilor sau homosexualilor nu vor fi gustate. Suedia este singura tara in care violenta verbala impotriva homosexualilor este pedepsita prin lege. Nu exista obiceiul ca barbatul sa plateasca la restaurant sau sa deschida usa/portiera doamnelor. Insa daca veti proceda in felul acesta, este posibil sa fiti apreciati de catre doamne, care nu sunt obisnuite cu un astfel de comportament. Vanzatorii, chelnerii si alti angajati nu au obiceiul sa ii intrebe pe clienti ce doresc. Pentru a respecta intimitatea, clientii sunt cei care solicita serviciile. Societatea suedeza respecta foarte mult intimitatea si spatiul personal. Nu intrebati lucruri intime si nu initiati o discutie in public cu persoane pe care nu le cunoasteti. Regatul Suediei sau Suedia e un stat situat in Europa de Nord, in partea estica a Peninsulei Scandinave, avand iesire la Marea Baltica. E invecinata cu Norvegia in nord-vest, Finlanda in nordest, Marea Nordului cu stramtorile daneze in sud-vest si Marea Baltica la est si cuprinde numeroase insule din Marea Baltica. Suedia e impartita in trei regiuni istorice: Gotaland, Svealand si Norrland, cea de-a patra fiind pana in anul 1809 Osterland, Finlanda de azi. Multe dintre obiectivele tarii au fost incluse pe lista UNESCO a patrimoniului mondial. Dintre ele amintim: Domeniul regal Drottningholm, Gravurile rupestre de la Tanum. Orasul hanseatic Visby de pe insula Gotland, Peisajul arctic din Laponia, Arcul geodesic Struve, Domeniul clerical Gammelstad din Lulea si Arhipelagul Kvarken.

Capitala Suediei e Stockholm, orasul fiind situat pe de o parte si alta a a stramtorii Norrstrom, care face legatura intre Marea Baltica, lacul Malaren si cateva insulite ale acestuia. Stockholm-ul e impanzit de monumente istorice, cele mai reprezentative fiind: Biserica cavalerilor, din sec XIII, unde se afla mormintele regilor Suediei, Biserica Sf. Nicolae din sec XIII, Casa nobililor si Palatul Regal. Palatul Regal, construit pe ruinele predecesorului sau, Tre Knor, e folosit ca resedinta si ca punct de lucru a familiei regale, fiind deschis publicului. Turnul Kaknas, ofera o priveliste minunata asupra orasului, asupra Primariei, Arenei Sportive, a cladirilor din jurul pietei Hotorget si a celor mai renumite ape ale orasului. Globen, e cea mai mare cladire sferica din lume cu o inaltime de 85 de m si un diametru de 110 m. Aceasta gazduieste de la concerte de opera pana la meciuri de fotbal. In Orasul vechi, Gamla Stan, se pot vedea stradute pietruite, vechi si inguste, numeroase magazine cu carti, suveniruri si bijuterii. Farmecul acestuia se datoreaza si muzicantilor strazii si de multimii de turisti de toate varstele, veniti din toate colturile lumii. Goteborg, este cel mai mare oras al Suediei dupa Stockholm si cel mai mare centru universitar din Scandinavia. Acesta se afla la varsarea raului Gota Alu in Kattegat si si-a extins portul devenind unul dintre cele mai mari din tarile nordice. In Goteberg, pot fi vazute foarte multe muzee, catedrale si biserici. Muzeul Orasului detine exponate din regiune, din vremurile preistorice si pana azi, Universeum, se concentreaza asupra mediului, Muzeul Culturii Mondiale,detine piese de etnografie si antropologie iar Muzeul Maritim e construit pe 19 vase, fiind cel mai mare muzeu de pe ape. Skansen Kronan sau Fortareata Coroanei, a fost construita in sec XVII, in sec XIX a fost folosit ca si inchisoare iar in prezent adaposteste un muzeu militar. Alte atractii turistice ale orasului sunt: Piata Freskekorka, Piata de Peste, numita si Biserica Peste datorita formei sale, Catedrala Goteborg, Biserica Germana, Biserica Oscar Fredrik, Parcul Slottsskogen si Gradina Botanica. Malmo, e unul dintre centrele comerciale importante ale Suediei. Locuitorii acestuia vorbesc in jur de 100 de limbi si au in jur de 160 de nationalitati. Multi dintre ei ar putea fi considerati mai degraba danezi decat suedezi, iar arhitectura orasului e foarte asemanatoare cu cea din Copenhaga. Castelul Malmohaus, construit in 1437, e situat in orasul vechi si a fost locuit de catre regii Danemarcei, apoi a fost folosit ca si inchisoare iar in prezent gazduieste un muzeu de istorie, un muzeu de arta si unul maritim. Piata Mare, Stortorget, gazduieste statuia regelui Karl X Gustav al Suediei, in apropiere aflandu-se si Primaria iar Piata Gustav Adolf e inconjurata de cladiri cu birouri, magazine si un McDonalds. Helsinborg, cunoscut si ca Perla Sudului, e un oras mai diferit de restul Suediei. Aici se organizeaza foarte des activitati culturale, avand teatru, o orchestra simfonica recunoscuta pe plan international si un nou centru cultural. Cele mai reprezentative obiective turistice ale orasului sunt: Castelul Helsinborg, ruinele acestuia avand vedere la port iar treptele acestuia duc spre centrul orasului, Fredriksdat, un muzeu in aer liber cu gradini, ferme de animale, case vechi, muzee si teatre, Biserica Sancta Maria din sec XIV si Norra Hamnet, vechile docuri industriale cu numeroase restaurante, cafenele si un port de ambarcatiuni.

UPPSALA

Uppsala este al patrulea oras ca marime din Suedia. Este resedinta regiunii Uppsala si face parte din provincia istorica Uppland. A fost fondat in 1286. Este situat la o distanta de 70 km de la capitala Stockholm, si este accesibil cu trenul foarte repede de la Stockholm. Uppsala este un centru important universitar; universitatea fiind fondata in anul 1477. Uppsala este al patrulea ora ca mrime din Suedia, dup Stockholm, Gteborg, Malm, avnd n anul 2005 o populaie de 188.478 locuitori. Este reedinta regiunii Uppsala i face parte din provincia istoric Uppland. Suprafaa oraului este de 2,465 km, i a fost fondat n 1286. Uppsala este situat la o distana de 70 km de la capitala Stockholm, i este accesibil cu trenul foarte repede de la Stockholm. Uppsala este un centru important universitar. Universitatea din Uppsala este cea mai veche din Scandinavia, fondat n 1477. Catedrala Uppsala Catedrala Uppsala, situata in orasul suedez Uppsala, dateaza de la sfarsitul secolului al XIII-lea. Cu o lungime si inaltime de 120 de metri (118.7) catedrala din Uppsala este cea mai inalta biserica din Scandinavia. Folosita initial ca loc de incoronare a regilor suedezi, catedrala este folosita astazi drept resedinta episcopala de catre arhiepiscopul Suediei.

Cele doua spire gemene ale catedralei, de o impresionanta dimensiune, alaturi de interiorul gotic, puternic conturat, fac din aceasta biserica un loc de pelerinaj. Unul dintre principalele motive ale venirii si inchinarii aici a pelerinilor este prezenta relicvelor Sfantului Erik. Pe langa sarcofagul acestuia, in interiorul catedralei se mai gasesc si alte morminte si comori ecclesiastice. Cea mai mare biserica din Scandinavia au construit-o in 175 ani, fiind terminata in 1435. Monarhi suedezi au fost incoronati aici din timpuri medivale pana in secolul 18, si foarte multi suedezi faimosi sunt ingropati aici, inclusiv Gustav Vasa i Carl von Linne. 2. Universitatea din Uppsala. Fondata in 1477, este cea mai veche universitate din Scandinavia, cu o reputatie foarte buna.i are cea mai mare bibliotec din Suedia, cu peste 5 milioane de volume. 3. Castelul Uppsala. Gustav Vasa a dat ordin sa se ridice acest minunat palat in anii 1540. Dac suntei interesati de istoria suediei, puteti cere un ghid de limba engleza in fiecare zi la orele 13 si 15. 4. Gamla Uppsala i Kungshgarna (Uppsala veche). Cele trei dealuri, numite si Dealurile Regilor (kungshgarna), raman cele mai cunoscute obiective turistice. Sunt atestate inca din secolul al saselea si este practic un cimitir.

GOTEBORG Gteborg (pronunie suedez /jte'brj/, aproximativ n fonetic romneasc io-te-bori) este un ora n Suedia.

n anul 2006 populatia era de 489.787 locuitori n municipalitate i de 510.491 n zona urban, Gteborg fiind al doilea mare ora al Suediei dupa Stockholm. Este situat n sud-vestul Suediei, pe malul Mrii Nordului, pe malul strmtorii Kattegat. Este un important centru comercial i nod de transporturi (n special navale i aeriene). Gteborg este i un important centru universitar, aici gsindu-se att Universitatea din Gteborg, cea mai mare instituie de nvmnt superior din Scandinavia, ct i Chalmers Tekniska Hgskola. Deoarece estuarul la Marea Nordului al Gta lv este foarte prielnic pentru activitate portuar, Gteborg este cel mai important port al Suediei. Dei antierele navale au fost nchise n anii 1970, activitatea portuar a crescut continuu, actualmente portul devenind cel mai mare din Scandinavia. Gteborg este i un important centru industrial, uzinele Volvo, Svenska Kullagerfabriken AB (SKF)productor de rulmeni i productorul de produse farmaceutice Astra-Zeneca avndu-i sediul i principalele sectoare de producie aici. La nceputul anilor 1900 Gteborg a fost portul de emigraie pentru aproximativ un milion de persoane care ulterior s-au stabilit in Minnesotta i care au stat la baza comunitii suedeze din SUA. Goteborg este un oras si municipiu in provincia Vastergotland pe coasta de vest a Suediei. In 2005 populatia ajungea la 485.000 locuitori in orasul actual si 879.000 in zona metropolitana transformandu-l in cel mai mare oras al Suediei, dupa Stockholm. Goteborg este cel mai mare oras universitar din Scandinavia cu aproximativ 60.000 studenti. Orasul este situat unde Gota Alu se varsa in Kattegat. Golful Gota Alu este bine potrivit pentru un port, iar Goteborg si-a extins portul devenind cel mai mare dintre tarile nordice.

Feskekorka Piata de Peste este numita si Biserica Peste, datorita formei constructiei. Aceast cldire gotic este cunoscut ca Feskesrke sau Biserica Petelui, deoarece seamn mai mult cu un lca de cult. Aici putei degusta preparate gustoase din pete i fructe de mare la restaurantul Gabriel, de la primul etaj al cldirii. Skansen Kronan Fortareata Coroanei se afla pe un deal la sud-vest de centrul orasului si a fost construita in secolul XVII. In secolul XIX a servit drept inchisoare, iar acum adaposteste un muzeu militar. Muzeul Orasului Goteborg Exponatele sale acopera istoria regiunii orasului din vremuri preistorice pana in prezent. Muzeul de Istorie Naturala Cel mai vechi muzeu din oras; contine o balena albastra impaiata. Maritiman Cel mai mare muzeu pe apa, constituit din 19 vase de toate marimile.

Muzeul de Arta Aflat intr-un edificiu magnific, flancat de teatru si sala de opera. Detine colectii de arta nordica. Muzeul Maritim Acest muzeu explica istoria navala a orasului si a industriei pestelui. Districtul Haga. Cldirile ciudate din lemn i strzile pietruite caracterizeaz aceast zon comercial. Bucurai-v de o can de fika (cafea cu scorioar) butura tradiional a suedezilor ntr-unul din barurile din zon. Parcul de distracii Liseberg. nperioada srbtorilor de iarn, n parcul Liseberg se organizeaz cel mai mare trg de Crciun din Peninsula Scandinav, care include un patinoar uria i un bar de ghea. n restul anului, n parc au loc concerte i diverse manifestri artistice. Celebriti precum Edith Piaf, Birgit Nilsson, ABBA, Marlene Dietrich, Jimi Hendrix, Sammy Davis Jr au venit aici, fie n vizit, fie pentru a susine concerte. De altfel, parcul are propria Alee a Celebritilor, numit Starnvagen, unde fiecare artist care a vizitat parcul are propria stea n pavaj. Opera Gteborg. Chiar dac nu intenionai s vedei un spectacol, merit s vizitai Opera din ora. Arhitectul Jan Izikowitz a proiectat cldirea s semene cu un vapor, ca un omagiu adus patrimoniului maritim al oraului. Muzeele. Gteborg este un centru cultural care include multe muzee valoroase. Unul dintre cele mai interesante este Muzeul Rhsska, de mod, design i art decorativ, care prezint evoluia designului suedez n ultimii 150 de ani. Dac mergei n vacan cu familia, copiii vor fi cu siguran ncntai de Muzeul Universeum, o versiune n miniatur a celei mai mari sere din lume, cunoscute sub denumirea de Proiectul Eden din Marea Britanie. Roata din Gteborg. Bucurai-v de peisaje spectaculoase din roata oraului care este o variant mai mic a celei din Marea Britanie, faimoasa London Eye de pe malul de sud al Tamisei. De la aceast nlime putei admira bulevardele i canalele iluminate din Gteborg. Barul lrepubliken. Brun, blond, amar sau dulce, putei degusta 300 de sortimente de bere din Suedia i din toat lumea. Unele sunt aduse de la berria suedez, de la ocean.

STOCKHOLM

La Stockholm, ca si in intrega Suedie de altfel, noul se impleteste cu vechiul cum se impleteste apa cu pamanturile si convetuieste cu el in deplina armonie de sensuri si culori. O toamna la Stockholm este o bucurie a ochiului si luminii. Americanii numesc toamna suedeza "sarbatoarea luminilor" si este intr-adevar: marea cu reflexele ei otelii, imensele masive de verdeata, cenusiul stancilor razlete, acoperisurile de cupru coclit ale orasului vechi, zidurile cenusii, patina monumentelor, liniile suple ale cladirilor noi cu ritmica lor de beton, sticla si aluminiu, cu tenta lor viu pastelata, cerul de o puritate calda, podurile fara numar, miile de ambarcatii, mici si mari, ce luneca in toate directiile si zborul ca o naluca alba a pescarusilor. Fiecare lucru isi are lumina lui iar culoarea lui restituie luminii reflexele. Stockholm se gaseste intr-un punct in care Lacul Malaren se intalneste cu Marea Baltica, spatiul

ideal pentru acest oras ce a fost fondat la jumatatea secolului XIII, fiind initial o fortareata, care, pe masura ce s-a dezvoltat, s-a extins pe continent si pe insulele din jur. Orasul este un loc vibrant, cu aventuri in orice colt: pe strazi, pe scene, in muzee si in parcuri. n fiecare saptamana au loc diverse expozitii, diverse premiere, filme si spectacole; evenimente de dimensiuni diferite incep unul dupa altul. Indiferent de preferintele si interesele fiecaruia, exista intotdeauna ceva de experimentat in capitala Suediei. Astazi, Stokholm include mai multe peninsule si 14 insule, legate intre ele printr-o retea de poduri si canale. Este unul dintre orasele europene pline de parcuri, piete si bulevarde spatioase, un exemplu clasic de arhitectura nordica impletita cu tendintele si necesitatile moderne, fara a pierde farmecul trecutului. Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1252, cand era o piata importanta in comertul de fier din minele de la Bergslagen. Se spune ca orasul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de la invazia maritima a fortelor straine si pentru a impiedica jefuirea unor cetati ca Sigtuna pe lacul Mlaren. Capitala si cel mai mare oras din Suedia este Stockholm. Aceasta este totodata si resedinta regiunii administrative Stockholm Ian. Stockholmul este impanzit de numeroase frumuseti istorice, parcuri, piete si bulevarde spatioase, fiind in acelasi timp un loc unde predomina curatenia si civilizatia. Asemenea altor capitale europene, Stockholm este un loc foarte diversificat, zgarie-norii si sediile moderne imbinandu-se cu cladiri de epoca si strazi pietruite. Aici se afla cele mai importante institutii ale tarii precum Guvernul, Parlamentul si resedinta Regelui Carol al XVI-lea Gustaf. Un simbol al orasului este reprezentat de Globe Arena, acesta putand gazdui aproximativ 16.000 de spectatori, fiind inaugurat in 1989, constructia lui durand mai mult de 2 ani. Palatul Drottninholm a fost resedinta a familiei regale pana in anul 1982. Parcul din jurul acestuia, este de o frumusete rara. Palatul, pavilionul chinez si teatrul au fost declarate de catre UNESCO mosteniri mondiale. Palatul Gripsholm, este locul unde se afla teatrul Gustavian, tot aici fiind gazduita Colectia Nationala de Portrete. Palatul Regal, reprezinta resedinta actuala a familiei regale, fiind accesibil publicului, in fiecare an fiind deschisa pentru public cate o incapere in plus. In fiecare duminica are loc ceremonialul de schimbare a garzii regale, moment foarte asteptat de catre vizitatori. Palatul reprezinta unul dintre cele mai frumoase cladiri in stil baroc din Europa de Nord si este construit pe ruinele palatului Tre Kronor, incendiatin anul 1697. Multe dintre casele din zona dateaza din sec XV-XVI, insa majoritatea sunt inca locuite, fiind bine conservate.Tot aici se afla Cladirea Bursei, Piata Stortorget si Catedrala. Turnul Kaknas TV, ofera o priveliste minunata asupra orasului, de aici putandu-se admira Primaria,un exemplu de arhitectura moderna, unde are loc in fiecare an decernarea Premiilor Nobel, Arena Sportiva si cladirile din jurul pietei Hotorget. In apropierea turnului se afla un parc de distractii pentru copii. Muzeul Vasa adaposteste corabia de lupta Vasa, considerata in trecut mandria flotei suedeze. Muzeul a fost construit in jurul vasului, scufundat in anul 1628 in Stockholm, operatiunile de recuperare a obiectelor de la bord si salvarea epavei fiind considerate momente foarte importante din istoria arheologiei.

In portul Stockholm se afla ramasitele din Svea Viking, cel mai mare vas viking din lume, construit din lemn si fier, ars in 2007. Zilnic se organizeaza excursii pe insula Gotland, unde are loc in fiecare an festivalul viking, sau la Uppsala, oras universitar unde puteti vizita cea mai veche catedrala din Suedia, construita in anul 1200. Cei care vor sa faca cumparaturi din Stockholm, trebuie sa stie ca cea mai mare zona comerciala din oras se intinde de la Hotorget pana la Gamla Stan si de la Hamngatan, Kungsgtan si Biblioteksgtan. Orasul poate fi parcurs cu usurinta deoarece transportul in comun este foarte dezvoltat. Restaurantele si terasele ofara atat specialitati internationale cat si specialitati specifice suedeze precum kaldolmar, mancare asemanatoare cu sarmalele, din carne de porc si varza sau preparatele din peste si din carne de ren. In sezonul de vara, turistii sunt atrasi de asa numitele nopti albe, cand la apusul soarelui, acesta coboara doar pana la linia orizontului, iar in sezonul de iarna, este locul ideal pentru impatimitii de ski, avand mii de km de partie. Turistii ce ajung in capitala Suediei, trebuie sa stie ca vremea este foarte capricioasa, de aceea o haina in plus si umbrela sunt recomandate. Construit pe 14 insule legate intre ele printr-o retea de poduri, Stockholmul este fara doar si poate una din cele mai frumoase capitale din Europa, asa ca cei care vor decide sa-si petreaca vacanta aici cu siguranta nu vor regreta.

Stockholmul este capitala i cel mai mare ora din Suedia. Oraul este totodat reedina regiunii administrative Stockholms ln. Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului i al Parlamentului. Este de asemenea oraul de reedin al efului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf. Prima atestare documentar a oraului dateaz din 1252, cnd era o pia important n comerul de fier din minele de la Bergslagen. Se spune c oraul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de la invazia maritim a forelor strine i pentru a mpiedica jefuirea unor ceti ca Sigtuna pe lacul Mlaren. Orasul este construit pe 12 insule. Cimitirul Skogskyrkogrden din Stockholm a fost nscris n anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ce nu trebuie ratat: Palatul Regal ( Kungliga Slottet ), Skansen muzeu in aer liber unde sunt expuse case suedeze vechi, Nordiska Museet unde veti gasi traditii, obiceiuri si uzante ale poporului suedez si ale trecutului sau viking, Casa Selma Lagerlof - prima femeie careia i-a fost decernat premiul Nobel pentru Literatura, in anul 1909, Barnstenmuseet : - Muzeul Chihlimbarului , situat langa mare, in zona arheologica Kampinge precum si nenumarate alte obiective. Stockholmul este capitala i cel mai mare ora din Suedia. Oraul este totodat reedina regiunii administrative Stockholms ln. Stockholmul avea n anul 2009 o populaie de 829.417 locuitori (2.019.182 n zona metropolitan).

Fiind capitala Suediei, Stockholm este sediul Guvernului i al Parlamentului. Este de asemenea oraul de reedin al efului statului, Regele Carol al XVI-lea Gustaf. Prima atestare documentar a oraului dateaz din 1252, cnd era o pia important n comerul cu fier din minele de la Bergslagen. Se spune c oraul a fost fondat de Birger Jarl, cu scopul de a proteja Suedia de invazia maritim a forelor strine i pentru a mpiedica jefuirea unor ceti ca Sigtuna pe lacul Mlaren. Cimitirul Skogskyrkogrden din Stockholm a fost nscris n anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Oraul este deservit de aeroportul Stockholm-Arlanda, situat ntre Stockholm i Uppsala. Gamla stan (Oraul vechi), numit i Staden mellan broarna (Oraul dintre poduri), este vechiul ora din Stockholm i centrul geografic al acestuia. Aceast parte a oraului Stockholm este construit pe insula Stadsholmen. Acest insul pstreaz mult din farmecul medieval: pe strduele denivelate se afl prvlii cu portaluri agnifice. Partea de nord a Oraului Vechi este ocupat de Palatul Regal cu cele 608 ncperi ale sale. El a fost construit n stilul barocului italian pe o suprafa dreptunghiular. n prezent familia regal locuiete n afara oraului, n palatul Drottningholm numit i "Versailles-ul Nordului". Pe insuliele din apropiere de Gamla stan se afl cldirile administraiei de stat i prncipalele obiective culturale: Helgeandshholem adpostete sediul parlamentului (Riksdag), iar pe Riddarholmen se ridic cea mai faimoas biseric din Stockholm.

Primaria Stockholm - Stadshuset Primaria Stockholm - Stadshuset in suedeza - este locul in care are loc in fiecare an banchetul Premiul Nobel. Cladirea a fost construita in "Stil romantic national", fiind terminata in anul 1923. Palatul Regal - Kungliga Slottet Palatul Regal - Kungliga Slottet - este folosit ca resedinta si ca punct de lucru in acelasi timp, fiind accesibil membrilor din public. Regele deschide o alta sala publicului aproape in fiecare an, facandul astfel unic intre palate. Palatul Regal este situat in vechiul oras si a fost construit pe ruinele predecesorului sau, Tre Kronor, care a fost incendiat in 1697. Design-ul noului palat apartine arhitectului Nicodemus Tessin cel Mic, fiind una dintre cele mai frumoase cladiri baroce din Europa de Nord. Palatul a fost construit pe vechile ruine ale palatului Tre Kronor, care a fost incendiat n 1679.A fost construit de Nicodemus Tessin cel Mic i aparine stilului baroc. Palatul este reedina familiei regale suedeze. Mai adpostete Muzeul de Antichiti Gustav III, Tezaurul Coroanei i Capela Regala. Orasul Vechi - Gamla Stan - reprezinta autenticitatea Stockholm-ului in toate formele sale: de la stradutele pietruite incredibil de inguste la atmosfera neintalnita in alte orase ale lumii. Daca ti-ai planuit sa vizitezi Stockholm-ul de la un capat la altul, acorda Orasului Vechi cel putin o ora sau doua. Oricum, nu te vei satura. Pe acele stradute fascinante te vei intalni cu turisti de toate varstele, pentru ca Gamla Stan intereseaza atat prin istorie cat si prin multimea de magazine asezate unul langa altul, unul in fata

altuia, cu multe carti, suveniruri si bijuterii, spre deliciul celor pasionati de shopping. Farmecul acestei zone este sporit si de muzicantii strazii. Ericsson Globe Ericsson Globe este cea mai mare cladire sferica din lume, situata in sudul Stockholm-ului. Este vizibila la orizont de la mari distante, intrucat are un diametru de 110 metri si o inaltime de 85 de metri. Ericsson Globe a fost construita intr-un timp record de 2 ani si jumatate. Aceasta arena de sport este utilizata in activitati dintre cele mai diverse - de la opera la meciuri de baschet. Este renumita indeosebi pentru liga de hockey suedez. Arena sportiv din Stockholm este o construcie sferic ce gzduiete pn la aproximativ16 000 de spectatori. A fost inaugurat n 1989 i este un simbol al oraului. Parcul Grona Lund Daca vizitezi Stockholm-ul in perioada verii, nu trebuie sa ratezi Grona Lund - cel mai renumit parc de distractii din Stockholm care atrage atat turistii, cat si suedezii. Deschis in 1883, Grona Lund ofera o varietate de modalitati de divertisment: casa groazei, montaign russe, carusel si multe altele. Si cu putin noroc vei prinde si unul dintre concertele care au loc aici cu diferite ocazii. Este deschis doar din aprilie pana la incepului lui septembrie. Catedrala Stockholm - Storkyrkan Catedrala din Stockholm - Storkyrkan in suedeza - este cea mai veche biserica din orasul vechi, datand din secolul XIII. In interiorul catedralei Storkyrkan se afla doua opere de arta faimoase: statuia din lemn a Sfantului Gheorghe datand din secolul XV si o copie dupa cea mai veche imagine a orasului Stockholm Vdersolstavlan; copia dateaza din 1636, iar originalul din 1535 s-a pierdut. Biblioteca Publica Stockholm - Stadsbiblioteket Biblioteca Publica din Stockholm - Stockholms Stadsbiblioteket in suedeza - a fost construita in 1928, dupa planurile arhitectului Erik Gunnar Asplund. Sala cilindrica din interior este deosebit de spectaculoasa, cu trei etaje de rafturi de carti dispuse pe peretele circular. Arhipelagul Stockholm - Stockholms skrgrd Arhipelagul Stockholm - Stockholms skrgrd in suedeza - este una dintre cele mai spectaculoase grupari de insule din lume. Arhipelagul se intinde la 60 km est de Stockholm si este format din 24.000 insule de dimensiuni mari si mici. Printre cele mai cunoscute, se numara insulele Dalar, Finnhamn, Grinda, Husar, Ingar, Is, Ljuster, Mja, Nmd, Rdlga, Tynning, Ut, Svarts si Vrmd. PALATUL DROTTNINGHOLM Palatul a fost reedin regal pn la 1982. Este nconjurat de un parc cu design n stil baroc francez. Deine unul dintre cele mai bine conservate teatre ale secolului XVII din lume, Drottningholm Court Theatre. Face parte din lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

RIDDARHOLMSKYRKAN Riddarholmen (din suedez Insula Cavalerilor) este o mic insul n lacul Mlaren, n centrul Stockholmului, Suedia. Insula cuprinde unul dintre cele mai semnificative ansambluri de arhitectur din Suedia. De insul se leag legenda fundrii oraului. Tot aici se afl cea mai veche construcie din capital, biserica Riddarholmen, o necropol a regilor Suediei n evul mediu i din secolul 17 pn n prezent. n jurul bisericii se pstreaz un numr de palate reprezentative, ridicate n epoca de cea mai mare expansiune a regatului. mpreun cu oraul vechi, Riddarholmen constituie inima istoric a Stockholmului i a Suediei. Muzeul Vasa, Stockholm Istoria vasului Vasa a fost scurta si lipsita de glorie. In august 1628 a fost lansat la apa, insa dupa numai 1500 metri s-a inclinat lateral, a luat apa pe la ferestrele speciale pentru tunuri si s-a dus direct pe fundul Marii Baltice. Game over. Si asa ar fi putut ramane, daca suedezii n-ar fi fost atat de destepti incat sa transforme un esec, intrun mare succes astazi, Muzeul Vasa este unul dintre cele mai interesante si vizitate muzee din Stockholm. Vasa a fost cel mai mare vas de razboi din lemn construit vreodata. Trebuia sa fie perla flotei suedeze a acelor vremuri, doar ca au existat greseli in proiectarea lui, mai bine zis, regele de atunci a vrut mai multe tunuri si au fost modificate proiectele originale. Astfel, vasul a devenit prea greu in partea superioara si s-a rasturnat. Puteti citi mai multe detalii pe siteul muzeului. Vasul a fost recuperat cu multe eforturi prin 1980, iar muzeul povesteste aceasta aventura deosebit de interesanta. Vasul a fost reconditionat si este impresionant. Nu se poate urca pe el, insa muzeul are 6 nivele, astfel incat poate fi vazut foarte bine. Pe langa vasul in sine, muzeul are o multime de expozitii conexe despre felul cum a fost scos la suprafata, despre modul cum se construia un astfel de vas, despre viata suedezilor din acea vreme, despre viata pe o corabie (multe obiecte originale recuperate), despre tehnologiile folosite la reconditionarea si conservarea lui (a revolutionat practic aceasta ramura) si despre tehnicile de reconstituire a fetzelor umane pornind de la schelet (pe vas au murit vreo 30 de marinari). Daca ajungeti vreodata la Stockholm, neaparat sa va faceti timp pentru acest muzeu (si sa va alaturati unui ghid gratuit). Vasa este singura nav din secolul a XVII-lea care mai exist i astzi. Pstrnd peste 95% din componentele sale originale i ornamentat cu sute de sculpturi, Vasa este o comoar artistic unic i una dintre cele mai remarcabile atracii turistice din lume. Nava este expus ntr-un muzeu construit special n Stockholm, care mai gzduiete nc nou expoziii cu tematic nrudit, un magazin bine aprovizionat i un restaurant elegant. Filmul despre Vasa poate fi vizionat n aisprezece limbi. Muzeul Vasa atrage mai muli vizitatori dect oricare alt muzeu din Scandinavia. Stockholm merit vizitat chiar i numai pentru Vasa. SCUFUNDAREA NAVEI Pe 10 august 1628 o nav mare de rzboi i-a ridicat velele, s prseasc portul din Stockholm. A fost cu totul nou construit, i a primit numele de Vasa, dup stema dinastiei domnitoare. Pentru a marca solemnitatea ocaziei, mai m ulte salve au fost trase cu tunurile care se aflau pe ambele sale pri. n timp ce maiestuosul vas se ndrepta ncet spre ieirea din port, se strni o rafal de vnt.

Vasa s-a nclinat dar apoi s-a redresat. Cea de-a doua rafal a culcat vasul pe o parte. Apa a ptruns prin gurile de tun deschise. Vasa s-a scufundat lund cu ea n adncuri ntre 30 i 50 dintre cei 150 de membri ai echipajului. Au trebuit s treac 333 de ani pn cnd Vasa a vzut din nou lumina zilei. AUTORUL REDESCOPERIRII La nceputul anilor 1950, Anders Franzn, un cercettor particular, a iniiat aciunile de cutare a navei Vasa. nc din copilrie fusese fascinat de epavele din apropierea casei printeti, din arhipelagul Stockholm. Teredo navalis, viermele care devoreaz epavele de lemn din apele srate, nu se dezvolt n apele slcii ale Mrii Baltice. Anders Franzn i-a dat seama de importana acestui fapt n cazul navelor pierdute n Marea Baltic iar n 1956 el a redescoperit Vasa. URIA PENTRU EPOCA EI Vasa a fost construit la Stockholm sub ndrumarea constructorului olandez de nave Henrik Hybertsson. El a fost ajutat de dulgheri, tmplari, sculptori, pictori, geamgii, productori de vele, fierari i muli ali meseriai. La construcia navei Vasa au lucrat n total patru sute de oameni. Nava s-a construit din ordinul lui Gustav II Adolf, regele Suediei. Construcia a durat aproape doi ani. Nava avea trei catarge, putea susine zece vele, msura 52 metri de la vrful catargului la chil i 69 metri de la prov la pup i cntrea 1200 tone. Cnd a fost terminat, era una din cele mai puternice nave construite vreodat UNDE S-A GREIT? Astzi se poate calcula cu precizie modul n care trebuie construit nava pentru ca ea s fie n stare perfect pentru navigaie. n secolul al XVII-lea se foloseau tabele cu dimensiuni care se dovediser anterior a fi corecte. Din documentele din acea vreme tim c planurile pentru Vasa au fost modificate dup ce fusese nceput construcia ei. Regele dorise s se amplaseze la bord un numr mai mare de tunuri dect se obinuia pn atunci. Aceasta nsemna c dimensiunile alese pentru nav nu mai erau cele potrivite iar constructorii se simeau depii de aceast nou situaie. Vasul a fost construit cu o suprastructur nalt, incluznd dou puni pentru tunuri. Fundul vasului era plin de bolovani uriai care serveau drept balast pentru asigurarea echilibrului n ap. Dar Vasa era prea grea n partea superioar iar cele 120 tone de balast de pe fundul su nu erau suficiente. DE CE A FOST CONSTRUIT VASA? Vasa trebuia s fie una din cele mai importante nave ale flotei suedeze. Ea era dotat cu 64 de tunuri, majoritatea de calibru 24 (ghiulele folosite cntreau 24 de livre sau 11 kg). Suedia avea circa douzeci de vase de rzboi, dar nici unul cu att de multe sau att de grele tunuri ca Vasa. Vasa ar fi trebuit, probabil, s navigheze ctre Polonia, ar care era de mult timp inamicul numrul unu al Suediei. Polonia era condus de regele Sigismund, un vr al regelui Suediei (aveau acelai bunic dinspre tat). Sigismund fusese la un moment dat regent al Suediei dar fusese detronat datorit religiei sale catolice. DUP CE VASA A FOST RIDICAT Dup civa ani de pregtire, Vasa a ajuns la suprafa la 24 aprilie 1961. Acum ea trebuia conservat. O epav care sttuse sub ap att de mult timp nu putea fi lsat netratat. Cu timpul, cheresteaua s-ar fi crpat i s-ar fi desfcut n buci.

La nceput, Vasa era stropit cu ap, n timp ce experii elaborau o metod potrivit de conservare. Substana de conservare aleas a fost polietilen glicolul (PEG), un produs parafinos, solubil n ap, care penetreaz lent lemnul, nlocuind apa. Stropirea cu PEG a continuat timp de mai muli ani. SCULPTURILE mpreun cu Vasa au fost recuperate i 14.000 de obiecte detaate din lemn, incluznd i 700 de sculpturi. Acestea au fost conservate individual i apoi instalate n locurile lor originale de pe vas. Sarcina aceasta a fost asemntoare rezolvrii unui uria joc de puzzle. Navele de rzboi din secolul al XVII-lea nu erau doar mijloace de lupt; ele erau adevrate palate plutitoare. Sculpturile recuperate purtau urme de placare cu aur i de vopsea. Analizele moderne arat c fuseser pictate n culori vii, pe un fundal rou. Sculpturile reprezint lei, eroi biblici, mprai romani, creaturi marine, diviniti greceti i multe altele. Scopul lor era acela de a-l preamri pe monarhul suedez i de a exprima puterea, cultura i ambiiile sale politice. CARE ESTE STAREA ACTUALA A NAVEI VASA? ntreinerea navei Vasa reprezint o sarcin permanent. Conservarea navei depinde n mod decisiv de un climat stabil. n toat perioada n care epava s-a aflat sub ap, uruburile din fier au ruginit, nnegrind lemnul de stejar. Pn la urm, structura nu s-a dezintegrat numai datorit penelor de mbinare din lemn. Substanele poluante din ap au format cantiti mari de sulf care au ptruns n lemn. Acum sulful reacioneaz cu oxigenul, formnd acid sulfuric. Acidul atac lemnul dar este inofensiv pentru vizitatori. Cercetrile privind conservarea pe termen lung a navei Vasa sunt nc n desfurare. VASA - MAINA TIMPULUI Cnd Vasa s-a scufundat, timpul s-a oprit n loc. Ceea ce a fost recuperat n 1961 era o bucat neatins din secolul al XVII-lea. Fiecare dintre miile de obiecte recuperate are o poveste a sa. Printre acestea se numr osemintele membrilor echipajului, precum i obiectele lor personale i echipamentul navei. Printre noroiul i nmolul de pe fundul navei Vasa recuperatorii au gsit cele ase vele care nu fuseser ridicate la momentul dezastrului. Acestea sunt cele mai vechi vele din lume i, nainte de a fi conservate, erau fragile precum pnza de pianjen. Cercetrile asupra celor gsite continu i astzi. n expoziiile organizate n muzeu sunt expuse o mulime de obiecte unicat, care renvie o epoc de mult apus i oamenii ei. VIZITAREA MUZEULUI VASA Program 1 iunie - 31 august 8:30 AM-6 PM (Restaurantul Vasa 9:30 AM-5:30 PM) nchis n datele de 1 ianuarie, 23 25 decembrie, 31 decembrie Taxa de intrare Aduli 110 SEK (coroane suedeze) Se organizeaz tururi de prezentare a muzeului, n limba englez, de cteva ori pe zi.

Tururile pentru grupuri mai mari de 9 persoane trebuie rezervate anticipat. Filmul despre Vasa este prezentat zilnic, din or n or, cu subtitrare n limba englez. Vizionrile n alte limbi pot fi rezervate anticipat. E-mail pentru rezervri: bokningen.vasa@smm.se Aa ajungi la muzeul Vasa Muzeul se afl pe insula Djurgrden, spre dreapta dup Djurgrdsbron. Adresa este Gallvarvsvgen 14 n Stockholm. Pe jos de la gara central din Stockholm (30 de minute) sau de la staia de metrou Karlaplan (10 minute). Tramvaiul 7 din Sergels torg/Hamngatan pn la staia Nordiska museet/Vasamuseet. Autobuzul 69 de la gara central din Stockholm sau Sergels torg pn la staia Djurgrdsbron. Autobuzul 44 din Karlaplan pn la staia Nordisk museet/Vasamuseet. Cu feribotul ctre Djurgrden de la Slussen/Gamla stan precum i din Nybroplan n timpul verii. Djurgrden Un fost teren de vntoare regal, insula Djurgrden este acum o minunat zon de recreere i distracii din centrul oraului Stockholm, vizitat anual de milioane de oameni. Printre atraciile ei se numr i Skansen, primul muzeu n aer liber din lume, Junibacken cu mult ndrgitele personaje din crile pentru copii scrise de Astrid Lindgren, parcul de distracii Grna Lund, muzeul Vasa i multe altele. Autocare turistice Pentru autocarele cu grupuri de turiti sunt prevzute spaii de parcare n apropierea muzeului. Autoturisme personale n Djurgrden spaiul de parcare este limitat. Cel mai uor este s parcai nainte de a ajunge la pod pe Strandvgen sau Narvavgen. Capitala si cel mai mare oras din Suedia este Stockholm. Aceasta este totodata si resedinta regiunii administrative Stockholm Ian. Stockholmul este impanzit de numeroase frumuseti istorice, parcuri, piete si bulevarde spatioase, fiind in acelasi timp un loc unde predomina curatenia si civilizatia. Asemenea altor capitale europene, Stockholm este un loc foarte diversificat, zgarie-norii si sediile moderne imbinandu-se cu cladiri de epoca si strazi pietruite. Aici se afla cele mai importante institutii ale tarii precum Guvernul, Parlamentul si resedinta Regelui Carol al XVI-lea Gustaf. Un simbol al orasului este reprezentat de Globe Arena, acesta putand gazdui aproximativ 16.000 de spectatori, fiind inaugurat in 1989, constructia lui durand mai mult de 2 ani. Palatul Drottninholm a fost resedinta a familiei regale pana in anul 1982. Parcul din jurul acestuia, este de o frumusete rara. Palatul, pavilionul chinez si teatrul au fost declarate de catre UNESCO mosteniri mondiale. Palatul Gripsholm, este locul unde se afla teatrul Gustavian, tot aici fiind gazduita Colectia Nationala de Portrete. Palatul Regal, reprezinta resedinta actuala a familiei regale, fiind accesibil publicului, in fiecare an fiind deschisa pentru public cate o incapere in plus. In fiecare duminica are loc ceremonialul de schimbare a garzii regale, moment foarte asteptat de catre vizitatori. Palatul

reprezinta unul dintre cele mai frumoase cladiri in stil baroc din Europa de Nord si este construit pe ruinele palatului Tre Kronor, incendiatin anul 1697.

