Republica Moldova

 Articol
 Discuție

 Lectură
 Vedeți sursa
 Istoric

Unelte





















De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Republica Moldova. Pentru principatul istoric, vedeți Principatul
Moldovei. Pentru regiunea geografică din România, vedeți Moldova Occidentală. Pentru alte
sensuri, vedeți Moldova (dezambiguizare).
Republica Moldova
Moldova (română)
 Drapelul Republicii Moldova Stema Republicii Moldova
Deviză: Discover the routes of life
Imnul național:
Limba Noastră

Duration: 1 minute and 11 seconds.1:11

 Geografie
Suprafață
- totală 33.846 km² (locul 139)
Apă (%) 1,4
Cel mai înalt punct Dealul Bălănești (430 m)
Cel mai jos punct Nistru (2 m)
Cel mai mare oraș Chișinău
Ucraina
Vecini
România
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară EEST (UTC+3)
Populație
Populație
- Recensământ (2014) 2.998.235
Densitate (2020) - 86,2[7] loc/km²
- Estimare (01.01.2020)
▼ 2.640.438 [6]
(fără Transnistria) (locul 138)
Limbi oficiale Română[1][2][3][4]
Limbi regionale/minoritare Rusă, Ucraineană și Găgăuză[5]
moldovean (masc.), moldoveancă (fem.),
Etnonim
moldoveni (pl.).
82,07% (moldoveni/români)
6,57% ucraineni
4,57% găgăuzi
Grupuri etnice 4,06% ruși
1,88% bulgari
0,85% alte etnii
(fără Transnistria)
 Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președinte Maia Sandu
Prim-ministru Dorin Recean[11]
Legislativ Parlamentul Republicii Moldova
Capitala Chișinău
Istorie
Independență față de Uniunea Sovietică
Republica Democratică Moldovenească 15 decembrie 1917
Republica Autonomă Sovietică Socialistă
12 octombrie 1924
Moldovenească
Declarația de independență a Republicii
27 august 1991
Moldova
Economie
PIB (PPC) 2021
- Total ▲$39.855 miliarde[8]
- Pe cap de locuitor ▲$15,406 [8]
PIB (nominal) 2021
- Total ▲$13.672 miliarde[8]
- Pe cap de locuitor ▲$5,285 [8]
Gini (2019) ▲26.0 [10] (scăzut)
IDU (2021) ▲0,767 [9] (ridicat) (locul 80)
Monedă Leu (MDL)
Coduri și identificatori
Cod CIO MDA
Cod mobil 259
Prefix telefonic 373
ISO 3166-2 MD
Domeniu Internet .md
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text
Portal Republica Moldova

Republica Moldova[12][13] este un stat situat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la

vest și cu Ucraina la nord, est și sud. Republica Moldova este un stat fără ieșire directă la mare,
însă are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 430 de metri[14] la extremitatea sa sudică,[15] prin
intermediul căreia are acces potențial și la Marea Neagră. În procesul dezmembrării Uniunii
Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a
fost adoptată prima constituție a Republicii Moldova. Începând cu anul 1990, teritoriul
Republicii Moldova situat pe malul estic al fluviului Nistru este sub control de facto al regimului
separatist din Transnistria (controlat și/sau sprijinit de Rusia).[16][17]

Republica Moldova este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și

un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Republica Moldova este stat membru al
Organizației Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Parteneriatului pentru Pace, OMC, OSCE,
GUAM, CSI, OCEMN și al altor organizații internaționale, și este în curs de negociere în
vederea aderării la Uniunea Europeană.[18]

Istorie
Articol principal: Istoria Republicii Moldova.

Antichitate

Articol principal: Dacia.

Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în

antichitate de triburile dacice ale costobocilor și tyrageților (Hartă a Europei de sud-est în secolul
I î.Hr, întocmită de istoricul german Johann Gustav Droysen în 1886.).

În antichitate pe teritoriul Republicii Moldova, României (partea central nord-estică) și Ucrainei

(partea sud-vestică) s-a format civilizația Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizații din
Europa. Civilizația a dispărut misterios după migrările popoarelor indo-europene prin spațiul
carpato-danubiano-pontic. Astfel s-a format civilizația dacilor.

