REPUBLICA MOLDOVA –

ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

CUPRINS

Contents
1. Scurt istoric.............................................................................................................................................2
2. Organizarea administrativ – territorială..............................................................................................3
4. Puterea de stat...........................................................................................................................................7
4.1 PREȘEDINTELE – actualul presedinte este MAIA SANDU................................................................7
2.2 PARLAMENTUL.........................................................................................................................12

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 1 of 13
 1. SCURT ISTORIC
Parte integrantă a Europei, Republica Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de
contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic –
pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor
protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor,
slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile.
Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice
(circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane
europene.
Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice
confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500
mii de ani de ani în urmă).
La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai
remarcabile culturi, şi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei
din acele timpuri.
Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr., aceasta fiind răspîndită în toate
zonele Moldovei. Începând cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei,
populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluând de la învingători limba şi cultura Imperiului
Roman.
După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi (anul 271, în perioada împăratului
Aurelian), începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu
constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui întemeietor este considerat Bogdan I.
În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei,
situată între râurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind
gubernie rusească până în anul 1918.
În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului
cu România, stare ce durează până în anul 1940, când, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov
din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a
funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX. 
La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent şi suveran. 

2. Organizarea administrativ – territorială

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 2 of 13
 Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități
administrativ-teritoriale: RAIOANE, ORAȘE și SATE. Statutul satului (comunei), sectorului,

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 3 of 13
orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii
Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova
se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul
întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.
1) SATUL este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai
multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice, se pot
uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită comună, iar comuna poartă
denumirea satului-reşedinţă.
Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții.
Condiția pentru înființarea unei unități administrativ teritoriale de sine stătătoare este ca
aceasta să aibă o populaţie, de regulă, de cel puţin 1500 de locuitori şi să dispună de mijloace
financiare suficiente pentru întreţinerea aparatului primăriei şi instituţiilor sferei sociale
2) ORAȘUL este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de
vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri gospodărești,
industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie,
în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în viața culturală și
politică.
Satele şi oraşele care, datorită condiţiilor climaterice, balneologice şi înzestrării lor edilitar-
gospodăreşti, prezintă o importanţă deosebită pentru sănătatea şi odihna populaţiei pot dobândi,
prin hotărîre a Guvernului, statutul de staţiune balneoclimaterică.
Satele şi oraşele care au o importanţă deosebită în domeniul economiei naţionale, precum şi
pentru istoria sau cultura statului, pot dobândi, prin hotărîre a Guvernului, statutul de nod feroviar,
centru istoric, centru cultural.
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-
culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale
și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii.
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite
prin teritoriu, relații economice și social-culturale.
În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost
înființate regiunile de dezvoltare, care vor avea scopul de a stimula atragerea de fonduri și investiții
și de a asigura o dezvoltare durabilă.
Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 5 municipii și 2 regiuni cu statut
special.
Municipiile Republicii Moldova: Chișinău, Bălți, Tighina, Tiraspol, Comrat.
Raioanele Republicii Moldova: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Cantemir,
Călărași, Căușeni, Cimișlia, Criuleni, Dondușeni, Drochia, Dubăsari, Edineț, Fălești, Florești,
Glodeni, Hîncești, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Rezina, Rîșcani, Sîngerei, Soroca,
Strășeni, Șoldănești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni.
Regiunile cu statut special: Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Unitățile
administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, cunoscute mai generic ca Transnistria.

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 4 of 13
 Transnistria este o parte a Republicii Moldova, însă, regiunea nu este controlată de
guvernul acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a autoproclamat
independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala
de fapt a Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte din Dubăsari,
Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și Tighina).