Cei care vor sa faca cumparaturi din Stockholm, trebuie sa stie ca cea mai mare zona comerciala din oras se intinde de la Hotorget pana la Gamla Stan si de la Hamngatan, Kungsgtan si Biblioteksgtan. Orasul poate fi parcurs cu usurinta deoarece transportul in comun este foarte dezvoltat. Restaurantele si terasele ofara atat specialitati internationale cat si specialitati specifice suedeze precum kaldolmar, mancare asemanatoare cu sarmalele, din carne de porc si varza sau preparatele din peste si din carne de ren. In sezonul de vara, turistii sunt atrasi de asa numitele nopti albe, cand la apusul soarelui, acesta coboara doar pana la linia orizontului, iar in sezonul de iarna, este locul ideal pentru impatimitii de ski, avand mii de km de partie. Turistii ce ajung in capitala Suediei, trebuie sa stie ca vremea este foarte capricioasa, de aceea o haina in plus si umbrela sunt recomandate. Construit pe 14 insule legate intre ele printr-o retea de poduri, Stockholmul este fara doar si poate una din cele mai frumoase capitale din Europa, asa ca cei care vor decide sa-si petreaca vacanta aici cu siguranta nu vor regreta.

Muzeul Skansen este cel mai vechi muzeu in aer liber din lume. Pe langa o colectie de cladiri istorice, vei gasi si o gradina zoologica, un acvariu precum si cafenele. Pretul de intrare variaza in functie de anotimp intre SEK 70-110 insa poti beneficia de o intrare libera daca detii cardul pe care l-am mentionat anterior. Programul de vizita il gasesti aici. Biserica Riddarholm este un adevarat monument istoric si face parte dintre cele mai populare atractii pentru vizitatorii Stockholmului, fiind situata in centrul comercial al orasului. Este una dintre cele mai frumoase biserici din perioada medievale. Este decorata cu diferite sculpturi in lemn si picturi. Aici sunt inmormantati numerosi monarhi suedezi fiind folosita din 1807 in special pentru inmormantari si servicii memoriale. Atentie, este deschisa in special in lunile calduroare. Gamla Stan, cunoscut drept orasul vechi este format dintr-un labirint de strazi medievale si este atractia turistica numarul unu in Stockholm. In partea de nord-est a insulei vei gasi palatul regal ce apartine familiei Regale Suedeze. Palatul regal Stockholm este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai mari palate regale din lume si are un numar de 605 camere. Soldatii care pazesc aceast palat fac parte din garda regala si sunt in numar de 45. Cele mai populare atractii din acest palat sunt tronul de argint al Reginei Kristina, iar in Trezorerie veti vedea bijuteriile familiei regale, sceptre si coroane. Costumele , trasurile si armele se afla in camera cu armuri. Intrarea pentru adulti costa SEK 100 (11 Euro), iar pentru studenti si copii pana in 18 ani SEK 50 (5,6 Euro). Poti consulta un program de vizita aici. Cu siguranta vei fi tentat sa incerci din mancarurile traditionale suedeze iar Mathias Dahlgren este locul perfect unde o poti face. Unul dintre cele mai faimoase restaurante, cunoscute pentru mancarea traditionala suedeza este acest restaurant. Desi preturile sunt considerate a fi nu tocmai mici, vei fi cu

siguranta incantat de ospitalitatea chelnerilor si de mancarurile deosebite gatite in acest restaurant care a primit cotatie 2 stele michelin. Daca insa vrei sa incerci altceva decat mancarea traditionala, un alt bine cunoscut restaurant din Stockholm este Chakula, care s-a remarcat prin bucataria sa africana. Ritmurile muzicii africane iti vor incanta urechea iar mancarurile cu specific african iti vor incanta simturile. O atmosfera placuta si preturi acceptabile. Cat despre hoteluri, este foarte bine sa iti faci o rezervare din timp, mai ales daca doresti sa ai o sedere in zona centrala. E bine sa stii dinainte ca Stockholmul este un oras mai scump chiar decat Londra, motiv pentru care e indicat sa iti planifici din timp calatoria. Muzeul in aer liber Skansen, Stockholm, Suedia Una dintre cele 14 insule pe care se intinde Stockholm-ul este Djurgarden - o insula in intregime verde, un parc natural in mijlocul orasului (foarte aproape de centru, la numai cateva statii de autobuz/tramvai de acesta). Aici se afla Skansen - primul muzeu in aer liber din lume in mijlocul unui oras, muzeul Nordiska si muzeul Vasa. Poti sta linistit o zi intreaga aici, nu te plictisesti, ba, din contra, te relaxezi si te incarci de energie. Skansen - un imens muzeu in aer liber al taranului suedez (un soi de Muzeul taranului roman) aduna la un loc traditii, arhitectura si obiceiuri . Peste 100 de cladiri, de la bordeie si pana la ferme mari, populate de oameni imbracati in costume populare ne arata cum era viata la tara in Suedia. Deschis pe la sfarsitul anilor 1800, muzeul strange tot ce e specific Suediei, reproducand nu numai case dar si un mic sat suedez, cu moara, farmacie, han , case si mod de viata . Punctul de originalitate este dat de ingemanarea acestora cu zone de gradina zoologica. In felul acesta parca toate sunt de-acolo, caci parcul cuprinde si un deal si lacuri, astfel incat se re-creeaza aproape perfect habitatul natural al animalelor expuse. Puteti vedea ursi, lupi, dar evident si reni, fazani, pauni, porci mistreti si alte vietuitoare care traiesc acolo parca nu in captivitate ci mai degraba ca intr-un fel de safari, in care , insa, nu aveti acces. O biserica, in care se fac si nunti, dar si serpi imensi intr-un acvariu, o scena cu dansuri populare dar si case de camuflaj din timpul razboiului, o foca ce scoate curioasa capul prin gheata dar si o moara de vant din care lipseste Don Quijote, toate sunt acolo, in Skansen! Obosesti plimbandu-te, asa ca poti lua picnicul chiar pe iarba, cu ce ai adus de-acasa sau poti incerca specialitati suedeze la cele cateva restaurante rurale de acolo! Revenind la celelalte obiective ale insulei, Muzeul Nordiska pastreaza aceeasi tema a istoriei culturale a Suediei. O monografie a stilului de viata suedez cu scene din viata de zi cu zi, de la diverse sarbatori sau ritualuri , pana la vesminte obisnuite, mobile, decoratiuni interioare. Tinute speciale de nunta, decorarea mesei cu vesela, aspectul unei case suedeze din diverse epoci, evocarea obiceiurilor corespunzatoare diverselor moment ale anului sau ale vietii, stilul folk sau extrem de fascinanta prezenta a culturii suomi, cred ca am retinut exact, daca gresesc, imi cer scuze. Este vorba despre o populatie din nordul extrem al tarii, care practic ocupa si nordul Norvegiei, Finlandei si Rusiei si al carei stadiu de dezvoltare se afla undeva pe la 1700. Ei nu au electricitate ci opaite, vesmintele sunt asemanatoare celor din evul mediu, cu un fel de opinci, evident mai adaptate frigului. Dintre acestia, o mica parte a venit in contact cu civilizatia si s-a integrat ; rusii se pare ca au vrut sa-i modernizeze global si fortat, dar acum se fac eforturi de a se pastra aceasta comunitate ca o rezervatie internationala, neingradind nici dreptul acelora dintre ei care vor sa vina in lumea civilizata. Interesanta este si cladirea Nordiska Museum: pare o fortareata, un castel, dar a fost construita la inceputul lui 1800 special pentru muzeu, deci aspectul inseala si pastreaza traditia arhitecturala . In

holul de la intrare, o statuie imensa va intampina: regele Vasa, care a trait undeva pe la 1500. Tot de la el se trage si numele corabiei Vasa, careia ii este datorat al treilea punct de interes a insulei: Skansen Stockholm Turistii pot explora trecutul Suediei intr-un muzeu in aer liber, cel mai vechi din lume, unde au fost relocate cladiri istorice din toata tara, datand din secolul 18 pana in secolul 19. Aceasta expozitie cuprinde o replica totala a unui oras din secolul al 19-lea, conturata prin mestesugari imbracati in haine de epoca, ce demonstreaza arta argasirii, a confectionarii pantofilor si a modelarii sticlei. Skansen adaposteste in cadrul gradinii zoologice un acvariu Lumea Maimutelor care se concentreaza asupra animalelor scandinave cum ar fi cerbii, polifagul, elani, ras si ursi maro. In fiecare luna decembrie, piata centrala este gazda unui targ de Craciun care atrage mii de vizitatori in fiecare weekend. Muzeul Vasa. Aceasta corabie, cu o soarta asemanatoare Titanicului, a fost construita pe la 1600 si ceva, fiind de departe o corabie foarte luxoasa pentru acele vremuri. Cu sculpturi pe exterior, cu statui pictate, cu ornamentatii multe si frumoase, a plecat la vremea aceea din port sub privirile unei multimi de oameni veniti special sa vada minunea cum strabate apele. Numai ca nici n-a iesit bine din port si s-a scufundat! Nu stiu daca au fost victime, dar a fost o mare uimire pentru intreaga asistenta. Dupa 300 de ani, la 1961 au inceput operatiile de cautare si eventual recuperare. Si spre bucuria lor, au gasit-o in stare buna, astfel incat au putut-o reconstitui aproape in intregimea si frumusetea ei. Epava partial reconstituita si cu intreaga ei poveste le puteti vedea in Muzeul Vasa! Iata o zi de agrement si relaxare in mijlocul Stockholm-ului! Pana ajungeti pe viu acolo, va las sa va delectati cu pozele! Nota: Sintagma ``primul muzeu in aer liber din lume`` e preluata din ghidurile lor, daca e adevarat sau nu, eu nu stiu! Djurgarden autobuzul 47 de la gara centrala, tramvaiul 7, bacul de la Gamla Stan (0)8 442 8000 www.skansen.se zilnic intre orele 10am si 10pm (20 Iunie August), 10am si 8pm (Mai -19 Iunie si Septembrie), 10am si 4pm (Martie, Aprilie si Octombrie), restul anului de la 10am la 3pm (pana la 4pm in weekend). Zile de targuri 11am la 5pm in weekenduri Iunie-August 110kr (adulti), 50kr(copiii intre 6-15 ani); tarifele sunt reduse restul anului dar variaza in functie de sezon. Palatul Regal si Gamla Stan Palatul Regal oficial este unul dintre cele mai mari si mai incantatoare palate din Europa, datand din anul 1754 (desi a fost construit pe ruinele unui castel medieval mai timpuriu). Edificiul Baroque este in centru Gamla Stan, vechiul oras, si multe dintre cele 608 de saloane sunt deschise publicului tot timpul anului. Vizitatorii pot admira Cladirea Statului, Trezoreria Roiala, Apartamentul Ordinii Cavaleriei, Muzeul de Antichitati Gustav III si Capela Roiala. In fata palatului are loc ceremonia schimbarii garzii (miercurea si sambata la ora 12.15 pm, duminica la ora 1.15pm), cu o parada splendida si o ceremonie care rivalizeaza cu traditiile similare ce au loc la Palatul Buckingam din Marea Britanie. Insusi Gamla Stan este o capodopera a arhitecturii din secolul al 17-

lea. Astazi, turistii se imbulzesc pe strazile laturalnice, candva faimoase pentru bordeluri, dar acum captusite cu magazine si restaurante, admira Catedrala din secolul al 13-lea, Storkyrkan. Slottsbacken 1, Gamla Stan statia de metrou Gamla Stan, autobuzele 2, 43, 55, 71, sau 76 pana la statia Slottsbacken (0)8 402 6000 www.royalcourt.se Apartamentele regale: inchise in perioada 8-31 ianuarie si fiind subiectul inchiderii definitive conform oficialitatilor, dar deschise zilnic de la orele 10am la 5 pm (iunie-august), 10am la 4pm (1531 mai si 1-14 septembire). Orele de vizita sunt scurtate restul anului si inchise lunea. 140kr (adulti), 70 kr(copiii) Primaria din Stockholm Principalul punct de reper al orasului Stockholm, caramida rosie distinctiva a Primariei (Stadshuset) isi incepe istoria in anul 1923 pe taramul Kungsholmen (Insula Regilor) si devine cunoscuta mondial datorita festivalului de Premiu Nobel. Fatada mai degraba practica si austera, dominata de trei coroane aurii deasupra unui turn, ascunde un interior art-nouveau extraordinar. Camera consiliului de plus are un tavan arcuit, aducand aminte de barca inversata a vikingilor, raspandind traditia acestora de a folosi in timpul iernii, pentru adapost, barcile intoarse. Cea mai impresionanta este totusi Camera de Aur, peretii acesteia fiind impodobiti cu mozaicuri lucrate manual. Vederea orasului din turn este de neintrecut. Hantverkargatan 1 Statia de metrou T-Centralen/T-Rdhuset, autobuzele 48 si 62 (0)8 5082 9058 www2.stockholm.se/cityhall Grupuri pleaca zilnic la orele 10am si 12pm, adaugandu-se ora 2pm in lunile Septembrie si Octombrie. Turnul este deschis vara zilnic, de la orele 10am la 4 15pm 80kr (adulti), 40kr (copiii intre 12-18 ani) Grna Lund Tivoli Un punct de reper il constituie parcul de amuzament care se lauda cu cea mai inalta Cadere Libera din Europa, scapand cautatorii de senzatii 80m in doua secunde. Copiii (si cei intelepti) au o multitudine de optiuni si toate calatoriile exceptand Casa Bantuita (40 sk) sunt incluse in cuponul de calatorie al Grna Lund Tivoli (20 sk pentru un cupon); pretul calatoriilor individuale variaza de la un cupon la patru cupoane fiecare. Pentru acces nelimitat, puteti cumpara un tichet valabil toata ziua, pentru 260 sk. Lilla Allmnna Grnd 9, Djurgrden, 115 93 autobuzul 47 dupa care tramvaiul 7 +46 8 58 75 01 00 www.gronalund.com

miercuri-duminica in lunile mai , mijlocul lunii august, septembrie; zilnic in luna iunie. Orele variaza. mail@gronalund.com Vasamuseet Stockholm Nicio experienta scandinava nu este completa fara a intelege latura istorica ce contureaza viata matelotilor. Vasamuseet iti permite in acelasi timp sa arunci o privire in viata marinarilor din secolul al 17-lea si sa apreciezi o mare realizare in arheologia marina. O sa ai nevoie de cateva ore pentru a aprecia acest loc minunat. Obiecte salvate din corabii, inclusiv pantofi, tunuri si cutiile care adaposteau prada ofera o imagine vie a vietii marinarilor din secolul al 17-lea, dar nu mai mult decat reconstituirile facute de catre legisti a fetelor unor pasageri speriati. Tururi organizate in limba engleza au loc din ora in ora de la 9:30 in timpul verii si cel putin de doua ori pe zi in alte sezoane. La intrare se afla macheta unei corabii cu scara 1:10 si un cinema care prezinta un film de 25 de minute care expune subiecte ce nu sunt incluse in expozitii. Mai sunt trei alte nivele de exponate inclusiv expozitii temporare (doua sau trei anual), viata pe vas ( prezentari ale obiectelor salvate din Vasa), nave de razboi, sculpturi, si panze si sisteme de navigare din secolul al 17-lea. Chiar la iesirea din muzeu, este o pasarela catre doua sau mai multe corabii moderne. Aceste corabii sunt primele care au iesit prima data in larg din Suedia Sankt Erik (lansata in 1915) si caracteristicul far plutitor rosu-alb, Finngrundet (1903). Galrvarvsvgen 14, Djurgrden autobuzul 47, tramvaiul 7 +46 8 51 95 48 00 www.vasamuseet.se 10:00-17:00 zilnic, pana la ora 20:00 miercuri din septembrie pana in mai, 08:30-18:00 iunie-august vasamuseet@sshm.se Tyska Kyrkan Tyska Kyrkan (Biserica Germana) este cea care aminteste de zilele Ligii Hanseatic, cand Stockholm si Germania aveau legaturi comerciale puternice, si dateaza din anii 1570, fiind ulterior marita la dimensiunea curenta intre anii 1638 si 1642. Principalele puncte de atractie includ o galerie regala aurita, folosita de-a lungul timpului de catre membrii familiei regale germane, jilturile regale ale lui Nicodemus Tessin cel Intelept, 119 galerii unice de picturi (1660-65) si un amvon de abanos si alabastru. Svartmangatan 16, Gamla Stan metroul pana la statia Gamla Stan +46 8 411 11 88 mai-septembrie zilnic intre 12:00-16:00; septembrie-mai doar samabata si duminica intre 12:0016:00

 Storkyrkan Catedrala veche de 700 de ani din Stockholm, cunoscuta in trecut ca fiind un loc de desfasurare a casatoriilor regale si incoronarilor, este, totodata, cea mai veche parohie. Interiorul combinat in stilul gotic si baroc adaposteste strana proiectata de catre Nicodemus Tessin cel Tanar si renumita Pictura Parhelion, o copie din anul 1630 facuta dupa originalul timpuriu care infatisa o atmosfera sumbra a orasului Stockholm in 1535. Piesa centrala a catedralei este sculptura Sf. Gheorghe si Dragonul realizata de germanul Berndt Notke. Sculptura a fost comandata de catre Sten Sture cel Intelept pentru a comemora victoria sa asupra danezilor in 1471. Tavanele infatiseaza cateva picturi medievale, printre care opera pictorului Albertus, care poate fi vazuta pe bolta Capelei Soul.Interiorul este decorat de o sculptura de dimensiuni reale a lui Sf. Gheorghe si a calului acestuia, in confruntare cu dragonul mitic, realizata de sculptorul german Berndt Notke in 1494. Puteti vedea, de asemenea, extravagantul amvon din 1700 (cuvantul ebraic este Yahweh insemnand Dumnezeu), spatarele in forma de coroana ale jilturilor si altarul de argint vechi de 350 de ani. In stanga altarului se afla un clopot de 2m, ce dateaza din anul 1493. In fata altarului se afla un sfesnic cu sapte brate din secolul al 15-lea, in timp ce pe peretele din stanga este pictata o scena din Judecata de Apoi inalta de 9m (1696). Trnsgund, Gamla Stan metroul pana la statia Gamla Stan +46 8 723 30 00 zilnic 09:00-19:00 mai-august; 09:00-19:00 luni-sambata si 09:00-17:30 duminica intre lunile septembrie si mai intrarea gratuita intre lunile septembrie si mai Riddarhuset Pasionatii de arhitectura nu ar trebui sa rateze Opera de Arta Olandez-baroca a lui Simon de la Vallee, Heinrich Wilhelm, Joost Vingboons and Jean de la Valee. Utilizata in trecut de catre Parlamentul Suedez, intre anii 1641-1674, Riddarhuset inca adaposteste Ansamblul Nobilimii trienale. Principalele puncte de atractie includ cancelaria, care gazduieste aproximativ 300 de obiecte din portelan heraldic si Sala Mare, decorat cu 2345 de armaturi apartinand nobilimii suedeze. Sala Mare are de asemenea scaunul pretios sculptat in fildes al maresalului din 1625 si o pictura frumoasa pe tavan facuta de un artist al secolului 17-David Klocker Ehenstrahl. Riddarhustorget 10, Gamla Stan metroul pana la statia Gamla Stan +46 8 723 39 90 www.riddarhuset.se luni-vineri 11:30-12:30 Muzeul Nordic Stockholm Constructia iconica a arhitectului Isak Gustav Clason este greu de ratat, datorita turnurilor marete si imaginii neosuedeze renascentiste. Vino sa admiri o colectie naucitoare de obiecte suedeze, de la folclorul Sami pana la expozitii eclectice de moda suedeza, de pantofi, interioare, chiar si aranjamente de mese. Muzeul detine cea mai mare colectie de picturi realizate de August Strindberg si un tur audio (20 sk) al colectiilor si cladirilor mai mult decat satisfacator

Marele Nordiska Museet ( Muzeul National de Cultura Istorica ) este al doilea spatiu de interior ca marime al Suediei si este gazduit intrun castel de 4 etaje intrun stil renascentist. Exista expozitii temporare importante si colectii nesfarsite olandeze din 1520 pana in prezent, cu un total de 1.5 milioane de obiecte. Folositi-va de fluturasii din limba engleza si comentariile de pe CD-uri pentru a va descurca. De interes major este incredibila expozitie Sami din subsol, care include toba unui saman si un desen extraordinar din 1767 a unui cerb castrat de un Sami folosindu-si dintii. La galeria de la etajul patru expozitia 'Casa Suedeza' merita sa fie vazuta, evidentiind cum atat cei saraci cat si cei bogati au trait in vremurile de demult. Djurgrdsvgen 6-16, Djurgrden autobuzul 47, tramvaiul 7 +46 8 51 95 46 00 www.nordiskamuseet.se intre lunile septembrie si mai 10:00-16:00 luni-vineri si 11:00-17:00 sambata si duminica; zilnic intre 10:00 si 17:00 din iunie pana in august Kungliga Slottet Construit pe ruinele fortaretei regale Tre Kronor, acest palat imens din secolul XVIII se lauda cu 608 camere si 3 muzee: stralucitorul Skattkammaren, situl inclinat-Muzeul Tre Kronor si Muzeul Antic al lui Gustav al 3 lea. Superioare acestora sunt luxoasele Apartamente Regale, scaldate intrun exces de stil rococo si care adapostesc Galeria decadentului Karl XI, inspirat de Sala Oglinzilor de la Versailles si considerata cel mai bun exemplu de Stil Baroc Suedez timpuriu. Slottsbacken, Gamla Stan, 11130 metroul pana la statia Gamla Stan +46 8 402 61 30/ +46 8 402 61 67 www.royalcourt.se mijlocul lui mai-august 10:00-16:00; septembrie-mijlocul lui august, marti-duminica 12:00-15:00 adulti 135 krone, copii 65 krone info.stockholms-slott@royalcourt.se rebro rebro este un ora n Suedia, 90 km de la Motala n sud-vestul rii. De vzut

Castelul rebro - un castel spectaculos din Secolul al-XIII-lea Rul Svatn - un ru minunat plin de nuferi Lacul Tysslingen - civa kilometri de la centrul oraului, un lac frumos pentru o excursie de dup-mas cu bicicleta

NORVEGIA

Regatul Norvegiei Forma de guvernmnt: monarhie constituional Suprafaa: 385.199 km Populaia: 4.574.560 locuitori Limba oficial: norvegian, plus lapon, n ase comune Biserica de stat: Biserica Norvegian (Evanghelic Luteran) Capitala: Oslo Moneda: coroana norvegian (NOK) Ziua naionala: 17 mai Fus orar: GMT +1 Domeniu Internet: .no Prefix telefonic: 00 47 Ambasada Romniei n Norvegia Adresa: Oscars gate 51, N-0258 Oslo Tel. +4722441512 Fax +472243 1674 Norvegia (bokml: Norge, nynorsk: Noreg) sau Regatul Norvegiei (Kongeriket Norge, Kongeriket Noreg) este un stat n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave, ntre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents i Marea Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Este divizat in 19 districte (fylke). Orae principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capital statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Troms i Molde. Perioada preistoric i era viking Descoperirile arheologice arat c teritoriul Norvegiei a fost locuit cel puin ncepnd cu 10.000 .Hr. Majoritatea istoricilor consider c nucleul populaiilor care au colonizat Scandinavia se afl n Germania de astzi. n primele secole d.Hr., Norvegia de azi era mprit n mici regate. Conform tradiiei, Harald Hrfagre a reuit s uneasc aceste regate n 872 d.Hr., n urma Btliei de la Hafrsfjord din Stavanger, devenind astfel primul rege al unei Norvegii unite. Era viking, secolele VIII-XI d.Hr., a fost caracterizat de expansiune i emigrare. Muli norvegieni s-au stabilit n Islanda, Insulele Feroe, Groenlanda, i n unele pri ale Britaniei i Irlandei. Oraele moderne Limerick, Dublin i Waterford au fost fondate de coloniti norvegieni. Tradiiile nordice au fost nlocuite treptat de cretinism, n secolele X i XI. Aceast cretinare este atribuit regilor misionari Olav Tryggvasson i Sfntul Olav. Haakon cel Bun a fost primul rege cretin al Norvegiei, la mijlocul secolului X, dei ncercarea sa de a rspndi cretinismul n regat a euat. Uniunea de la Kalmar, uniunea cu Danemarca n 1319, Suedia i Norvegia au fost unite de regele Magnus Eriksson. n 1349, pesta a omort ntre 50% i 60% din populaie, rezultnd o perioad de declin social i economic. Politica regal a epocii

a nsemnat o serie de uniuni personale ntre rile nordice. Norvegia, Danemarca i Suedia au ajuns s fie stpnite de regina Margrethe I a Danemarcei, cnd s-a creat uniunea de la Kalmar. Dei Suedia a decis separarea sa de uniune n 1521, Norvegia a rmas pn n 1814, deci 436 de ani. n timpul naionalismului romantic din secolul XIX, aceast perioad a fost metaforic numit Noaptea de 400 de ani, deoarece toat puterea regal, administrativ i intelectual era concentrat n Danemarca, la Copenhaga. Odat cu introducerea protestantismului n 1536, a fost desfiinat arhiepiscopatul de la Trondheim, i veniturile Bisericii au fost distribuite la Curtea de la Copenhaga. Norvegia a pierdut pelerinii care veneau la moatele Sfntului Olav de la templul din Nidaros, i asta a nsemnat i pierderea contactului cu viaa economic i cultural a Europei. n plus, teritoriul Norvegiei a fost redus n secolul XVII, ea pierznd provinciile Bhuslen, Jemtland, i Herjedalen n favoarea Suediei, n urma rzboaielor dintre Danemarca-Norvegia i Suedia. Uniunea cu Suedia (secolul al XIX-lea) Dup ce Danemarca-Norvegia a fost atacat de Marea Britanie, a intrat ntr-o alian cu Napoleon, dar rzboiul a dus la condiii grele de via i la foametea din 1812. Cum regatul Danemarcei a fost printre statele nvinse n 1814, a fost obligat s cedeze Norvegia n favoarea regatului Suediei, n timp ce vechile provincii norvegiene Islanda, Groenlanda i Insulele Feroe au ajuns s depind de coroana danez. Norvegia a profitat de ocazie pentru a-i proclama independena, adoptnd o Constituie bazat pe modelul american i cel francez, iar prinul danez Christian Fredrik a fost proclamat rege pe 17 mai 1814. Asta a cauzat izbucnirea rzboiului ntre Suedia i Norvegia. Cu toate acestea, armata suedez nu era suficient de puternic nct s-i nfrng pe norvegieni, iar tezoreria Norvegiei nu i permitea acesteia susinerea unui rzboi ndelungat, plus c flotele britanice i ruseti blocaser coasta norvegian; din toate aceste motive, Norvegia a acceptat s intre ntr-o uniune personal cu Suedia. n urma acestei nelegeri, Norvegia i-a putut pstra constituia liberal i instituiile independente, cu excepia ministerului de externe. Aceast perioad a fost marcat i de afirmarea naionalismului romantic n Norvegia, norvegienii cutnd s-i defineasc i exprime un caracter naional separat. Micarea s-a manifestat n toate domeniile culturii, inclusiv literatura (Henrik Wergeland, Bjrnstjerne Bjrnson, Peter Christen Asbjrnsen, Jrgen Moe, Henrik Ibsen), pictura (Hans Gude, Edvard Munch, Adolph Tidemand), muzica (Edvard Grieg), i chiar i limba n sine. ncercrile de a stabili o limb norvegian literar au dus la cele dou forme oficiale ale norvegienei care exist astzi : bokml i nynorsk. Istoria modern Christian Michelsen, un magnat al transportului naval norvegian i om de stat, prim ministru al Norvegiei din 1905 pn n 1907, a jucat un rol important n separarea panic a Norvegiei de Suedia, pe 7 iunie 1905. Dup ce un referendum naional a decis c populaia dorete o monarhie, i nu o republic, guvernul norvegian a oferit tronul Norvegiei prinului danez Carol, i parlamentul l-a ales rege n unanimitate. A fost proclamat rege cu numele Haakon al VII-lea, nume inspirat de regii medievali ai Norvegiei independente. n 1898, s-a instaurat sufragiul universal pentru brbai, urmat de cel pentru femei n 1913. n timpul primului rzboi mondial, Norvegia a fost un stat neutru. Cu toate acestea, Norvegia fusese obligat de Marea Britanie s cedeze o mare parte din flota ei comercial, vnznd-o Marii Britanii la preuri mici, i a fost obligat s respecte blocada comercial impus Germaniei. Norvegia s-a declarat neutr i n al doilea rzboi mondial, dar a fost invadat de trupe germane pe 9 aprilie 1940. Norvegia nu era pregtit pentru un astfel de atac-surpriz, aa c rezistena ei militar a durat doar dou luni. Forele armate din nord au lansat o ofensiv mpotriva trupelor germane n Btliile de la Narvik, dar au fost obligate s se predea pe 10 iunie, dup ce cderea Franei a nsemnat imposibilitatea Aliailor de a mai ajuta Norvegia. Regele Haakon i guvernul norvegian au continuat lupta din exilul lor n Rotherhithe, Londra. n ziua invaziei, liderul cooperaionist al micului partid Naional-Socialist Nasjonal Samling, Vidkun Quisling, a ncercat s preia puterea n Stat, dar a fost oprit de ocupanii germani. Puterea adevarat a fost n mna liderului autoritilor germane ocupante,

Reichskommissar Josef Terboven. Quisling, n calitate de ministru preedinte, a format un guvern cooperaionist, sub control german. De-a lungul celor cinci ani de ocupaie nazist, norvegienii au format o micare de rezisten, care i-a combtut pe germani pe calea armelor i prin dezobedien civil. Mai important pentru Aliai, ns, a fost rolul flotei comerciale norvegiene. La ora invaziei, Norvegia era pe locul patru n lume n ceea ce privea marina comercial. Era condus de compania norvegian de transport naval Nortraship, aflat atunci sub controlul Aliailor, i a luat parte la toate operaiunile militare, de la evacuarea oraului Dunkirk pn la debarcarea n Normandia. Istoria postbelic Din 1945 pn n 1961, Partidul Laburist a deinut o majoritate absolut n parlament. Guvernul, condus de prim ministrul Einar Gerhardsen, a pus n practic un program bazat pe ideile economice ale lui Keynes, punnd accent pe industrializare finanat, cooperare ntre sindicatele de comer i organizaiile angajatorilor. Multe dintre msurile statului de controlare a economiei, impuse pe durata rzboiului, au continuat, cu toate c raionalizarea produselor lactate s-a anulat n 1949. Cu toate acestea, controlul preurilor i raionalizarea caselor i mainilor a continuat pn n 1960. Aliana cu Marea Britanie i SUA de pe vremea rzboiului a fost continuat n perioada postbelic. Dei aveau ca scop implementarea unei economii socialiste, Partidul Laburist s-a distanat treptat de comuniti (n special dup ce Uniunea Sovietic a preluat controlul asupra Cehoslovaciei n 1948), i a ntrit legturile cu SUA n ceea ce privea politica extern i de aprare. Norvegia a beneficiat de Planul Marshall ncepnd cu 1947, s-a alturat CEE un an mai trziu, i a intrat n NATO n 1949 (ca membru fondator). n jurul anului 1975, att procentajul, ct i numrul absolut al muncitorilor industriali i-a atins apogeul. De atunci, industriile care aveau nevoie de for de munc masiv, i servicii precum producia n mas n fabrici i transportul naval, au ajuns s depind de sedii n alte ri. n 1969, Philips Petroleum a descoperit resurse de iei n Cmpia Ekofisk. n 1973, guvernul a fondat compania de petrol controlat de stat, Statoil. Producia de petrol nu a constituit un venit net nainte de 1980, din cauza investiiilor majore care au fost necesare n industria de petrol. Norvegia a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociaiei Europene de Liber Schimb (AELS). Dou referendumuri privind aderarea la Uniunea European s-au lovit de refuzul populaiei, totui la limit, n 1972 i 1994. n 1981, un guvern al conservatorilor condus de Kre Willoch i-a nlocuit pe laburiti, ncercnd s stimuleze economia prin reduceri de taxe, liberalizarea economiei, deregularizarea pieelor, i msuri de reducere a inflaiei (13,6% n 1981). Prima femeie care a ajuns prim ministru al Norvegiei, Gro Harlem Brundtland (Partidul Laburist), a continuat multe dintre reformele conservatorilor, susinnd ns i preocupri tradiionale ale laburitilor, precum securitatea social, ecologismul i egalitatea sexelor. Spre sfritul anilor 1990, Norvegia i pltise datoria extern, i ncepuse s acumuleze un fond bugetar suveran. De atunci, una dintre problemele importante dezbtute n politic a fost modul n care se cheltuiesc veniturile provenite din petrol. Geografie Teritoriul rii este strbtut de Alpii Scandinavici, muni vechi, n mare parte erodai, cu aspect de platouri n zona central, puternic accidentate de vi adnci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri nalte (alt. max. 2469 m - vf. Galdhpiggen), n sud-vest, scznd n nlime spre nord-est i cobornd brusc spre vest, formnd aici rmurile abrupte i crestate de fiorduri. Pe litoral cmpiile ocup suprafee foarte restrnse. Alte piscuri: Glittertind (2405 m), Snhetta (2286 m), Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m). Ruri: Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana. Numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjosa, Femunden, inclusiv cel mai adnc lac din Europa (Hornindalsvatnet - 515 m). Munii sunt acoperii la mari nlimi de gheari i zpezi persistente, iar

la altitudini mai joase de pduri de conifere. Fauna: lupi, vulpi, elani, hermeline, balene, peti, psri. Clima Curentul Golfului contribuie la clima temperat oceanic, relativ blnd, considernd situarea geografic. Majoritatea porturilor nu nghea iarna, dar multe regiuni au cel puin 3 luni cu zpad pe an. n nordul rii, de exemplu la Troms, soarele nu este vizibil ntre noiembrie i ianuarie. Politica Norvegia este o monarhie constituional cu un sistem de guvernare parlamentar. Casa regal provine din familia princiar Glcksburg, din regiunea Schleswig-Holstein din Germania. Atribuiile regelui Harald V sunt n mare ceremoniale, dar el este important ca simbol al unitii naionale. Dei constituia din 1814 acord puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape ntotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat n numele regelui. Puterea extraordinar investit n monarhie de constituie este totui important, monarhia avnd un rol important n domeniul securitii statului, ultima oar n timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Consiliul de stat este format din primul ministru i minitrii si, numii formal de ctre rege. Guvernul trebuie s fie confirmat de Parlament iar numirea de ctre rege este o formalitate. Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are n prezent 169 de membri, alei din cele 19 comitate pentru un mandat de patru ani, n conformitate cu un sistem de reprezentare proporional. Parlamentul a fost pn n 2009 bicameral (Odelsting i Lagting) dar din septembrie 2009 este unicameral. Legile sunt propuse de guvern printr-un membru al Consiliului de Stat sau de un membru al parlamentului i sunt apoi votate. Justiia este compus din Curtea Suprem, Hyesterett, curi de apel, districtuale i oreneti. Pentru a forma un guvern, mai mult de jumtate (10 din 19 membri) din Consiliului de Stat trebuie s aparin de Biserica Norvegiei. Economie ar cu economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii n transporturi i comer. PIB (1992): 35% industrie, 62% servicii, 3% agricultur. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic, n baza crora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale n ascensiune: construcii de maini (nave, echipamente i utilaje electrotehnice, maini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hrtiei, industria chimic (ngrminte azotoase, carbid), textil i de confecii, alimentar (produse lactate, margarin, conserve de carne i de pete). n agricultur predomin creterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi. Pescuit intens (se vneaza balene). Export petrol, gaze naturale, echipamente industriale i de transport, nave maritime, metale, produse textile i alimentare (din pete, carne). Import mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comer: Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Ci ferate: 4026 km.

Ci rutiere: 90174 km. Ci navigabile interne. Flot maritim de mare capacitate. Demografie Populaia Norvegiei numr aproximativ 4,8 milioane de locuitori.Majoritatea norvegienilor sunt Norvegieni Etnici (un grup etnic indigen din Nordul Europei i alte ri scandinave).Populaia Sami populeaz n general zonele centrale i de Nord ale Norvegiei i Suediei, precum i Nordul Finlandei i n Rusia, pe Peninsula Kola. O alt minoritate naional o reprezint populaia Kwen, descendent a poporului Finlandez, ce s-a mutat in nordul Norvegiei din secolul XVIII pn n secolul XX. Att populaia Sami ct i populaia Kwen au fost supuse unei puternici politici de asimilare, de ctre guvernul Norvegian, din secolul XIX pn n 1970. Datorit acestui proces de "Norvegizare", multe familii de origine Sami i Kwen acum se autoidentific Etniei Norvegiene. Acest fapt, combinat cu o lung istorie de convieuire a populaiei Sami i a popoarelor germanice de Nord pe peninsula Scandinav, face ca afirmaiile privind statistica populaiilor etnice sa fie mai puin exacte dect este sugerat de obicei. Alte grupuri recunoscute ca minoriti naionale sunt Evreii, Forest Finns i Rromii. n ultimii ani, imigraia a influenat creterea populaiei cu procente mai ridicate de 50%. Conform statisticilor Norvegiei(SSB), un recod de 612000 de imigrani au sosit n ar n anul 2007, cu 35% mai mult dect in 2006. La nceputul anului 2010, 52,313 dintre persoanele din Norvegia au fost nregistrate ca avnd fond de imigrani(imigrani propriu zis sau nscui din prini imigrani), cuprinznd 11,4% din totalul populaiei. 210.725 au fost din rile occidentale(UE/ SUA/ Canada/ Australia/ Noua Zeelanda) i 341,588 erau din alte ri. Cele mai mari grupuri de imigrani sunt polonezi, suedezi, palistanezi, irakieni, somalezi, germani, vietnamezi i danezi. Norvegienii de origine pakistanez sunt cel mai mare grup minoritar din Norvegia iar majoritatea lor, 31000 de oameni locuiesc n apropiere de Oslo. Imigraia cetenilor de origine irakian a artat o cretere n ultimii ani.Dup extinderea Uniunii Europene din anul 2004 a existat un aflux de imigrani din Europa Central i de Est, n special din Polonia. Cea mai mare cretere de imigrani a fost n 2007 din Polonia, Germania, Suedia, Lituania i Rusia. Exist aproximativ 4,7 milioane de americani cu origine norvegian, conform recensmntului din 2006 din S.U.A Numrul de americani de origine norvegian care triesc n SUA de astzi este aproximativ egal cu populaia actual a Norvegiei. La recensmntul din 2006 din Canada, 432515 ceteni canadieni au susinut origine norvegian, care alctuiesc 1,4% din populaia Canadei. Religia Marea majoritate a norvegienilor (81,8%) aparine de biserica de stat (Den norske kirke), 1,7% sunt musulmani, 1,7% sunt umaniti-etici (Human-Etisk Forbund), 1,1% sunt romano-catolici, etc.
[2]

Organizare administrativ Teritoriul Norvegiei este mprit n 19 uniti administrativ-teritoriale, numite fylker. Patrimoniu mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt nscrise urmtoarele obiective din Norvegia:

Biserica "Stavkirke" din Urnes (1979) Cartierul "Bryggen" din Bergen (1979) Oraul minier Rros (1980) Picturile rupestre din Alta (1985)

Arhipelagul Vega (2004) Fiordurile Geirangerfjord und Neryfjord din vestul rii (2005) Arcul geodezic Struve (pe teritoriul Norvegiei) (2005) Scandinavia este regiunea culturala si istorica a Peninsulei Scandinave, locuita de popoare de sange germanic: Suedia, Norvegia si Danemarca. Folosirea termenului de Scandinavia deriva de la miscarea politica scandinava, ce a avut loc la mijlocul sec XIX si care urmarea unirea Danemarcei, Suediei si Norvegiei intr-un singur regat. Din punct de vedere etimologic, numele de scandinav provine din derivarea numelui regiunii Scania, aflata la extremitatea sudica a insulei. Peninsula se intinde de la Rusia si Finlanda in nord-est, pana la Danemarca si Germania la sud si sud-vest. Peninsula e strabatuta de Muntii Scandinavi, ce se intind pe teritoriul Norvegiei si a Suediei. Lungimea acestora este de 1700 de kilometri iar cel mai inalt varf este Galdhopiggen, cu o altitudine de 2469 m. Partea de nord-vest a muntilor e erodata masiv de Marea Nordului, astfel formandu-se fiordurile. Tinutul scandinav impresioneaza prin campiile sale verzi, padurile sale, prin lungile nopti polare, fiind un loc de poveste si tinutul razboinicilor vikingi. Suedia sau Regatul Suediei, e situat in Europa de Nord, in partea de est a Peninsulei Scandinave, avand iesire la Marea Baltica. Capitala acesteia este Stockholm, oras situat pe ambele parti ale stramtorii Norrstrom, ce face legatura intre Marea Baltica, Lacul Malaren si cateva insulite ale acestuia. Orasul include 14 insule si mai multe peninsule, legate intre ele printr-o retea de poduri si canale. Stockholmul e unul din orasele din Europa pline de parcuri, piete, bulevarde spatioase si cu o arhitectura ce imbina stilul nordic cu tendintele moderne. Cele mai reprezentative simboluri ale orasului sunt: Palatul Regal, care e folosit ca resedinta si punct de lucru de catre familia regala, Biserica Cavalerilor unde se afla mormintele regilor Suediei, Globen, cea mai mare cladire sferica din lume cu o inaltime de 85 de m si diametrul de 110 de m si Casa Nobililor. Gamla Stan este partea veche a orasului, cu stradute vechi si pietruite, unde la fiecare colt se intalnesc magazine de carti, de suveniruri si muzicanti. Goteborg, e al doilea oras ca marime din Suedia, dupa Stockholm si reprezinta un important centru universitar. Orasul e impanzit cu muzee, catedrale si monumente istorice. Cateva atractii turistice sunt: Catedrala Goteborg, Gradina Botanica, Fortareata Coroanei, Muzeele Culturii Mondiale , Maritim si Universeum. Norvegia e situata in vestul Peninsulei Scandinavice intre Oceanul Atlantic, Arctic, Rusia, Finlanda si Suedia. Cele mai frumoase locuri din tara, incluse si pe lista UNESCO a patrimoniului mondial sunt: Biserica Stavkirke din Umes, Cartierul Bryggen din orasul Bergen, Orasul Minier Raros, Picturile rupestre din Alta, Arhipelagul Vega, Fiordurile Geirangerfjord und Naeeroyfjord situate in vestul tarii si Arcul geodesic Struve. Oslo e capitala Norvegiei si orasul unde se acorda Premiul Nobel pentru Pace. Orasul reprezinta un important centru cultural al tarii, detinand foarte multe cladiri istorice, monumente , institutii culturale si locuri frumoase. Se pot face plimbari pe strada principala spre Palatul Regal si Muzeul Edward Munch. Muzeul Ambarcatiunilor Vikinge detine o ambarcatiune veritabila din epoca medievala iar Galeriile Nationale expun opere a mai multor artisti norvegieni. Danemarca e cea mai mica, cea mai sudica si cea mai veche tara din Europa de Nord. Aceasta e situata intre Marea Baltica si Marea Nordului, fiind formata dintr-o peninsula, Iutlanda, insulele Funen, Zealand, Bornholm si o multime de insule mici ce formeaza Arhipelagul Danez. Capitala tarii se afla la Copenhaga, numele sau in daneza Kabenhavn, adica Portul Comerciantilor amintind de pozitia sa strategica la Marea Baltica. Elementele caracteristice ale orasului sunt casele cu frontoane, strazile inguste si orizontul dominat de turlele bisericilor. Capitala e renumita ca fiind cea mai inverzita capitala europeana, numarul parcurilor si a spatiilor verzi fiind foarte mare. Principalele atractii turistice sunt: Mica Sirena, o statuie din bronz, inspirata din povestirile lui Hans Christian Andersen, Zona pietonala Stroget, Palarul Amalienborg, Biserica de Marmura, Muzeul Naval si Parcul Tivoli.