Strabon în „Geografia” menționa că geții aveau aceeași limbă cu tracii, iar dacii aceeași limbă
cu geții.[19] Totuși, prima relatare despre geți aparține lui Herodot.[20][21] Cucerirea Daciei de către
romani conduce la contopirea celor două culturi: daco-romanii sunt strămoșii poporului român.
[22]
După ce Dacia a devenit provincie a Imperiului Roman s-au impus elemente de cultură și
civilizație romană, inclusiv latina vulgară care a stat la baza formării limbii române.[23][24][25]

Pe baza informațiilor din inscripția de la Dionysopolis[26][27][28] și de la Iordanes, se știe că sub

stăpânirea lui Burebista, ajutat de marele preot Deceneu, s-a format primul stat geto-dac.[29][30] În
anul 44 î.Hr., Burebista este asasinat de unul dintre slujitorii săi.[31] După moartea lui, statul geto-
dac se va destrăma în 4, apoi în 5 regate.[32] Nucleul statal se menține în zona munților Șureanu,
unde domnesc succesiv Deceneu, Comosicus și Coryllus.[33] Statul centralizat dac va atinge
apogeul dezvoltării sale sub Decebal.[34] În această perioadă se mențin o serie de conflicte cu
Imperiul Roman, o partea a statului dac fiind cucerită în 106 d.Hr. de împăratul roman Traian.[35]
Între anii 271-275 d.Hr. are loc retragerea aureliană.[36]

Dacia în timpul lui Constantin cel Mare

Împăratul Constantin cel Mare a construit în 328, podul lui Constantin cel Mare peste Dunăre, în
vederea recuceririi Daciei. În 332 pornește o campanie împotriva vizigoților, îi înfrânge și, ca
urmare, ținuturile de la nord de Dunăre inclusiv sudul Moldovei reintră pentru o perioadă sub
stăpânire romană. Limita de nord din Dacia a imperiului este marcată de Brazda lui Novac[37].
Limesul continua apoi spre sudul Moldovei (probabil pe râul Buzău) mergând pe la nord de
actualul oraș Galați apoi spre Prut pe la Vadul lui Isac și se termina la lacul (limanul) Sasîc,
aproape de Nistru, pe valul de pământ numit uneori și valul lui Athanaric [38] Cu această ocazie,
Constantin și-a adăugat și titlul de Dacicus Maximus.

Situată pe o rută strategică între Asia și Europa, ținuturile Moldovei au fost deseori prădate sau
invadate temporar pe parcursul istoriei antice și medievale de diverse populații sau popoare
migratoare, printre care se pot aminti: sarmați, goți (germanici), huni (mongolici), gepizi, avari,
bulgarii turcofoni (inițial, apoi slavofoni), varegi, maghiari (ugro-finici), pecenegi și cumani
(turcofoni), și tătari.[39]

Moldova medievală

Portal Moldova

Articol principal: Principatul Moldovei.

Stema simplă a Moldovei, la mănăstirea Cetățuia (România)

După marea invazie mongolă (1241), întreaga regiune este controlată politic de către Hoarda de
Aur.[40] Principatul Moldovei, întemeiat la jumătatea secolului al XIV-lea, include în hotarele sale
către sfârșitul secolului, teritoriul dintre Carpați, Nistru, Dunăre și Marea Neagră. Odată ce
popoarele migratoare au trecut, s-au asimilat sau așezat (în Europa sau/și Asia), populația
băștinasă, vorbitoare de limbă română, sub conducerea lui Bogdan I, Alexandru cel Bun, Ștefan
cel Mare și alți domnitori reușește să fortifice frontiera răsăriteană (de est) a Moldovei cu mai
multe cetăți românești: Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Albă, Chilia[39] După ocuparea
cetăților Cetatea Albă și Chilia în 1484, Imperiul Otoman transformă în 1538, la sfârșitul primei
domnii a lui Petru Rareș, Tighina și Basarabia în raia turcească (în Evul Mediu Dezvoltat, după
apariția țărilor române medievale, Basarabia era denumirea românească a regiunii cunoscută de
Turci ca Bugeac).[39]

În secolul al XVI-lea, Principatul Moldovei a fost obligat să plătească tribut la Poarta Otomană
fără însă să-și piardă suzeranitatea. Devenit în vremea domniei Ecaterinei a II-a, vecin răsăritean
al Moldovei, Imperiul Rus anexează (în mod fraudulos față de tratatele de drept politic aflate
atunci în vigoare[41]) prin Pacea de la București din 1812, teritoriul cuprins între Prut și Nistru,
parte componentă a Țării Moldovei (45.600 km2, cu o populație de cca 500.000 de locuitori, în
proporție de 86% români), denumindu-l Gubernia Basarabia.[39]