3. Puterea de stat
3.1 PREȘEDINTELE – actualul presedinte este MAIA SANDU.

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 5 of 13
Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești.
Maia Sandu a studiat la școala din satul Risipeni. În 1994, a absolvit Academia de Studii
Economice din Moldova, Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998, a studiat la
Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de Master în relații internaționale.
În perioada iulie 1994 – martie 1998, Maia Sandu a activat în calitate de consultant, şef adjunct de
direcţie, la Ministerul Economiei.
În perioada martie 1998 – august 2005, a lucrat în calitate de economist la Oficiul Băncii
Mondiale de la Chișinău.
Din august 2005 până în iulie 2006, a fost director al Direcţiei generale politici macroeconomice şi
programe de dezvoltare la Ministerul Economiei și Comerțului.
Între 2006 și 2009 a fost consultant în diferite proiecte în domeniul bunei guvernări și reformei
administrației publice.
În 2010, Maia Sandu a obținut titlul de Master în politici publice, după finalizarea studiilor la
Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard SUA. Ulterior, în perioada iunie
2010 – iulie 2012, a fost Consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.
În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al Educației în Guvernul Republicii Moldova, funcție
deținută până în iulie 2015.
În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și
Solidaritate, funcție pe care a deținut-o până în decembrie 2020 și la care a renunțat după
câștigarea alegerilor prezidențiale.
Din februarie 2019 până în iunie 2019, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
În iunie 2019, Maia Sandu a fost desemnată în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova,
funcție deținută până în noiembrie 2019.
Pe 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de Președinte al Republicii Moldova,
după victoria din 15 noiembrie 2020, când a avut loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Maia Sandu vorbește limba română (maternă), limba engleză și limba rusă.

STATUT ȘI ATRIBUȚII
Președintele Republicii Moldova, șeful statului

Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este

garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării (articolul
77 din Constituție).

Alegerea Președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber
exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce
au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de
voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de
voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva
candidatului. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică (articolul 78 din Constituție).

Candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 6 of 13
 Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani
împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani
și posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituție).

 Procedura validării mandatului și depunerii jurămîntului

Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de

Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului și
a Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt: „Jur să-mi
dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile
țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea,
independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei”  (articolul 79 din Constituție).

 Durata mandatului Președintelui Republicii Moldova

Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii

jurămîntului. Șeful statului își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către
Președintele nou-ales. Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcția de
Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din
Constituție).

 Incompatibilități și imunități ale Președintelui Republicii Moldova

Calitatea de Președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte

funcții retribuite. Șeful statului se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică
pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a
Președintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși, în
cazul în care săvîrşeşte o infracțiune, iar competența de judecată aparține Curții Supreme de
Justiție, în condițiile legii. Președintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinței de
condamnare (articolul 81 din Constituție).

 Suspendarea și demiterea din funcția de Președinte al Republicii Moldova

În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele
Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din
deputați. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și
se aduce, neîntîrziat, la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da
Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din
funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Președintelui (articolul 89 din Constituție).

Vacanța funcției

Vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a

mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 7 of 13
deces. Cererea de demisie a Președintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care
se pronunță asupra ei.

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către șeful statului este
confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 de zile de la sesizare. În termen de 2 luni de la
data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în
conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte  (articolul 90 din Constituție).

Interimatul funcției

Dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este
demis, ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se asigură,
în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din Constituție).

Răspunderea Președintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova

săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 89 alineatul (1)
și articolul 91 (articolul 92 din Constituție).

Actele Președintelui

În exercitarea atribuțiilor sale, șeful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe
întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De asemenea, decretele emise de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în

articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2) , (3) și (4) se contrasemnează de către Primul-
ministru (articolul 94 din Constituție).

Atribuțiile Președintelui Republicii Moldova

Convocarea Parlamentului

Președintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la

alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituție).

Dreptul la inițiativă legislativă

Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă legislativă (articolul 73 din Constituție).

Mesaje Parlamentului

Președintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Președintele

Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale
națiunii (articolul 84 din Constituție).

Promulgarea legilor

Președintele Republicii Moldova promulgă legile și este în drept, în cazul în care are
obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare,
REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ
Page 8 of 13
Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărîrea adoptată anterior, Președintele
promulgă legea (articolul 93 din Constituție).

Dizolvarea Parlamentului

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor

timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate
să dizolve Parlamentul.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea

Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin
două solicitări de învestitură.

Concomitent cu aceste posibilități, există și anumite restricții cu referire la dizolvarea

Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi
dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării
de urgență, de asediu sau de război  (articolul 85 din Constituție).

Atribuțiile Președintelui la numirea Guvernului

Învestitura
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează
un candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, șeful
statului numește Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției,
Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii
membri ai Guvernului (articolul 98 din Constituție).
Desemnarea Prim-ministrului interimar
Președintelui Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-
ministru interimar, în cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul
decesului acestuia, pînă la formarea noului Guvern (articolul 101 din Constituție).
Atribuții în domeniul politicii externe
Președintele Republicii Moldova, care personifică statul și este chemat să-l reprezinte în
relațiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, își exercită funcția de reprezentant oficial al statului în
colaborare cu Parlamentul și Guvernul și are următoarele atribuții în domeniul politicii externe:
- poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii
Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai Republicii
Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; 
- primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în
Republica Moldova (articolul 86 din Constituție).
Atribuții în domeniul apărării
Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. El poate
declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. De asemenea, în
caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii Moldova ia măsuri
pentru respingerea agresiunii, declară stare de război se le aduce, neîntîrziat, la cunoștința
Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la
declanșarea agresiunii. 