Regatul Norvegiei este o tara marcata de caracteristicile geografice, tara in care fiordurile ocupa mai multa suprafata decat uscatul. Norvegia, cum este cunoscuta de 90% din populatia lumii, are capitala la Oslo un oras tipic nordic in care noaptea tine, luni de zile la fel si ziua, in aceelasi timp Oslo este si cel mai mare oras. Tara are o suprafata de 385.252 de kmp si o populatie 4 milioane de locuitori , densitatea cu o valoare de 12 loc./kmp este printre tarile cel mai putin populate din lume. Norvegia a fost pana in 2006 tara cea mai dezvoltata din punct de vedere uman, actualmente isi imparte locul I cu Islanda. Dar este si cea mai pacifista tara din lume, acest premiu a fost acordat Norvegiei in 2007,aceasta tara fiind unul dintre membri fondatori ai NATO. Norvegia are o clima sub arctica, fiind una dintre tarile ce au de castigat de pe urma incalzirii globale, teritoriul fiind intr-o continua expansiune din cauza topirii ghetarilor. Teritoriul rii este strbtut de Alpii Scandinavici, muni vechi, n mare parte erodai, cu aspect de platouri n zona central, puternic accidentate de vi adnci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri nalte (alt. max. 2469 m - vf. Galdhpiggen), n sud-vest, scznd n nlime spre nord-est i cobornd brusc spre vest, formnd aici rmurile abrupte i crestate de fiorduri. Pe litoral cmpiile ocup suprafee foarte restrnse. Alte piscuri: Glittertind (2405 m), Snhetta (2286 m), Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m). Ruri: Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana. Numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjosa, Femunden, inclusiv cel mai adnc lac din Europa (Hornindalsvatnet - 515 m). Clima temperat oceanic influenat de curentii de ape calde (Gulf Stream). Munii sunt acoperii la mari nlimi de gheari i zpezi persistente, iar la altitudini mai joase de pduri de conifere. Fauna: lupi, vulpi, elani, hermeline, balene, peti, psri. Teritoriul Norvegiei este locuit din antichitate de triburi germanice. Micile regate feudale sunt unite in 872 de regele Harald I Hrfagar (860-933). In secolele 9-11 vikingii intreprind expeditii care-i poarta din Norvegia pe coastele Islandei, Groenlandei, Americii de Nord si Mediteranei. La inceputul secolului 11 este adoptat crestinismul, iar in prima jumatate a secolului 16 este introdusa reforma. In 1262 Norvegia isi extinde dominatia asupra Islandei. La stingerea dinastiei intemeiata de Harald I Hrfagar, regele Suediei, Magnus Eriksson, devine si suveran al Norvegiei (1319-1371), Norvegia si Suedia fiind legate printr-o uniune personala. In urma unei aliante dinastice, intre 1380 si 1814, Norvegia ramane legate de Danemarca printr-o uniune personala. Impreuna cu Islanda, Suedia si Finlanda, Norvegia face parte, intre 1397 si 1523, din Uniunea de la Kalmar al carei hegemon este Danemarca. Cedata de Danemarca Suediei prin pacea de la Kiel (1814), Norvegia obtine un statut autonom (20 10 1814), ramanand legata de Suedia numai prin acelasi monarh. La 7 6 1905 uniunea personala este denuntata, iar Norvegia se proclama stat independent. In primul razboi mondial Norvegia este neutra, iar in cursul celui de al II-lea este ocupata de trupele Germaniei naziste (1940-1945). Liga Naiunilor acorda in 1920 Norvegiei insulele Spitzbergen. Norvegia este membru fondator NATO (refuzand insa amplasarea bazelor straine pe teritoriul sau), al AELS (1959). Poporul norvegian a respins prin referendumul din 26 9 1972 aderarea Norvegiei la CEE. Norvegia este membru fondator al ONU (1945). Teritoriul Norvegiei este mprit n 19 uniti administrativ-teritoriale, numite fylker. Oslo, Akershus, Ostfold, Hedmark, Oppland, Buskerud, Vestfold, Aust-Agder, Finnmark, Hordaland, More og Romsdal, Nordland, Nord-Trondelag, Rogaland, Sogn og Fjordane, SorTrondelag, Telemark, Troms, Vest-Agder. Tendinta norvegienilor de a se plasa in centrul atentiei, care a starnit atatea comentarii din partea danezilor si a suedezilor, este una dintre cele trei caracteristici uimitoare ale poporului norvegian. Celelalte doua sunt incapatanarea, care ajuta la intarirea etnocentrismului lor si potentialul lor imens

de cautare a identitatii nationale, care, intr-o oarecare masura, il contrabalanseaza. Sentimentele calde existente intre norvegieni si britanici nu ar trebui sa surprinda pe nimeni. Acelasi sange viking curge si prin venele britanicilor. Oameni ai marii, ca si englezii, norvegienii au lasat mostenire zeci de toponime in asezarile din Insulele Britanice. Pentru locuitorii orasului Bergen, nord-estul Angliei a fost intotdeauna mai accesibil iarna decat restul Norvegiei, iar istoria comertului anglo-norvegian se intinde din era hanseatica pana in zilele noastre. Anglia cumpara mai multe produse norvegiene decat orice alta tara. Alti factori care leaga cele doua tari sunt: democratia in cadrul monarhiei, sistemul parlamentar, dreptatea sociala, dragostea pentru natura, expeditiile la Polul Nord si Sud, protestantismul, navigatia, asemanarile in conceptiile filosofice, calmul si un simt al umorului impartasit mai cu seama in momentele grele. Norvegia se afla in relatii bune si cu SUA si simte ca apartine, in multe privinte, lumii vorbitorilor de limba engleza. Norvegia este o tara a fiordurilor si a ghetarilor, a bisericilor inalte de lemn, a partiilor de schi fond si a miturilor si legendelor. Camin al vikingilor, aceasta tara a realizat lucruri importante in istoria sa. Structura economica a aceste tari de pescari si navigatori, s-a schimabt odata cu descoperirea petrolului din Marea Nordului. Desi Norvegia se afla foarte aproape de Polul Nord, viata este posibila datorita Curentului Golfului(Golfstream) care face zona arctica accesibila oricarui clalator. In ciuda deschiderii catre lume, Norvegia s-a ferit cu succes de europenizare. Spre deosebire de vecinii lor scandinavieni, norvegienii au votat de doua ori impotriva intrarii in Uniunea Europeana Geografie Norvegia ocupa partea de vest a Peninsulei Scandinavia, avand aproape o treime din suprafata sa muntoasa dincolo de Cercul Polar. Din Norvegia mai fac parte si arhipeleagul Svabalrd si insula Jan Mayen , din estul Groenlandei.Latimea de cel mult 430 de km contrasteaza cu lungimea de peste 1750 km , facand din Norvegia o tara lunga si foarte subtire. Ini punctul sau cel mai ingust are numai 6.3 km latime. Linia de coasta a Norvegiei e uimitoare, cu o multime de golfuri si peninsule si mii de mici insule, oferind acestei tari o lungime totala de 22000 km. O trasatura aparte a aceste tari o reprezinta fiordurile care brazdeaza aproape intreg tarmul si care in anumite locuri se inalta abrupt pana aproape de 1500 de metrii inaltime. Sognefjord, cel mai lung dintre aceste fiorduri se afla in Nord, si se intinde pe o suprafara lunga de peste 200 de km. In sudul Norvegiei, relieful este preponderent de podis inalt, cunost si sub numeel de "ffels".Masivul Jotunheimen este un loc uni si are multe varfuri peste 2000 de metrii. Multi ani Galdhppigen (2469 metrii) si Glitterting (2464 metrii) au concurat pentru titlul de cel mai inalt munte din Norvegia, cel din urma pierzand datorita topirii galotei de gheata din varful sau. Chiar daca nu este cel mai inalt munte din Norvegia, Glittertind are cu ce se "mandri", regiunea din jurul sau facand parte din Jostedalsbre, cea mai mare zona glaciara din Europa. Pe suprafata de peste 486 de km a acesteia, se afla 26 de ghetarii care ajung si la 15 km lungime. Desi se afla ala aceeasi latitudine cu Alsaka, climatul Norvegiei este semnificativ mai bland in special datorita Curentului Golfului. Spre exemplu in orasul de coasta Trondheim, temperatura medie in timpul iernii este de -3C iar in timpul verii de 12C. Aceasta clima impiedica inghetarea apei, facand posibila functionarea permanenta a tuturor porturilor, chiar si celor mai nordice. Totusi influenta Golfstromului scade rapid catre interiorul tarii, unde climatul devine mai continental in timpul anului. In nordul tarii, climatul este subpolar, iar in nordul extrem climatul devine polar inghetat. Tot mai la nord, diferenta dintre lungimea zilei si a noptii devine extrema pe masura ce trece anul.

Spre exemplu, soarele nu apune deloc la Capul Nord, el fiind prezent intre 14 mai si 30 iulie, pe o perioada de 77 de zile. Noapte polara se intinde si ea pe o perioada de 67 de zile, intre 19 noiembrie si 25 ianuarie, singurul lucru ce inveseleste intunericul total fiind luminile aurolei boreale , cunoscuta si sub numele de "luminile nordului". Peste 30% din suprafata tarii este acoperita de paduri mai ales in sud. Pe masura ce te indrepti catre nord, limita padurii scade rapid, facand loc tundrei fara copaci, cu iarba neagra ce acopera mlastinile. In padurile din Norvegia renii, lupii, ursii bruni si rasii sunt la ei acasa. Pasarile includ pescarusi, macarei si fluierari si exista o mare diversitate de pesti de apa dulce.

Ghid de calatorie Norvegia Spatiile largi si frumusetile naturale ale Norvegiei ofera o liniste turistilor pe care nu o poti gasi in alta parte a Europei. Una dintre cele mai cautate particularitati ale acestei tari este soarele de la miezul noptii. Norvegia stie cum sa-si pretuiasca trecutul cultural si istoric, cladirile frumoase mari si bisericile ascutite, testamente ale arhitecturii medievale, fiind omniprezente. Amatorii de activitati in aer liber nu vor fi deloc dezamagiti daca aleg aceasta tara ca destinatie turistica. Muntii atrag schiorii si iubitorii de drumetii, litoralul este foarte potrivit pentru practicantii sporturilor nautice iar multitudinea de rauri si lacuri sunt ideale pentru pescari si cei ce prefera excursiile cu barca. Infrastructura din zonele de drumetii este excelenta. Reteaua de poteci exte vasta si cabane se gasesc la intervale regulate in orice conditii. Pentru o experienta de neuitat, plimbarea pe un ghetar norvegian este o alegere excelenta. Cea mai potrivita perioada pentru drumetii este vara , de la inceputul lunii iunie pana la jumatatea lui septembrie Oslo, metropola culturala si cel mai important port al tarii Cu doar jumatate de milion de locuitori, Oslo este una dintre cele mai mare, ca suprafata, capitale din lume. Cladirile si infrastructura reprezinta mai putin de o cincime din suprafata orasului, restul fiind ocupata de lacuri, insule si zone impadurite. Oslo este cel mai important port al tarii si un nod pentru multe linii de navigatie. Fortareata Akershus, cea mai veche cladire din oras datand din secolul al XIII-lea, este acum un muzeu dedicat rezistentei norvegiene din Al Doilea Razboi Mondial. Muzeele sunt la tot pasul in Oslo: Muzeul Maritim (expune vasul polar al lui Amundsen), Muzeul Ambarcatiunilor Vikinge (sunt expuse trei nave din secolele IX si X), Muzeul Kon-Tiki (expune pluna din lemn al lui Thor Heyerdhal) si Muzeul Fram (expune nava polara al lui Nansem) si reflecta importanta vietii maritime pentru Norvegia Insulele Lofoten, peisaje superbe la Cercul Polar Privelistea spectaculoasa oferita de aceste insule atrage atat turistii straini cat si norvegienii amatori de activitati in timpul liber. Datorita dreptului de acces public drumetii pot merge nestingheriti si isi pot chiar instala corturi oriunde atata timp cat respecta anumite reguli. Iubitorii de pasari vor aprecia multitudinea speciilor prezente aici, iar pescarii amatori se vor bucura de abundenta codului de Baltica sau de atlantic. Exista chiar si excursii cu vaporasul in largul oceanului unde se pot vedea balene. Cu vaporul intre Bergen si Kikrenes

Deservita de 11 vapoare, ruta expres de 2300 km, porneste din sud din orasul Bergen si ajunge pana in Kikrenes in nord. Aceasta a devenit in timp una dintre cele mai populare atractii turistice din tara, anual peste 400000 de tursti de pe tot globul alegand sa calatoreasca astfel. Calatori dintr-un capat la celalat al rutei dureaza cinci zile si jumatate, insa majoritatea turistilor se opresc in oricare dintre cele 35 de porturi de pe drum pentru a explora mai in amanuntit tara.Cea mai favorabila perioada pentru a calatori astfel este in lunile mai si iunie, cand pomii fructiferi de pe coasta sunt in floare si soarele de la miezul noptii este vizibil dincolo de Cercul Polar. In noptile senine de iarna se poate vedea spectacolul fascinant al aurolei boreale. Info de calatorie

Vaccinari: nu se cer vaccinari. Vama: Pot fi introduse in tara fara taxe articolele de uz personal si cantitai limitate de rigari, bauturi alcoolice, parfumuri sau cadouri Moneda si mijloace de plata: 1 krone(coroana norvegiana) = 100 re.Exista bancomate iar cecurile de caltorie pot fi schimbate la toate bancile. Cele mai cunoscute carti de credit sunt acceptate in toate hotelurile si restaurantele. Transport: Infrastructura rutiere este excelenta , mai ales in sud, si suplimentata de multitudinea de feriboturi de-a lungul fiordurilor.Reteaua feroviara este si ea extinsa si se termina in nord in orasul Bod. Exista legaturi regulate de vapoare catre tarile invecinate si catre Islanda si Insulele Feroe. Aeroporturi internationale exista in Oslo, Stavanger si Bergen. Pentru soferi: Permisul de conducere national si actele de inmatriculare ale masinii sunt suficiente.Limita de viteza este de 50 km/h in localitati, de 80 km/h in afara localitatii si de 90 km/h pe autostrada. Folosirea fazei scurte pe timpul zilei este obligatorie. Se circula pe dreapta si cateva drumuri de pe coasta de vest sunt cu plata. Cazare: Pe langa hotelurile de lux, cele turistice, hostelurile sau hanurile de tara exista si un numar de case particulare, case de vacanta, cabane, moteluri sau campinguri Perioada optima de vizitare: In sudul Norvegiei cel mai bine de mers este de la jumatatea lunii mai pana la jumatatea lui septembrie, iar in nord este optim de mers de la inceputul lui iunie pana la jumatatea lui iulie.Sezonul de schi tine de la jumatatea lui februarie pana la jumatatea lui aprilie. Oslo

Oslo (AFI ['l], mai demult Christiania, scris i Kristiania) este capitala i cea mai populat comun a Norvegiei. Are o populaie de 590 041 de locuitori i suprafa de 426,9 km. Cu comunele fylke-lui Akershus formeaz i o zon metropolitan locuit de aproximativ 1,4 milioane de oameni. Comuna urban i fylke-le Oslo sunt aceeai entitate. Comunele nvecinate sunt: la vest, Brum, la nord Ringerike, Lunner i Nittedal, la est Skedsmo i Lrenskog, la sud Enebakk, Ski i Oppegrd, iar la sudvest peninsula Nesodden. Cel mai nalt punct este Kirkeberget (629 m), care este totodat i cel mai nordic punct al oraului. Oslo - orasul Premiului Nobel pentru Pace, a fost fondat in anul 1000 si a aniversat un mileniu in anul 2000. Orasul este la fel de nordic precum St. Petersburg, Anchorage in Alaska si Kap Farvel in Groenlanda. Desi este atat de nordic, are o clima temperata toamna si calda vara. Iernile dureaza de la trei pana la cinci luni, cu conditii foarte bune pentru schiat pe dealurile din jurul orasului. Este nevoie de cel putin trei zile pentru a explora orasul, care are mai multe parcuri, biserici, muzee si locuri frumoase. Se pot face plimbari pe strada principala (Karl Johans Gate) spre Palatul Regal si Muzeul Edvard Munch. La Galeriile Nationala se pot admira capodoperele mai multor artisti Norvegieni. Alte atractii din Oslo includ Muzeul Vigeland din Parcul Frogner, Muzeul

Ambarcatiunilor Vichinge, ce contine o ambarcatiune veritabila in marime naturala din epoca medievala si Muzeul Folcloric in Spatiu Deschis, cu numeroase cladiri vechi de secole de pe tot teritoriul Norvegiei. Tyen, Grunerlkka si Gamle-Oslo sunt de asemenea locuri bune de vizitat. Aici te poti relaxa intr-o cafenea, poti incerca gheata italiana sau poti admira vechiul Oslo. In Oslo se afla putin mai mult de 10% din populatia Norvegiei, adica500.000 de locuitori, iar aproximativ o treime din populatia Norvegieilocuieste in zona Oslo Fjord. Numeroasele vase de croaziera ce viziteaza Oslo reprezinta obiective turistice. Oslo este capitala Norvegiei, cu o populatie de jumatate de milion in oras si aproximativ un milion in zona metropolitana. Orasul se afla situat pe fiordul cu acelasi nume. Oslo are 40 de insule si 343 de lacuri pe teritoriul sau. Altitudinea maxima este de 629, la Kirkeberget. Oslo a fost fondat de catre regele Harald Hardrde in 1048 d.Hr si ridicat la rangul de capitala in timpul domniei lui Hkon al V-lea (1299-1319). Orasul este unul dintre cele mai scumpe din lume. Capitala Norvegiei i cel mai important ora. Populaia oraului este de 544073, iar mpreun cu mprejurimile n jur de 850000. Centrul oraului este situat n captul fiordului Oslo, dezvoltndu-se ctre sud i nord pe ambele maluri. Aria metropolitan (Greater Oslo) are o populaie de 1300000 locuitori iar ntreaga regiune a fiordului n jur de 1700000 locuitori. n 1624 un puternic incendiu a distrus o mare parte din oraului medieval, fiind necesar relocaia n apropierea fortreei Akershus. Rolul de centru politic, administrativ i economic al oraului Oslo, reprezint o permanent surs de controverse. Acestea se datoreaz faputlui c extinderea rapid a ariei metropolitane, contribuie decisiv la creterea presiunii asupra zonelor nconjurtoare i, n special a celor cu caracter rural. Reprezint principala cauz a depopulrii masive, fapt pentru care orice ncercare de impunere a peisajului urban, modern se lovete de o puternic opoziie, care nu de multe ori a contribuit la stoparea proiectelor. Un exemplu n acest sens l constituie atitudinea locuitorilor i nu numai n ceea ce privete construcia de blocuri nalte n zona central, aciune privit cu mult scepticism. Varietatea arhitectural a oraului ns are suficiente resurse pentru a propune secvene cu adevrat uimitoare. Spre exemplu, Oslo este singura capital european despre ai crei locuitori se spune c triesc cu slbticia n curtea din spate. Existena metroului liniilor suburbane, face ca n capitala norvegian s te urci pur i simplu n acesta i s ajungi ntr-o locaie unde s practici ski-ul sau alpinismul. Un rol aparte l are parcul Birkelunden, care conserv o arhitectur ce marcheaz perioada de industrializare a oraului Oslo, fiind n prezent unul dintre sit-urile culturale conservate n Norvegia. Obiective turistice Oslo Parlamentul Norvegian (Stortinget) Se afla pe strada principala, poarta Karl Johans, in centrul orasului si are tururi ghidate gratuite.

Muzeul de Ambarcatiuni Vichinge (Vikingskiphus) Pe langa doua barci vichinge de 900 de ani, muzeul contine si alte artefacte vikinge si o incapere funerara cu schelete vechi. Holmenkollen O trambulina de schi aflata in partea de vest a orasului. a fost deschis ain 1892, insa de atunci a fost reconstruita de mai multe ori. Puteti urca pana in varful trambulinei, de unde aveti o vedere panoramica. Aici exista si cel mai vechi muzeu de schi din lume, deschis in 1923. Parcul cu sculpturi Vigeland O mare zona verde aflata la 10 minute cu metroul din centrul orasului.Pe langa faptul ca este o zona de recreere minunata, parcul este decorat cu sute de sculpturi ale artistului norvegian Gustav Vigeland. Atmosfera este relaxata si, daca cei mici au chef sa se catere pe statui, nimeni nu le va face observatie. Parcul Vigeland este cel mai vizitat obiectiv al orasului, si este un monument inchinat sculptorului norvegian Gustav Vigeland, care a creat de-a lungul a 40 de ani statuile ce decoreaza aleile si spatiile deschise ale parcului. Cele peste 200 de lucrari infatiseaza oameni afalti in pozitii diferite si ce exprima o multitudine de stari sufletesti. In centrul parcului se afla cea mai impresionanta dintrea aceste lucrari, Monolitul, o lucrare gigantica sculpatat dintr-un singur bloc de piatra, si care este considerata cea mai inalta sculptura in granit din lume , avand peste 14 metri inaltime. Cea mai fotografiata piesa din aceasta impresionanta colectie este insa 'Sinnataggen' ce infatiseaza un copil grasut si suparat. In acest parc se mai afla si Muzeul Vigeland in care sunt expuse multe alte opera din intreaga cariera a artistului. Kirkeveien Atuobuzul 20 sau tramvaiul 12 pana la Vigelandsparken 2349 3700 www.museumsnett.no/vigelandmuseet Parcul este deschis in permanenta. Muzeul este deschis de Marti pana Duminica de la 12 la 14 (din Septembrie pana in Mai), si de Marti pana Duminica intre 11 si 17(din Iunie pana in August). Muzeul este inchis lunea. gratuit In Parcul Vigeland puteti petrece nu numai o dupa-amiaza placuta in sanul naturii, dar si pentru a admira sculpturile vestite ale lui Gustav Vigeland. Puteti savura o cafea la cafeneaua din parc sau cumpara un suvenir pentru cei de acasa Pentru mine unul dintre simbolurile cu care asociez Oslo este Parcul Vigeland situat undeva in partea de vest a orasului, avand intrarea principala pe strada Kirkeveien (accesul in parc se poate face insa si prin alte parti). Pentru ca acest parc nu este chiar in centrul orasului, am luat autobuzul nr. 20 si am coborat in statia Vigelandsparken. Se poate ajunge si cu tramvaiul nr 12 (se coboara la

aceeasi statie) sau metroul pana la statia Majorstuen. Nu va recomand sa veniti cu masinile personale, pentru ca nu exista foarte multe locuri de parcare, iar cele care sunt (in Kirkeveien, Monolittveien sau cea de langa piscina Frogner) sunt cu plata. Parcul este deschis in fiecare zi, iar intrarea este libera. O oaza de relaxare Acest parc mi-a placut in mod special datorita spatiilor foarte largi ocupate de vegetatie si aspectului ingrijit pe care il are. Este o zona foarte linistita si relaxanta unde puteti merge oricand pentru un picnic sau chiar pentru a face putin jogging (sport pe care norvegienii il practica cu frenetism). Ceea ce face acest parc atragator sunt facilitatile de care dispune, chiar langa intrarea principala existand un Centru de Vizitare, cu o cafenea si un magazin de suveniruri (de unde va puteti lua carti, vederi sau mici atentii pentru cei dragi). La Kafe Vigeland puteti savura sendvisuri proaspete, prajituri, inghetata, racoritoare sau cafea. Sculpturile Insa ceea ce da nota distinctiva acestui parc sunt cele peste 200 de sculpturi in marime naturala ale artistului Gustav Vigeland (care a conceput si planul parcului). Punctul de plecare a fost constituit de Fantana arteziana care infatiseaza sase giganti care sustin vasul central de unde curge apa. Aceste sculpturi simbolizeaza varstele diferite ale omului in lupta cu viata. Punctul central al parcului este reprezentat de piesa Monolit, ce se ridica la o inaltime de 14 m fiind sculptat dintr-un singur bloc de piatra. Acest monolit are aspectul unei coloane uriase care este acoperita de corpuri umane sculptate in relief. Aceasta piesa a fost interpretata in diverse feluri, ca invierea omului, lupta pentru existenta sau transcendenta vietii cotidiene. In jurul Monolitului se afla alte 36 de sculpturi (barbati, femei, copii) din granit care infatiseaza ciclurile vietii. Oricum aceste sculpturi sunt foarte spectaculoase fiecare avand o simbolistica proprie. Tot parcul este decorat cu astfel de opere de arta care se integreaza in mod neasteptat foarte bine in peisajul natural. Daca va intrebati cum a reusit un singur om sa creeze atatea sculpturi, atunci trebuie sa stiti un lucru care mie personal mi s-a parut curios: Vigeland facea doar modelele acestor sculpturi in materiale mai permisive dupa care a angajat artisti pentru a transfera modelele sale in granit.

Atractii:

Centrul de vizitare Cele 200 de sculpturi

Preturi: nu exista taxe Cazare: Ulleval Hotel Mancare: Cafeneaua din incinta parcului Muzeul Kon-Tik Muzeul expune pluta lui Tor Heyerdahl si alte artefacte de pe Insula Pastelui. Muzeul Munch Este o locatie care trebuie vazuta daca va plac operele faimosului pictor norvegian Edward Munch.

Galeriile Nationale (Nasjonalgalleriet) Arta norvegiana din perioada romantica nationala si cateva opere ale artistilor internationali. Intrarea este libera. Peninsula Bygdoy Aici veti gasi doua grupuri de muzee, aflate la scurta distanta unul de altul. Primul grup contine muzeul folcloric si muzeul de ambarcatiuni vikinge, iar din al doilea grup fac parte muzeul maritim norvegian, muzeul Kon-Tiki si muzeul Fram. Primaria (Radhus) Aceasta se afla pe malul apei si este deschisa publicului. Sala principala prezinta picturi murale spectaculoase, cu o tematica specific nordica. In incaperile de la etaj se afla si artefacte istorice. aici se prezinta in fiecare an premiatul Nobel pentru pace. Muzeul Norvegian Popular Muzeul Norvegian de Popular este unul dintre cele mai mari muzee in aer liber din Europa. La exterior se afla cladiri norvegiene din secolul XIV si pana astazi. In interior se afla o colectie impresionanta de costume populare Muzeul Vinkingilor (Vikingskiphuset ) Mostenirea culturii vikingilor prinde viata in acest muzeu clasic. Exponatele cele mai celebre sunt 3 nave ale vikingilor innegrite de timpL Gokstad, Oseberg si Tune care dateaza din anul 800. Acestea sunt cele mai bine pastrate nave vikingi din lume si au fost ingropate cu cadavrele proprietarilor lor. Oslo este capitala Norvegiei si este situata in capul fiordului Oslo. Pe teritoriul orasului sunt 40 de insule, cea mai mare fiind Malmaya si 343 lacuri, cel mai mare fiind Maridalsvannet. Oslo este un oras al paradoxurilor, pe de o parte aici se gasesc cele mai luxoase restaurante si hoteluri din Peninsula Scandinavica iar pe de alta parte se afla locuri din cele mai salbatice. Patinoarul artificial deschis pe timp de iarna, este un loc foarte cautat de turisti. Acesta se afla in apropiere de Universitate si de Teatrul National. Primaria din Oslo se afla in centrul orasului, in apropiere de strada principala, oferind o superba priveliste asupra fiordului Oslo, impanzit cu numeroase ambarcatiuni, vase de croaziera, feriboat-uri si vase de pescuit. Aici se decerneaza in fiecare an Premiul Nobel. Tot pe strada principala se afla si Guvernul, Parlamentul si Palatul Regal. Capitala norvegiana cuprinde numeroase obiective precum muzee, parcuri si cladiri deosebite prin dimensiune si arhitectura. Muzeul Munch gazduieste operele faimosului pictor norvegian Edward Munch iar Muzeul Kon Tik are expusa pluta lui Tor Heyerdahl si artefacte din Insula Pastelui. Muzeul de ambarcatiuni Vikinge, detine pe langa duua barci vichinge de 900 de ani si artefacte vikinge si o incapere funerara cu schelete vechi. Castelul Akershus, este un castel medieval construit in 1299 si e situat in centrul orasului. acesta e deschis publicului iar in interiorul sau se afla si doua muzee pe tema istoriei militare a Norvegiei. Caterdrala Nidaros, este un simbol al regalitatii norvegiene, fiind cea mai mare cladire ridicata in evul mediu in Peninsula Scandinava.

Fortareata Akerhus, e un castel vechi construit cu scopul de a apara capitala de pericolele externe. Oslo e locul perfect pentru pasionatii de sporturi de iarna, avand sute de km amenajati pentru traseele de ski si opt partii alpine. Trambulina de ski Holmen, se afla in partea de vest a orasului, avand o vedere panoramica asupra orasului. Aici se afla si cel mai vechi muzeu de ski din lume, deschis in 1923. Capitala Norvegiei este unul dintre orasele maritime de top, in timpul sezonului fiind acostate la chei numeroase vase de croaziera. Plajele orasului sunt superbe si au cea mai curate apa din Norvegia. Norvegia este recunoscuta pentru specialitatiile culinare pe baza de peste, heringi sau fructe de mare. Nu trebuie sa parasiti aceasta tara fara a gusta din carnea de ren, cerb sau cocos de munte. Cei ce doresc sa viziteze Oslo, trebuia sa stie ca acesta face parte dintre primele trei cele mai scumpe orase din Europa alaturi de Londra si Copenhaga, insa ajunsi aici cu siguranta nu vor regreta alegerea facuta. Opera Noua Opera a orasului Oslo a fost deschisa pentru public pe 12 aprilie 2008 in prezenta regelui Norvegian. Este o cladire de marmura si sticla proiectata de firma de arhitectura Snohetta. Nu numai ca arta superb dar acustica din interior este excelenta. AKKER BRYGGE Aker Brygge este unul din obiectivele cele mai populare ale oraului Oslo, atrgnd anual nu mai puin de 6 milioane de turiti. Zona Aker Brygge este situat lng mare, n vestul golfului Pipervika parte a fiordului Oslo, pe locul fostului antier naval Akers Mekaniske Verksted, nchis n 1982. nainte de 1984, anul cnd antierul naval a fost dat n funciune, locul era cunoscut sub numele de Holmen i adpostea cteva corporaii industriale.

Construcia zonei Aker Brygge a fost realizat n patru etape de ctre Aker Eiendom AS. n prima etap, sub ndrumarea arhitecilor Telje, Torp i Aasen, cteva cldiri industriale vechi au fost demolate, n timp ce numeroase sli din atelierele principale i-au schimbat destinaia n magazine. Prima etap a reamenajrii zonei Aker Brygge s-a ncheiat n 1986. Cea de a patra etap, ncheiat n 1998, s-a concretizat n ridicarea cldirii, care adpostete compania de asigurri Storebrand, orientat spre Munkedamsveien. Costul lucrrilor de refacere s-a ridicat la suma de 2,3 milioane kr. Proiectul de reabilitare a zonei Holmen a ctigat numeroase distincii i premii i constituie un exemplu demn de urmat oriunde n lume. nc din 1986, dup ncheierea primei etape de reamenajare, Aker Brygge a devenit un adevrat magnet pentru turitii din ntreaga lume, venii s viziteze capitala Norvegiei, prin poziia ocupat, ofertele culturale i de divertisment, magazinele, cafenelele, barurile i restaurantele cu vedere la mare i port i, nu n ultimul rnd, libertatea de micare asigurat prin interzicerea circulaiei auto n ntregul areal. Zona Aker Brygge cuprinde, de fapt, un mall cu magazine de firm, restaurante, cinema, teatru, centru de sntate, numeroase cldiri cu birouri i apartamente de lux, crora li se adaug un mic

port pentru ancorarea ambarcaiunilor particulare i un ponton pentru ferryboaturile cu destinaia Nesodden. Sectorul cuprins ntre unica arter de circulaie, exclusiv pietonal, i mare este podit cu scnduri de lemn, pe o lime de cca 10-14 m. Varietatea localurilor cafenele, baruri si restaurante din Oslo este remarcabila, tinand seama de numarul relative mic de locuitori. Ele au devenit la moda in ultimil timp, acum masa in oras fiind principala metoda de socializare. Majoritatea localurilor sunt pline in fiecare zi, rezervarea de locuri pentru cina (middag) fiind recomandata. In Oslo se gasesc cam toate mancarurile internationale, de la sushi si dim sum pana la tapa si enchiliada. Insa este mult mai interesant sa incercati numeroasele feluri de mancare traditionala norvegiana, pregatite cu ingrediente locale. Masa la restaurant in oras este destul de scumpa, in principal datorita taxelor mari din Norvegia. Luarea mesei la Oslo poate fi totusi o experienta placuta, serviciile si mancarea de buna calitate justificand partial nota de plata. Turistilor li se va oferi de obicei micul dejun (frokost) la hotelul unde sunt cazati, acest serviciu fiind de obicei inclus in pretul camerei. Micul dejun oferit consta din paine, branza, rosii, castraveti, oua fierte, alaturi de lapte, cafea, ceai si suc natural. Bufetele mai pretentioase pot oferi si oua prajite sau omleta, sunca, slanina, produse de patiserie si fructe. Pranzul (lunsj) este servit incepand de la ora 11:30, principalul fel fiind constituit de: sandviciuri din paine alba, cu crevete, maioneza si marar; paine cu oua prajite si somon afumat; paine neagra cu carne fripta, capere si sfecla. Principala masa a zilei este cina pentru care restaurantele deschid la 17 sau 18. In Norvegia, produsele de pe piata locala si din meniuri tind sa fie puternic influentate de anotimpuri. Toamna si iarna se servesc in special preparate din carne, tocanite consistente si fripturi cu tot felul de garnituri. Primavara si vara se servesc mancaruri mai usoare, mai mult platouri reci, cu scoici sau cu crevete, cu paine cu unt, maioneza si suc proaspat de lamaie. Pestii se gasesc din abundenta si sunt de foarte buna calitate, indiferent de perioada anului. Norvegia este renumita pentru somon, cod, dracul de mare, pestele-unditar, merlanul, macroul. Acesta din urma predomina in lunile de vara, fiind foarte apreciat in sudul Norvegiei, prajit sau la gratar, alaturi de cartofi fierti, un sos acrisor si salata de castraveti. In multe magazine ale orasului puteti degusta placinte calde cu peste (fiskekaker), pentru o gustare rapida. Supa de peste este o alta specialitate norvegiana, fiind de fapt o supa-crema cu multe legume proaspete si cu bucati de peste proaspat. Meniurile multor restaurante cuprind si mancaruri pe baza de vanat, mai ales toamna, oferind carne de ren, elan, fazan, cocos de munte, caprioara si cerb. Carnea este servita cu sos-crema, cartofi fierti si multe legume. Aproape toate restaurantele ofera carne frageda si gustoasa de miel norvegian. Ea este fiarta si servita cu praz, morcovi si telina sau sub forma de far i kal (miel in varza), fiert ore intregi cu sare si piper. Far i kal a fost desemnata mandria nationala norvegiana de catre opinia publica, fiind felul principal al cinelor de duminica din sezonul de toamna. Intre mancarurile traditionale, cea mai apreciata (sau blamata) mancare este lutefisk, care este carne de cod macerata in soda caustica (!), apoi clatita din nou si apoi gatita de obicei la cuptor sub supraveghere pentru a evita dezintegrarea ei. Un lutefisk perfect preparat are consistenta unei gelatine groase, alcatuita din mai multe straturi suprapuse de peste. El este servit sarat, impreuna cu

bucati de slanina, grasime lichida fierbinte, piure de mazare si cartofi fierti, cu paine (flatbrod), sos de mustar, branza bruna de capra. La lutefisk, majoritatea beau bere si unul doua paharele de akevitt, taria norvegiana. Alte mancaruri foarte populare sunt pinnekjott (costite de miel macerate si gatite la abur, servite cu cartofi fierti), smalahove (jumatate de cap de oaie) si rommegrot (un terci acrisor, servit cu unt topit, scortisoara si zahar, deseori cu carnati uscati si paine, si insotit de sucuri de fructe). Bauturile tari produse la nivel local, brennevin (vin de foc) ocupa un loc important in preferintele consumatorilor. Cea mai vestita si tare bautura este akevitt, un fel de snaps facut din cartofi, cu gust puternic de chimen si cu o mare concentratie de alcool. Este servit de obicei alturi de bere rece, fiind recomandata prudenta la consumarea lui. O alta specialitate locala este aperitivul Frost, obtinut din niste fructe asemanatoare ienuparului, numite krekling si care poate fi baut sec sau amestecat cu apa tonica. Mancarea si bautura Norvegienii mananca de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de fermieri manca de cinci ori chiar. Micul dejun include in general cereale si sandwich-uri cu branza, gem, hering, marmelada sau felii de carne. Sandwich-ul cu branza de capra este preferatul norvegienilor. Sandwich-urile sunt deasemenea mancate la pranz si la cinele tarzii. Cina este de obicei singura masa calda a zilei. Include supa, carne de animale sau peste, cartofi, legume si desert. Persoanele din orase iau cina seara in timp ce fermierii o mananca la mijlocul zilei. Norvegienii beau cafea in timpul zilei si mai ales dupa masa. Multor norvegieni le place berea, care este deseori servita cu un lichior incolor numit aquavit. Ceaiul, laptele si bauturile racoritoare sunt deasemenea populare in Norvegia.

Renumita statiune Lillehammer care si-a castigat faima internationala odata cu ocazia organizarii Olimpiadei de Iarna din anul 1994. Situat in nordul lacului Mjosa (cel mai intins lac norvegian), Lillehammer ii incanta pe vizitatorii sai prin remarcabilul muzeu norvegian in aer liber Maihaugen, care expune peste 120 de constructii tipic norvegiene (sec.1519) din Valea Gudbrandsdalen, inclusiv o biserica de lemn si 2 ferme, si peste 30 mii de artefacte. Muzeul reprezinta munca de o viata a unui medic dentist Anders Sandvig, care este si singurul cetatean de onoare al orasului. De asemenea, Arena Olimpica Lysgrdsbakken (cu o capacitate de 40 mii locuri) si partia de sarituri reprezinta inca un simbol al statiunii. Dupa turul statiunii, pornim de-a lungul vaii Gudbrandsdalen pana la Dombas apoi traseul nostru continua printr-un peisaj montan dominat de creste sclipind de ghetari si cascade surpriza. Facem un scurt popas in fata Trollveggen, "Zidul Trolilor", cel mai lung masiv muntos apoi incepem ascensiunea pe spectaculosul Trollstigen sau Drumul Trolilor, printr-un peisaj care ne va tine cu sufletul la gura. Vinstra este atat numele unui oras cat si numele raului ce strabate aceasta asezare in Gudbrandsdalen. Asezare geografica

Orasul se gaseste in zona Nord-Fron,regiunea Oppland, Norvegia si este centrul administrativ al zonei Nord-Fron. Raul Vinstra vine dinspre vest si intra in Gudbrandsdalslagen, prin orasul Vinstra. Distanta fata de capitala Norvegiei, Oslo: 220km nord-vest.

Clima Vinstra are un climat de tip continental umed. Verile sunt blande, putin calde, cu temperaturi intre 20.1C si 21.5C. Iarna (incepand cu sfarsitul lui octombrie, inceputul lui decembrie) temperaturile ajung pana la o medie lunara de -5.4C. Atractii Vinstra Principalele atractii: Biserica Sdorp(1752), Cascada Flekkfoss (pe raul Flekka, in vestul regiunii), minunatele orase: Haugseter si Hattdalsseter, Parcul National Rondane, Fryvolln, Kvamsnysetrene, Prinsehytta, Vaga, Oystre Slidre, Sor-Fron. Acest festival cultural la Vinstra n Gudbrandsdalen este organizat de Peer Gynt Arrangement, n fiecare an n luna august. Principala atracie a festivalului este punerea n scen a piesei Peer Gynt pe muzica lui Grieg, pe malul lacului Gala. Aeroport Vinstra Cel mai apropiat aeroport este Garaina, la 236 km distanta.

Norvegia, dupa cum cred ca ati auzit sau vazut, este tara cascadelor si a . Trolilor. Norvegienii sunt indragostiti de un basm sau mai bine spus de mitologia vikinga pe baza careia s-a creat un basm.Atunci cand privesti cerul senin de vara cel mai adesea te gandesti care dintre acele multe stele de pe cer o fi Steaua Polara si cum o fi acolo sus in nord unde citesti in carti ca noaptea ajunge sa fie zi sau acolo sus unde se vede acel minunat joc de lumini intitulat aurora boreala. Dar acolo in nord, unde sunt toate aceste minunatii ale lumii se intalnesc si povesti infricosatoare, lasate mostenire de catre poparele stravechi : vikingii. Sa fii nordic inseamna sa visezi, sa crezi ca totul este posibil si sa demonstrezi acel posibil. Asa au ajuns norvegienii sa arate ca se poate merge cu o ambarcatiune rudimentara de paie din Chile pana in Insula Pastelui, cu barcuta Kon Tiki; asa au ajuns ei sa fie primii exploratori ai Polului Nord cu spargatorul de gheata Fram, si tot asa au ajuns primii locuitori ai tinuturilor, in jurul anului 1000, sa descopere America! Oslo, orasul unde sunt muzee care sa spuna toate aceste povesti, este si mai cunoscut de fapt pentru vestita Ceremonie de decernare a Premiilor NOBEL pentru PACE. Stiti de ce tocmai la Oslo ? Suedezii pentru a marca pacea dintre cele doua tari (Suedia si Norvegia) le-a oferit norvegienilor onoarea de a organiza in fiecare an ceremonia de decernare a premiului pentru pace in primaria din Oslo.Plecand din Oslo spre nord in cautarea luminilor nordice, trecem pe langa zeci de cascade, una mai spectaculoasa ca alta, mergem cu feryboat-ul ca sa ajungem pe partea cealalta a fiordului, si mai mergem pana ajungem la spectaculosul Geirangerfijorden(monument UNESCO). Pentru a ajunge in Tara Trolilor trecem prin Valea Romsdal, printre numeroase atractii ca Sognefiord(cel mai mare fiord din lume, avand o lungime de 204 km), Innvikfiord, Nordfiord, Trollstigen, Dalsnibba, Geirangerfiord, si Trolltindane.De la Geiranger incepe Drumul de aur

(Golden Route): Drumul Vulturilor (sau Orneveien, de la Geiranger la Eidsdal), Drumul Trolilor (sau Trollstigen, de la Eidsdal la Andalsnes) si Valea Romsdal (de la Andalsnes la Dombas). Trollstigen, cum este numit in norvegiana, ofera o priveliste spectaculoasa asupra muntilor Reginei, Regelui si Episcopului. (foto. 1,2)Acest drum este in top 10 cele mai periculoase drumuri din lume.Legenda trolilor este mai vie aici ca in intreaga Norvegie. Se pot admira statui in marime ,,naturala a creaturilor dar si miniaturi. Pe marginiea intregului drum sunt sute de mini statui ale trolilor, unele, spun legendele, sunt troli pietrificati, iar altele sunt pur si simplu facute din pietricele de catre turistii ce trec pe acest drum. Crearea unui trol aici are o amploare aproape la fel de mare cum o are aruncarea unui banut intr-o fantana secata (si nu uitati de dorinta) la noi.Dar ce sunt trolii? Trolii sunt creaturi din mitologia norvegiana care au disparut din cauza sensibilitatii acestora fata de soare. Legenda spune ca acestia nu aveau voie sa apara ziua din cauza ca soarele ii impietrea si trebuiau sa se ascunda in pesteri, dar din prostie acestia toti au iesit si astfel s-a ajuns la dispritia lor. Trolul este o fiin asemanatoare unui urias, dar putiiin mai mica, despre care se spune ca vneaz oameni, noaptea. Trolii sunt descrisi ca nite fiine cu o inteligent redus. In Scandinavia sunt multe locuri denumite dupa acestia, cum ar fi: orasul suedez Trollhttan (boneta trolului) , legendarul munte Trollkyrka (biserica trolului). In Norvegia cele mai faimoase sunt: Trollfjorden, Trollheimen, Trollhetta, Trollstigen, Trolltindan and Trollveggen. Inainte de a incepe Drumul Trolilor, se face popas la un local cu suveniruri, restaurante etc unde exista o statuie in marime naturala a unui trol, statuie ce reprezinta maxim de interes pentru turisti. (frumos prietenul meu nu ? foto.3 ) In concluzie, daca mergeti in Norvegia nu ratati acest drum, este riscant, spectaculos, traversat de o cascada- a trolilor bineinteles, impanzit de creaturi mistice, si mergand pe legenda locului, poate va intalniti cu vreun trol in drum vreodata , cine stie?! Acum, ca pentru final, ati auzit vreodata de expresia romaneasca ,,arati ca o troala? Trollstigen este situat in inima provinciei Romsdal si este una dintre cele mai vizitate atractii turistice din Norvegia. Soseaua de inalta altitudine strabate piscuri muntoase enorme. Nume ca Kngen (Rege), Dronningen (Regina) i Bispen (Episcop) par sa confirme maiestatea lor in aceast peisaj montan deosebit. Scurta traversare cu ferryboatul de la Linge la Eisdal. Continuam spre Geiranger unde ne vom imbarca pentru o croaziera de 1 ora pe fiordul Geiranger - inclus in Patrimoniul UNESCO, cel mai spectaculos si cel mai fotografiat din Norvegia. Frumusetea sa este data de formatiunile muntoase inguste si abrupte care se ridica la peste 1400m altitudine si coboara la 500m sub nivelul marii. Vor putea fi admirate numeroase si spectaculoase cascade.

Despre Geiranger Geiranger este un orasel aflat in More og Romsdal, iar Geirangerfjord este unul dintre cele mai frumoase fiorduri continentale. Din 2005, Geiranger se afla pe lista UNESCO de patrimoniu mondial. Al treilea cel mai mare port pentru vase de croaziera al Norvegiei primeste in fiecare an in jur de 160 de vase, in timpul sezonului care dureaza patru luni. Sezonul turistic dureaza din mai pana la inceputul lunii septembrie, iar in afara sezonului Geirander este un tinut linistit. Puteti face o excursie pe apele fiordului, sau pe drumurile serpuitoare formate dintr-o succesiune de curbe "ac de par" pana la muntele Dashiba, Flydalsjuvet sau Ornesvingen. De aici aveti privelisti fantastice al etinuturilor de la poale.

Fiordul Geiranger este unic - combina peisaje formate in ultima Epoca Glaciara cu cele formate pana in timpuri recente. Fiordul si muntii sunt exemple superbe de peisaj format de ghetari tineri. Totodata, Geiranger se afla sub o amenintare constanta - muntele Akerneset se erodeaza treptat si ar putea cadea in fiord, creand un val tunami care ar distruge centrul orasului Geiranger. Cascada Brudeslret Cunoscuta si ca Voalul Miresei, aceasta cascada poate fi vazuta din feriboturi si din croazierele pe fiord. Volumul de apa a acestei frumoase cascade depinde de cantitatile de precipitatii. Fiordul in forma de sarpe Geiranger este localizat intre 2 sate micute Geiranger si Hellesylt, cu cascade cu nume romantice gen "Cele 7 surori", "Valul Miresei". In jurul Geiranger-ului sunt locuri abandonate pentru drumetii, cascade si cateva puncte frumoase. Briksdal, cel mai mare ghetar de pe continent,cu o lungime de 100 km. si o latime de 30 km. Ghetarul Briksdal coboara abrupt de la 1200m pana in valea Briksdal, oferind vizitatorilor o priveliste incantatoare intr-o oaza de frumusete naturala. Sognefjord Sognefjord, cunoscut i ca Sognefjorden, este cel de-al doilea fiord ca mrime din lume, dup Scoresby Sund din Groenlanda, fiind n acelai timp i cel mai mare fiord din Norvegia. Gura sa marin se gsete la aproximativ 72 de kilometri de oraul Bergen, avnd o adncime de circa 100 m, dar fiordul are o profunzime de 203 km n interiorul rii ajungnd pn la oraul Skjolden. Diferena de nivel maxim este de 1.308 m, ntre nivelul mrii i altitudinea maxim atins, iar altitudinea medie a falezelor, de-o parte i alta a ntregului fiord se apropie de 1.000 de metri. Limea medie a braului principal al Sognefjord este de aproximativ 5 km, dar braele secundare sunt mult mai nguste. Sognefjord este o creaie de eroziune glaciar a ghearilor care, cu mii de ani n urm au acoperit Alpii Scandinaviei. n timpul erelor de nclzire a climei, ghearii au nceput s coboare spre mare, pe vlile rurilor deja existente sau creendu-i singuri vi de scurgere pe care le-au adncit. La gura de varsare n mare, acest fiord este relativ puin adnc datorit existenei unui prag format din morenele depuse de ghearii de odinoar. Acest prag separ n bun msur apele mai calde ale fiordului de cele mai reci ale Oceanului Atlantic, realiznd o zon de mini-climat sensibil mai favorabil vieii de-a lungul ntregului parcurs al fiordului. Ca urmare, peisajul acestui fiord n zona de contact cu apele oceanului este arid, dar nspre interior este bogat n de pduri, livezi de pomi fructiferi, fiind presrat cu nomeroase aezri. Zona acestui fiord este bogat n vestigii vikinge. Sognefjord este, dupa Scoresby Sund din Groenlanda, cel mai adanc fiord din lume (avand o adancime maxima de 1300 m) dar si cel mai lung, intinzandu-se pe o lungime de 200 de km. Ceea ce mi s-a parut foarte spectaculos la acest fiord este faptul ca este inconjurat de munti foarte abrupti ce se ridica direct din apa pana la inaltimi de peste 1000 m. Spectaculozitatea peisajului alterneaza pe anumite portiuni cu mici asezari pitoresti, ferme sau livezi ale oamenilor care traiesc pe tarmurile fiordului in oraselele Flam, Balestrand, Gudvangen, Ardal sau Gaupne. Bergen este un ora n judeul Hordaland, vestul Norvegiei. Oraul are aproximativ 239.209 de locuitori i este al doilea cel mai mare ora din Norvegia.

Cartierul "Bryggen" din Bergen a fost nscris n anul 1979 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Bergen a fost fondat n 1070 de Olav Kyrre i a fost considerat capitala Norvegiei pn n 1299. Geografie Oraul are o suprafa de 465 km i este situat pe coasta de sud-vest a Norvegiei, ntre de syv fjell (cei apte muni). Oraul este renumit pentru nivelul nalt de ploaie/precipitaie - n general, pentru fiecare zi fr ploaie, sunt dou cu ploaie. Precipitaie anual medie este de 2250 mm. Cea mai lung perioad de ploaie nentrerupt a fost ntre 3 ianuarie i 26 martie 1990, cnd a plouat zi-de-zi pentru aproape trei luni. Politic Din 2000, Bergen este administrat de un guvern municipal (byrd n norvegian). Guvernul este compus din cinci comisari care sunt alei de un consiliu al oraului, autoritatea suprem din Bergen. Cartierul Bryggen n forma lor actual, depozitele de mrfuri din cartierul Bryggen ("chei", "ponton") au fost construite n 1702, dar primii comerciani germani s-au stabilit acolo deja prin anii 1230. Strinii nu aveau voie s locuiasc n ora, cu excepia sezonului de var, dar germanii au primit permisiune special s stea i iarna ncepnd cu anul 1278. Comerul din Bergen a fost astfel dominat de germani, care au intrat n Liga Hanseatic. Biroul German din Bergen era condus de un consiliu ales de comercianii germani, care aveau o societate paralel celei norvegiene. Distincia principal era faptul c germanii erau toi brbai, neavnd voie s se cstoreasc. Ucenici veneau din Germania, i ntr-un timp cnd barierele sociale erau destul de stricte, puteau s urce pe scara social, dup care se ntorceau n Germania unde i ntemeiau familie. n 1615 erau 119 case germane n Bryggen, dar n 1736 mai erau doar 17. Biroul german a fost nchis n 1754 i nlocuit cu Biroul Norvegian- numit mai trziu Biroul Bergen- care a fost nchis n 1899.[1] ntre 1172 i 1702 Bryggen a ars de 7 ori. Fiecare dat, cldirile au fost reconstruite dup modelul original. n 1927, cartierul a fost numit patrimoniu naional, dar a fost distrus n marea sa majoritate de o explozie puternic n 1944, i de alte dou incendii (1955 i 1958). Fundaia Bryggen a fost fondat n 1962, ea avnd ca scop s pstreze cartierul n condiii ct mai bune. Bryggenul este si punctul de pornire a fiordurilor. Aceste fiorduri adanci, inguste sau largi, cu munti acoperiti de zapada ce se reflecta in apa si cascade ce curg pe marginile stancoase reprezinta un punct de atractie atat pentru turistii internationali, cat si pentru norvegieni. Bryggen a fost fondat in anul 1070 de catre regel Olav Kyrre. Este un oras vechi hanseatic situat intre sapte munti. Pentru multa vreme a fost cel mai important oras al Norvegiei in ceea ce priveste comertul, traficul maritim si industria. Vasele veneau cu peste din nord si cu cereale de la sud, urmand a fi comercializate in Bryggen. Pentru o perioada de timp a fost si cel mai mare oras din toate tarile nordice, iar comertul si traficul maritim a facut din acest oras si unul dintre cele mai importante din Europa. Locuitorii nu au uitat trecutul glorios cu care orasul natal al compozitorului Edvard Grieg inca se mandreste. Byrggen a fost numit Orasul Cultural European al anului 2000. Daca ajungi in oras de pe mare, te vor intampina faimoasele chei hanseatice ale orasului.

Incendiile au parjolit dintotdeauna orasul, insa a fost reconstruit de fiecare data in acelasi stil. De aceea orasul pastreaza si astazi imaginea de la inceputuri. Birourile enorme ale Hansei au existat sute de ani in Bryggen si au constituit un oras in sine. Bryggen reprezinta o mostenire culturala mondiala, acesta fiind si motivul pentru care a fost inclus de UNESCO pe lista oraselor patrimoniu mondial. Barcile rapide si confortabile asigura transportul spre Geirangerfjorden si insulitele stancoase de-a lungul coastei. Obiective turistice Bergen Centrul Stiintific Vilvite Sponsorizat de stat si de cateva companii industriale mari, acest centru nou prezinta expozitii interactive pe teme stiintifice, tehnologice si matematice. Exista o expozitie speciala despre vreme, ocean si energie, impreuna cu 75 de masinarii interactive si diverse experimente. Ulriksbanen O telecabina care urca pana in varful muntilor Ulriken, cei mai inalti munti din jurul orasului. Docurile Bryggen Intre anii 1350 si 1750 aici au fost docurile hanseatice si un centru de comert. In pofida neglijentei si a incendiilor, s-aumai pastrat cateva cladiri din lemn, care acum se afla pe lista UNESCO de patrimoniu mondial. Daca va plimbati pe alei va veti face o impresie despre infatisarea orasului in Evul Mediu. Exista cateva muzee despre istoria Bergen si Bryggen, insa aspectul cel mai interesant este faptul ca aceste cladiri sunt inca functionale. Hardangerfjorden, Sognefjorden,

Muzeul Theta In timpul primei jumatati al celui de-al doilea razboi mondial, grupul Theta format din tineri cu varste intre 19 si 22 de ani a reusit sa stabileasca o legatura radio cu Londra si sa raporteze miscarile flotei germane in Norvegia. Sediul central si statia radio se aflau chiar in centrul orasului ocupat, insa a ramas activ timp de doi ani, inainte de a fi descoperit de nazisti. In anii 1980 micuta camera a fost restaurata, fiind probabil cel mai mic muzeu al tarii. Fortul Bergenhus Fosta resedinta a regelui, fortul Bergenhus este unul dintre cele mai vechi si mai bine pastrate forturi din Norvegia. Dateaza de la sfarsitul secolului XII si se afla aproape de terminalul international de feriboturi. Sala regala Hakonshallen a fost construita intre 1217 si 1261. Spre deosebire de alte structuri din fort, structura salii inca este integra. Astazi este folosita pentru serate regale. Acoperisul a fost reconstruit dupa o explozie in cel de-al doilea razboi mondial. Turnul Rosenkrantz din apropiere arata exact la fel ca in secolul XVI. Terenul castelului este un parc in care va puteti relaxa si manca peste, avand si o vedere frumoasa a golfului.

Floibanen Floibanen este un funicular care urca pe muntele Floyen, unul dintre dealurile care inconjoara Bergen. De aici aveti o priveliste minunata a orasului. Peste 1,2 milioane de persoane au urcat cu acest funicular in 2007, devenind o atractie majora a orasului. Gamlehaugen Castelul de la Gamlehaugen a fost resedinta lui Christian Michelsen, fostul prim ministru care a eliberat Norvegia de conducerea Suediei, printr-o disolutie pasnica a tratatului din 1905. Astazi castelul este resedinta familiei regale in Bergen. In jurul castelului este un mare parc, foarte popular. Cu o populaie de doar 240.000 de locuitori, Bergen, al doilea ora ca mrime al Norvegiei, i ntmpin turitii cu aproximativ 240 de zile de ploaie pe an dar i cu peisaje ce i i-au rsuflarea. Situat ntre apte muni, Bergen i-a adjudecat titlul de "primul ora din lume la numrul de precipitaii anuale", cu o medie de 2250 mm/metru ptrat. Explicaia este una simpl: dat fiind c se alf nconjurat de atia muni, curenii de aer venii dinspre Marea Nordului nu se pot ridica suficient aa c formeaz nori de ploaie i cresc umiditatea chiar i pn la 100%. Norvegia este una dintre cele mai scumpe ri din Europa aa c trebuie s te atepi la preuri pe msur, att la cazare ct i la mncare. Unul dintre cele mai faimoase locuri din Bergen este piaa de pete din Bryggen. Se ntampl n fiecare zi ncepnd cu ora 10 i nu se aseamn cu nici o astfel de pia din Europa n special pentru ca petele nu este proaspt prins ci gata preparat n numeroase feluri. La standuri vei gsi doar pete care se gsete n Marea Nordului: somon, rechin, crevei i chiar balen. Pe lng acestea, n pia se mai vnd i produse din carne de ren sau elan, blnuri, pulovere handmade dar i numeroase suveniruri. n ncercarea de a-i vinde produsele lor, majoritatea vnztorilor i dau cate-o bucic de pete pentru degustare, aa c dup ce dai o tur prin toat piaa nu i va mai trebui alt mic dejun. Dei cnd spui Bryggen te gndeti la zona portuar, numele reprezint de fapt doar csuele vechi i colorate de pe partea dreapt a docurilor. Majoritatea sunt acum magazine de suveniruri, unde vei gsi o grmad de lucruri interesante, de la Super Moose (un elan de plu mbrcat n costumul lui Superman) la troli care mai de care mai haioi, de la globuri pentru pomul de iarn la caschete i sbii de vikingi i de la umbrele la cni cu capete de reni n relief crora li se aprinde nasul cand se toarn o butur fierbinte n interior. Bryggen este sub patrimoniul Unesco iar numele n limba norvegian nseamn de fapt "debarcader". O alt atracie pe care nu trebuie s-o ratezi n Bergen este drumeia pe muntele Floyen. Pentru aproximativ 35 de coroane poi lua funicularul iar n doua minute eti sus pe munte. Panorama asupra oraului este superb iar dac ai noroc sa nu ploua poi vedea munii care inconjoar Bergenul dar i fjordurile din apropiere. Dac te pasioneaz muntele, n loc s te plimbi pe creasta muntelui Floyen, poi s te aventurezi spre muntele Ulriken, cel mai nalt din zon. Drumeia dureaz n jur de 2-3 ore, este destul de lejer i sigur iar peisajele sunt de vis. Pe marginea crrii vei descoperi zmeur i fragi, iar in desiurile din pdure vei gsi mure. De pe muntele Ulriken poi cobor napoi n Bergen cu telecabina. Norvegia este cunoscut pentru rdcinile sale vikinge. Lng Bergen se afl una dintre puinele biserici medievale din lemn care au mai rmas pe ntreg teritoriul Scandinaviei. Fantoft Stave Church se afl la civa kilometri de ieirea din Bergen iar ca transport pn la ea poi alege autobuzul sau mersul pe jos. Plimbarea pn acolo este o adevrat provocare din cauza vremii instabile dar i a urcuului, ns merit nu numai pentru faptul ca aa vei vedea o parte din stilul de

via al norvegienilor ci i pentru faptul ca vei ntalni pe drum o grmad de supermaketuri cu preuri mult mai mici dect cele din Bergen. Biserica Fantoft se afl n pdure iar intrarea cost 40 de coroane. Un lucru important pe care trebuie sa l mai tii este ca Norvegia are o legislaie foarte dur n ceea ce privete consumul de alcool, aa c rafturile cu buturi alcoolice se nchid n fiecare sear la ora 7 n supermarketuri. De asemenea, preurile bauturilor sunt foarte ridicate la terasele i restaurantele din ora, o simpl bere pornind de la 60 de coroane. Bergen cel de-al doilea oras al Norvegiei, este o destinatie istorica si arhitectonica deosebita. Orasul se afla in fata marii si aproximativ 500 de mii de turisti viziteaza Bergen-ul anual, atrasi de frumusetea regiunii si de accesibilitaea fiordurilor spectaculoase ale Norvegiei. Portul orasului Bergen a avut un rol important pentru dezvoltarea orasului de-a lungul timpului. Principalele atractii: Biserica Sfanta Maria -aceasta e cea mai veche cladire a orasului, anumite parti, datand din anul 1130; Fortareata Bergenhus si Turnul Rosenkrantz, construit in jurul unei fortificatii medievale din anul 1563); Orasul are o suprafaa de 465 km si este situat pe coasta de sud-vest a Norvegiei, ntre de syv fjell (cei sapte munti). Orasul este renumit pentru nivelul nalt de ploaie/precipitatie - n general, pentru fiecare zi fara ploaie, sunt doua cu ploaie. Precipitatie anuala medie este de 2250 mm. Cea mai lunga perioada de ploaie nentrerupta a fost ntre 3 ianuarie si 26 martie 1990, cnd a plouat zi-de-zi pentru aproape trei luni. Despre Aurland Aurland se afla cam la 200 Km de coasta de vest, in partea de sud est a districtului Sogn og Fjordane, de-a lungul fiordurilor Aurlands si Naeroy . Acestea din urma sunt prelungiri a celui mai mare si mai adanc fiord din lume Sognfjord . Cea mai mare parte a zonei este compusa din fiorduri si munti cu regiuni mici de populatie concentrate pe vai. Natura din jurul orasului este salbatica si frumoase cu munti ajungand pana la o inaltime de 1800 de metri. Exista si doii ghetari permanenti: Storskavlen and Blaskavlen. Climatul este caracterizat de ierni blande la altitudini mai joase, primaveri timpurii si veri caldute. Aurland este si una dintre cele mai secetoase zone ale Norvegiei cu putine precipitatii. Flora din zona este bogata si foarte variata. Raul Aurland este binecunoscut pentru pastravul sau. Turismul a aparut in aceasta zona inca de la mijlocul secolului 19 sub forma pescuitului sportiv si a vanatorii. Turistii din Anglia erau cei mai multi si de aceea se gasesc si acum dealuri, cabane si locuri de pescuit cu nume englezesti. Mai tarziu au aparut si turistii care veneau aici pentru peisaje si care au dat nastere locurilor de munca in transport si cazare.

DANEMARCA

Regatul Danemarcei Forma de guvernamant: monarhie constitutionala

Suprafata: 43.094 km 2 Populatie: 5.350.000 locuitori (danezi - 95%, alte nationalitati 5%) Limba oficiala: daneza Alte limbi vorbite: alte limbi scandinave, engleza, germana Religie: luterana (87%), romano-catolica (1,7%), islamica Capitala: Copenhaga (1.800.000 locuitori) Bancile din Copenhaga sunt deschise in zilele lucratoare intre orele 9:30-16:00, exceptie facand joia, cand programul se prelungeste pana la 18:00. Multe oficii de schimb valutar, printre care si cele din Gara Centrala si din aeroportul Kastrup, lucreaza insa pana la 22:00. In celelalte orase daneze, orarul bancilor poate diferi usor, asa ca e mai bine sa verificati la fata locului. Danemarca (danez Danmark) sau Regatul Danemarcei (Kongeriget Danmark) este din punct de vedere geografic cea mai mic i cea mai sudic ar a Europei de Nord, i de asemenea cea mai veche. Aflat la nord de Germania (singurul vecin terestru), la sud-vest de Suedia, i la sud de Norvegia, se afl la 560000N, 100000E n Scandinavia aflat n Europa de Nord, dar nu n Peninsula Scandinav. Danemarca se afl la limita dintre Marea Baltic i Marea Nordului, i e format dintr-o peninsul numit Iutlanda (Jylland) legat de Germania de nord, insulele Funen (Fyn), Zealand (Sjlland), Bornholm (Bornholm) i numeroase insule mai mici, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez. Danemarca este o monarhie constituional i face parte din Uniunea European. Groenlanda i Insulele Faroe sunt teritorii daneze autonome.

Etimologia cuvntului Danemarca (danez Danmark) este nesigur, existnd puine surse, iar experii avnd dou interpretri asupra numelui. Ambele susin c terminaia -mark nseamn pdure virgin (teritoriu nelocuit). Cuvntul pare a proveni din cuvntul german/francez Danemark, unul dintre marurile organizate de Charlemagne n jurul anului 800 n partea sudic a insulei Iutlanda. Danemarca este constituit din peninsula Iutlanda (Jylland) i 443 insule care au primit nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjlland) i Funen (Fyn). Insula Bornholm se afl mai la est de restul rii, n Marea Baltic. Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leag Zealand de Suedia, Marele pod al centurii leag Funen de Zealand, i Micul pod al centurii leag Iutlanda de Funen. Feriboturile fac legtura cu insulele mai mici. ara este n cea mai mare parte plat, cu mici zone nalte, cel mai nalt punct natural fiind Mllehj, la 170,86 de metri. Alte dealuri n aceai zon, la sud-est de rhus sunt Yding Skovhj cu 170,86 metri nlime i Ejer Bavnehj cu 170,77 metri. Suprafaa apelor interne este de 210 km (Danemarca de Est), respectiv 490 km (Danemarca de Vest). Climatul este temperat, cu ierni blnde i veri rcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase, avnd temperaturi medii n jur de 0,5 C, iar verile sunt rcoroase, cu medii de 16 C. Vntul sufl foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii i mai slab vara. Danemarca are, n medie, 170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi aprnd n lunile septembrie, octombrie i noiembrie.[9] Oraele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (n Iutlanda) i Odense (pe Funen).

Subdiviziunile Danemarcei Danemarca este mprit n 5 regiuni (danez regioner, singular: region) i 98 de comune. Regiunile au fost create n 1 ianuarie, 2007 ca parte a Reformei Municipale Daneze, pentru a nlocui organizarea tradiional a rii n 13 amtere i 270 kommuner (echivalentul comunelor). Insulele Feroe i Groenlanda sunt, de asemenea, parte a Regatului Danemarcei, dar sunt regiuni autonome care se auto-guverneaz. Politic Danemarca este cea mai veche monarhie din Europa. n 1849 a devenit o monarhie constituional odat cu adoptarea unei noi constituii. Monarhul este eful formal al statului, un rol mai mult ceremonial, deoarece puterea executiv, exercitat de monarh, este exercitat prin cabinetul de minitri, primul ministru fiind primul ntre egali (primus inter pares). Puterea legislativ este deinut att de monarh ct i de Parlamentul danez, cunoscut sub numele de Folketinget, care este constituit din (nu mai mult de) 179 de membri. Puterea judectoreasc este deinut de Curtea danez. Alegerile pentru parlament trebuie s aib loc la interval de maxim patru ani, dar primul ministru poate cere alegeri anticipate. Dac parlamentul d un vot de nencredere primului ministru, ntregul guvern demisioneaz. ara este deseori condus de guverne minoritare. n Danemarca este practicat votul universal i n toate chestiunile, legea danez consider femeile egale brbailor. Pedeapsa cu moartea a fost abolit n Danemarca n 1930. A fost reintrodus pentru scurt timp dup al doilea rzboi mondial, la presiunea public. 46 de oameni au fost executai pentru crime de rzboi, dup care pedeapsa cu moartea nu a mai fost aplicat ani ntregi. n cele din urm n 1978 a fost din nou abolit. Este ilegal prin lege extrdarea unei persoane ntr-o ar unde ar fi sub riscul pedepsei cu moartea. Economie Are o economie de pia modern, ce cuprinde agricultur de nalt performan, industrie pe scar larg i redus modern, un sistem social bine pus la punct, un nivel de trai ridicat, o moned naional stabil i o dependen ridicat de comerul extern. Danemarca este un exportator net de alimente i energie i are un excedent extern confortabil. 75% din muncitorii danezi fac parte dintr-un sindicat afiliat Confederaiei daneze a sindicatelor. Relaiile dintre sindicate i angajatori sunt de cooperare: sindicatele joac un rol important n managementul locului de munc, i sunt reprezentate n majoritatea consiliilor administrative ale companiilor. Regulile legate de orarul de munc i salarii sunt negociate ntre sindicate i angajatori, cu o implicare minim din partea guvernului. Guvernul a reuit s ating i chiar s depeasc criteriile economice pentru participarea la faza a treia (o moned european comun) a Uniunii economice i monetare a Uniunii Europene (EMU), Danemarca, ntr-un referendum n septembrie 2000, a confirmat decizia de a nu se altura celorlalte 12 ri membre ale UE care au adoptat euro. Chiar i asa, moneda danez rmne legat de euro. Danemarca s-a plasat de asemenea pe primul loc n topurile legate de mediul de afaceri electronic n ultimii doi ani.

Transporturi n ultimele decade Danemarca a fcut investiii enorme n construcia de drumuri i ci ferate care s lege Zealand de Malm, Suedia (Podul resund), i ntre Zealand i Funen. Principalul operator de transporturi pe calea ferat este Danske Statsbaner (Compania de Ci Ferate Daneze) pentru cltori i Railion pentru transporturi de marf. Copenhaga are un sistem propriu de Metro. Compania de transporturi naionale daneze (mpreun cu Norvegia i Suedia) este Scandinavian Airlines System (SAS), iar Aeroportul din Copenhaga este cel mai mare din ar. Legtura cu Insulele Faroe se face cu feribotul. Cultur Probabil cel mai faimos danez este de fapt un personaj literar englez: Hamlet, personajul piesei cu acelai nume de William Shakespeare, al crui decor este castelul real Kronborg n Helsingr, la nord de Copenhaga. Un alt danez binecunoscut este Hans Christian Andersen, cunoscut n Danemarca drept H. C. Andersen, un autor cunoscut mai ales pentru povetile sale pentru copii, precum Noile straie ale mpratului, Mica siren, i Ruca cea urt. Peninsula Iutlanda si cele 400 de insule ce o inconjoara formeaza una dintre cele mai mici tari din Europa - Danemarca, o tara abundenta in sate si orase pitoresti, castele si monumente istorice, si regiuni de coasta ce variaza de la plaje largi cu nisip pana la golfulete si fiorduri. Pe tot cuprinsul tarii, dealurile line si vaile ofera o gama larga de artactii - paduri umbroase de fag, zone inverzite, lacuri, dune de nisip si stanci albe asemanatoare cu cele din Dover, iar insulele sunt unice. Danezii au mare grija sa mentina curate zonele de coasta, in asteptarea turistilor. Pe langa cei 4.800km de plaje si insule aveti la dispozitie si trasee pentru ciclism. Satele adormite grupate in jurul bisericilor albe ocupa terenurile mlastinoase pe care creste iarba neagra, dealuri ondulatorii si ferme bogate presarate cu mori de vant si conace. Feriboturile asigura transportul intre continent si insule, in competitie cu podurile uimitoare precum cel care leaga Oresund de Suedia, lung de 16km. Atmosfera relaxata a Danemarcei face ca existenta vikingilor razboinici sa para ireala. Vizitatorii de astazi gasesc o Danemarca pasnica si neutra. Marcile sale sunt bunul gust, proiectele de clasa mondiala si standardele inalte. Pe langa faptul ca este foarte moderna, Danemarca pastreaza legaturile cu basmele, alimentate de marele povestitor Hans Christian Andersen. Castelele incantatoare si cladirile istorice sunt o vedere obisnuita in Danemarca. Copenhaga este un oras cu stradute pietruite si strazi medievale, insa si o viata de noapte animata. Dar cel mai bine este sa nu va opriti la capitala, ci sa va aventurati si in restul teritoriului tarii. Principalele atractii turistice Nu ratati statuia Micii Sirene de la intrarea in portul Copenhaga. Daca vedeti statuia pentru prima oara, este posibil sa ramaneti surprinsi de dimensiunile sale mici, insa statuia personajului cel mai popular din basmele lui Hans Christian Andersen este un simbol al orasului. Descoperiti patrimoniul viking al Danemarcei la Muzeul Barcii Vikinge din Roskilde, la 30km de Copenhaga, unde puteti vedea cinci barci antice salvate din apele portului. Vizitati faimoasa fabrica de bere Carlsberg, ce are un centru de vizitatori care va prezinta povestea companiei si a produselor sale.

 Palatul Amalienborg este resedinta de iarna regala aflata in centrul orasului Copenhaga. Incercati sa fiti prezenti la ora 12, cand are loc ceremonia de schimbare a garzii. Urmariti pasii lui Hamlet in Elsinore, locul in care castelul Kronborg din secolul XVI vegheaza peste apele Oresund si coasta daneza. Plimbati-va prin Christiania, comunitatea hippy independenta din Copenhaga, fondata in 1971, pentru cei care cauta un stil de viata alternativ. Desi reprezinta un "spin" in coasta autoritatilor, aceasta comunitate s-a dovedit a fi durabila. Explorati cel mai mare loc de inmormantare viking din orasul Alborg, care include si un castel, o catedrala si o manastire. Vara, faceti o excursie spre Arhus. Aici, resedinta de vara regala este castelul Marselisborg, care are portile deschise publicului atunci cand regina nu este prezenta. Tot in Arhus, faceti o plimbare prin centrul istoric, o colectie de cladiri datand de la Renastere pana la primul razboi mondial, aduse de pe tot teritoriul Danemarcei. Retraiti copilaria vizitand locul de nastere al marelui povestitor Hans Christian Andersen si casa in care acesta a copilarit. Puteti calari - acest lucru se poate face cu foarte mare usurinta in Danemarca. Exista cai de inchiriat si scoli de calarie aproape peste tot in tara. Multe scoli ofera vacante de calarie cu pensiune completa sau demipensiune. Opriti-va pentur un tratament de relaxare la una dintre statiunile raspandite pe tot teritoriul tarii. Unele dintre ele ofera tratamente medicale si fizioterapeutice, iar altele va ofera doar relaxare intr-un mediu frumos si linistit. Danemarca are facilitati excelente pentru pescuit, atat in apa dulce cat si sarata. Pescarii din porturi organizeaza expeditii de pescuit pe mare. Plaja in nud este un fapt obisnuit pe coastele Danemarcei. Doar pe plajele Henne Strand si Holmsland este interzis nudismul. Duceti-va copiii la Legoland in Billund, deschis din aprilie pana in octombrie. Printre multele atractii se numara zona tematica Atlantis. Gradinile istorice Tivoli sunt o atractie principala a orasului Copenhaga si sunt deschise din aprilie pana in septembrie. Urmariti istoria geologica a Danemarcei la Geocentrul Mons Klint de pe insula Sjaelland. Centrul prezinta evenimentele prin care s-au format taramul si marea tarii. Gastronomie Danezii nu obisnuiesc sa amestece mai multe feluri de mancare in farfurie, ci le tin intr-o ordine stricta. Data fiind pozitionarea geografica, nu este de mirare ca o parte importanta a bucatariei daneze o constituie crustaceele. Pe langa felurile traditionale, astazi mai sunt la moda si bucatariile franceze si internationale. In Copenhaga puteti gasi restaurante excelente, iar Alborg este renumit pentru numarul mare de restaurante. In majoritatea oraselor se gasesc standuri cu fast food, carnati, hamburgeri, bauturi racoritoare si bere.