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 9 of 13
 Președintele Republicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității
naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile legii (articolul 87 din Constituție).
 Numirea judecătorilor
Președintele Republicii Moldova numește în funcție judecătorii instanțelor judecătorești, la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituție).

 Alte atribuții
Președintele Republicii Moldova îndeplinește și următoarele atribuții: 
a) conferă decorații și titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic;
d) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; 
e) acordă grațiere individuală; 
f) poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes
național; 
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor
categorii de funcționari, în condițiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislației, pînă la adoptarea hotărîrii
definitive a Curții Constituționale; 
j) exercită și alte atribuții stabilite prin lege (articolul 88 din Constituție).

3.2 PARLAMENTUL
Forul legislativ moldovenesc isi poarta numele de PARLAMENT incepind cu 23 mai 1991,
anterior fiind denumit Sovietul Suprem. Numarul deputatilor alesi in Legislativ in ultimele trei
legislaturi a variat in dependenta de stipularile legilor in vigoare la timpul respectiv, inregistrindu-
se o tendinta spre micsorare a membrilor Parlamentului. Astfel, in legislatura a XII-a au fost alesi
380 deputati, in legislatura a XIII-a - 104 deputati. In legislatura a XIV-a, a XV-a, XVI-a,
XVII-a, XVIII-a, XIX-a, a XX-a, cît și în actuala activează 101 deputati, alesi in baza
scrutinului proportional pentru un mandat de 4 ani.

Republica Moldova este Republică Parlamentară. Preşedintele şi vicepreşedinţii

Parlamentului se aleg după constituirea legală a Legislativului. Potrivit prevederilor
Regulamentului Parlamentului, Preşedintele forului se alege pe durata mandatului prin vot secret al
majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea fracţiunilor parlamentare. Vicepreşedinţii Parlamentului
se aleg prin votul deschis a majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea Preşedintelui Parlamentului,
după consultarea fracţiunilor parlamentare. 

Organul de lucru al Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de

reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele
Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se stabileşte prin
hotărîre a Parlamentului.

Cele mai importante şi principiale documente se supun dezbaterilor în cadrul fracţiunilor

parlamentare, acestea constituind, practic, factorii majori de decizie politică a Parlamentului. Aceste
unităţi indispensabile ale Legislativului se constituie, potrivit Regulamentului Parlamentului, în
termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului. Fiecare fracţiune se constituie din cel
REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ
Page 10 of 13
puţin cinci deputaţi, în scopul formării organelor de lucru şi organizării activităţii legislative, in
baza de liste ale formaţiunilor politice.

Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, care au un rol deosebit în
pregătirea lucrărilor acestuia, precum şi în exercitarea funcţiilor parlamentare, în special a celei
legislative şi a celei de control. Comisiile sunt specializate pe ramuri de activitate, fiind legate de
diferite domenii ale responsabilităţilor guvernamentale. Ele se aleg pe întreaga durata a legislaturii.
Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate. Numărul comisiilor,
denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se hotărăşte de Parlament, la
propunerea Biroului permanent.

Pentru elaborarea unor acte legislative complexe, avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate
în hotărîrea de înfiinţare, Parlamentul poate constitui comisii speciale şi comisii de anchetă. Biroul
permanent propune Legislativului spre aprobare componenţa nominală a comisiei şi termenul în
care va fi depus raportul acesteia. Comisia de anchetă poate fi constituită la cererea unei fracţiuni
parlamentare sau a unui grup de cel puţin 5 la sută din numărul deputaţilor aleşi.

Procesul legislativ

Potrivit Constitutiei adoptate la 29 iulie 1994, Parlamentul este organul reprezentativ

suprem si unica autoritate legislativă a statului. Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor
în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia.