Specialitati nationale - smorrebrod este un fel foarte popular, ce consta intr-o felie de paine neagra cu unt, o felie de carne, peste sau branza si o garnitura bogata. Acest fel se consuma cu furculita si cutitul, stand la masa. Popular este si pranzul-bufet, cu peste, carne, feluri calde, branza si dulciuri. Un mic dejun danez complet consta in mai multe sortimente de paine, chifle, dulceata si branza, adesea completat cu carne, oua fierte si produse de patiserie calde. In Danemarca se produc mai multe sortimente de bere, cele mai faimoase fiind Carlsberg si Tuborg. Akvavit este o bautura alcoolica populara, ce se consuma alaturi de mancare rece. Gastronomie Deliciile simplitatii Bucataria daneza este una nepretentioasa si hranitoare, bazandu-se pe ingrediente simple, fara combinatii surprinzatoare. Carnea si pestele pe de o parte , cartoful si cerealele pe de alta sunt aici alfa si omega in materie de gastronomie. De mai bine de 200 de ani, localnicii nu s-au plictisit sa puna pe masa painea de secara si carnea afumata de porc, alaturi de cate un pahar mare de bere. Foarte populare in arhipelag sunt vandgrd (terci din cereale cu apa, de regula din ovaz), gule rter (supa de mazare boabe), bleflsk (felii de carne de porc si de mere, prajite in grasime) si klipfisk (cod deshidratat). Culmea rafinamentului este atinsa de sdsuppe (supa de fructe), de galustele de carne sau peste prajite in crusta de aluat si de codul fiert, servit cu sos de mustar. Sandvis cu variatiuni Cel mai des intalnit preparat danez este fara indoiala smrrebrd (un sandvis format dintr-o singura felie de paine de regula de secara , unsa cu unt si garnisita cu felii de carne, branza etc.). Banal la prima vedere, acesta poate deveni un deliciu preparat din cateva ingrediente bine alese. Exista smrrebrd cu crevete, somon afumat, hering marinat, hering afumat, galbenus de ou, ridichi si arpagic, anghila afumata si omleta, carne de porc, varza rosie, mere si prune uscate sau pasta de ficat si castraveciori murati. Printre cele cateva inovatii daneze se numara deserturile kransekage (covrigi din aluat cu migdale) si blekage (sarlota de mere, cu crutoane si fructe confiate). Tuborg, frate cu Carlsberg Pe piata din Danemarca sunt disponibile peste 50 de tipuri de bere, oferite de peste o duzina de producatori. Cele mai cunoscute marci sunt insa Tuborg si Carlsberg, ambele produse de compania Carlsberg (a carei prima fabrica s-a infiintat in 1847). Pentru amatorii de tarie, danezii pun pe masa, de regula impreuna cu gustarile reci, o bautura numita snaps , obtinuta prin distilarea de cereale sau cartofi si condimentata cu chimen. Moneda cu prestanta regala Unitatea monetara locala este coroana daneza (DKK), care se divide in 100 de subunitati numite re . Economia regatului este stabila, iar inflatia se mentine relativ scazuta. In aceste conditii, puteti cumpara 100 DKK cu aproximativ 13 EUR, respectiv 16 USD. Cand se face plinul... Danezii sunt harnici din fire si incep ziua de lucru foarte devreme, ceea ce inseamna ca iau micul dejun in zori si servesc pranzul nu mai tarziu de ora 12:00. Cina se serveste si ea destul de repede, ultima ora decenta pentru o rezervare la restaurant fiind noua seara. Barurile si cafenelele sunt insa deschise pana tarziu. Note de plata incoronate

Preturile din Danemarca sunt accesibile doar pentru cetatenii britanici sau pentru cei din tarile scandinave. Restul lumii stramba insa din nas la vederea notelor de plata, destul de piperate. Alcoolul si tigarile sunt un lux, iar niste puncte de reper pentru un minimum de consumatie ar fi urmatoarele: o ceasca de cafea 14-25 DKK, o sticla de bere 20-35 DKK, un suc 10-15 DKK, un sanvis cu sunca 22-40 DKK, 1 km de drum parcurs cu taxiul 33 DKK. Mancarea si bautura Majoritatea danezilor mananca patru mese pe zi: micul dejun, pranzul, cina si o cina tarzie. La micul dejun se consuma cereale, branza sau oua. Cina, care include peste sau carne, este singura masa calda. Un meniu traditional de cina cuprinde rata umpluta cu mere si prune, servita cu varza rosie si cartofi fierti. La celelalte mese nu lipseste sandwichul, numit smorrebrod. Un sandwich poate avea forma de piramida formata din 20 de creveti pe o felie subtire de paine. Adeseori, danezii prepara un platou de sandwichuri ca o arta, fiecare cu aspect atragator si diferit. Danemarca este vestita pentru ruladele sale pufoase, placintele daneze. Se savureaza in mod deosebit o prajitura umpluta cu crema de cafea kringle. Desertul tipic este budinca de fructe de padure sau de orez. Danezii beau de obicei cafea la micul dejun si de-a lungul zilei, in pauzele de la servici. In timpul mesei se bea bere iar la ocazii speciale se bea aquavit, o bautura tare cu aroma de chimen. Istorie Cuvantul Danemarca apare inca din era vikinga, inscriptionat pe Piatra Jelling din anii 900, insa exista o mare diferenta intre ceea ce insemna in acea vreme Danemarca si teritoriile pe care le cuprinde astazi. In unele ere, cum ar fi in secolele XIII si XVII, Danemarca era o super-putere, cu o influenta la fel de importanta ca cea a celor mai mari state din Europa. Configuratia Danemarcei moderne este rezultatul a 400 de ani de pierderi de terenuri, abdicari si batalii pierdute. La mijlocul anilor 1800 au avut loc evenimente cruciale. In 1848 absolutismul a fost abolit, iar Danemarca a beneficiat de o constitutie si de parlament, insa in 1864 tara a fost invinsa de Prusia si a fost nevoita ss renunte la 40% din teritorii. Populatia Danemarcei a scazut de la 2,6 milioane la 1,6 milioane de locuitori. Ca o consecinta a infrangerii, Danemarca a adevenit o societatea aproape in totalitate omogena, in care locuitorii - cu exceptia celor din Islanda (care a devenit independenta in 1944), Insulele Faroe si Groenlanda - imparteau acceasi limba si cultura. Granitele actuale ale Danemarcei au fost stabilite cam prin 1864, iar granita dintre Iutlanda de sud si Germania s-a fixat in 1920. Neutralitatea politica i-a asigurat liniste Danemarcei in primul razboi mondial, insa nu si in cel de-al doilea razboi mondial, cand a fost ocupata de trupele germane. In 1949 Danemarca a fost unul dintre membrii fondatori ai NATO, iar in 1972 s-a alaturat Comunitatii Europene. Astazi, in pofida dimensiunilor relativ mici, Danemarca este o tara ce isi mentine importanta pe scena politica internationala. Informatii utile Daca veti conversa cu un danez acesta va vorbi cu siguranta in engleza. Pentru a intreba "Vorbiti engleza" folositi fraza "Taler De engelsk". Formula de adresare respectuoasa Hr si Fru aproape au disparut, locuitorii folosind cel mai adesea prenumele. In pofida formalitatii, danezii sunt foarte politicosi si dau dovada de bune maniere in public. Consumul de alcool in public este un fapt aproape normal in Danemarca, insa legile incep sa interzica acest lucru. De obicei se poate vedea semnul ce interzice alcoolul in anumite locuri, dar

este mai bine sa consumati alcool moderat, in special ziua. Ora locala pe teritoriul Danemarcei este GMT +1, iar in Insulele Faroe si Torshavn GMT.

Danemarca, e cel mai mic, sudic si vechi stat a Europei de Nord. Aceasta se afla la limita dintre Marea Baltica si Marea Nordului si e formata din Peninsula Iutlanda, insulele: Funen, Zealand, Bornholm si numeroase insule mici cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez. Obiectivele inscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt: Vertigiile istorice de la Jelling, Catedrala din Roskilde, Castelul Kronborg din Helsinger si Fiordul Glaciar de la Iiulissat. Capitala statului se afla la Copenhaga, fiind una din cele mai mari metropole din Scandinavia si una din cele mai vechi locuri din regiune. Orasul e impanzit de numeroase parcuri, gradini, piete si fantani, o plimbare pe jos reprezentand o adevarata placere. In Piata centrala a orasului se afla un complex de patru cladiri identice in stil rocco, unde se afla resedinta regala incepand din anul 1784. In incinta Palatului Christian se afla Muzeul Amalienborg, unde e expusa o parte din Colectia Regala. In fiecare zi la ora pranzului, regimentul de straja si fanfara regala defileaza intre Rosenborg Slot si Amalienborg. Unul dintre principalele simboluri ale orasului este Mica Sirena, situata la intrarea in port. Nelipsita de pe ilustratele si cartile postale daneze, aceasta a fost ridicata in cinstea lui Hans Christian Andersen, autorul povestii micii sirene. Parcul Tivoli, un parc de distractii situat in centrul orasului, gazduieste carusele, parasute si numerosi actori ambulanti. Periodic se organizeaza spectacole cu trupe traditionale daneze, cu orchestre simfonice sau cu trupe de balet. Al doilea oras ca marime din Danemarca il reprezinta, Aarhus, fiind in acelasi timp capitala regiunii Jutland. Centrul istoric al acestuia a fost foarte bine intretinut, putand fi vazute si astazi cateva muzee si biserici vechi, unde inca au loc slujbe. Principalul obiectiv turistic al orasului vechi este Den Gamle By, un muzeu in aer liber, cu 75 de cladiri restaurate, construite in stiluri diferite in sec XVII si XVIII. Forhistorisk Museum Moesgard, e o institutie culturala ce detine artefacte preistorice si ramasitele faimosului Om din Grauballe vechi de peste 2000 de ani. Odense, e capitala regiunii cu acelasi nume situata in nordul insulei Funen si unul dintre cele mai frumoase orase daneze, ce imbina foarte armonios strazile frumose cu patrimoniul cultural si cu viata de noapte trepidanta. Centrul orasului e format din strazi pietonale, magazine, cafenele si restaurante. Brandts Kladerfabrik, reprezinta centrul artistic si cultural al orasului, gazduind muzee, galerii, o biblioteca cu muzica, un cinematograf, baruri si o posta. Castelul Egeskov, e un castel medieval ce dateaza din 1554, in prezent fiindu-i adaugate si un labirint, un muzeu al veteranilor auto si un muzeu de jucarii. Acesta e locul nasterii scriitorului Hans Christian Andersen, fiind infiintate doua muzee dedicate acestuia, iar casa memoriala si biblioteca au expuse operele acestuia. Aalborg, e considerat a fi Parisul Nordului. Acesta e unul din cele mai importante centre comerciale, iar numarul mare de cladiri vechi creaza o atmosfera impresionanta. Cele mai vizitate locuri din oras sunt: casa lui Jens Bang, cea a lui Jorgen Olufsen, Aalborghus, Catedrala Budolfi si Manastirea Duhului Sfant, cea mai veche institutie de binefacere din Danemarca.

Elbjorn, spargatorul de gheata e un restaurant aflat in portul orasului. In interiorul vasului se afla un restaurant, un bar, un muzeu si un atelier de sticla. Alte atractii ale orasului sunt: Muzeul de Arta, Vechiul Cimitir Viking, Turnul Aalborg si Distileria Akvavit. Viata de noapte este foarte agitata, in centru orasului existand numeroase discoteci, cluburi si restaurante. Cazarea in Danemarca se poate face in hoteluri, hosteluri pentru tineret sau in campinguri. Hotelurile sunt foarte curate si confortabile, pretul unei camere fiind destul de mare, de peste 900 de coroane suedez. O camera dubla intr-un hostel poate varia intre 180 si 330 de coroane iar o varianta mai avantajoasa reprezinta camping-urile. Principala modalitate de transport, preferata de danezi o reprezint bicicletele, ele putand fi inchiriate de aproape oriunde contra unei sume de 50-200 de coroane pe zi plus un depozit de 300 de coroane. Bucataria daneza se bazeaza pe ingrediente simple precum carnea, pestele, cartoful si cerealele, fara combinatii iesite din comun. Cele mai populare mancaruri traditionale sunt vandgred, terci din cereale cu apa, bleflask, din carne de porc si mere prajite in grasime si klipfisk, cod deshidratat. Cele mai consumate bauturi sunt: berea, disponibila in peste 50 de tipuri, cele mai cunoscute fiind Carlsberg si Tuborg, snaps-ul, o bautura obtinuta prin distilarea cerealelor sau a cartofilor condimentata cu chimen. Danemarca, o tara a evolutiei, o tara a a respectilui. Este o tara ce poate supravietui peste timpuri, fiind una dintre cele mai vechi tari din lume. Danemarca este o monarhie constitutionala, fiind una dintre cele mai vechi monarhii din lume. Tara face parte din uniunea Europeana inca din 1973 fiind si un a dintre membrele fondatoare ale uniunii. Danemarca este cea mai mica tara din peninsula Scandinava. Clima face parte din zona temperata continentala cu influente marine, ierni destul de reci si veri racoroase, un loc excelent pentru ce i ce urasc caldura. Puterea administrativa a tari include teritori precum Insulele Feroe Groenlanda si regatul Danemarcei. Este o tara ce combina trecutul cu viitorului si asta ii defineste prin excelenta. Copenhaga este capitala si cel mai mare oras, este un oras unde originile nobile isi spun cuvantul. Groenlanda, un teritoriu administrat de catre Danemarca este cel mai putin populat loc din lume. Danemarca este constituit din peninsula Iutlanda (Jylland) i 443 insule care au primit nume. Dintre acestea, 76 nu sunt locuite. Cele mai mari insule sunt Zealand (Sjlland) i Funen (Fyn). Insula Bornholm se afl mai la est de restul rii, n Marea Baltic. Multe dintre insulele mai mari sunt legate prin poduri; Podul Oresund leag Zealand de Suedia, Marele pod al centurii leag Funen de Zealand, i Micul pod al centurii leag Iutlanda de Funen. Feriboturile fac legtura cu insulele mai mici. ara este n cea mai mare parte plat, cu mici zone nalte, cel mai nalt punct natural fiind Mllehj, la 170,86 de metri. Alte dealuri n aceai zon, la sud-est de rhus sunt Yding Skovhj cu 170,86 metri nlime i Ejer Bavnehj cu 170,77 metri. Suprafaa apelor interne este de 210 km (Danemarca de Est), respectiv 490 km (Danemarca de Vest). Climatul este temperat, cu ierni blnde i veri rcoroase. Iernile nu sunt deosebit de friguroase, avnd temperaturi medii n jur de 0,5 C, iar verile sunt rcoroase, cu medii de 16 C. Vntul sufl

foarte des, fiind mai puternic pe timpul iernii i mai slab vara. Danemarca are, n medie, 170 de zile ploioase pe an, cele mai puternice ploi aprnd n lunile septembrie, octombrie i noiembrie.[1] Oraele principale sunt capitala Copenhaga (pe Zealand), Aarhus, Aalborg (n Iutlanda) i Odense (pe Funen).

Istoria Danemarcei incepe aproape dinaintea sau daca nu sigur dinaintea istoriei egiptului, exista dovezi ca inca din anul 12.500 inainte de Hristos oamenii au locuit aceste meleaguri, un popr ce a supravietuit timpului, unul dintre cele mai vechi popoar din lume. Poate daca numim poporul danez la fel cum era numit in antichitate, poate atuncea aceste date prind mai multa veridicitate in fata dumneavoastra; danezi impreuna cu norvegieni erau numiti vichingi, si au fost unul dintre cele mai puternice popoare din lume si inca din preistorie acestia au fost cei mai buni navigatori. Studile recente arata ca nu Christofor Columb a fost descoperitorul Americii ci o ambarcatiune vikinga cu mult timp inaintea acestuia. Poporul danez a fost crestinat in 965 de catre Harald Blatand, poveste ce a fost imortalizata in pietrele Jelling. Dar teritoriul Danemarcei de azi a aprtinut mai multor popoare printre care si poporului german, dar indiferent de cate popoare auu stapanit aceste meleaguri acel spirit razboinic al Vichingilor a ramas in sangele locuitorilor. Constitutia Danemarcei a fost introdusa pe 5 Iunie 1849 astfel punand capat monarhiei absolute in vigoare inca din 1660, constitutia prevedea dezvoltarea unui parlament bicameral, restrangea puterile monarhului si stabilea principiul drepturilor civile. Chiar daca invazia Danemarcei de catre fortele naziste pe data de 9 Aprilie 1940 a durat doar doua ore, pana cand guvernul danemarcei a capitulat, asta nu inseamna ca nu au luptat, dar lupta a fost una de gherila si ascunsa, rezistenta danemarcei a reusit sa mute o mare parte din populatia evreiasca in Suedia. In 1943 supunerea Danemarcei sa terminat, acest stat a inceput sa nu mai aprovizioneze razboiul nebunesc al lui Hitler in nici un fel acestia au intors armele impotriva ocupantilor. dupa cel de al II lea razboi mondial Danemarca a devenit una dintre tarile ce au fondat Uniunea europeana cat si NATO. In ciuda dimensiunilor reduse ale tarii, Danemarca, a participat la toate marile operatiuni militare si umanitare din lume exemplele pot varia de la Bosnia la Korea . Danemarca este o tara care se prezinta convingator, iar clientii lor sunt in general multumiti. Pentru o tara cu o suprafata de aproximativ 40 000 de km2 (mai mica decat Letonia sau Lituania si pe care cei trei vecini nordici ai sai o fac sa para si mai mica) si a carei populatie abia daca insumeaza 5 milioane de locuitori, Danemarca se situeaza pe locul 25 in randul economiilor mondiale (cu mult inaintea Norvegiei, Finlandei, Arabiei Saudite, Hong Kong-ului, Africii de Sud, Iranului si Poloniei, printre altele). Chiar mai impresionant decat cifra PIB-ului total este faptul ca o mare parte a acestuia o reprezinta produsele de calitate, atat in industrie, cat si in agricultura. Danezii nu vand ieftin, insa mereu se gasesc amatori pentru produsele lor. Exporturile vizibile depasesc, de obicei, importurile vizibile. Succesele comerciale demonstreaza ca danezii se bucura de un nivel de trai ridicat. PIB-ul pe cap de locuitor, probabil cea mai uluitoare statistica, depaseste 32 000 $, detinand recordul intre tarile membre UE, cu exceptia Luxemburgului, care beneficiaza de anumite avantaje. Populatia

Danemarcei se afla pe locul sapte in lume in randul tarilor cu cea mai varstnica populatie si inregistreaza o crestere dintre cele mai lente. Danemarca este tara cu cele mai mici familii din lume (alcatuite din 2,2 persoane), iar locuitorii sai ocupa locul trei pe plan mondial in ceea ce priveste utilizarea telefonului si locul sapte intre cei mai mari bautori. De asemenea, este tara cu cea mai mare ocupare a fortei de munca din Europa (55,8%), intrecuta numai de Singapore in restul lumii. De ce se bucura danezii de atata succes? Ca s-o luam cu inceputul, ei au fost prin preajma de o lunga perioada de timp, iar tara nu este chiar atat de mica. Danemarca nu este numai cea mai veche monarhie din Europa, dar cuprinde Danemarca propriu-zisa, Insulele Faroe si inca o insula din emisfera vestica, deloc de neglijat, si anume Groenlanda. Aceasta ultima parte a regatului masoara 2 670 de km de la nord la sud si 1 050 de km de la est la vest. Nu este toata formata numai din gheata, pe 16% din suprafata, aceasta lipsind. Groenlanda a fost de fapt colonie daneza pana in 1953 si are propriul sau buget inca din 1979, insa ramane loiala regatului si este administrata de guvernul danez. Danezii, flexibili, le acorda locuitorilor din Groenlanda o autonomie considerabila. Acestia au propriul drapel, sunt scutiti de stagiul militar si nu au aderat la UE. Ca si in cazul Norvegiei, drepturile de pescuit tind sa complice procesul aderarii. Un acord similar exista si in cazul locuitorilor Insulelor Faroe, care au doi reprezentanti in Parlamentul danez si sunt reprezentati si in Consiliul Nordic. Cultura, Valorile Flexibilitatea, toleranta si discernamantul in afaceri sunt trei dintre cele mai importante caracteristici ale danezilor. Ei sunt in principal luterani, iar multe dintre valorile lor sunt protestante, impartasite de vecinii lor nordici. Cinstea, curatenia, etica muncii, egalitarismul, dreptatea sociala, drepturi egale pentru femei si spatiile publice ingrijite stau la baza existentei daneze. Insa in unele privinte, danezii se deosebesc in mod considerabil de alti nordici. Adesea priviti ca latini nordici, ei sunt mai comunicativi, nepretentiosi, expansivi si se integreaza mai usor in comunitatea internationala decat suedezii, norvegienii sau finlandezii. Consultarea cu colegii inainte de a lua o decizie este obligatorie, ca si in Suedia, insa danezilor le este mai la indemana acest lucru si apoi actioneaza rapid. Dupa incheierea discutiilor cuvenite, ei doresc autonomie si independenta. Danezii sunt de parere ca se pricep sa ia decizii, dupa modelul finlandez, intr-o maniera pragmatica si urmarind un anumit scop. Danezii sunt deseori ironici si sarcastici. Deoarece ei cred in egalitarismul absolut, savureaza franchetea usturatoare si ironiile inteligente. Orice forma de laudarosenie sau rezerva este taxata fara mila, la fel ca in Australia. Danezilor le place sa-si enumere cele zece porunci: Sa nu te crezi buricul Pamantului. Sa nu crezi ca esti egalul nostru. Sa nu te crezi mai destept ca noi. Sa nu te crezi mai bun decat noi. Sa nu crezi ca stii mai multe ca noi. Sa nu crezi ca insemni mai mult ca noi. Sa nu crezi ca ti se cuvine ceva. Sa nu razi de noi. Sa nu crezi ca ii pasa cuiva de tine. Sa nu crezi ca ne poti invata ceva. Totusi, daca aceste admonestari si avertismente vi se par teribile, retineti ca le puteti evita fiind potrivit de modest si moderat atunci cand tratati cu danezii. Intr-adevar, jovialitatea si stilul lor de afaceri aparent impasibil in general le face pe celelalte natii sa se simta in largul lor. Concepte, Stilul de conducere si statutul

Conceptiile fundamentale ale danezilor sunt in general in conformitate cu pozitia lor democratica si cu principiile protestante. Liderii se aleg pe baza realizarilor lor si a demonstrarii competentei tehnice. Ei trebuie sa fie rezervati si blajini si sa se consulte cu colegii. Tara detine foarte putine firme de proportii si are peste 5 000 de companii cu mai putin de 250 de angajati. Prin urmare, managerii din industria daneza tind sa devina proprietari-manageri, dupa cum exista multi proprietari-capitani de nave. Implicarea personala in afaceri are drept rezultat crearea unei opinii favorabile in privinta investitiilor interne si reinvestirea profitului in companii in scopul unei imbunatatiri a activitatii. Alte efecte secundare sunt dinamismul si avantul. Statutul are la baza calificarile, competenta si rezultatele, totusi materialismul este bagatelizat. Se pune accent pe prosperitate. Spatiul si timpul La danezi, notiunea de spatiu se refera la faptul ca ei functioneaza cel mai bine intr-un mediu vast, aerisit, bine proiectat si igienic. Birourile sunt in general aranjate cu gust si in culori vii. In ceea ce priveste timpul, danezii sunt punctuali, insa fara a face din acest lucru o obsesie. Danezilor le place sa serveasca pranzul devreme si au un program de lucru rezonabil. Ei isi petrec timpul liber in mod creativ. Factorii culturali ai comunicarii Modele de comunicare si utilizarea limbii Danezii sunt niste vorbitori cursivi, insa calmi si cu o voce grava. Sunt cei mai vorbareti dintre locuitorii tarilor nordice, insa nu la modul suparator. Suedezii, finlandezii si norvegienii ii considera oarecum accesibili si inteligenti. Discutiile serioase sunt presarate cu glume. Au un simt al umorului inrudit cu cel al anglo-saxonilor. Aptitudinile lor lingvistice, in special pentru limba engleza si germana, sunt remarcabile. Tipul de ascultatori Danezii sunt niste buni ascultatori, care isi intrerup rareori interlocutorul, insa dornici de a pune intrebari ulterior. Intrebarile sunt utile si pertinente, demonstrand ca faptele au fost asimilate eficient. Se pricep sa poarte un dialog plin de inteles. Comportamentul la intalniri si negocieri Danezii sunt unul dintre cele mai placute popoare, nefiind nici prea agresivi, nici prea pasivi. Ca si britanicii, ei schiteaza o linie rezonabila a argumentatiei care va sta la baza desfasurarii unei activitati. Dau dovada de flexibilitate in fata obstacolelor si nu le lipseste rabdarea in cautarea solutiilor. Ii preocupa procedurile si procesele egalitare este singurul domeniu in care refuza sa faca vreun compromis. Toti membrii unei delegatii isi vor exprima opiniile. Sunt niste negociatori iscusiti, echilibrati, avand talentul de a obtine afaceri profitabile fara a-si face dusmani. In cadrul propriilor companii si in afacerile interne, danezii sunt lipsiti de menajamente (ca si olandezii) si considera ca pot combate o opinie fara ca acest lucru sa insemne si combaterea persoanei care a exprimat-o. Ei pretind sa fie luata in serios comunicarea pe orizontala, iar cele cateva influente ierarhice care pot intra in joc sa fie transparente. Este tabu sa duci o munca de lamurire intensa, iar lobby-ul prea insistent starneste banuieli. Ordinea de zi este in general respectata, iar punctualitatea functioneaza. Daca nu s-a luat o decizie pana la sfarsitul zilei, aceasta va fi lasata pentru a doua zi, insa amanarea nu va tine la nesfarsit. Programul de lucru este scurt, iar orele suplimentare nu vor duce neaparat la rezultate mai bune. Maniere si tabuuri

Danezii sunt in general oameni foarte ospitalieri si simpatici, care-ti inspira inca de la inceput incredere si siguranta. Hygge a crea o atmosfera tihnita pentru fiecare reprezinta o preocupare si un obiectiv omniprezente. Danezii sunt gurmanzi si nu dau randamentul maxim atunci cand le e foame. Le place sa bea cand ies in oras, insa nu le sta in fire sa bea peste masura. Strangerea mainii se face intr-un mod ceremonios, cu calcaiele apropiate si cu o clatinare energica din cap (barbatii), urmata insa imediat de o familiaritate agreabila. Printre subiectele lor tabu se numara: criticile la adresa egalitarismului, a drepturilor femeilor, a bunastarii sociale si a diverselor minoritati. In general, danezii nu-i privesc cu ochi buni pe cei care se imbogatesc prea repede si sunt invidiosi pe succesele individuale de exceptie. Cum sa te intelegi cu danezii Danezii par intotdeauna rezonabili, imperturbabili si echilibrati. Pun accentul mai mult pe progresul social decat pe avantajele capitalismului. Evitati confruntarile directe sau subiectele neplacute. In general, danezii vor sa auda adevarul, insa evita grosolania si nu le place sa fie repeziti. Le plac anecdotele, in special cele care urmaresc sa ofere o analiza inteleapta a situatiei curente. Umorul este elementul-cheie in Danemarca. Secretul este sa te comporti familiar pastrandu-ti in acelasi timp corectitudinea si decenta. Danezii sunt anglofoni si totodata sustinatori ferventi ai cooperarii intre tarile nordice. Problemele de ordin militar si alinierile politice stricte nu se numara printre subiectele lor favorite. Fiind o natiune cu intreprinderi preponderent mici si mijlocii, danezii sunt mai putin impresionati de marile companii decat suedezii. Despre Helsingor Helsingor, sau Elsinore din piesa Hamlet apartinand lui Shakespeare, se afla in nord-estul insulei Zealand. Helsingor este un oras istoric, cu cladiri colorate vechi, strazi pietruite si sarmul unui oras mic, dar cu beneficiile unui oras mare. Aici puteti vizita castele, biserici, paduri si plaje aurii. Originile orasului inainteaza oana in secolul XIII cand, dupa ce norvegienii au parjolit asezarea, regele Eric de Pomerania a inceput in 1420 sa construiasca un nou castel, care avea sa se numeasca Krogen sau Orekrog. In 1426 orasul a fost atestat documentar, iar Eric a introdus o taxa pentru toate vasele care treceau prin stramtoarea Oresund. La acel moment, ambele maluri apartineau Danemarcei. Regele a transformat orasul in centru ecleziastic si a intemeiat trei manastiri. Mai multe epidemii din secolul XVII au dus la un declin al populatiei. La sfarsitul secolului XVIII sau stabilit in opras comercianti englezi si scotieni, iar in 1857 taxele au fost abolite. Din secolul XIX au aparut multe case de vacanta, fapt ce a dus la o crestere a industriei turismului. Orasul este impartit intr-un district interior, unul de nord-vest si o zona de nord-est, iar castelul Kronborg se afla pe o peninsula. In curtea acestuia s-a jucat de mai multe ori piesa Hamlet.

Muzeul National de Stiinta si Tehnologie Muzeul prezinta progresele stiintei, industriei si tehnologiei. Exista o mare colectie de motoare cu abur, biciclete, motociclete si masini antice. Muzeul mai contine si o colectie de peste 30 de avioane. Biserica Sf Maria si Manastirea Carmelita Exemple superbe de arhitectura medievala tarzie.

Lacul Esrum Al doilea lac al Danemarcei, cu o suprafata de 17,3km2 si o adancime de 22,3m. Peisajul este deosebit si este un loc ideal pentru navigatie, canotaj si pescuit. Castelul Kronborg este situat n apropierea satului Elsinore (danez: Helsingr) la captul extrem al insulei Zealand, n cel mai ngust punct al strmtorii Oresund (danez: resund), care separ Danemarca i Suedia. Pozitionat strategic, cu vedere spre Sound, castelul regal are o valoare simbolica imensa pentru danezi si a jucat un rol esential in istoria Europei din secolele XVI-XVIII. Constructia castelului a inceput in 1574, iar apararea a fost consolidata in secolul XVII. Castelul a ramas intact, iar in cateva camere se afla colectii baroce si renascentiste. In temnitele sinistre al ecastelului se afla statuia Danezului Holger, un erou fictional. Piesa Hamlet a fost pusa in scena pentru prima data in acest castel in 1937, avand in rolurile principale pe Laurence Olivier si Vivien Leigh.

COPENHAGA Copenhaga este capitala Danemarcei. Numele su n danez, Kbenhavn (portul comercianilor) amintete de poziia sa strategic la Marea Baltic. Copenhaga este situat pe coasta oriental a insulei Sjlland i n mica insul d'Amager, fa n fa cu strmtoarea resund. Oraele suedeze Malm i Landskrona se afl pe coasta opus. Copenhaga este cel mai mare oras din tarile scandinave si totusi pastreaza un aer provincial, foarte apreciat de turisti. Casele cu frontoane, strazile inguste si orizontul dominat de turlele bisericilor toate acestea sunt elemente ce caracterizeaza capitala Danemarcei. Copenhaga este de asemenea cea mai inverzita capitala europeana - cea mai mare parte a centrului este ocupata de zone pietonale, iar numarul bicicletelor este deseori mai mare decat cel al masinilor. Spatiile verzi - printre care faimosul parc Tivoli - predomina in Copenhaga. Locuitorii din Copenhaga au toate motivele sa se mandreasca cu orasul lor, captivant si bine intretinut si sunt dornici sa imparta aceste frumuseti cu turistii straini. In special pe timpul verii, Copengaha este o destinatie ce ofera ocazii de divertisment si destindere non-stop, de la plimbari in gradinile Tivoli, festivalurile estivale din fiecare an si berarii, la palate baroce si muzee mustind de arta si cultura. Un alt motiv pentru care turistii aleg vacantele in acest oras este shopping-ul. Capitala este faimoasa in intreaga lume datorita articolelor de uz casnic, in special portelanurile Bing & Grndahl si Den Kongelige Porcelainsfabrik, dar si argintariile marca Georg Jensen. Strget este una dintre cele mai faimoase strazi de shopping din Europa.

J. C. Jacobsen si fiul sau, Carl, au infiintat in 1847 beraria Carlsberg. Sediul central este in Copenhaga, intr-un aplasament care cuprinde pe langa birouri si fabrica, un muzeu si o mini-berarie pentru vizitatori. In 1901, architectul J.L. Dahlerup a construit Poarta Elefantilor la initiativa lui Carl Jacobsen - un turn/poarta pe proprietatile fabricii care se odihneste pe 4 elefanti uriasi din granit, fiecare cu

initialele copiilor lui. Aceasta intrare a devenit emblematica pentru fabrica, iar mai tarziu, au inceput sa imbutelieze o bere cu acelasi nume, Elephant In fiecare zi, de pe poarta fabricii inca se mai livreaza bere in mod traditional, in caleasca trasa de cai. Printre cele mai cunoscute marci de bere imbuteliate de Carlsberg Group se numara si: Carlsberg, Jacobsen, Tuborg, San Miguel.

Partea fluviala a orasului Copenhaga se prezinta impreuna cu un farmec de basm vechi de-a lungul uneia dintre cele mai avangardiste arhitecturi din lume. Este un oras vibrant, modern, cu o istorie lunga si fascinanta, fiind capitala Danemarcei pentru aproape 600 de ani, precum si caminul celei mai vechi monarhii din lume. Fiind cel mai mare oras din Scandinavia, Copenhaga ocupa un loc placut si strategic pe coasta baltica estica a celei mai mari insule din Danemarca, Zeeland, cu portul sau supravegheat de faimoasa statuie a Micii Sirene. Una dintre primele impresii ce marcheaza vizitatorii acestui oras ocupat, dinamic, consta in curatenia si ordinea ce predomina pe strazile inguste din centrul orasului si de-a lungul canalelor pitoresti din Christianshavn. Majoritatea atractiilor pentru vizitatori se gaseste intr-o arie de 3 km2 de teren plat in centru, facand-o usor de explorat pe jos sau cu bicicleta, care este vehiculul preferat de localnici. Cinci strazi din inima orasului au fost unite pentru a forma cel mai lung mall pedestru din lume, ce se intinde intre Rdhuspladsen si Kongens Nytorv, care detin cladiri istorice, magazine uimitoare, restaurante, cafenele in strada, teatre, si muzee si galerii de talie mondiala. In ciuda centrului concentrat, Copenhaga nu este zgarcita cu plamanul verde: parcuri precum populara Gradina Trivoli abunda in acest oras, care se mandreste cu legile stricte anti-poluare si cu lipsa zgarie-norilor din sticla si crom. Orasul prietenos care l-a inspirat pe Hans Christian Andersen este, intr-adevar, un basm modern: una dintre cele mai elegante capitale care pastreaza un farmec provincial si un simt al istoriei, odata cu eficienta sa desavarsita, oferind cetatenilor sai mandri in mod justificat, un nivel de trai extrem de ridicat. Capitala a Danemarcei, acest paradis al nordului respira liniste, pace, optimisim si frumusete. A ajuns in topurile lumii respectand sau chiar depasind diverse stachete de modernism, eleganta si stil. Este unul dintre cele mai scumpe orase ale lumii, alaturi de Londra si Oslo, este cea mai verde capitala a mapamondului, cea mai vizitata zona a Scandinaviei si gazduieste cea mai veche monarhie a lumii. Copenhaga este un oras rupt de Europa, de contemporaneitate, de agitatie si capitalism agresiv. Sau poate, Copenhaga a inteles altfel viata. Chiar daca Danemarca este una dintre cele mai scumpe tari ale Europei, chiar daca danezii au nivel de trai superior, bunul simt, amabilitatea si modestia sunt insusiri fascinante care te cuceresc instantaneu. Cu 1.800.000 de locuitori in zona metropolitana Copenhaga este unul dintre cele mai curate orase ale lumii. Asezata pe doua insule (coasta estica a Sjaelland si pe insula dAmager) capitala Danemarcei nu este genul de destinatie promovata in toate cercurile si pe toate nivelurile turistice. Cu toate acestea, acest oras incredibil de elegant, cu o abordare total diferita, reuseste sa-si cucereasca in asa masura vizitatorii incat acestia nu pierd nici o ocazie pentru a se reintoarce. Copenhaga in atractii Aceasta fascinanta capitala reuseste cu maxim succesc sa concentreze toate esentele Danemarcei. Cea mai buna perioada pentru vizitarea orasului este intre lunile mai si septembrie, iarna fiind putin

cam prea geroasa pentru cei obisnuiti cu temperaturi moderate. Copenhaga se bucura insa datorita climei temperat maritime de veri racoaroase si placute. Din aprilie pana in septembrie au loc festivaluri si evenimente celebre in toata lumea: Festivalul de Jazz, Festivalul Golden Ages, Carnavalul Orasului si altele. Cu 1000 de ani de istorie in spate, Copenhaga capitala a Danemarcei pentru ultimii 600 de ani se afla intr-o contemporaneitate paralela, fata de restul tarilor din Europa de jos. Paralela pentru ca, aceasta capitala, nu a facut loc zgarie norilor decat acolo unde frumusetea arhitecturii vechi, tipic scandinave nu putea fi afectata. Respectul pentru monarhie, pentru aproape, pentru frumusete, curatenie, natura si oameni este ceea ce socheaza vizitatorul ajuns in mijlocul danezilor. Cladirile, terasele, monumentele, muzeele, parcurile si strazile nu fac rabat de la acest stil de viata fiecare colt al capitalei daneze este extrem de curat, extrem de bine ingrijit, armonios si tentant. Cu toate ca aceasta capitala-metropola este cea mai mare aglomerare urbana a Scandinaviei, atmosfera pitoreasca de provincie este cea care da un farmec cu totul aparte locului. In loc de zgarie nori sunt cladiri cu acoperisuri si ziduri colorate, in loc de autostrazi si bulevarde aglomerate, exista zone pietonale intinse pe arii extinse, in loc de masini si poluare exista mii si mii de biciclete. Capitala daneza se mandreste cu barcile si micile sale vaporase pe care nici un turist nu ar trebui sa le ignore. Plimbarile lungi pe apa pot fi cea mai buna cale pentru a intra in atmosfera scandinava. Copenhaga este locul in care modernismul si traditionalul se imbina perfect intr-un stil si intr-o eleganta greu de imaginat. Capitala Danemarcei este plina de cluburi, terase, baruri, restaurante, malluri, strazi de shopping si hoteluri, dar principiile de viata, regulile de bun simt si mentalitatea pozitiva au reusit sa impiedice transformarea acestui oras intr-un vacarm galagios si obositor. Exista peste 50 de muzee demne de vizitat in Copenhaga iar numarul parcurilor, al zonelor verzi, al pietelor si piatetelor depaseste cu mult media europeana. Tivoli este cel mai celebru dar si unul dintre cele mai frumoase parcuri ale tarii. Se afla in centrul orasului si ocupa o arie extinsa. Este locul perfect pentru divertisment aici aflandu-se cel mai mare parc de distractii al capitalei daneze. Castelul Rosenborg Slot este construit in cel mai pur stil renascentist si reprezinta unul dintre obiectivele obligatorii ale Danemarcei. In salile somptuosului castel se afla, pe langa lucrari de arta, si bijuteriile Casei Regale daneze. Ny Carlsberg Glyptotek este una dintre cele mai faimoase galerii de arta ale orasului. Charlottenborg este numele Muzeului de Arta Contemporana care gazduieste un numar impresionant de colectii din diferite segmente, curente si perioade. Muzeul National este locul in care turistul are ocazia sa se familiarizeze cu intreaga istorie si cultura daneza materializata in diverse expozitii una dintre ele dedicata perioadei vikinge. Mica Sirena este simbolul orasului. Mica, dar extrem de celebra statuie din bronz a fost asezata pe una dintre stancile din port in cinstea scriitorului Hans Christian Andersen. Moneda nationala a Danemarcei este coroana daneza. Din nefericire, Copenhaga ramane una dintre cele mai scumpe capitale ale lumii. O coroana daneza este echivalentul a aproximativ 0,5 lei noi. Cateva preturi estimative gasiti mai jos:- 2008 O sticla de apa de 1 litru 10 coroane O sticla de bere 20 de coroane O cafea 7-16 coroane

Un tricou suvenir 100 de coroane O cursa scurta cu taxiul 80 de coroane Pretul camerelor de hotel variaza in functie de numarul de stele, pozitie si sezon. Pot fi gasite hosteluri unde pentru un pat veti plati in jur de 300, 400 de coroane pe noapte dar la un hotel de trei stele o noapte va va costa in jur de 1200, 1500 de coroane. Parcul Tivoli Gardens Tematica: un parc de distractie cu un program cultural si muzical select, dar si gradini spectaculoase Se adreseaza: turistilor de toate varstele; Tivoli Gardens, este un parc de distractii neobisnuit (82.717 mp), caci pe langa obiectivele (in jur de 25) distractive si surprinzatoare poti mirosi 400.000 de flori in minunatele gradini sau poti numara 110.000 de felinare ce lumineaza iarna alaturi de milioanele de becuri si beculete multicolore. Deschis in 1843, Tivoli a fost oferit publicului ca o gradina a placerilor, cu un bazar, cladiri in stil exotic apartinand unui Orient imaginar, teatru, sala de concerte, foarte multe restaurante si cafenele, o scena destinata concertelor si cateva amenajari distractive pentru copii. Tivoli este unul din putinele parcuri situate in centrul unui oras, fiind unul dintre cele mai vechi din Europa. Nu doar un centru de amuzament, parcul reprezinta si un obiectiv cultural si muzical, cu ale sale spectacole si dansuri traditionale, simfonice, de balet, circ, pantomima, tir, scena in aer liber pentru concerte rock, jazz si focuri de artificii. Parcul tine capul de lista al celor mai vizitate atractii turistice ale Danemarcei conform unui clasament realizat in anul 2008 de catre un portal turistic national. Parcul este deschis din aprilie si pana in septembrie, iar in preajma sarbatorile de iarna are loc Piata de Craciun - cu o tematica interesanta: "iarna la nordici". Un palat de clestar, asemantor cu cel din 1001 de nopti ii impresioneaza atat pe cei mici cat si pe cei mari, spectacole de papusi cu tematica de sezon, mii de beculete multicolore si ornamente de Craciun si un lac in mijlocul caruia se afla un vas luminat feeric (ce include un pub, casute, magazine de sezon). Extrem de interesant este Teatrul de Pantomima, construit in stil chinezesc, in 1874, cu o scena acoperita, insa publicul poate admira spectacolele in aer liber. Atractii: Cele mai salbatice: The Golden Tower, The Odin Express, Spinning Top The Dragon - un carusel cu trei miscari diferite in acelasi timp: se roteste pe orizontala, bratele se misca in sus si in jos, iar gondola in care stati se misca la randul ei pe vericala; Demon - cel mai mare roller coaster din Danemarca (bucla). Gravity Tower - un turn inalt de 5 m, in care turistii sunt aruncati spre varf si coborati energic; The Star Flyer - cel mai inalt carusel din lume (80 m); Mountain Track - un roller coaster din lemn, cel mai popular dintre atractiile parcului. Ferris Wheel - unul dintre cele mai cunsocute si mai vechi dintre atractiile parcului; o distractie pentru toate varstele.

Castelul Valhalla - o aventura incitanta cu monstri; Boomerang - cel mai mare coaster din Scandinavia (40 m inaltime); Miniautoland - pentru copii; 1 MAI 2009 - inaugurarea unei curse interactive in care dumneavoastra veti fi propriul pilot; va fi cea mai salbatica si cea mai rapida dintre obiectivele de acest gen din Europa de Nord (100 km/h; cu o bucla de 360 de grade, iar avionul se poate roti la randul sau 360 de grade) Program: Deschiderea sezonului 15 OCTOMBRIE 2010 Sezonul de vara: 15 APRILIE - 26 SEPTEMBRIE Halloween in Tivoli: 15 - 24 OCTOMBRIE Christmas in Tivoli: 12 NOIEMBRIE - 30 DECEMBRIE. Pentru programul cultural si artistic accesati site-ul oficial. Cost: Intrarea si obiectivele se platesc separat. Intrarea in parc costa aproximativ 11 - 17 euro (weekend, dupa 8 pm), 6 euro (pentru copii). De asemenea parcul pune la dispozitia turistilor si tichete speciale pentru grupuri sau pentru un intreg sezon. Palatul regal al Danemarcei este construit in secolul al XVI-lea si in prezent este resedinta de primavara si de toamna a familei regala si gazda unei impresionante colectii de arta si bijuterii. Se putea ca Danemarca sa nu aiba si ea un palat regal? Palatul Rosenborg este norocosul, fiind nu numai o cladire istorica, ci si un muzeu fascinant, ce gazduieste unele din cele mai mari comori culturale ale Danemarcei, printre care Bijuteriiile Coroanei si Coroana Regala Daneza. Niste bijuterii intr-un castel? Da, ati auzit bine. Nu ca n-ar fi pazite foarte bine. Securitatea este pe primul loc si, in plus, castelul este inconjurat de un sant de fortificatii. Ce poate fi mai sigur si mai...medieval??? Situat la est de Gradina Botanica, alt obiectiv important, castelul este marturie a unei istorii indelungate. Rosenborg spune povestea regilor Danemarcei de peste 300 de ani, de la Frederick al IIlea din secolul 16, pana la Frederick al VII-lea in secolul 19. Este utilizat din secolul 18 ca resedinta de primavara si de toamna a regilor danezi. Construit in stilul renascentist tipic danez, cei 200 000 de vizitatori ce-i trec pragul anual sunt impresionati de acest edificiu. Situat in ceea ce se numeste Gradina Regelui, cea mai veche gradina regala din Danemarca, castelul impresioneaza atat prin dimensiuni, dar si prin exponate. Mobilier, picturi, sculpturi: toate la dispozitia turistilor pentru a fi fotografiate si admirate. De tinut minte ca pentru fotografiat se plateste o taxa suplimentara. De interes general sunt Camera de Marmura, o camera in stil baroc, si Sala Cavalerilor, cu Tronul de Incoronare ce a fost folosit din anul 1871 pana in 1940. Sunt expuse si portelanuri, inclusiv serviciul "Flora Danica". Gradinile din jurul castelului sunt fantastice si ii atrag pe iubitorii de soare, mai ales vara. Iti poti lua o paturica si costumul de baie si te vei simti ca pe plaja, garantat! Un minus pentru lipsa restaurantelor din zona, nu prea ai ce sa cumperi de mancare, fie chiar si pentru a hrani ratustele ce se plimba pe apa. Pe timp de vara, toti copacii si florile dau un colorit deosebit intregii regiuni, asa ca merita sa mergeti in aceasta perioada. Palatul Christiansborg situat pe insulia Slotsholmen n centrul capitalei Copenhaga este sediul Parlamentului danez (Folketing), biroul primului ministru i sediul Curii Supreme daneze. De asemenea, cteva pri ale palatului sunt folosite de monarhia danez, aici fiind Capela regal, camerele de recepie i grajdurle regale.

Palatul este locul unde (ca nicieri n lume) i au sediul toate cele trei puteri ale unui stat democratic: puterea legislativ, cea judectoreasc i cea executiv. Christiansborg este proprietatea statului danez i este condus de Agenia palatelor i proprietilor. Palatul Christiansborg este visul oricarui iubitor de arhitectura sau istorie , iar o ninsoare de iarna adauga un plus infatisarii regale romantice. Aceasta este sporita de prezenta ruinelor datand inca din anul 1167 i.Hr., cand exista drept castelul Absalon. Complexul consta in diferite cladiri, centrate de un nucleu neo-baroc, si este gazda unor institutii importante: Parlamentul danez, Biroul Primului Ministru si Curtea Suprema. Familia regala utilizeaza biserica palatului, Camerele de Receptie Regale si Complexul de calarie. De la treptele din fata ale principalului castel, exista cateva biserici uimitoare la o distanta usor de reperat. Aceasta atractie comprima esenta istoriei, arhitecturii si regalitatii daneze. zilnic (cu exceptia zilei de luni din octombrie pana in aprilie), de la 10:00 la 16:00 Camerele de Receptie Regale, adulti DKK70 si copii DKK35; ruinele - adultii DKK40 si copii DKK20 Utilizat ca resedinta regala din 1441 pana la incendiul din 1795, acest castel din granit masiv este in prezent locul unde suverana daneza isi primeste oaspetii. Inconjurat de canale din trei parti, palatul Christiansborg este un impresionant edificiu in stil baroc, unde se deruleaza mai nou sedintele Parlamentului danez (Folketinget). Sediul acestuia se poate vizita doar in vacanta de vara a legislativului, in tururi organizate de administratorii castelului, la intrarea in Kongelige Reprasantationlokaler (salile regale de primire), turistii fiind rugati sa poarte papuci, pentru a proteja podelele. Nyhavn este un mic port maritim situat pe canalul ce nconjoar aproape tot centrul Copenhagi, lang piaa Kongens Nytorv, o zon foarte cunoscut datorit aspectului colorat i locurilor de distracie. i n ziua de azi gseti n acest mic port simbolic vase de lemn ancorate lang cldiri colorate ce dateaz din secolul 17. Acum aceste vechi locuine au fost transformate n baruri pentru turiti, cafenele, restaurante i chiar gelaterii cu cea mai bun ngheat din centru. Nyhavn a fost construit de regele Christian al V-lea (vezi Kongens Nytorv) ntre anii 1670-1673 i spat de ctre prizonierii de rzboi suedezi. Era un port mic pentru vasele care aduceau ncrctura regal de alimente i captura zilnic a pescarilor. Totui n acele vremuri Nyhavn nu era un port pitoresc plin de cafengii i plimbrei. Aceast zon a fost una foarte ru famat, plin de baruri cu marinari i prostituate. Scriitorul Hans Christian Andersen a locuit timp de 18 ani ntr-o casu n aceast zon. n captul acestei zone se afl o ancor mare pus pe post de monument pentru cei peste 1700 de soldai din marina danez care au murit n timpul celui de-al II-lea rzboi modial. Astzi turitii i fac poze cu aceast ancor cnd nu se odihnesc la umbr pe banc sau servesc o butur rece la terasele din jur. Este locul perfect pentru turitii care vor s viziteze oraul pe toate canalele care se ntind pn n centru. O excursie cu vaporul (cost aproximativ 20 ron pentru copii i 35 ron pentru aduli) dureaz mai mult de o or pentru a vizita canelele nsoit de un ghid turistic care prezint pe rnd n englez i danez fiecare cldire. Pe malul mrii situat puin n nord de Nyhavn este situat alt teatru regal danez (The Danish Royal Playhouse) zona n care poi s te plimbi pn la statuia cu Mica Siren, cel mai cunoscut simbol danez. Pitorescul canal istoric Nyhavn, datand din 1673, cand a fost construit pentru a lega orasul interior de restul orasului, este astazi cunoscut colocvial drept cel mai lung bar din Scandinavia. Aceasta deoarece vechile si pastelatele case dragute ce marginesc canalul au in fata numeroase restaurante, puburi si cafenele, pline de actiune si distractie 24 ore pe zi. Insusi canalul este plin cu vechi vase

navale din lemn, incarcand atmosfera. Turistii se pot bucura nu numai de stabilimentele ospitaliere de-a lungul canalului, ci pot vizita si casa Nyhavn la numarul 20, casa faimosului scriitor de basme Hans Christian Andersen, care a scris primele sale povesti aici intre 1834 si 1838. Andersen a ocupat mai tarziu alte doua case in Nyhavn. Mica Sirena Copenhaga Mica Sirena, asezata pe o stanca in porul Langelinie, este una dintre cele mai importante atractii turistice din Danemarca. Sculptura a fost terminata in 1913, si peste un milion de oameni viziteaza sirena anual. Avand o inaltime de doar 1,25 metrii, este foarte mica, cu bustul dezgolit si cu coada de peste; pare a fi in adevaratul sau element atunci cand valurile se izbesc de piatra. Sculptorul, Edvard Eriksen, a modelat capul sirenei dupa balerina Ellen Price. Cand balerina a refuzat sa pozeze in nud pentru corp, sotia sculptorului a facut-o pentru el. Exista cateva similaritati intre Mica Sirena si statuia Pania Recifului de pe plaja Napier in Noua Zeelanda, si cu sculptura "Fata in costum ud" din Vancouver Primaria orasului Copenhaga ia in considerare deplasarea cu cativa metri in apa a statuii "Mica Sirena", pentru a o feri de vandali si de indragostitii care produc stricaciuni, informeaza AFP. "Ideea a venit din partea unei organizatii turistice daneze care sustine ca exista prea multe persoane care vor sa atinga statuia, sa o vandalizeze sau sa se urce pe umerii sai pentru a fi fotografiate, chiar cu riscul de a cadea in apa sau de a se izbi de stanci", a declarat Jens Peter Munk, un responsabil al municipalitatii. Munk a adaugat ca exista semne de alterare pe corpul statuii si cel mai mare pericol pentru monumentul emblematic al orasului Copenhaga il reprezinta actele de vandalism.
Statuia din bronz "Mica Sirena", inalta de 1,25 m, cantarind 175 Kg, se afla la intrarea in portul Copenhaga din 1913. Inspirata de o poveste a lui Hans Christian Andersen, "Mica Sirena" a fost realizata de sculptorul Edvard Eriksen la cererea lui Carl Jacobsen, fiul celebrului berar Carlsberg, ca omagiu adus unei balerine de care era indragostit nebuneste. Statuia a fost vandalizata de numeroase ori de-a lungul timpului, i-a fost taiat un brat, a fost decapitata de doua ori si a fost tinta grupurilor de protestatari de tot felul. In decembrie 2005, "Mica Sirena" a fost complet acoperita de o burqa (imbracamintea traditionala a femeilor afgane) si infasurata cu o banda pe care scria in limba daneza: "Turcia in UE?". Pe data de 8 martie a anului trecut, statuia a fost vopsita in verde.

Despre Trelleborg Trelleborg aflat in tinutul Skane este cel mai sudic oras al Suediei. Portul are un rol foarte important in legaturile cu continentul Europei. In 1897 s-a deschis circuitul cu feriboturi spre Germania. Feriboturile transporta atat persoane in excursii de o zi, cat si masini si tiruri spre Europa. Intemeiat in secolul XII orasul isi datoreaza prosperitatea din timpul Evului Mediu cantitatii de hering din Marea Baltica. O alta perioada de prosperitate a urmat dupa constructia portului si a caii ferate din 1875. Astazi, Trelleborg este al doilea port marin ca marime, dupa Goteborg. In fiecare an transporta peste 10 milioane de tone de incarcatura.

Malm este al treilea ora ca mrime din Suedia. Dintre metropolele suedeze, Malm este cel mai sudic, fiind separat de capitala Danemarcei vecine, Copenhaga, numai prin strmtoarea ngust resund.

Malmo este un oras international, unul din centrele comerciale importante ale Suediei. Aici locuiesc in jur de 265.000 de oameni, care au 164 de nationalitati diferite si vorbesc in jur de 100 de limbi. In august, aici are loc Festivalul din Malmo, un eveniment traditional si foarte popular, care reflecta diversitatea culturala a orasului. Situat in sudul Suediei, la malul Marii Baltice, Malmo se aseamana in foarte multe privinte cu Constanta. Ceea ce ne lipseste aici este tumultul vietii vara, plajile pline de terase, muzica discotecilor din noptile fierbinti.Ceea ce poti gasi insa sunt parcurile si spatiile verzi, frumos amenajate cu flori multicolore, gaste, rate, lebede de care toata lumea are grija si le ocroteste... Iepurasii ies in fiecare zi din adaposturile lor pe la ora 17.00 si se joaca si zburda. Nimeni nu-i deranjeaza. Ii admiram si ne bucuram mereu de privelistea minunata pe care o avem in fata ochilor. Este o liniste apasatoare la malul marii. Natura nu a fost modificata cu nimic, dupa ierburi si copaci apare intr-un tarziu , aproape de mal, o mica fasie de nisip, plin de scoici si pietricele. Apa este limpede,dar atat de rece incat rar vezi pe cineva inotand. Dar nici motive de bai in mare nu prea sunt, caci temperatura nu depaseste 25 grade decat foarte rar in timpul verii. Totusi, plaja este plina si oamenii se bucura de putinele raze de soare care incalzesc aceste meleaguri. Suedezii sarbatoresc venirea verii cu mari spectacole si cantece minunate, cu petreceri in piete si parcuri de distractie. Pe data de 6 iunie, odata cu Ziua Nationala a Suediei, se sarbatoreste sosirea verii. Se impart flori trecatorilor, se fac gratare in parcuri, se merge la picnic si se sta... la soare. Malmo este un oras international, unul din centrele comerciale importante ale Suediei. Aici locuiesc in jur de 265.000 de oameni, care au 164 de nationalitati diferite si vorbesc in jur de 100 de limbi. Impreuna cu teritoriile sudice ale Suediei, Malmo a apartinut Danemarcei, pana in 1658. In multe privinte mai mult danezi decat suedezi, multi localnici ar numi mai degraba Danemarca tara lor natala. De asemeni mentalitatea si arhitectura orasului se aseamana foarte mult cu cele din Copenhaga. Mare parte din locuitorii orasului s-au nascut in alte tari, acest fapt contribuind la viata culturala bogata si la gastronimia exotica. In august, aici are loc Festivalul din Malmo, un eveniment traditional si foarte popular, care reflecta diversitatea culturala a orasului. Piata Mare (Stortorget) In centrul pietei se afla statuia regelui Karl X Gustav al Suediei, care a recastigat orasul de la Danezi. Primaria din 1546 se afla in partea de est, iar in coltul de nord-est se afla Kockska Huset, casa lui Jorgen Kock, un imigrant german care a devenit primarul orasului. Biserica St Petri Cea mai veche biserica din oras (sec. XIV). Turning Torso La inaltimea de 190m, este cea mai inalta cladire din Scandinavia. Piata Mica (Lilla torg) Aici socializeaza si servesc masa locuitorii. Iarna, piata devine un teren de patinaj.

Castelul Malmohus Aflat in vestul orasului vechi, castelul a fost construit in 1437 de catre Erik de Pomerania si locuit de regii Danemarcei pana in anii 1500. Pana in 1914 a fost folosit ca inchisoare. In prezent aici se afla un muzeu de istorie, un muzeu de arta si un muzeu maritim. Piata Gustav Adolf Aceasta piata este inconjurata pe trei parti de cladiri cu magazine, birouri de exchange si un McDonalds. In centrul pietei se afla o platforma de autobuz. In partea de sud se afla un cimitir si un parc.

GERMANIA

Republica Germania Forma de guvernamant: republica federala Suprafata: 357.000 kmp Populatia: 81.770.000 locuitori Limba oficiala: germana Religie: 40% protestantism, 35% catolicism, neoprotestantism Capitala: Berlin Moneda: euro Ziua nationala: 3 octombrie Fus orar: GMT +1/+2 Domeniu Internet: .de Prefix telefonic: 00 49 Ambasada Romaniei in Germania Adresa: Botschaft von Roumanien Legionsweg 14, 53117 Bonn 1 Telefon: 00 49 683 80; 683 90 Fax: 00 49 680 247

Republica Federal Germania (n german Bundesrepublik Deutschland), denumit colocvial Germania (Deutschland, sens literal: ara german), este un stat n Europa Central. Face parte din organizaii internaionale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea VestEuropean (1954), NATO (1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din zona euro. Suprafaa total a teritoriului rii este de 357.021 km, relieful fiind preponderent muntos. Germania se nvecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Frana, Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia. De asemenea are ieire direct la Marea Baltic i la Marea Nordului (Oceanul Atlantic). Germania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9 C. Temperatura medie n ianuarie variaz de la -6 C pn la +1 C (n funcie de localitate i altitudinea ei), n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 16 i 20 C. Precipitaiile sunt mai mari n sud, unde se nregistreaz 1.980 mm pe an, majoritatea sub form de zpad. Capitala Germaniei este Berlin. Din punct de vedere constituional Germania este o democraie republican federal reprezentativ. Forma de guvernmnt este parlamentar, n care eful guvernului = cancelarul este ales de ctre parlament, numit bundestag, i confirmat de ctre preedintele statului. Dei cancelarul deine cele mai puternice competene politice din stat, n ierarhia protocolar el se afl abia pe locul 3, dup preedintele statului i preedintele bundestagului. Cancelarul este ales cu majoritate absolut de ctre parlament (bundestag) pe o perioada de 4 ani; el are dreptul de a numi i elibera din funcie pe minitri, precum i dreptul numit "competena liniilor directoare" (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaz n linii mari sarcinile fiecrui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei (Bundesregierung), numit i cabinet, const din cancelar (prim-ministru) i minitri. Actualul cabinet, numit cabinetul Merkel II, este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU i FDP. Toi minitrii actuali sunt n acelai timp i membri ai parlamentului, cu o singur excepie: Philipp Rsler. Sarcina principal a guvernului este Executivul.

Germania are cea mai mare economie naional din Europa, a patra din lume ca PIB nominal, i a cincea din lume n funcie de paritatea puterii de cumprare, conform datelor din 2008[12]. De la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i beneficiar al unei economii din ce n ce mai globalizate. Germania este lider mondial n exporturi, exportnd bunuri n valoare de 1,133 trilioane de dolari n 2006 (incluznd rile din zona Euro), i genereaz un surplus comercial de 165 de miliarde[13]. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70 % la PIBul total, sectorul industrie cu 29,1 %, i sectorul agricultur cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, n special automobile, instalaii mecanice, metalurgie i bunuri chimicale[1]. Germania este cel mai mare productor de turbine de vnt i tehnologia puterii solare din lume. Cele mai mari trguri i congrese internaionale de comer din fiecare an au loc n orae germane, cum ar fi Hanovra, Frankfurt i Berlin[14]. n topul celor mai mari 500 de companii listate la burs, top organizat n funcie de veniturile companiilor, exist 37 de companii cu sediul n Germania. n 2007, cele mai mari dintre acestea erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania cea mai profitabil), Siemens, Deutsche Bank (a doua companie ca rentabilitate), E.ON., Deutsche Post, Deutsche Telekom, Metro, i BASF[15]. Printre companiile cu cei mai muli angajai se numr Deutsche Post, Robert Bosch GmbH, i Edeka [16]. Branduri renumite la scar mondial sunt Mercedes Benz, SAP, BMW, Adidas, Audi, Porsche, Volkswagen i Nivea.[17] Germania este o susintoare a integrrii economice i politice europene, iar politicile ei comerciale sunt din ce n ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii Europene i de legislaia european privind piaa comun. Germania a adoptat moneda unic euro, iar politica ei monetar este stabilit de Banca Central European, cu sediul la Frankfurt. Chiar i dup reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai i veniturile anuale au rmas sensibil mai mari n fosta Germanie de Vest[18]. Modernizarea i integrarea economiei din estul Germaniei continu s fie un proces de lung durat, i se prevede c acesta va dura pn n 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind de aproximativ 80 de miliarde de dolari. Rata omajului a sczut ncepnd cu 2005, ajungnd la cea mai sczut cot din ultimii 15 ani, 7,5 %, n iunie 2008[19]. Acest procentaj variaz de la 6,2 % n fosta Germanie de Vest, la 12,7 % n fosta Germanie de Est. Fostul guvern, al cancelarului Gerhard Schrder, a iniiat o serie de reforme privind piaa de munc i instituiile legate de bunstarea public, n timp ce actualul guvern a adoptat o politic fiscal restrictiv, i a redus numrul de locuri de munc din sectorul public. n intervalul 1990 2009, Germania a primit Investiii strine directe (ISD) de 700 de miliarde de dolari[20]. n anul 2009, investiiile strine directe n Germania au fost de 36 miliarde dolari[20]. Totodat, Germania a generat ISD pentru alte state n valoare de 62,7 miliarde de dolari n 2009[20]. Germania si cei care viziteaza aceasta tara se bucura de roadele unitatii, perioada in care s-au facut mai investitii in infrastructura si servicii, pentru a sterge liniile de divizare ale Razboiului Rece si cicatricile celui de-al doilea razboi mondial. Germania moderna s-a maturizat si, desi inca sufera de pe urma consecintelor economice ale unificarii, este evident ca aceasta natiune a gasit o modalitate de asi exprima identitatea nationala. Orase din fostul Est, precum Dresden, stralucesc din nou, precum bijuteriile din trecut. Germania este produsul unei indelungate isotrii de diviziune, fapt ce a dus la o diversitate remarcabila, pe care o puteti observa traversand statele ce alcatuiesc Republica Federala. Potrivit stereotipurilor, germanii sunt apatici, mananca doar varza acra si carnati, beau litri de bere in fiecare zi, sunt foarte disciplinati si severi cu copiii lor, nu au simtul umorului si altele de acest gen. Daca vizitati Germania aveti ocazia sa descoperiti un popor tolerant, prietenos si educat. Datorita istoriei naziste, patriotismul inca este un subiect delicat, mai ale spentru generatia mai in varsta, care inca isi cauta identitatea nationala. Literatura germana din ultimii 50 de ani are ca subiect pierderea sau pastrarea identitatii nationale in timpul regimului nazist. Germanii sunt cosmopolitani si le place

sa calatoreasca in toate colturile lumii, daca se poate de mai multe ori pe an. Par a fi foarte sinceri si apreciaza onestitatea si credibilitatea, fapt ce poate deranja daca vrei sa discuri banalitati, ca englezii de exemplu. Bunele manierele sunt importante in Germania, dar fara ceremonie si falsitate, ci adaptate situatiei si personalizate. Principalele atractii turistice Nu ratati parlamentul german (Reichstag) reconditionat de arhitectul britanic Norman Foster, sau Poarta Branderburg. Ambele sunt simboluri ale unitatii Germaniei si sunt situate aproape de locul pe care s-a aflat Zidul Berlinului pana in 1989. Faceti o plimbare de-a lungul Zidului, marcat de o poteca de la Poarta Brandenburg spre Piata Potsdamer, ce acum este un punct central modern al orasului. Aici se mai afla cateva fragmente ale zidului. Vizitati Muzeul Zidului Berlinului (Mauermuseum) aflat la punctul de trecere Charlie, prin care oamenii traversau de la Est la Vest si invers. Faceti o croaziera pe Rin din Koblenz, cu fortificatiile sale de pe deal, vis-a-vis de locul in care raul Moselle se revarsa in Bingen, trecand pe langa castele de poveste, sate pitoresti si Stanca Lorelei de 120m inaltime, adapostul legendar al sirenei care atragea marinarii spre pierzanie. Indreptati-va spre sud-vestul Bavariei, langa Fussen, aproape de granita cu Austria, pentru a vedea fantasticul castel Neuschwanstein, construit in secolul XIX de catre regele bavarez Ludwig II (regele Ludwig cel Nebun). Vizitati insula Mainau aflata pe malul de nord al lacului Constance, cu multe cladiri istorice si acoperisuri multicolore. Detinuta de o fundatie privata, insula este plina de gradini si este faimoasa pentru florile de aici. Minunati-va de bijuteriile, sculpturile si numeroasele bogatii de la Trezoreria Verde (Grunes Gewolbe) din Dresden, care adaposteste colectiile lui August cel Puternic din secolul XVIII si care se afla pe lista de patrimoniu mondial UNESCO. Vizitati Freiburg, unul dintre cele mai romantice orase universitare din Germania, poarta spre Padurea Neagra si locul in care se afla catedrala gotica cu turnul sau magnific. Aflat pe raul Neckar, Heidelberg este cel mai vechi oras universitar din tara. Admirati bogatia a oraselor aflate pe lista de patrimoniu mondial UNESCO - Bamberg in nordul Bavariei, Goslar in Saxonia Inferioara si fostul port hanseatic Lubeck, situat pe coasta baltica. Schwalmstadt in Hessen este locul in care a locuit Scufita Rosie, iar Sababurg din Reinhardswald este un castel ce a inspirat fratii Grimm sa scrie povestea Frumoasa Adormita. Bucurati-va de atmosfera relaxata a cartierului istoric Romer din orasul Frankfurt am Main, ce contrasteaza cu cladirile inalte si sclipitoare ale orasului modern. Frauenkirche este o biserica aflata in Dresden, reconstruita dupa ce a fost distrusa in bombardamentele din 1945. Acum este un simbol al trecutului. Vizitati orasul Weimar vechi de 1.000 de ani si care a gazduit multe personalitati, printre care Goethe, Luther, Bach, Liszt, Wagner si Schiller. Orasul este un important centru cultural istoric, ce si-a trecut perioada de glorie in secolele XVIII, XIX.

 Calatoriti cu trenul din Freiburg spre peisajul spectaculos din Hochschwarzwald (Padurea Neagra Superioara), o zona populara tot timpul anului pentru sporturi de iarna, drumetii, navigatie si plimbari. Explorati trecutul Germaniei la Muzeul Pergamon din Berlin, ce contine artefacte si colectii de arta islamica. Acest muzeul este inconjurat de alte muzee si galerii interesante. vizitati jumatetea de est a palatului Charlottenburg, cel mai mare palat de astazi, construit pentru Sophie Charlotte, sotia regelui prusac Friedrich I, la sfarsitul anilor 1660. Admirati artificiile de pe malul raului din timpul festivalurilor Rhein in Flammen (Rin in Flacari) care au loc pe tot parcursul verii, in diverse puncte ale raului. Aventurati-va in muntii Harz, Padurea Neagra si Alpii Bavariei, unele dintre cele mai bune zone ale tarii pentru drumetii, schi si alte sporturi de iarna. Reteaua de poteci, marcate insumeaza aproximativ 132.000km. Duceti-i pe cei mici in Europa-Parc, cel mai mare parc tematic din Germania, aflat in Rust langa Freiburg. Aici se afla cel mai inalt montagne russe din Europa. In Germania constructorii de automobile sunt omagiati in Lumea Mercedes Benz din Stuttgart, BMW Welt din Munchen, Autostadt Volkswagen din Wolfsburg si spectaculoasa fabrica de stricla din Dresden. Vizitati una dintre numeroasele podgorii de pe malurile raurilor Rin, Necklar si Moselle, urmand unul dintre drumurile vinului (Weinstrassen) din regiune. Daca va aflati in Germania inaintea Craciunului, vizitati pietele de Craciun (Weichnachtsmarkt) care se organizeaza aproape in fiecare oras. Vinul fiert si merele coapte sunt nelipsite. Alegeti dintre cele peste 300 de centre spa pentru a va relaxa, cu ajutorul unei game variate de tratament moderne si traditionale. Germania este una dintre cele mai mari consumatoare de bere din lume. Bucurati-va de numeroasele sortimente de bere la festivalul Oktoberfest ce are loc la sfarsitul lunii septembrie si care atrage 6 milioane de vizitatori spre capitala bavareza, in fiecare an. Daca reusiti sa faceti rost de un bilet, mergeti in nord-estul Bavariei si Bayreuth, la Festivalul de Opera Wagner, ce are loc in fiecare an de la sfarsitul lunii iulie pana in august. Parcurgeti Drumul romantic, ce face legatura intre zona de nord a Bavariei si sud, fiind faimos pentru privelistile minunate. Orasele de-a lungul drumului va ofera o incursiune in istoria, arta si cultura Germaniei. In fiecare an la sfarsitul lunii august se sarbatoreste Festivalul Pestelui Gatit (Backfischfest) in Worms si este cel mai mare festival de bautura si mancare de pe malurile Rinului. Este dedicat breslei pescarilor, cea mai veche organizatie de acest fel din Germania. Gastronomie In ultimii 50 de ani germanii au prins gustul mancarurilor mediteraneene si exotice, integrand in meniul lor feluri de mancare din tarile pe care le-au vizitat in vacante. Preferatele sunt bucataria

italiana si asiatica, dar bucatarii din marile restaurante se inspira mai ales din bucataria franceza. Cu toate astea, veti gasi si multe feluri traditionale, cateva dintre ele fiind specifice anumitor regiuni. Cele mai populare includ: Schweinebraten (carne de porc si sos, servite cu cartofi fierti si galuste), Goulasch (cuburi de carne de porc si vita fierte cu ceapa si piper, servite cu cartofi fierti si taitei), Kassler mit Sauerkraut (carne de porc cu cartofi si varza acra), Wiener Schnitzel (snitel vienez), Erbsensuppe (supa de mazare cu ceapa si cartofi, servita de obicei cu carnati), Leberkndel Suppe (supa cu chiftele din ficat de porc), Kartoffelsuppe (supa de cartofi, ceapa si bacon, servita cu carnati vienezi), Kochfisch mit Senfsauce (peste file fiert, cu sos de mustar si cartofi). La desert germnii mananca mai ales inghetata si fructe, dar si deserturi traditionale - Rote Grutze (compot de fructe si crema), Budinca, Orez cu lapte si Eis und Heiss (inghetata de vanilie cu compot cald de cirese). Istorie Germania a trecut constant prin perioade de cuceriri, ocupatii si reorganizare. Apele Dunarii si ale Rinului au impartit triburile germanice de romani inca din primul secol, insa 500 de ani mai tarziu, crestinismul a unificat intreaga regiune. In ziua de Craciun a anului 800, papa l-a incoronat rege al francilor si imparat al romanilor pe Carol cel Mare. Acest moment reprezinta nasterea Sfantului Imperiu Roman (primul Reich), ce a durat pana la razboaiele napoleonice din secolul XIX. In 1517 a inceput reforma lui Martin Luther, ce a dus la tensiuni intre protestanti si catolici, rezultand in Razboiul de Treizeci de Ani incheiat in 1648. Autoritatea conducatorilor locali a impiedicat unificarea Germaniei pana la ridicarea Prusiei si reformarea imperiului german in 1871 (cel de-al doilea Reich), sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck si a primului kaiser, Wilhelm I. "Doi kaiseri" mai tarziu, monarhia a fost dizolvata odata cu abdicarea lui Wilhelm II si incheierea primului razboi mondial. Inflatia zdrobitoare si nelinistile sociale au creat o instabilitate politica ce a fost exploatata de partidul nazist si Adolf Hitler, care au venit la putere in 1933, la inceputul celui de-al treilea Reich. Odata cu infrangerea Germaniei, tara a fost din nou impartita, sectorul de est fiind controlat de Uniunea Sovietica, iar sectoarele vestice fiind conduse de Franta, Marea Britanie si Statele Unite. In timpul Razboiului Rece estul Germaniei s-a bucurat de cel mai ridicat standard de viata dintre toate tarile pactului de la Varsovia, desi este vorba de o prosperitate relativa. Vestul Germaniei si-a continuat dezvoltarea economica, conform planului Marshall. Zidul Berlinului a cazut in 1989, iar un an mai tarziu, cele doua Germanii au fost reunite. Informatii utile Strangerea mainii este forma obisnuita de salutare in Germania, iar fomula de adresare se face la persoana a adoua. Inainte de a servi masa se spune Guten Appetit, iar comesenii raspund cu Gleichfalls. Este un obicei sa aduci gazdei flori fara ambalaj, insa retineti ca trandafirii rosii simbolizeaza exclusiv sentimentele de dragoste. Cand intrati intr-o incapare este nepoliticos sa nu spuneti Guten Tag sau Gruss Gott, iar cand iesiti Auf Wiedersehen sau Tschuss. De asemeni este politicos sa va prezentati la telefon inainte de a cere sa vorbiti cu o anumita persoana. Ora locala este GMT +1 si GMT +2 ora de vara. Electricitate: 220V. Perioada iunie-septembrie este cea mai potrivita pentru a vizita Germania. Republica Federala Germana, sau pe scurt Germania e un stat situat in Europa Centrala, ce se invecineaza cu Marea Nordului, Danemarca, Marea Baltica, Polonia, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia si Olanda.

Multe dintre atractiile turistice ale acesteia au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Cateva dintre ele sunt: Domul din Aachen, Resedinta din Wurzburg, Monumentele Romane, Catedrala Sf. Petru si Biserica Maica Domnului din Tier, Palatele si parcurile din Potsdam si Berlin, Domul din Koln, Centrul Vechi si cartierul Stadtamhof din Regensburg precum si multe altele. Capitala tarii,Berlin, e un oras verde, cu parcuri inconjurate de paduri si canale, cu numeroase palate, peste 170 de muzee si galerii de arta, teatre, opere, restaurante si pab-uri. Cel mai reprezentativ simbol al acesteia este Poarta Brandenburg, construita dupa modelul Acropolei din Atena. Statuia din varf, Quadriga, o reprezinta pe Victoria, zeita pacii, intr-un car de lupta tras de patru cai. Piata Gendarmenmarkt, e considerata a fi cea mai frumoasa piata din capitala. In piata se afla bisericile gemene Deutscher Dom si Franzosischer Dom, catedrala franceza, care adaposteste un muzeu iar din cupola se poate admira panorama orasului. Palatul Charlotteburg e inconjurat de impresionantele gradini regale. In jurul acestuia se afla cateva cladiri precum: Belvedere, ce contine o colectie de ceramica, Pavilionul Schinkel, care gazduieste colectii de picturi si sclupturi si Mausoleul neoclasic, unde se afla mormintele Reginei Louise, a Regelui Friedrich Wilhem al III, a Imparatesei Augusta si a Imparatului Wilhem. Muzeele Dahlem, se afla intr-o cladire cu trei etaje ce adaposteste Galeria de Fotografii, Cabinetul de Gravuri, Muzeul de Arta Indiana, Muzeul de Etnografie si Galeria de Sclupturi. Hamburg este cel mai mare oras-port din Germania si al doilea din Europa, dupa Rotterdam. Aproximativ 30 la suta din suprafata orasului e acoperita de parcuri, spatii verzi, zone rurale protejate si rezervatii naturale, facand din Hamburg cel mai verde oras din Germania. Portul orasului are peste 64 de km de canale si peste 2500 de poduri. Se organizeaza excursii de o zi spre orasele Lubeck, Bremen sau excursii de mai multe zile la centrele de relaxare din Marea Nordului sau Marea Baltica. Cele mai reprezentative simboluri ale orasului sunt: Muzeul de Arta si Industrie, Portul Hafen, Biserica Sf. Mihail si Rathaus-ul sau Primaria. Cea mai renumita regiune din Germania este Bavaria. Aceasta ofera peisaje de neuitat cu drumuri alpine, statiuni termale renumite, orase medievale si atractii naturale precum Zugspitze. Capitala Bundeslandului Bavaria, e Munchen, al treilea oras ca marime din tara, dupa Berlin si Hamburg. Cele mai importante muzee din oras sunt: Alte Pinakothek, Neue Pinkothek si Pinakothek der Moderne. Piata Marienplatz gazduieste vechea si actuala Primarie, spectaculoasa datorita turnurilor sale. Catedrala Frauenkirche e cea mai frumoasa biserica din centru, avand o arhitectura medievala impresionanta iar Peterskirche e cea mai veche. Castelul Hohenschwangau, a fost initial un castel medieval, fiind reconstruit de catre Maximilian al Bavariei in stil neogotic. Acesta e locul unde Ludovic al II-lea si-a petrecut o mare parte a vietii. Alte atractii turistice sunt: Statuia Bavariei, Gradina Englezeasca, Muzeul de Stiinta si Rathaus Glockenspiel, un ceas cu figurine aflat in varful Primariei. Mii de turisti viziteaza orasul in timpul Oktoberfestului, o sarbatoare a berii ce incepe la sfarsitul lunii septembrie si dureaza pana la inceputul lui octombrie.

Frankfurt am Main, pe de o parte reprezinta capitalul financiar al Germaniei iar pe de alta parte este un loc care acorda o mare importanta culturii. Romerplatz este centrul medieval al orasului, unde pot fi vazute numeroase cladiri istorice precum Romer si biserica Sf. Bartholomhaus, Museumsufer gazduieste cele mai vechi muzee ale oasului iar Sachsenhausen este un loc ideal pentru explorare. Atractiile principale ale orasului sunt: Muzeul de Istorie Naturala Senckenberf, Institutul Stadel, Gradina Zoologica si Primaria. Koln, este mai degraba un muzeu in aer liber decat un oras, numarul monumentelor, a cladirilor vechi si a atractiilor turistice fiind foarte mare. Cea mai importanta si cunoscuta este Catedrala din Koln, cu cele doua clopotnite in varf, foarte inalte, construita intr-un stil ce o face sa fie iesita din comun. Opera si Teatrul National se afla in Offenbachplatz si au o capacitate de 1400 respectiv 920 de locuri. Muzeul Schnutgen e dedicat artei medievale, Museum fur Ostasiatische Kunst e muzeul ce detine colectii din cultura asiatica iar in Muzeul Rautenstrauch Joest puteti descoperi istoria vechilor civilizatii pre columbiene, maya, azteci sau o frumoasa colectie de fotografie etnografica. Despre Rostock Rostock se afla intr-un estuar navigabil al raului Warnow. In timpul Razboiului Rece a fost cel mai mare si mai aglomerat port la mare al Germaniei de Est. Orasul inca mai are activitate maritima, desi de la unificare i-a scazut importanta. Astazi vizitatorii vin aici datorita centrului istoric, ce contine sectiuni mari din zidurile medievale si pentru a vizita muzeele si bisericile din oras. Arhitectura orasului prezinta un amestec interesant intre cladirile medievale din centrul orasului, arhitectura anilor 50, vilele din secolul XIX din suburbia Steintor-Vorstadt, vechile case pescaresti si marile hoteluri din suburbia Warnemunde. In secolele XIII-XIV Rostock a fost unul dintre cele mai importante orase din Liga Hanseatica, rivalizand porturi din Suedia, Danemarca, Estonia, Polonia si Lituania. Universitatea intemeiata in 1419 a fost prima universitate din orasele baltice. In timpul bombardamentelor din cel de-al doilea razboi mondial cladirile si monumentele ce aliniau strada principala au fost demolate complet. Cateva dintre acestea au fost restaurate cu greutate. Rostock este un ora n landul german Mecklenburg - Pomerania Inferioar, port la Marea Baltic, fost membru al Ligii Hanseatice. Rostock este un district urban, cruia i s-a acordat privilegiul de ora n anul 1218. Date geografice economice i culturale Oraul se ntinde de la gura de vrsare a rului Warnow, pe o lungime de ca. 20 de kilometri de-a lungul coastei Mrii Baltice. Cea mai mare parte a oraului se afl pe malul de vest al rului Warnow; partea de est a oraului este compus dintr-o zon industrial i o zon mpdurit (Rostocker Heide). Oraul are ca. 200.000 de locuitori, fiind cel mai mare ora din landul Mecklenburg - Pomerania Inferioar. Este un centru important de circulaie a mrfurilor i persoanelor, care cuprinde circulaie rutier, feroviar i maritim. Rostockul este cel mai important centru economic i cultural al landului. Universitatea din Rostock a luat fiin n anul 1419. Din punct de vedere economic n ora exist o infrastructur important a construciei navale, turismului i sectorului de servicii publice.