Adoptarea legilor/hotaririlor

Procedura legislativă începe cu formularea iniţiativei legislative. Dreptul de iniţiativă

legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Adunării Populare
a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia. În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă, deputaţii şi
Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului proiecte de acte legislative si propuneri
legislative, iar Guvernul si Adunarea Populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia - proiecte de
legi si de hotariri.
Proiectul de act legislativ si propunerea legislativa se depun spre dezbatere impreuna cu o
expunere a obiectivului, scopului, conceptiei viitorului act, a locului acestuia in legislatia in
vigoare, precum si a efectelor sale social-economice si de alta natura, potrivit cerintelor Legii
privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001. Se indica totodata persoanele care au
luat parte la elaborarea proiectului si se anexeaza rezultatele expertizelor si cercetarilor efectuate in
cadrul elaborarii. In cazul in care realizarea noilor reglementari necesita cheltuieli financiare,
materiale si de alta natura, se anexeaza fundamentarea economico-financiara. Proiectele de acte
legislative si propunerile legislative inaintate de deputati se prezinta in limba moldoveneasca sau in
limba rusa.
Prin dispozitie a Presedintelui Parlamentului, proiectele de acte legislative care corespund
cerintelor se introduc in procedura legislativa si se distribuie spre avizare comisiilor permanente,
Directiei juridice a Aparatului Parlamentului si, dupa caz, Guvernului, institutiilor interesate.

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 11 of 13
 Comisiile permanente care au primit spre avizare proiecte de acte legislative si propuneri
legislative le supun dezbaterilor si vor prezenta comisiei sesizate in fond avize asupra lor in termen
de cel mult 30 de zile lucratoare.
La momentul cind comisia permanenta sesizata in fond a pregatit raportul, proiectul se
include pe Ordinea de zi a sedintelor in plen a Parlamentului.
Fiind inclusa in ordinea de zi a Legislativului, proiectul de lege devine, de obicei, obiectul
unei discutii generale, in cursul carei deputatii au posibilitatea de a se exprima asupra conceptiei
proiectului respectiv. De regula, proiectele de lege se dezbat in doua lecturi. Regulamentul
Parlamentului, totodata, stipuleaza posibilitatea adoptarii proiectelor de legi ordinare si dupa
dezbaterea acestora in prima lectura, iar proiectelor de legi organice - doar dupa dezbaterea lor in a
doua lectura. Conform prevederilor constitutionale, legile organice se adopta cu votul majoritatii
deputatilor alesi, iar cele ordinare si hotaririle - cu votul majoritatii deputatilor prezenti in sala. De
notat, ca proiectele de legi constitutionale, proiectele de legi organice in problemele bugetului,
finantelor, economiei care necesita considerabile cheltuieli financiare, precum si tratatele
internationale, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii si in a treia lectura.
Dupa dezbaterea si adoptarea legii, aceasta este semnata de Presedintele Parlamentului si
trimisa spre promulgare Presedintelui Republicii Moldova. Seful statului, avand obiectii asupra
unei legi, este in drept sa o trimita, doar o singura data, in termen de cel mult doua saptamani de la
primirea ei, spre reexaminare Parlamentului.
Constitutia il obliga pe Presedintele Republicii sa promulge legea, in cazul in care
Parlamentul isi mentine hotararea adoptata anterior, daca Paralamentul nu-si mentine hotarirea,
legea se considera respinsa.
Toate legile intra in vigoare la data publicarii lor in "Monitorul Oficial" sau la data
prevazuta in textul ei.

Conducerea Parlamentului
Grosu Igor - Preşedintele Parlamentului
Batrîncea Vlad - Vicepreşedintele Parlamentului
Popșoi Mihail - Vicepreşedintele Parlamentului

Biroul permanent al Parlamentului

Biroul permanent al Parlamentului este organul de lucru al acestuia și se formează, ținîndu-
se seama de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament. Din el fac parte, din oficiu,
Președintele Parlamentului și vicepreședinții. Componența numerică și nominală a Biroului
permanent se stabilește prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea fracțiunilor parlamentare.
Membrii Biroului permanent se numesc prin hotărîri ale fracțiunilor parlamentare, în
limitele numărului de locuri ce le revin.
Facţiuni parlamentare
In vederea formarii organelor de lucru si organizarii activitatii Parlamentului, deputatii
constituie fractiuni parlamentare alcatuite din cel putin 5 deputati alesi in baza de liste ale
concurentilor electorali, precum si fractiuni parlamentare cu aceeasi componenta numerica din
deputati independenti. Fractiunile parlamentare se constituie in termen de 10 zile dupa constituirea

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 12 of 13
legala a Parlamentului si functioneaza in baza regulamentului propriu (pînă la expirarea termenului
de constituire legală a fracțiunilor, deputații figurează în baza de date drept „Deputați neafiliați”).
Fracțiunea parlamentară "Partidul Acțiune și Solidaritate" - Deputaţi 63
Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor - Deputaţi 31
Fracțiunea parlamentară a Partidului Politic "ȘOR" - Deputaţi 5
Deputaţi neafiliaţi - Deputaţi 1

REPUBLICA MOLDOVA – ORGANIZAREA, ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ

Page 13 of 13