Potsdam este un ora n nord-estul Germaniei, capitala landului Brandenburg. n 2005 avea 146.635 de locuitori i o suprafa de 187,28 km. Palatele i parcurile din Potsdam au fost nscrise n anul 1990 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Potsdam i cea mai mare atracie a sa: Palatul i grdinile Sans Souci

Dintotdeauna, castelele i palatele au constituit pentru mine subiectele preferate ale incursiunilor i destinaiilor de cltorie. Locul povetilor adevrate cu i despre mprai, regi, prini i mai ales... prinese, aceste construcii impresionante prin istorie, arhitectur i imaginaie creativ sunt negreit i expresia unei nzuine romantice de a retri emoia basmelor copilriei n care binele iese totdeauna biruitor. Iat de ce, includerea n programul circuitului nostru n Germania a vizitei la dou dintre cele mai cunoscute palate din zona turistic a Berlinului, Sans Souci i Charlottenburg, a fost pentru mine motiv de deosebit satisfacie. Iar vizita ca atare nu m-a dezamgit deloc, dei dup prerea mea, niciunul din cele dou palate nu ntrece grandoarea construciilor similare de la Louvre, Versailles sau Schonbrunn, ca s dau doar cteva exemple. Nu e mai puin adevrat c fiecare griete n stilul lui propriu i nu lipsit de mreie despre opulena marilor dinastii regale germane i despre desvritul talent artistic al celor care le-au dat via i le-au menit s strluceasc pe scena att de mare a operelor umanitii. Voi rememora n cele ce urmeaz vizita la Potsdam, n spe la palatul Sans Souci. Vizita la Potsdam i Sans Souci a fcut parte din programul celei de-a doua jumti a primei zile de vizitare a Berlinului. Dup turul cu autocarul al capitalei germane, ne-am ndreptat ctre Potsdam, capitala statului federal Brandenburg. Se afl la o distan foarte mic de Berlin (24 km) pe care am strbtut-o n mai puin de jumtate de or. Oraul este aezat pe o insul ntre dou brae ale rului Havel, n vecintatea mai multor lacuri i pduri seculare care i confer un cadru natural deosebit, n pofida faptului c zona este una de es. Un scurt tur al oraului cu autocarul i pe parcurs explicaiile de rigoare ale ghidei noastre nsoitoare ne-au facilitat o prim i din pcate modest cunotin cu principalele atracii turistice ale capitalei branderburgheze: 1) Cartierele istorice: - Weberviertel - Cartierul estorilor, fosta colonie a estorilor protestani refugiai din Boemia dup 1740, ca urmare a persecuiilor religioase. Proiectat de Johann Boumann la cererea lui Frederick al II-lea, azi se mai pstreaz nc forma ptrat a aezrii (Weberplatz) mrginit de iruri de duzi, cci locuitorii erau nu numai estori iscusii, ci i furnizori de materie prim: mtase natural. -Viertel Holndisches Cartierul olandez, proiectat tot de Johann Boumann, dar din dispoziia lui Frederick Wilhelm I (Regele Soldat), pentru a fi gazda metesugarilor olandezi invitai s se stabileasc aici n scopul stimularii i dezvoltrii industriei locale. Cca. 150 de case construite n autentic stil olandez, din crmid roie netencuit, cu contururi albe i obloane la ferestre, formeaz i azi un cartier linitit, pitoresc, cu multe restaurante, terase i magazine care i ateapt cu bucurie oaspeii.

- Colonia rus Alexandrowka a fost construit ntre 1826-1827, la comanda lui Frederick Wilhelm al III-lea, pentru a adposti corul trimis n dar de arul Alexandru I curii de la Berlin. Cum era de ateptat i aici ntlnim o arhitectur tipic etniei ruse, cu case modelate n stil tradiional i cu o splendid biseric ortodox. 2) Neuer Garten (Grdina Nou) este un imens parc din nordul oraului, amenajat din 1786 ca o grdin n stil englez, cu pajiti ample acoperite de gazon frumos ngrijit i cu numeroase ochiuri de ap: mici lacuri i tranduri. n perimetrul su se gsesc dou palate ce pot fi vizitate. Unul e Cecilienhof locul unde cei trei conductori ale marilor puteri nvingtoare (Churchill, Truman i Stalin) au stabilit condiiile de ncheiere a pcii la finele celui de-al doilea Rzboi Mondial. Cellalt, Marmorpalais (Palatul de marmur) , e o construcie de dimensiuni modeste, simpl dar elegant, aezat pe malul lacului Helliger. Tot acolo se afl i o grdina botanic cu flor tropical rar, cunoscut sub numele de Potsdam Biosphre. Neuer Garten este locul favorit de petrecere a weekend-ului pentru localnici i berlinezi, ntruct dispune de oferte extrem de tentante de petrecere a timpului liber n mod activ i totodat instructiv. 3) Districtul Babelsberg este i el un parc imens, n incinta cruia fiineaz studioul de film Babelsberg Studios deschis nc din 1912 i cteva cldiri istorice, ntre care reprezentativ este Babelsberg Schlo, un palat n stil neo-clasic construit n 1833 ca reedin de var pentru mpratul Wilhelm I. 4) Centrul istoric (Alter Markt) este inima Potsdamului, cea mai veche zon a oraului, dedicat azi n exclusivitate accesului pietonal. Palatul imperial construit aici n 1662 a fost reedin imperial de iarn vreme de aproape 300 de ani. Din pcate, bombardamentele de la sfritul celui de-al doilea RM l-au distrus n ntregime i iremediabil. Nu a fost reconstituit dect Poarta norocului (Fortunaportal) , care marca cndva intrarea n ansamblul de construcii ale palatului. Alturi de ea poate fi admirat Nicolaikirche (Biserica Sf. Nicolae) , o splendid construcie din 1837 n stil clasic, cu un dom circular dup modelul bazilicii San Pietro din Vatican, ncadrat de patru turnuri graioase. Nu departe, ntlnim o alt biseric impozant (Franzsische Kirche), ridicat n 1750, dar i o Poart Brandenburg, alta dect binecunoscuta poart de la Berlin, dar la fel de strlucitoare prin arhitectur i decoraii. Bineneles c toate obiectivele menionate sunt deschise publicului i n general pot fi vizitate dup programul obinuit al muzeelor. Lista atraciilor turistice din Potsdam este ns mult mai cuprinztoare, aa nct dup cum aprecia i ghida noastr, pentru a le cunoate pe toate i trebuie o informare ampl, o planificare riguroas de cel puin trei zile i deopotriv un buget consistent afectat intrrii la toate obiectivele. Turul oraului cu autocarul s-a terminat ntr-o parcare din vecintatea complexului de grdini i palate Sans Souci. Am debarcat i ne-am ndreptat cu toii spre intrarea n parc, depind n trecere o uria moar de vnt olandez, foarte pitoreasc, cu aripile ei gigantice ncremenite n decor. Azi moara este i ea un insolit muzeu care-i ofer serviciile turitilor de pretutindeni. n faa porii de intrare n curtea palatului am fost ntmpinai, cum altfel, de un urma al lui Mozart i Wagner, care oferea trectorilor acorduri romantice la flaut, n schimbul ctorva bnui sau zmbete binevoitoare. Palatul Sans Souci se afl foarte aproape, cca. 50 m de intrarea n complexul de palate i grdini incluse n patrimoniul universal UNESCO nc din 1990. Ar fi de adugat c pn n anul 1999, aproape toate siturile istorice din Potsdam au fost recunoscute de UNESCO ca valori inestimabile ale omenirii i au ntregit patrimoniul universal al acesteia. Prima ntlnire cu palatul nu mi-a dat impresia de amploare i grandoare la care m ateptam, dar am remarcat totui c locul prea o versiune la scar mai mic a Versailles-ului: un palat de dimensiuni modeste, de culoare glbuie, fr etaj, cuprinznd un corp central cu o cupol albastr deasupra i

dou corpuri laterale, simetrice, iar n faa lui un parc imens presrat de fntni arteziene i lacuri. Curnd aveam s descopr i elementele de decor care fac din Sans Souci nu un frate mai mic al Versailles-ului, ci o construcie cu personalitate, un mic giuvaer de arhitectur rococo care e vizitat i admirat anual de mai mult de 20 milioane de oameni. La sugestia ghidei, primul popas l-am fcut la ghieul de eliberare a biletelor, aflat n aripa lateral dreapt a palatului, privind dinspre curtea interioar. Intrarea n palat se face doar n grupuri de maxim 50 persoane, existnd astfel un orar de acces al grupurilor din jumtate n jumtate de or. n sezonul de primvar-var costul biletelor pentru vizitarea camerelor regale este de 8 euro de persoan (fr ghid) sau 12 euro cu ghid audio, la care se pot aduga dup dorin costurile vizitrii altor seciuni ale palatului (3 euro pentru buctria regal, inclusiv crama, 2 euro pentru dormitorul regal). Pentru permisul de fotografiere se percepe o tax de 3 euro. ntruct era o zi senin i cald de var aglomeraia de la casa de bilete era una ateptat. Ne-am bucurat totui c am avut norocul s procurm bilete pentru seria ce urma s intre n palat dup numai o or. Am achitat i costul permisului de fotografiere n interior. Era de fapt o brar de carton rou pe care fie o puneai pe bra, fie o ataai aparatului foto spre a fi uor vizibil personalului de supraveghere. N-am avut inspiraia s citesc i ceea ce era inscripionat pe acea brar, n limba german i englez: Permis de fotografiere pentru toate castelele timp de o zi (era imprimat data), fr blitz, fr trepied, doar pentru folosin privat, niciodat pentru publicare. Dac a fi citit din timp, a fi putut salva ali trei euro, costul unei brri identice achiziionate mai trziu la palatul Charlottenburg: dup ce am pltit i am primit acolo a doua brar, am remarcat c e identic cu prima i le-am pus alturi s le compar. Atunci, doamna de la ghieu mi-a spus c brara foto era valabil pentru toate palatele vizitabile din zona Berlin-Potsdam i c nu mai era nevoie s cumpr nc una. Es tut mir leid, mi pare ru, mi-a spus ea, am taxat deja suma i nu o mai pot restitui, am neles eu din avalana de vorbe nemeti ce au urmat, dar mai ales din figura dezolat a doamnei. n ora rgaz pn la intrarea n palat, am hotrt n prima instan s vizitm grdina n terase, att de binecunoscut din pliante i ilustrate. Am cobort aadar pe lng un chioc metalic vopsit n verde i auriu, de-a lungul scrii din partea stng privind dinspre grdin spre palat. Am remarcarcat pe parcurs c ideea terasrii colinei i pstrrii vechii vii (mie mi s-a prut a fi mai degrab ieder crtoare) n cadrul unor adevrate ferestre din geam i fier forjat, lipsite de coloritul florilor, dar cu simul profund al simetriei i echilibrului, a fost nu numai o idee nou, inovatoare, ci i una foarte potrivit pentru a pune n valoare palatul de pe platforma superioar, eclipsat altfel de veselia unei eventuale grdini multicolore de flori. Zona celor ase terase parabolice (uor arcuite) este mprit n doua pri egale de o scar maiestuoas de piatr ce coboar dinspre palat i se termin n faa unui platou simplu cu gazon i garduri vii, n mijlocul cruia nesc apele unei frumoase fntni arteziene, cunoscut sub numele de Fontane Groe (Fntna Mare) . Ctitorul acestor desene arhitecturale n stil baroc, mpratul Frederick al II-lea, nu vzut niciodat apa nind din havuzul fntnii, pentru c la vremea construciei (anul 1748) nu dispunea de tehnica necesar pentru punerea n valoare a jocurilor de ap. Patru obeliscuri aurite i numeroase statui de marmur, alegorii i simboluri ale elementelor primordiale (ap, foc, pmnt i aer), dar i ale unor zeiti antice (Venus, Mercur, Apolo, Diana, . a.) ntregesc acest peisaj regesc. n fundal se zresc apele unui lac mic, de forma unui canal, nconjurat de plcuri de arbori i arbuti. n partea dreapt a terasei se ntinde Grdina Marly Marlygarten (Mein Marly, cum i plcea lui Frederick Wilhelm I s-i spun, cu aluzie la grdina omonim de la Versailles), de fapt un alt parc n care se poate vizita cldirea ce servea odat drept buctrie regal i depozit de vinuri, dar i o frumoas biseric cunoscut sub numele de Biserica de pace (Friedenskirche), locul de odihn venic a mpratului Friedrich Wilhelm al IV-lea i al soiei sale, mprteasa Elisabeta Ludovica. Eu i soul meu nu am vizitat aceste obiective turistice, ci am preferat, n ciuda ndoielii exprimate de ghida noastr, cum c nu vom avea suficient timp pentru a ne ntoarce la vreme pentru vizitarea palatului, s facem o incursiune n mar forat pe aleea din partea stng a terasei, cale de vreo doi

km jumtate, pn la Neuen Palais, cel mai elegant i mai mare palat al Potsdamului. N-am avut rgaz dect patruzeci de minute pentru ca s parcurgem cei 5 kilometri dus-ntors i s urcm napoi scrile terasei pn sus, la Sans Souci. Este de neles c galopul nostru n plin zi torid a fost rspltit mai mult cu. transpiraie i oboseal, cci obiectivele turistice de pe parcurs le-am admirat numai n treact i nu mai mult de cteva minute, doar att ct s facem cteva fotografii exterioare. i iari am avut prilejul s dm vina pe dumanul nostru, timpul! Timpul care atunci cnd ai nevoie de el, ba e prea scurt, ba trece prea repede! Acum, privind fotografiile fcute atunci, cred totui c a meritat, cci nimic nu e mai convingtor dect ceea ce vezi cu ochii ti Aa c micul nostru maraton ne-a prilejuit ntlnirea cu Orangeria, o cldire inspirat din arhitectura vilelor italiene din perioada Renaterii, cu Ruinele siciliene, un ansamblu de fntni i ruine artificiale, menite s mascheze rezervoarele de ap ce alimentau fntnile, cu Casa chinezeasc (Chinesische Haus), un pavilion de inspiraie oriental destinat servirii ceaiului, frumos decorat cu elemente de arhitectur i sculptur aurite, dup modelul celui similar aflat n grdina castelului Luneville din Lorena. n sfrit, n captul aleii, sub o larg deschidere vizual, am descoperit Neuen Palais, o construcie impozant n stil baroc ce rivalizeaz cu Schonbrunnul, dei are doar un etaj. Cldirea are forma literei U i este dominat de o cupol purtnd la partea superioar statuile celor trei graii divine, simbolul puterii prusace. La baz i pe terasa acoperiului au fost plasate peste 400 de statui de gresie, opere ale mai multor sculptori celebri. Palatul a fost resedinta de vara a ultimului Kaiser, Wilhelm al II-lea, pn la abdicarea sa n anul 1918. Plecnd n exil n Olanda, fostul mprat a luat cu el i mare parte din mobilierul palatului. Acesta a fost restituit statului german n 1970, astfel nct azi, Neuen Palais, dei este doar o reconstituire a palatului deteriorat masiv n timpul rzboiului, reuete s etaleaze n cele peste 200 de sli ale sale elemente de mobilier i picturi originale. n graba mare ne-am ntors la palatul Sans Souci. Tocmai la timp, cci seria noastr se pregtea de intrare. Casa fr griji a mpratului Frederick al II-lea, supranumit Frederick cel Mare, a fost desenat i proiectat de monarhul nsui, care nu dorea un palat somptuos, ci un loc simplu, modest i confortabil n care se putea relaxa fr grija treburilor de stat, n compania artelor, muzicii i literaturii. Dup multe controverse cu arhitectul su, piatra de temelie a fost pus n 1745 i dup numai doi ani, suveranul s-a putut bucura de creaia sa: a poposit acolo n fiecare var, din aprilie pn n octombrie, scriind, fcnd lungi plimbri prin parcul pe care tot el l conturase, invitnd, gzduind i promovnd creaia marilor compozitori i gnditori ai vremii. Iniial, vizitarea palatului nu m-a convins c acesta era cu adevrat un loc de linite i pace pentru Frederick i urmaii si. Cele 12 camere ale segmentului central al cldirii, toate vizitabile, au fost gndite ca o nlnuire una dintr-alta, ca vagoanele unui tren. Pentru mine, ideea de linite i intimidate nu rezoneaz deloc cu cea a traiului ntr-o cas cu camere nedecomandate. Dac mpratul se simea acolo n largul lui nsemna c regimul de circulaie prin palat era unul restricionat, cci cum poi s savurezi o lectur, mai ales filozofic, aa cum o prefera suveranul, cnd prin odaia ta trec cameriste, sau ali membri ai familiei, sau oaspei vremelnici? Ei bine, abia la ieire am zrit un plan al palatului i am constatat c de fapt, irul de 12 camere cu vederea spre grdin (cel pe care lam vizitat i noi) este dublat de alte camere cu vedere spre curtea interioar, cea delimitat de dou colonade semicirculare. Erau dormitoarele regale, la care accesul se face doar dinspre camerele nirate n lan i pentru a cror vizitare se pltea un pre suplimentar. Era limpede c acolo gsea monarhul oaza de deplin linite, contemplare i odihn pe care i-o dorea. Din vizitarea suitei de 12 camere cu vedere spre sud am rmas cu multe poze i cu impresia general c palatul este mult mai casnic dect alte construcii similare vzute de mine: arhitectura interioar, mobilierul, oglinzile, tablourile, tapieriile, ornamentele de construcie sunt mai simple i mai comune, fr a se pierde ns n anonimat. Spaiile nu sunt aglomerate, ci ample, n ciuda

faptului c dimensiunile camerelor nu sunt foarte mari. Aceast senzaie se datoreaz aezrii simple a mobilierului, precum i ferestrelor foarte mari ce ocup aproape tot peretele dinspre grdin. Remarcabile mi-au prut cteva ncperi decorate cu mare inspiraie i care m-au impresionat prin strlucirea lor cu adevrat regal: -holul de intrare este de fapt o sal rectangular delimitat de 10 perechi de coloane corintice din marmur alb cu capiteluri aurite, care par s sprijine plafonul pictat n ntregime cu scene reprezentnd-o pe zeia Flora aruncnd flori celor aflai jos. -urmeaz o galerie lung, bogat decorat cu stucaturi aurite pe plafon, tablouri originale pe perei i canapele aurii cu tapierie de mtase roz. -biblioteca de form circular este aproape n ntregime mbrcat n lemn de cedru frumos ornamentat ntr-o multitudine de nuane de maro. Ca urmare, lumina discret ce ptrundea prin ferestre era filtrat i ea n culori blnde de galben i auriu. Biblioteca gzduiete aproximativ 2100 de volume cu scrieri istoriografice greceti i romane, precum i o colecie de literatur francez din secolele 17 i 18, n special lucrri de Voltaire. Crile au fost legat n piele de capr maro sau rou i bogat aurite. A fost una din slile preferate ale monarhului, fapt dovedit i de construirea unei ui directe de acces dinspre i ctre dormitoarele regale. - suita camerelor este completat de o camer de studiu i o camer de muzic, ambele mobilate i decorate cu mult imaginaie, dar tot n consacratul stil rococo frederickscian, cu o explozie de ornamente fragile i delicate de inspiraie floral. Poate de aceea ncperile mi-au prut a afia un aer mult mai accesibil i mai vesel. Erau locurile unde suveranul se ntlnea cu membrii Academiei Prusace de tiine, cu mari muzicieni (se pare c Bach era preferatul su), cu strlucitul su invitat Voltaire, cu ali artiti renumii i unde purta ndelungi discuii estetice i filozofice sau delecta el nsui publicul cntnd la fortepiano sau la flaut. - sala de audiene: o sal spaioas cu perei tapiati n mtase, cu draperii grele i cu multe tablouri originale, opere ale unor autori francezi din sec. 18, ntre care Wateau i Louis de Silvestre. Sala era folosit i ca sal de mese, n spaiul delimitat de dou coloane de gresie roie. -sala de marmur o vast ncpere rotund, aflat chiar n mijlocul aripii centrale i care servea drept camer de recepii i festiviti. Este cea mai spectaculoas ncpere prin simplitate i elegan. Numele ei nu e impropriu, cci ntr-adevr, cu excepia plafonului, totul este din marmur fin de Carara i de Silezia: pereii, podeaua, cele 10 grupuri de coloane duble ce sprijin cupola central a edificiului, statuile de diverse dimensiuni plasate att la nivelul solului, ct i la baza cupolei. Predomin culoarea alb i nuanele apropiate ei, puse i mai mult n valoare de cele trei ferestre masive care asigur iluminaia. Podeaua de marmur este decorat cu splendide intarsii colorate, formnd decoruri vegetale simple, dar fermectoare. Plafonul sub form de cupol este bogat ornamentat cu modele geometrice aurite, iar n partea central dispune de un luminator de sticl ce poate fi deschis pentru a asigura o ventilaie natural. Exist puine elemente de mobilier. n schimb, remarcabil este intrarea privat a regelui, o u central marcat de dou grupuri de coloane i bogat ornamentat cu stucuri aurii, care face legtura cu dormitoarele regale. - la vest de camera de marmur se afl cele cinci ncperi destinate oaspeilor invitai i gzduii de mprat. Dintre aceti, doi au fost n mod special preuii de Frederick al II-lea, nct cele dou camere ce i-au gzduit au primit numele lor: Sala de Rothenburg este numit aa dup numele contelui von Rothenburg, prieten drag i sftuitor al suveranului, care a locuit n camera lui circular pn la moarte; Sala Voltaire poart numele ilustrului gnditor i literat care invitat fiind, a poposit la reedina lui Frederick al II-lea timp de trei ani (1750-1753). Camera n care a locuit mi s-a prut cea mai frumoas din palat i mult mai potrivit gzduirii unei tinere femei. Datorit bogatelor aplicaii n relief de pe perei, florale i faunistice, imenselor oglinzi i policandre de cristal, dar i luminii calde i discrete, camera a mai primit i numele de Camera florilor.

Periplul nostru prin palatul Sans Souci s-a sfrit ntr-un hol neutru, probabil cndva odaia personalului de serviciu, a crui singur podoab era un tablou cu portretul lui Frederick cel Mare, ctitorul i cndva stpnul acestui sla regesc. Ne-am ntors aadar n curtea interioar a palatului. Pn la ora adunrii la autocar am mai avut rgaz un sfert de or s admirm arhitectura exterioar (cele dou colonade semicirculare strjuite de o armat de statui din piatr care nchid spre nord curtea interioar, figurile sculptate ale lui Atlas i ale Cariatidelor grupate perechi ntre ferestrele de pe partea frontal a palatului, cupola central strjuit de grupuri de heruvimi din gresie, sub care putem citi inscripia Sans Souci, acoperiul corpului central ornamentat cu o balustrad i vaze imense de gresie, cele dou aripi laterale ale construciei, destinate personalului de servire cea din vest pentru secretari, funcionari i grdinari, cea din est pentru buctrie, grajduri i antrenori). Vizita noastr la Potsdam i Sans Souci a durat trei ore i jumtate. Prea puin pentru a ne bucura n voie de toate frumuseile strnse acolo n decursul veacurilor. Suficient pentru a-mi fi fcut o impresie i pentru a spune cu mndrie: am fost i eu acolo!

Sanssouci - palatul din gradini Aflat in apropiere de Potsdam, platul Sanssouci a fost construit de regele Prusiei, Frederic al II-lea si inaugurat printr-un banchet stralucitor in 1747.Numele palatului nu era ales intamplator: fara griji. Fusese numit astfel tocmai pentru ca regele il concepuse ca un loc de odihna. Aici se putea retrage departe de obligatiile curtii, dedicandu-se muzicii, discutiilor si dezbaterilor filozofice cu invatatii vremii. In calitate de principe mostenitor, era intr-un conflict permanent cu tatal sau Frederic Wilhelm I, poreclit regele-soldat si renumit pentru severitatea lui. Artist ca formatie, Frederic al II-lea s-a urcat pe tronul tarii la varsta de 28 de ani, in 1740, dar, ajuns rege, ii uimeste pe toti prin noua politica razboinica pe care o duce. Profitand de slabiciunea Habsburgilor, de dupa urcarea pe tron a Mariei Tereza, el invadeaza Silezia si duce trei razboaie impotriva Austriei, facand din statul prusac o mare putere in Europa. In timpul celui de al doilea razboi regele a inceput ridicarea palatului Sanssouci, conducand in acelasi timp si armata si constructia, primind informatii permanente de la arhitectul prieten Georg Wencelaus von Knobelsdorff, care concepuse planurile si supraveghea lucrarile. Constructia a inceput in aprilie 1475, pe locul unde exista deja o vie. Dupa cat se pare, modelul a reprezentat un echivalent al Castelului Marly din Franta. O colonada semicirculara se inalta in zona de primire si, dinspre gradina, se intra in castel pe o scara eleganta cu 132 de trepte. O cupola aramie dadea un farmec deosebit cladirii de culoare ocru-galbui cu numai 12 camere. Una dintre cele mai frumoase era camera de muzica, avand decoratii murale in stil rococo. Sala de Marmura, cu 16 coloane duble, era locul in care Frederic aduna savantii si filozofii la celebra masa rotunda. El nu s-a bucurat insa de linistea acestui palat, cel mai frumos din landul Brandenburg, pentru ca, in scurta vreme, acesta a devenit sediul guvernului regal. Parcul, de circa 300 de hectare, a fost conceput de acelasi arhitect Knobelsdorff. Este decorat cu grote, fantani, insule, temple, izvoare, totul in stil baroc. Aici au fost construite si cateva cladiri comandate special de Frederic al II-lea. Pe langa celebra galerie cu statui s-au inaltat Casa de oaspeti Neue Kammern, poarta cu obelisc si Casa Chinezeasca a Ceaiului. Intre 1763-1769 a fost construit Noul Palat, o constructie eleganta si impunatoare in care insa Frederic cel Mare nu a locuit niciodata, ramanand credincios micului Sanssouci.

In secolul al XIX-lea palatul a devenit resedinta lui Frederic-Guillaume al IV-lea si a fost largit de arhitectul Ludwig Persius, cu infrumusetarea fiind insarcinat Ferdinand von Armin. Dupa al Doilea Razboi Mondial a constituit una dintre atractiile turistice ale Germaniei Democrate iar dupa unificarea tarii, au fost aduse aici, in 1991, ramasitele pamantesti ale lui Frederic. In acest fel a fost indeplinita ultima dorinta a ctitorului, inmormantat initial in biserica garnizoanei din Postdam. Palatul Sanssouci (din francez sans souci = fr griji) se afl n partea estic a parcului omonim i este unul dintre cele mai renumite castele construite de Hohenzollerni n Potsdam, capitala landului Brandenburg. Potsdam n nordul Germaniei este acasa, la unele dintre cele mai frumoase palate i istoric din toata Europa. Palatul Sanssouci este un astfel de palat, care a supravietuit ambelor rzboaie mondiale i rmne n stare curat, aproape neschimbate de la nceputurile sale n 1746.

n fiecare an, mii de vizitatori ajunge la Sanssouci a se nclzi, nu numai n frumuseea Palatul Sanssouci, dar, de asemenea, n parcuri i grdini cu terase generoase care o nconjoar. Sanssouci Palatul a fost construit si proiectat pentru regele de atunci al Prusiei, Frederic cel Mare, ca o cas de var n cazul n care regele ar putea relaxa n afara obligaiilor regal al instanei de la Berlin. Sanssouci Palatul a fost numit dupa expresia francez "Sans Souci," aproximativ tradus "fr ngrijorare" sau "fr griji", care s permit Palatul Sanssouci s fie vzut ca o cas de relaxare, mai degrab dect una de putere. Astzi, aceast atitudine lipsit de griji rmne la fel de vizitatori din ntreaga vin s se relaxeze n parcuri luxuriante i de grdin care nconjoar palatul principal. Nimic din Sanssouci (Potsdam sau pentru care conteaz) se mic rapid, i este acest stil de via Laidback care face Sanssouci astfel o destinaie ideal. Una dintre principalele atractii ale Sanssouci este palatul n sine. Situat pe fruntea unui deal terasat, Palatul Sanssouci iese n eviden cu exteriorul su de aur i ferestre mari la podea la tavan. colonade mari ntind pe ambele pri ale Sanssouci Palatul, care nchide curtea interioar. Aceast vil-o poveste conine numai zece principal camere-un palat mai mic de standarde istorice. Cu toate acestea, acest intim stil rococo a fost exact cum Frederick cel Mare conceput Sanssouci, palatul nu doresc s umbreasc parcuri minunate pe care l-ar inconjoara. Chiar exterior de Sanssouci Palatul evideniaz elementele naturale ale Sanssouci, cu multe detalii arhitecturale care conin faada grdin. Panta sudic a Sanssouci conine trei terase mari, fiecare cu un perete zidarie unic i copaci mai multe dat importate din Frana, Italia i Portugalia. Puine dintre aceti copaci rmn i astzi, dar mai multe noi rodire pomi linie de 130 pai de Palatul Sanssouci la grdini i Fntna Mare. Principalul centru de gradini Sanssouci este Fntna Mare: un bazin mare care amintete de fntni de la Versailles i ornamentate cu zei istorice, cum ar Venus, Apollo, Juno, i Jupiter, precum i simboluri pentru elementele pmnt, aer, foc i ap . Fntna Mare i Palatul Sanssouci stau la centrul de ceea ce se numete acum Sanssouci Park. Un bulevard mare se extinde de la Fntna Mare, care conin mai multe grdini cu o varietate de plante i copaci, i mai multe pepiniere i sere. n plus fa de grdini mari, mai multe statui i structuri au

fost ridicate fiecare cu propria poveste i istorie. Unele dintre acestea includ chioc de fileu de la Sanssouci, Templul Prieteniei, Casa chinez, termele romane, i Dragon House. Cele mai multe dintre aceste structuri au fost nviai ntre stabilirea Sanssouci i anii 1770 trziu. Fiecare detaliu al Sanssouci a fost conceput pentru a maximiza frumusetea parcului si relaxare din zona. Frederic cel Mare a avut un astfel de sentiment puternic despre Palatul Sanssouci, pe care el a numit acas, c el credea c "palat ar muri cu el". Din fericire pentru cele dou milioane de vizitatori n fiecare an, Palatul Sanssouci a rmas, i n 1990, lumea a recunoscut frumusetea si istoria coninute n zidurile i grdinile de Sanssouci, i a numit Sanssouci o World Heritage Site. Acest lucru asigur c vizitatorii pentru muli ani de acum vor avea ocazia s se relaxeze i s se bucure Sanssouci ca familia regala a fcut muli ani n urm.

n timp ce parcurile de Sanssouci sunt deschise pe tot parcursul anului, ierni n Germania pot obine la rece i a primi zpad. Din acest motiv, vizite la Sanssouci sunt cel mai bine din martie pn n octombrie, cnd vremea este compatibil. Lunile de primvar din mai i iunie sunt cele mai bune pentru a vedea parc vin la via. Plante, copaci i flori n plin floare fac Sanssouci un loc chiar mai frumos pentru a vedea. Vara i toamna sunt, de asemenea, ori minunat pentru a vizita parcul. Vreme cald v permite s stai toat ziua, v putei relaxa cu o carte n grdini, sorbi un pahar de vin ntr-una din terase mare Potsdam lui, i bucurai-v pur i simplu minuni si relaxare de Sanssouci.

BERLIN

Berlin este un ora-stat, capitala Germaniei, fiind cel mai mare ora al rii cu aproximativ 3,4 milioane de locuitori i acoperind o suprafa de aproximativ 892 km. Berlinul este n acelai timp i unul din cele 16 landuri federale, avnd guvern de land propriu, numit Senat, prim-ministru (de land), constituie proprie i alte prerogative ale unui stat (land). Poziia sa pe hart este aidoma unei insule/enclave nconjurat complet de landul Brandenburg. Este traversat de rurile Spree i Havel. Primarul Berlinului este n acelai timp i prim-ministrul guvernului de land; de aceea poziia sa se numete n german Regierender Brgermeister (primar guvernator). La ora actual primarul guvernator al Berlinului este Klaus Wowereit, din partea Partidului Social Democrat al Germaniei (SPD). Berlinul a fost capitala Germaniei ntre 1871 i 1945, i a redevenit capitala acestei ri n 1990, odat cu reunificarea Germaniei i a aderrii fostei Republici Democrate Germane (sau RDG, n german: DDR ) la Republica Federal Germania (sau RFG). ntre 1945 i 1990, drept consecin a celui de-al doilea rzboi mondial i a mpririi sferelor de influen n Europa, oraul Berlin a fost divizat n Berlinul de Vest i Berlinul de Est. Berlinul de Vest, n german Westberlin, a fost denumit similar n majoritatea limbilor, n timp ce Berlinul de Est a fost cel mai adesea numit doar Berlin, sau, mai pompos, Berlin, Hauptstadt der DDR , de ctre oficialii i instituiile oficiale ale Republicii Democrate Germane, dar mult mai simplu, doar Ostberlin - de ctre locuitorii vestului Germaniei i de ctre ali vorbitori nativi ai limbii germane.

Reunificarea de facto a Berlinului s-a realizat prin presiunea oamenilor din ambele pri ale oraului, att a celora din est ct i a celora din vest, n octombrie 1989, prin aciunile de demolare a multurtului zid al Berlinului. Reunificarea Germaniei s-a desvrit apoi i din punct de vedere legal, politic, administrativ, monetar i teritorial n diferite etape n decursul anului 1990, culminnd cu 1 octombrie 1990, ziua semnrii actului de reunificare a Germaniei numit Tratatul doi plus patru de ctre Cei ase Semnatari, precum i cu 3 octombrie 1990, noua zi naional a Germaniei Reunite. Unele palate i parcurile din Berlin au fost nscrise n anul 1990, "Insula Muzeelor" n anul 1999, pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Dupa o perioada de cincizeci de ani de acalmie Berlinul a revenit - capitala de drept a Germaniei reunite si unul dintre cele mai mari orase ale Europei. Dupa cel de-al doilea razboi mondial Berlinul era un pion dezmembrat, prins intre est si vest, impartit metaforic si practic de catre un zid. Orasul din nord - estul Germaniei si-a pierdut chiar si statutul de capitala cand guvernul vest German a fugit la Bonn. Astazi, Razboiul Rece si evenimentele memorabile din noiembrie 1989, in care zidul Berlinului a fost sfaramat chiar de cei pe care i-a despartit atata timp, incep sa apara ca amintiri indepartate, iar acum, in Berlin se vorbeste numai despre viitor. In cadrul celui mai mare proiect arhitectural din Europa de dupa cel de-al doilea razboi mondial Berlinul a renascut din padurea de macarale ce reprezenta inima zdrobita a orasului. Cel mai mare proiect este Potsdam Platz, dar constructia reprezentativa cea mai recenta se afla la Reichctag. Arhitectul britanic Lord Foster a reannoit parlamentul german cu o cupola impresionanta de sticla, ce simbolizeaza noua transparenta din politica germana, o politica a unei natiuni ce nu are nimic de ascuns si care incearca sa se distanteze de fantomele trecutului. Pe langa aceste constructii noi exista un oras plin de farmec istoric - de la vechile strazi ale Berlinului de Est, care dupa 50 de ani sunt restaurate incetul cu incetul, pana la arhitectura de inalta clasa a Museumsinsel and Unter den Linden si la plamanul verde reprezentat de Parcul Tiergarten. O confuzie des intalnita la turisti se face intre "Oranienstrasse" si "Oranienburger Strasse", prima fiind o strada din districtul Kreuzberg, iar cea din urma fiind o strada din cartierul Mitte. Turismul se afla in crestere, pe masura ce vizitatorii vin sa savureze amestecul intoxicant de nou si vechi. Afacerile la nivel inalt de asemeni se afla in plina dezvoltare, pe masura ce gruparile parlamentare se intorc de la Bonn, impreuna cu investitii din multe alte parti ale tarii si din toata Europa. Industriile cheie precum electronicele, manufactura si tehnologia informationala reflecta sperantele unui viitor mai stralucit pentru Berlin. Contrar cliseelor obisnuite despre Germania, Berlinul este un oras cu o atitudine relaxata si cu una dintre cele mai animate vieti de noapte din Europa. Se gasesc de toate in Berlinul de azi, de la berarii autentice si fantasme ale erei vechi sovietice, pana la forfota barurilor stilate si cluburile de noapte gay si latino. Berlinul are o clima eclectica, cu zile fierbinti de vara si ocazional temperaturi sub zero grade celsius in timpul iernilor cenusii. Chintesenta experientei berlineze este o zi de vara in care lenevesti in Tiergarten, cu zgomotul racletei abia perceptibil, sorbind o bere Pilsner rece, in timp ce sub ochii tai orasul se reinventeaza in cea mai rafinata capitala europeana. Poarta Brandenburg este una dintre fostele porti ale orasuluis si unul dintre simbolurile Berlinului si Germaniei. Este situata in partea de vest a centrului oralului, chiar langa Piata Pariziana. A fost comandata de catre regele Frederick William II al Prusiei in semn de pace si construita de Carl Gotthard Langhans intre 1788 si 1791. Astazi este considerata una dintre principalele atractii turistice ale Europei.

Poarta Brandenburg este formata din douasprezece coloane dorice, sase pe fiecare parte, formand 5 cai de trecere. Original, cetatenii puteau trece prin poarta numai printre doua dintre cai, cele exterioare. In varful portii se afla Quadriga, un car de lupta tras de patru cai condusi de catre Victoria, zeita romana a victoriei. Quadriga a fost sculptata de catre Johann Gottfried Schadow. Designul portii este bazat pe cel al Propylaea, poarta de trecere spre Acropolele din Atena. Ea a ramas aproape neschimbata de la constructia sa, dar a jucat diferite roluri politice in istoria Germaniei. In zilele noastre, Poarta Brandenburg este inchisa circulatiei autovehiculelor, intreaga zona fiind transformata in zona pietonala.

Unul dintre cele mai importante simboluri din Berlin si implicit din Germania este poarta Brandenburg. Un monument impozant, specifc unei perioade a regalitatii, unde domniile prusace ofereau valoare si clasa orasului. Chiar daca in prezent el este doar un monument simbol, in 1788, anul inceperii constructiei,poarta Brandenburg era un omagiu dus puterii si regalitatii. Acesta este unul dintre monumentele cu o valoare inestimabila care nu trebuie pierdt atunci cand vizitati Berlinul.

Poarta Brandenburg (german: Brandenburger Tor) din piaa Pariser Platz n cartierul BerlinMitte al Berlinului a fost construit ntre anii 1788-1791 de ctre Carl Gotthard Langhans. Este cel mai important simbol al oraului i concomitent simbol de stat de care sunt legate multe evenimente importante din istoria Berlinului, a Germaniei, a Europei i a lumii din secolul XX. Cldirea este n stilul clasicismului timpuriu. Bulevardul Unter den Linden Maretul bulevard berlinez Unter den Linden se intinde pe mai mult de 1,6 km intre Schlossplatz si Poarta Brandenburg. Conceput initial ca un simplu drum ce calarie intre palatul Berliner Schloss si terenurile regale de vanatoare din Tiergarten, Unter den Linden a fost transformat intr-un splendid bulevard regal de catre regii prusnaci din secolul XVIII. Luandu-si numele dupa copacii de lamai care sunt aliniati pe centru, bulevardul trece pe langa multe constructii principale din Berlin, precum Brandenburg Gate, Zeughaus, Kronprinzenpalast, Opera de Stat si Universitatea Humboldt. Unter den Linden este unul dintre cele mai faimoase bulevarde din Berin; incepe in piata Schlossplatz si se termina in Piata Parizer cu Poarta Brandenburg. In secolul al 17-lea pe aceasta strada s-au plantat multi tei, de unde provine si numele strazii. In timpul secolului al 18-lea, Unter den Linden a fost strada principala in jurul careia s-a dezvoltat partea de vest a Berlinului. Aici s-au construit multe cladiri prestigioase, restaurate dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

Strada este un loc in care se desfasoara numeroase evenimente in aer liber. Este, de obicei, foarte aglomerata cu turisti si studenti, aici fiind Universitatea Humboldt si Biblioteca de Stat. Statuia ecvestra a lui Frederic cel Mare este una dintre cele mai faimoase monumente din Berlin. Este construita din bronz masiv si este inalta de 5,6 metri. A fost creata intre 1839 si 1851 si asezata pe o insula in centrul buleverdului Unter den Linden. Statuia este inconjurata de alte statui ale unor faimosi militari, conducatori, politicieni, oameni de stiinta si artisti. Pe statuie se gasesc basoreliefuri cu scene din viata lui Frederic cel Mare. Universitatea Humboldt. Cladirea univestitatii a fost construita in 1753, pentru printul Heinrich al Prusiei, fratele lui Frederic cel Mare. Universitatea este cea mai veche din Berlin, fiind fondata in 1810, la initiativa lui Wilhelm von Humboldt. La intrare se gasesc doua statui din marmura ale lui Wilhelm von Humboldt si ale fratelui sau. Mai multi studenti si profesori faimosi au lucrat in aceasta universitate, printre care: filosofii Fichte, Hegel si Schopenhauer, medicul Robert Koch, fizicienii Max Planck si Albert Einstein, primul cancelar al Germaniei, Otto von Bismark, fondatorii teoriei marxiste, Karl Marx si Friederich Engels. Exista 40 de castigatori ai premiilor Nobel asociati cu aceasta univestitate. Piata Bebel. Odata denumita Piata Operei, aceasta a fost punctul central al ceea ce s-a dorit sa fie Forumul Friedericianum, o zona proiectata sa oglindeasca grandoarea vechii Rome. In mai 1933 aceasta piata a fost locul in care s-au ars carti de catre masina de propaganda nazista. Aproximativ 20000 de carti scrise de autori care erau considerati inamicii celui de-al treilea Reich, au fost arse. In centrul pietei exista un monument construit in 1995, care comemoreaza tragicul eveniment. Un geam de sticla transparent se afla la suprafata pietei, in asflat. Prin acest geam se poate vedea, sub nivelul solului, o camera plina cu rafturi de carti goale. Langa geam este o inscriptie: "Unde sunt arse carti, in final vor arde oameni". Piata a fost numita dupa numele fondatorului Partidului Democratic Socialist din Germania, August Bebel. Catedrala Sfantul Hedwigs. Acesta biserica este Catedrala Catolica a Arhidiocezei Romane din Berlin. Proiectul initial a fost similar cu cel al Panteonului din Roma. Constructia a inceput in 1747, catedrala a fost consacrata in 1773, iar lucrarile de constructie s-au terminat in 1778. Opera de Stat. A fost prima cladire din Forumul Friedericianum, construita intre 1741 si 1743, in stilul neoclasicist. Unul dintre directorii acestei opere a fost Richard Strauss. Acest memorial al razboiului a fost construit intre 1816 si 1818 si este considerat unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii neoclasice din Berlin. Basoreliefurile din partea de sus a fatadei prezinta pe zeita Victoriei. Intre 1930 si 1931 cladirea a fost transformata in monument pentru soldatii cazuti in primul razboi mondial. In 1960, dupa restaurare, a fost transformata in memorial pentru victimele fascismului si militarismului. In 1993, acesta a fost rededicat memoriei tuturor victimelor razboiului si ale dictaturii. In interiorul cladirii se afla o flacara eterna si o placa de granit peste cenusa unui soldat necunoscut, un luptator din rezistenta si un prizonier dintr-un lagar de concentrare.

Muzeul de Istorie al Germaniei. A fost infiintat in 1987 de cancelarul Germaniei Helmut Kohl si de primarul Berlinului de atunci, cu ocazia aniversarii a 750 de ani de la infiintarea Berlinului. Cladirea in care se afla muzeul este cea mai veche structura de pe Unter den Linden, fiind construita intre 1695 si 1730, in stilul baroc. Initial a fost folosita pentru arsenalul artileriei. Biserica 'Friedrichswerder' a fost proiectata de unul dintre cei mai cunoscuti arhitecti ai Germaniei, Karl Friedrich Schinkel. A fost construita intre 1824 si 1830 si a fost prima biserica neo-gotica construita in Berlin. In urma reconstructiei de dupa cel de-al doilea razboi mondial, biserica a fost convertita intr-un muzeu dedicat lui Schinkel. Reichstag - Sediul Parlamentului German Reichstag, sediul Parlamentului German este unul dintre cele mai importante obiective turistice si istorice din Berlin. Cladirea Parlamentului este in apropiere de Poarta Brandenburg si inainte de unificarea Germaniei se afla chiar in apropiarea Zidului Berlinului. Dupa fondarea Imperiului German in 1872, a aparut o nevoie pentru o cladire mai mare pentru Parlamentul din Berlin. Aveau sa mai treaca inca 10 ani pana cand s-a putut ajunge la un acord asupra proiectului. A fost organizata o competitie si din 183 de participanti, proiectul lui Paul Wallot a fost ales. Arhitectul german a creat o cladire neo-renascentista impozanta, lunga de 137 de metri, cu o latime de 97 de metri. Reichstag - Sediul Bundestag; Parlamentul Germaniei Cladirea a fost construita intre 1884 si 1894, fiind finantata in principal cu bani din Franta, obtinuti in urma razboiului castigat de Prusia in 1871. Inscriptia Dem Deutschen Volke (Pentru poporul german) a fost adaugata mai tarziu, in anul 1916, de catre imparatul Wilhelm al II-lea. Literele din bronz au fost facute din tunuri capturate de la francezi. In anul 1933 un incendiu a izbucnit in cladire, distrugand mare parte din Reichstag. Si astazi este inca neclar cine a pus foc insa vina a fost data pe comunisti. Acest eveniment a adus un plus partidului lui Hitler care a ajuns la putere la putin timp dupa asta. Cladirea a suferit si mai multe daune la sfarsitul razboiului, atunci cand trupele sovietice au intrat in Berlin. Poza unui soldat al Armatei Rosii ridicand un steag sovietic pe Reichstag este una dintre cele mai celebre imagini ale secolului 20 si simbolizeaza infrangerea Germaniei Naziste. Soldat al Armatei Rosii ridicand steagul URSS pe Reichstag Dupa razboi, Reichstag a ajuns in Berlinul de Vest, chiar langa Zidul Berlinului. A fost reconstruit intre 1958 si 1972 dar domul central si marea majoritate a ornamentatiilor au fost indepartate. In perioada in care Germania a fost divizata, Parlamentul Germaniei de Vest se intrunea aici o data pe an, ca o modalitate de a arata ca Bonn este doar o capitala temporara. Dupa unificare, s-a hotarat aproape imediat mutarea Bundestag-ului de la Bonn la Berlin. Decizia de mutare a avut drept urmare o noua renovare a cladirii care a fost inceputa in 1995 si s-a finalizat in 1999. Domul de sticla de la Reichstag In urma unui proiect al lui Sir Norman Foster a fost adaugat un dom de sticla deasupra salii plenare. Desi la inceput a fost subiectul unor controverse, domul a devenit una dintre cele mai reprezentative imagini ale orasului. Din aprilie 1999, Reichstag-ul este din nou gazda pentru Bundestag. O parte a cladirii Reichstagului este deschisa publicului. Un lift duce turistii pe acoperisul cladirii unde acestia se pot urca chiar pe dom cu ajutorul unei scari in spirala.

Adresa: Platz der Republik 1 10557 Berlin Preturi: Intrarea este libera. Orar: zilnic - 8:00 a.m. - 11:55 p.m. Insula Muzeelor din Berlin Insula muzeelor din Berlin a primit din partea UNESCO statutul de membru al Patrimoniului Universal. Aceasta insula a muzeelor a fost proiectata pentru a fi "un sanctuar al artei si stiintei". Cele cinci muzee care sunt incluse in Insula Muzeelor sunt localizate intre Kupfergraben si raul Spree. Acest grup extraordinar de muzee a fost inceput de Regele Frederich Wilhelm al III-lea care a facut posibila constructia Muzeului Regal in 1830 astazi Altes Museum (Vechiul Muzeu). Muzeul a fost construit pentru a permite si publicului larg sa poata vedea comorile regale de arta ale Germaniei. Cu toate acestea insa, insula nu a fost conceputa pana in jurul anului 1840, cand Fredrich August Stuler a facut propunerea de a crea un centru cultural pe insula, ideea laudata si aplaudata de toata lumea. In 1859, Muzeul Nou a fost terminat pentru ca mai tarziu, in anul 1876, sa fie terminata si Vechea Galerie Nationala. Muzeul Kaiserului Friedrich (astazi Muzeul Bode) a fost adaugat in anul 1904 si ultimul muzeu, Muzeul Pergamon a fost si el terminat in anul 1930. Din pacate aproape 70% din cladiri au fost distruse in timpul celui de-al doilea razboi mondial si dupa terminarea razboiului colectiile au fost impartite intre Berlinul de Est si cel de Vest. Muzeul Bode de pe Insula Muzeelor din Berlin La sfarsitul secolului al 20-lea un program de reconstructie si re modernizare a fost initiat iar menirea sa a fost restaurarea celor cinci muzee. Vechea Galerie Nationala (Alte Nationalgalerie) a fost redeschisa in 2001 cu mare pompa. Aici se gaseste una dintre cele mai mari colectii de sculpturi si picturi din secolul al 19-lea din Germania. Turistii vor gasi numeroase opere de artisti germani din acel secol dar si cateva opere ale unor impresionisti francezi. Restaurat si redeschis in 1966, Muzeul Vechi (Altes Museum) gazduieste exponate grecesti si romane desi a fost initial proiectat pentru a expune comorile artistice ale Familiei Regale. Construit de cel mai mare arhitect al orasului, Karl Friedrich Schinkel, cladirea seamana cu un templu grecesc corintian. Muzeul s-a inchis in 2009 pentru noi renovari. Muzeul Bode s-a redeschis in 2006 dupa aproape 10 ani de renovari. Acest muzeu expune o colectie ampla de sculpturi, una dintre cele mai mari colectii numismatice din lume si o selectie de picturi de la Gemaldegalerie. Muzeul Nou (Neues Museum) a fost redeschis in 2009 si gazduieste o colectie de opere de arta grecesti si egiptene. Acest muzeu are o legatura cu Altes Museum. Cel mai celebru exponat al muzeului este bustul Reginei Nefertiti. In muzeul Pergamon se poate admira o colectie de antichitati grecesti si babiloniene, printre care se numara si Poarta Ishtar din Babilon dar si enormul Altar Pergamon. Pe insula exista si alte cladiri importante. Una dintre ele este Domul, Catedrala protestanta a Berlinului, construita la sfarsitul secolului al 18-lea ca o replica la Basilica San Pietro din Roma. Chiar langa Catedrala din Berlin se gasea Stadtschloss, un palat enorm din secolul al 19-lea. In 1950, cladirea care era considerata un simbol al militarismului prusac a fost demolata de Germania de Est si in 1976 a fost inlocuita de Palast der Republik, care in 2006 a fost si el demolat. In anul 2007 un proiect pentru reconstructia vechiului palat (Stadtschloss) a fost aprobata de Parlament.

In apropierea fostului palat se afla Marstall, grajdurile regale. Cladirea mare in stil baroc este doar o aripa a fostului complex construit in 1669 de arhitectul olandez Michael Matthias Smids. Cladirea este folosita astazi drept biblioteca si arhiva. Adresa: Museumsinsel Bodestrasse 1, 10178 Berlin, Germania Transport: U-Bahn/S-Bahn: Friedrichstrasse Tramvai: 1, 2, 3, 4, 5, 13, 15, sau 53 Catedrala din Berlin - Berliner Dom Berliner Dom este o catedrala in stil baroc construita intre 1894 si 1905. Se afla situata pe o insula de pe raul Spree, cunoscuta sub numele de Insula Muzeelor. Cladirea actuala este a treia biserica construita in aceasta locatie. Prima biserica a fost construita aici in 1465. Aceasta cladire oarecum modesta a servit mai tarziu drept biserica de curte a familiei Hohenzollern. Biserica a fost inlocuita de o catedrala ce a fost construita intre 1745 si 1747 in stil baroc dupa un proiect al lui Johann Boumann. Mai apoi a fost remodelata intr-o cladire in stil clasic, intre anii 1816 si 1822 dupa un proiect al arhitectului berlinez Karl Friedrich Schinkel. Berliner Dom - Catedrala din Berlin Din ordinul imparatului Wilhelm al II-lea cladirea a fost demolata in 1894 si inlocuita de catedrala ce se gaseste si astazi aici. Mult mai mare decat predecesoarele sale, catedrala s-a dorit a fi un raspuns la catedrala catolica din Roma, Basilica San Pietro. Catedrala din Berlin a fost construita in stil renascentist si proiectata de Julius Raschdorff. Biserica are foarte ornamente pentru o catedrala protestanta. Constructia catedralei de 114m lungime si 73 latime s-a desfasurat intre anii 1894 si 1905. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, cladirea a fost lovita de o bomba cu napalm care a dus la avarierea serioasa a Catedralei. Un acoperis temporar a fost instalat pentru a proteja ceea ce a mai ramas in interiorul bisericii si in ciuda planurilor guvernului est german de a demola cladirea in 1975 a fost inceputa reconstructia. Restaurarea interiorului a inceput in 1984 si in 1993 biserica a fost redeschisa. A fost iarasi sfintita in anul 1996 iar in timpul lucrarilor de renovare, design-ul original a fost modificat intr-o forma simplicata. Mausoleul Hohenzollern ce se afla langa cladire a fost si el indepartat in timpul acestor lucrari. Unul dintre punctele de atractie ale interiorului bisericii este orga construita de Wilhelm Sauer. Aceasta a fost facuta in 1905 si are peste 7000 de tevi. O serie de membrii ai familiei Hohenzollern sunt inmormantati in biserica, printre ei numarandu-se Friedrich I si sotia sa care sunt inmormantati intr-un sarcofag foarte frumos sculptat. Cel mai vechi mormant din Catedrala este cel al electorului de Brandenburg Johann Cicero (1530). Altarul principal care a fost salvat dateaza din 1850. Vitraliile au fost create initial de Anton von Werner si au fost mai apoi restaurate. Adresa: Am Lustgarten 1, Mitte, Berlin, Germania

Transport: Alexanderplatz (S-bahn and U-bahn) Hackescher Markt (S-bahn) Autobuz: 100, 157, 348 Tramvai: 2, 3, 4, 5, 6, 15, 53 Orar: luni-sambata: 9am-8pm duminica si de sarbatori: 12-8pm Se inchide la 7pm iarna (octombrie-martie) Pret: 5.00 (3.00 students, pensionari, etc.); 8.00 cu audio ghid.

DRESDA

Dresda (n german Dresden) este un ora din Germania, capitala landului federal Saxonia (Sachsen), cu o populaie de circa 500.000 de locuitori. A fost supus la bombardamente teroriste in 1945 cand s-a incercat masacrarea totala civililor de catre aviatia anglo-americana. Au murit de 3 ori mai multi civili dacat la Hiroshima. Peisajul cultural-natural de pe malurile Elbei n Dresda a fost nscris n anul 2004 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO i revocat n 2009 din cauza construirii unui pod peste Elba. Aezare geografic Dresda (n german Dresden) este un ora din Germania, capitala landului federal Saxonia (Sachsen), cu o populaie de circa 500.000 de locuitori. Peisajul cultural-natural de pe malurile Elbei n Dresda a fost nscris n anul 2004 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Oraul Dresda te ntmpin cu cele mai frumoase case i grdini, flori i arbori uriai, cu o atmosfer familiar, dulce i calm, ca din povetile frailor Grimm. Strzile sunt largi, multe dintre ele pietruite, multe proaspt refcute, cu linii de tramvai i troleibuz moderne, pe care vehiculele se deplaseaz rapid i silentios. Traficul este calm, fr aglomeraia caracteristic marilor orae. Parcrile cu plat sunt destul de costisitoare i folosite mai ales pentru opriri scurte. Daca te gndeti s mergi n centrul oraului pentru o plimbare sau pentru o vizit mai lung, e bine s foloseti transportul public: orarul este afiat i respectat, astfel nct nu atepi mai mult de 10 minute ntre plecarea i sosirea unui mijloc de transport. O zon care te va ncnta n Dresda este chiar centrul vechi, impresionant prin farmecul i ncrctura istoric a locurilor, prin dimensiunea i elegana cldirilor.

Atracii turistice Palatul Zwinger din Dresda este o construcie n stil baroc din Dresda, Germania. Palatul care are o colecie preioas de obiecte de art, este amplasat ntre Opera de stat Dresda (Semperoper) i Piaa Potei n apropiere fiind teatrul Staatsschauspiel Dresden, Palatul Taschenberg i Piaa Teatrului. Denumirea de zwinger (arc) au dat-o locuitorii oraului, o denumire ironic la adresa spaiului redus i a zidurilor care nconjurau palatul. Construcia n stil baroc a fost realizat n anul 1709. Iniial, fusese o cldire din lemn, ngrdit, care servea pentru turnire, ntreceri ale cavalerilor la mnuirea armelor, un amfiteatru i alte distracii pentru curtea regal saxon. Denumirea de Zwinger rezult din nghesuiala cauzat de locul strmt datorat zidurilor de fortificaie exterioare i interioare. ntre anii 1710 i 1719 regele August cel Tare dispune ca constructorul ef al regatului, Matthus Daniel Pppelmann, s cldeasc palatul din piatr (gresie) n forma lui actual. Pavilonul i galeriile serveau pe atunci ca Orangerie (grdin de citrice). Palatul va fi mpodobit cu sculpturile lui Balthasar Permoser. Kronentor (Poarta coroanei) Fntna de la baia nimfelor. Intre anii 1847-1854 va fi dechis pe partea Elbei galeria de picturi realizat de arhitectul Gottfried Semper. Palatul sufer distrugeri mari n timpul bombardamentelor din 13 februarie 1945 de la sfritul celui de al doilea rzboi mondial. Astfel este distrus complet Wallpavillon, Kronentor, Bogengalerien i Glockenspielpavillon. La Galeria de picturi este distrus partea de nord, Fntna nimfelor situat n sud este mai puin afectat. O plac din palat care avea inscripia, scris de un soldat sovietic, Cldirea golit, nu s-au gsit mine! devine foarte cunoscut n Dresda. Prin efortul locuitorilor oraului, a nceput ntre anii 1945-1946, sub conducerea arhitectului Hubert Georg Ermisch, recldirea palatului. Anul 2002 a fost anul celor mai mari inundaii din ultimele cteva secole, cotele fluviului Elba atingnd 9,40 metri, dar prin intervenia pompierilor, civililor i a unor subuniti ale armatei s-a reuit limitarea pagubelor. Dintr-o greeal de calcul depozitarea picturilor s-a fcut ntr-o pivni care a fost apoi inundat. Ceea ce a dus la deteriorarea picturilor. In afar de pictura Blick auf Sophienkirche (Vedere a Bisericii Sofia), Dresda ofer vizitatorului Palatul Zwinger ntr-o stare ca nainte de ultimul rzboi mondial. Biserica Frauenkirche din Dresda Biserica Frauenkirche din Dresda este o biseric luterano-evanghelic cldit n stil arhitectonic baroc situat n piaa Neumarkt din Dresda, Germania. Ea face parte din exemplarele renumite ale stilului baroc din Europa. Biserica a fost cldit ntre anii 1726 - 1743, i a fost complet distrus n cel de al doilea rzboi mondial, n timpul bombardamentelor ntreprinse de forele aliate n noaptea de 13 spre 14 februarie 1945. n Republica Democrat German, biserica rmne o ruin, servind ca monument de amintire a rzboiului. Abia dup reunirea a celor dou Germanii va fi recldit, dup fotografii vechi, ntre anii 1994-2005, servind ca simbol al mpcrii a combatanilor din al doilea rzboi mondial.

Reconstrucia bisericii a costat peste 180 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind din donaii. Dup mai mult de 11 ani de munc, reconstrucia a fost terminat, fiind realizat dup planurile arhitectului George Bhr. Din cele 180 milioane euro necesare, circa 2/3 au fost colectai de la circa 600.000 de donatori din lumea ntreag. Sfinirea bisericii s-a fcut n data de 30 octombrie 2005. La slujba religioas au participat 1.700 de invitai n interiorul bisericii i cteva mii de persoane n piaa din faa bisericii. Ce poi face La Dresda, este un lucru obinuit sa-ti petreci zilele de srbatoare sau sfritul sptmnii cu vecinii i prietenii, n grdina casei, la un grtar cu crnai de Turingia i un pahar de bere sau vin sau la o degustare de vinuri, nsoite de specialitatea casei, placint-tart cu prune sau cu mere, presrata cu migdale i vanilie. Alege plimbarea pe strduele n panta, unde sunt crciumi cu prvlia la strad i curi interioare cu ieder, magazine de antichiti i aduce aa, un pic cu Sighioara daca scoi catedrala din peisaj i strici puin fatadele.Magazine, umbrelue colorate, clopoei de porelan, aa se poate rezuma atmosfera din Dresda. Cel mai mult i va plcea la Darvas n cas unde sunt nite copii minunai i o colectie extraordinar de poze fcute de scriitor la Viscri, n nite vremuri memoriale. La muzeul Erich Kstner, e o ncpere cu multe sertare, unde umbli de unul singur i gseti articole, cri i scrisori, adica obiecte obinuite pentru un muzeu al unui scriitor, nsa ideea cu sertarele este original. Aeroport Dresda Aeroportul Dresden este un aeroport mic din Germania. La 9 km de aeroport se afl Dresda. Cltorii folosesc adesea aeroportul Dresden pentru ieiri n weekend. Companiile aeriene denumesc aeroportul Dresden folosind codul DRS. Aeroportul are un singur terminal. Companiile aeriene low cost utilizeaz acest aeroport pentru zboruri interne, internaionale i transcontinentale. Companiile Air Berlin i Condor au hub-uri pe aeroportul Dresden. Putei ajunge la DRS cltorind i cu companiile GermanWings, InterSky i SunExpress. Palatul Zwinger din Dresda este o construcie n stil baroc din Dresda, Germania. Palatul care are o colecie preioas de obiecte de art, este amplasat ntre Opera de stat Dresda (Semperoper) i Piaa Potei n apropiere fiind teatrul Staatsschauspiel Dresden, Palatul Taschenberg i Piaa Teatrului. Denumirea de zwinger (arc) au dat-o locuitorii oraului, o denumire ironic la adresa spaiului redus i a zidurilor care nconjurau palatul.

CEHIA

REPUBLICA CEHA Forma de guvernamant: republica parlamentara Suprafata: 78.866 kmp

Populatia: 10.272.000 locuitori Limba oficiala: ceha Alte limbi vorbite: slovaca, polona, germana Religie: catolici (40%), protestanti (10%), ortodocsi Capitala: Praga Moneda: coroana (Kc)

Cehia (ceh esko), oficial Republica Ceh (esk republika), este un stat intracontinental situat n Europa Central. Se nvecineaz cu Germania la vest, Polonia la nord, Slovacia la est i Austria la sud. Cuprinde trei regiuni istorice Boemia, Moravia i o parte a Sileziei iar ntreaga suprafa a ei alctuiete peste 78.000 km. n 2008 numra peste 10 milioane de locuitori. Administrativ este mprit n 14 regiuni cu autoguvernare, iar capitala este Praga. Cehia a aprut o dat cu statalitatea ceh din cea de-a doua jumtate a secolului al IX-lea. ntre 15261918 teritoriile cehe au fcut parte din Imperiul Austriac, iar ntre 19181992 (cu o ntrerupere n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial) a constituit, mpreun cu Slovacia, statul cehoslovac. Statul ceh a fost restituit formal la data de 1 ianuarie 1969 sub denumirea de Republica Socialist Ceh (esk socialistick republika, de la 1990 s-a renunat la cuvntul socialist) fiind una dintre rile federale ale Republicii Socialiste Cehoslovace (care din 1990 a purtat numele de Republica Federal Ceh i Slovac). Federaia a disprut la data de 1 ianuarie 1993, rezultnd n independena Cehiei i a Slovaciei. Simultan a fost introdus Constituia Republicii Cehe. Republica Ceh este un stat democrat cu o constituie liberal i sistemul politic multipartid. eful de stat este preedintele republicii, iar organul legislativ parlamentul bicameral. Cehia este membru al Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN) i a Uniunii Europene. Face i parte din Grupul de la Visegrd. Majoritatea vizitatorilor in Cehia nu se aventureaza dincolo de Praga, capitala occidentala cosmopolitana renumita pentru farmecul sau. Insa daca vreti sa descoperiti bogatia culturala a acestei tari calatoriti dincolo de capitala si admirati peisajul variat ce consta in munti, campii, paduri si ferme. Tara a fost in mare parte crutata de ravagiile celui de-al doilea razboi mondial, astfel incat multe dintre orasele Cehiei sunt bogatii de arhitectura is arta medievala, baroca si art-nouveau. Orasele-statiuni medievale ale Boemiei si satele Moraviei va ofera peste 100 de castele, de la fortarete incetosate, pana la castele ale aristocratilor si impresia unei incursiuni in lumea unui muzeu in aer liber. Numarul restaurantelor de calitate a crescut in ultima vreme, iar infastructura turistica sa dezvoltat, astfel ca aventurarea dincolo de drumurile foarte cunoscute nu inseamna renuntarea la comoditatile lumii moderne. Printre zonele cele mai frumoase ale Cehiei se numara vaile raurilor Vltava (Moldau) si Elba (Labe), peisajul deluros si muntii. Principalele atractii turistice Admirati arhitectura magnifica gotica, baroca, art nouveau si cubista din centrul istoric al orasului Praga, care de altfel se afla si pe lista de patrimoniu mondial UNESCO. Admirati orasul din castel, primaria veche si turnul Petrin. Vizitati Cesky Krumlov si admirati riviera Vlatava de pe meterezele castelului maret, cocotat pe o stanca.

 Daca va tine inima vizitati Osuarul Sedlec sau Kostnice. Aceasta colectie uimitare de oase umane gravate apartin aproximativ 40.000 de persoane si au fost transformate in candelabre, blazoane si statui. Urmati pasii agentului 007 si vizitati orasul Karlovy Vary care, in filmul din seria Bond, Casino Royale, este prezentat ca fiind Muntenegru. Admirati arhitectura gotica si baroca ce domina centurul istoric. Vizitati castelul Karlstejn, despre care se spune ca ar fi cel mai frumos castel al Cehiei. Aceasta fortificatie dateaza din secolul XIV si este situata pe o panta dramatica ce-i confera o aparenta de poveste. Apropierea de Praga face din acest castel o importanta atractie turistica. Descoperiti orasul minelor de argint Kutna Hora, dominat de catedrala gotica listata ca patrimoniu mondial de catre UNESCO. Descoperiti secretele fabricii de bere Budweiser Budvar din Ceske Budejovice. Admirati si arhitectura medievala a orasului si cele mai mari piete din Europa. Vizitati frumoasele biserici din orasul Brno. Capitala Moraviei dateaza din secolul XIII si se lauda cu Muzeul Moraviei si castelul gotic Spilberk. Invatati despre o perioada mai intunecata din istoria Cehiei in Terezin. Centrele de izolare, camerele inghesuite, cimitirul si crematoriul vorbesc despre oroarea acestui fost lagar de concentratie. Vizitati Telc, unul dintre cele mai frumoase exemple de oras renascentist in Europa si un loc declarat patrimoniu mnondial de catre UNESCO. Orasul a fost reconstruit dupa un incendiu in 1530. Piata din centrul orasului este inconjurata de arcade medievale si case cu frontoane. Admirati arhitectura eclectica a orasului Plzen si vizitati Muzeul Berii si Galeriile Zapadoceske. La fabrica de bere Plzensky Prazdroj puteti vedea cum se fabrica berea originala Pilsner. Vizitati castelele de poveste ale Cehiei - Bitov, Bouzov, Cesky Sternberk, Krivoklat, Konopiste, Loket si Pernstejn. Vizitati colectia de arta de la Castelul Arhiepiscopal din Kromeriz si plimbati-va in gradinile incantatoare. Orasul universitar Olomouc se remarca prin parcuri, biserici baroce, sculpturi si fantani. Regiunea Hana ce inconjoara orasul contine multe sate in care au loc festivaluri ale recoltei. Relaxativ-a intr-o statiune balneo-climaterica din Bohemia si Moravia. Aceste statiuni au atras capetele incoronate din Europa, cu apele lor sulfuroase. Faceti drumetii in padurea Sumava, cel mai mare parc national din tara. Parcul include lacuri glaciare, zone cu paduri virgine si monumente istorice importante. Printre centrele sportive de iarna se numara Zelezna Ruda, Spicak, Zadov, Churanov and Kramolin. Intoarceti-va in timp la muzeul folcloric in aer liber din Roznov pod Radhostem. Muzeul are trei parti diferite - Orasul Mic din Lemn, Valea Morii de Apa si Satul Valah. Gastronomie

Bucataria ceha este marcata de o predominanta a felurilor din carne. Cea de porc este foarte populara, dar si vita si puiul sunt obisnuite. Se serveste vanat, iepure si rata, iar pestele este mai rar intalnit, exceptand sprotul proaspat si crapul, care se serveste de Craciun. Istorie Cehii provin din slavii din vest, precum polonezii si slovacii. Inainte de sosirea slavilor in secolul VI insa, aceasta zona era locuita de triburi germanice si celte. Poporul din Boemia a avut foarte multi conducatori intre secolele VII si IX. Doar doi dintre acestia au fost Carol IV si Rudolf II. In timpul domniei lui Carol (1346-78) Praga a devenit unul dintre cele mai mari orase din Europa. In acest timp a capatat infatisarea gotica si cladiri importante precum Universitatea Carol, Podul Carol si catedrala Sf Vitus. In a doua jumatate a secolului XVI orasul a prosperat sub domnia lui Rudolf si a devenit sediul Imperiului Hapsburgic. Rudolf a colectionat mari opere de arta si a invitat la curtea sa artisti si invatati renumiti. La inceputul secolului XX Boemia facea parte din Imperiul Austriac. Dupa primul razboi mondial Cehoslovacia si-a declarat independenta, noua republica avand trei parti - Boemia, Moravia si Slovacia. Tomas Garigue Masaryk a devenit primul presedinte. In octombrie 1938 nazistii au ocupat Sudetenland, iar in martie 1939 Germania a ocupat Boemia si Moravia. Desi era condus de nazisti, Slovacia si-a proclamat independenta. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Cehoslovacia a redevenit stat independent, iar dupa lovitura de stat din 1948 comunistii au preluat conducerea. Guvernul comunist si-a dat demisia in 1989, dupa o saptamana de demostratii cunoscute ca Revolutia de Catifea si presedinte a fost ales Vaclav Havel. La sfarsitul anului 1992 Cehoslovacia sa impartit in Republica Ceha (Boemia si Moravia) si Republica Slovaca. Aceasta despartire de comun acord a fost numita Divortul de Catifea. 12 ani mai tarziu, in 2004, Cehia a devenit membra a Uniunii Europene. Informatii utile Ora locala a Cehiei este GMT +1 si GMT +2 ora de vara. Electricitatea: 220V. Brno este al doilea oras ca marime din Cehia, dupa Praga si are o istorie bogata. In ciuda numeroaselor cladiri cenusii ce au invadata orasul in timpul regimului comunist, Brno dispune si de atractii turistice si situri istorice interesante. Regiunea a fost locuita inca din secolul V, desi descoperirile arheologice indica existenta unor asezari ale omului de Cro-Magnon. Principalele obiective turistice din Brno sunt Castelul Spilberk - Hrad pilberk, ce dateaza din secolul 13, Muzeul Brno si Palatul Dietrichstein - Dietrichstinsky Palac. Orar Programul magazinelor in timpul saptamanii este intre orele 8.30-17.00 sau 18.00, iar sambata pana la 11.00-12.00. Magazinele din zonele rurale inchid pentru pranz. Bancile sunt deschise de luni pana vineri de la 9.00-17.00 Posta are program, de luni pana vineri: 8.00-18.00, iar sambata pana la pranz.

Ponturi de masa Va recomandam sa alegeti un hotel chiar si de doua stele care sa includa in pret micul dejun, deoarece cehii ofera acest serviciu sub forma de bufet suedez. Si nu sunt deloc zgarciti. Va veti simti ca acasa la bunica. Atentie: apa de la chiuveta intruneste standardele Organizatiei Mondiale a Sanatatii fiind buna de baut!

Un pranz poate costa intre 5 si 10 euro si cu greu vei reusi sa te ridici de la masa, deoarece bucataria ceha este puternic influentata de cea germana si austriaca. Portiile sunt imense, iar mancarurile sunt consistente. Cele mai ieftine locuri unde se poate manca sunt Samoobsluha (bufet rapid cu autoservire) si Pivnice sau Hospada (braserii traditionale). Aici se poate gasi la orice ora (intre 9.0021.00) o mancare calda ce nu va depasi 110 Kc (3 euro). Hostinec este o carciuma populara, permanent plina de fum, dar cu cea mai ieftina bere. Vinarna are mancaruri mai diversificate si chiar meniuri turistice pentru 250-365 Kc (6 ,1 -9 euro). Restaurantele clasice (restaurace) au meniuri complete cu preturi de peste 450 Kc (12 ,4 euro) Ordinea bucatelor De multe ori o masa cuprinde doar un singur fel de mancare si nu presupune sa fie insotit de paine. Aperitivul (predkrmy) cuprinde obligatoriu sunca de Praga, dar cehi nu sunt extrem de patrioti deoarece sunt innebuniti dupa ouale a la russe si salamul unguresc deosebit de picant. Supa nationala se numeste Ceska Bramborova si are la baza cartofi, ciuperci si morcovi. Mancarea tipica ceha cuprinde o multime de alimente preparate pane: branza fierbinte pane, chiftele pane, conopida sau ciuperci pane. Cehii se dau in vant dupa prajiturile cu frisca sau cu crema de vanilie, desertul de baza. Apoi au imprumutat de la vienezi strudelul si tarta cu fructe si mac. la capitolul bauturi, berea ceheasca este de top. Dar daca berea nu e pe gustul tau, incearca o alta bautura traditionala, din plante, numita Bekerovka. Programul restaurantelor Cehii functioneaza dupa programul "zi lumina", nu ca sudicii care au program privilegiat, cu pauza la pranz. Asa ca puteti manca la orice ora din zi. Autoservirile si braseriile se inchid insa relativ devreme - ora 21.00, in schimb restaurantele nu te dau afara nici dupa miezul noptii. Retete de pe vremea bunicilor Praga se mandreste cu restaurante in care se servesc retete de pe vremea bunicilor: svickova (carne de vita intr-un sos de legume si lamaie), friptura de porc cu zeli (varza acra), staroceska basta (o reteta veche cu cel putin trei feluri de carne), vanat in sos de vin rosu si fructe de padure Mancaruri grele! Atentie insa la ce mancati, pentru ca bucatele tarditionale sunt cam grele. Va recomandam asadar sa nu mancati prea tarziu seara sau sa potriviti la mancare o halba de bere Pilsner, care sa faca digestia mai usoara.

Brno (n ceh Brno /br.n/ Cehia.

audio; n german Brnn) este cel de-al doilea ora ca mrime din

Vila Tugendhat din Brno a fost nscris n anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Brno este situat n sud-estul rii, la confluena rurilor Svitava i Svratka. Oraul este cel mai important loc din punct de vedere politic i cultural al regiunii Moravia de Sud (pop: 1,3 milioane). n acelai timp, reprezint i centrul provinciei Moravia, una dintre regiunile istorice ale Coroanei Cehe. Este situat la o rspntie a unor vechi drumuri comerciale care au unit civilizaiile din nordul i sudul Europei vreme de veacuri. Mulumit locaiei sale, ntre nlimile Boemio-Moravice i cmpiile Moraviei de sud, Brno are parte de o clim moderat i plcut. Etimologia numelui nu este clar, cel mai probabil fiind dintr-un cuvnt vechi slavic, brnie (noroi) sau brniti (a fortifica). Explicaii alternative fiind dintr-o limb celtic, vorbit n regiune nainte de venirea slavilor i germanilor. Dac aceast explicaie este adevrat, atunci ar putea s nsemne deal, fiind nrudit cu galezul bryn.

Buctria scandinav Buctriile norvegian, danez sau suedez sunt practic imposibil de separat, deoarece ele pur i simplu nu exist. Exist n schimb o buctrie comun, scandinav, care le este proprie tuturor scandinavilor. Ea s-a format datorit condiiilor naturale n care triesc locuitorii acestei regiuni europene. Proviziile acumulate vara i toamna trebuie s fie folosite n decursul ierni, ca urmare, acesta este motivul pentru care oamenii au nvat s conserve i s pstreze. Hrana srat, murat i acrit nu era nici prea sofisticat nici prea bogat n vitamine. Cea mai diversificat buctrie o au locuitorii Suediei. Aici se consum multe legume i fructe. Totui, pe msur ce ne deplasm spre nord, nspre teritorii cu o clim tot mai aspr, vom vedea tradiii culinare tot mai srace. Legumele Scandinaviei Legumele murate i marinate sunt principala surs de vitamine n buctria scandinav. n ciuda iernii lungi i a verii scurte, legumele nu lipsesc de pe mesele scandinave. Legume pentru o iarn lung n rile scandinave legumele nu sunt att de frecvente pe mas la fel ca n rile cu clim clduroas dar asta nu nseamn c nu apar deloc. Exist tradiia veche a legumelor murate i marinate. Cea mai popular legum marinat este sfecla tiat felii, n oet cu zahr i cuioare - bineneles putem ntlni i alte legume marinate, ca de exemplu: morcovii, varza, dovleceii verzi, ardeii, castraveii sau vinetele. n Suedia i Norvegia, cea mai mare popularitate o au castraveii murai la dulce. Petele este baza Att lipsa plantelor ct i dificultile legate de creterea animalelor au fcut ca petele s devin baza buctriei scandinave. Dintre toi petii, somonul are cel mai nobil i fin gust.

Bogiile mesei norvegiene Norvegia are i ea o bogat tradiie culinar legat de somon. Norvegienii, care consider somonul o delicates, l servesc n multe feluri: prjit (stekt laks), afumat (rkt laks), fiert (kokt laks), la grtar (grillet laks), marinat (gravet laks), crud (laks tartar ), n ciorb (fisze suple) sau cu paste finoase. Norvegienilor le plac de asemenea i alte specialiti de pete. Printre cele mai cunoscute se numr fiskeboller adic chiftelue din carne macinat de pete, servite cu sos alb. De o mare popularitate se bucur micile sardine brislinger, pescuite la Stavanger. Aici se prepar de veacuri sardine care ajung pe mai toate mesele Europei. Budinca norvegian Subtilitatea norvegienilor nu cunoate margini fiskepudding, adic budinca de pete se servete ca fel principal sau ca o garnitur pentru pine. Pentru a cunoate cu adevrat gustul i aroma somonului norvegian merit vizitat piaa de pete din Bergen Fisketorget. Conform multora dintre cunosctori aceasta este cea mai bun pia de pete din ntreaga Scandinavie. n afar de somoni de cresctorie i somoni slbatici pot fi cumprate aici aproape toate speciile de pete ce triesc n rurile, lacurile i mrile norvegiene. Gsim deci heringi (sild), pstrvi (rret), cod (torsk), halibut (kveite), scrumbii (makrel), i chiar carne de balen (hvall). Cel mai puternic i aromat miros se degaj de la standurile cu pete uscat, numit de localnici stockfiske. Unora, aceast mireasm li se pare a fi minunat, i pentru alii este pur i simplu dezgusttor. Stockfiske sunt peti din familia Gadidae, din care face parte i codul, peti uscai la soare. nclzit de razele de soare, acest pete capt un gust specific care, la fel ca i mirosul lui, unora le gdil plcut papilele gustative iar altora li se pare insuportabil. Carnea, care nu conine apa, nu numai c i pstreaz gustul ci i toate valorile nutritive, i ceea ce este i mai important este c atunci cnd este nmuiat n ap i recapt: forma, mirosul i gustul de dinainte de uscare. Exist somoni i somonii O delicates n Danemarca o constituie somonul cufundat ntr-o oal de lut plin de miere. Oala nchis ermetic se ngroap pentru cteva luni sub pmnt, la rece. Carnea somonului capt astfel o arom deosebit i un gust specific. Se consum cu felii de ceap. Ideea s-a nscut pe insulele land ce aparin Finlandei dar sunt locuite de suedezi.

Maritim Park Hotel Riga Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit. Carduri de credit acceptate American Express, Visa, Euro/Mastercard, Diners Club, Maestro Hotelul i rezerv dreptul de a preautoriza cardul de credit anterior sosirii. Sokos Hotel Pasila Linititul i confortabil Sokos Hotel Pasila este situat n Lnsi-Pasila, aproape de cteva dintre principalele atracii din Helsinki. Vizitai Centrul de Congrese i Expoziii din Helsinki, Hartwall Areena, Parcul de distracii Linnanmki sau frumosul Parc Keskuspuisto. La Hotelul Sokos Pasila oaspeii se pot bucura de atmosfera n stil spaniol de la Restaurant & Bar Sevilla - putei ncerca un pahar de sangria, tapas delicioase sau o friptur suculent. Sokos Hotel Pasila ofer o varietate de servicii de ntlnire, precum i alte servicii, cum ar fi o spltorie auto, o sal de gimnastic i 3 terenuri de squash. n afara hotelului exist o staie de tramvai, care permite accesul uor la centrul oraului Helsinki. Toate celelalte opiuni de transport sunt, de asemenea, uor accesibile. Internet wireless este disponibil n ntregul hotel i este gratuit.