Organizare 11-1968

ORGANIZAREA
ADMINISTRATIVA A
ROMANIEI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
SPECIALIZAREA - ADMINISTRATIE PUBLICA
LEGE NR.2 DIN 16 FEBRUARIE 1968
PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A
TERITORIULUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
LEGE nr.2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialiste România. Text publicat în Buletinul Oficial nr. 17 din 17 februarie 1968.
Publicare aplicabilă de la 17 februarie 1968 până la 19 decembrie 1968, fiind înlocuită prin republicarea
(r1) din Buletinul Oficial nr. 164 din 20 decembrie 1968*) Această lege a fost abrogată de Legea nr.
2/1989 pînă la 22/01/90, cînd Decretul-lege nr. 38/1990 a abrogat Legea nr. 2/1989, și astfel aceasta a
rămas în vigoare.
EXPUNERE DE MOTIVE
Legea alăturată a fost adoptată în baza directivelor Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din
6-8 decembrie 1967 cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării.
La elaborarea ei s-a avut în vedere necesitatea punerii de acord a organizării administrativ-teritoriale cu
schimbările calitative intervenite în dezvoltarea economiei pe întreg teritoriul țării, precum și cu modificările
care au avut loc în structura populației, profilul, întinderea și condițiile de viață ale orașelor și comunelor.
Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativă a teritoriului Republicii

Socialiste România în județe, orașe și comune. Corespunzător directivelor partidului, s-au precizat în
lege elementele caracteristice ale fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Astfel, s-a prevăzut că județul este unitatea administrativ-teritorială complexă, alcătuită din orașe
și comune - unități de bază ale organizării administrativ-teritoriale a țării. Prin organizarea județelor se
asigură dezvoltarea armonioasă din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc a
orașelor și comunelor.
Municipiul București, capitala Republicii Socialiste România, se prevede să fie organizat, din punct
de vedere administrativ, pe sectoare.
Orașul, ca unitate administrativ-teritorială de bază, este caracterizat ca fiind centru de populație
mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural și edilitar-gospodăresc. Ca unitate de bază,
orașul are multiple legături cu zona înconjurătoare, asupra căreia exercită o influență multilaterală .
Orașele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori și o însemnătate deosebită în
viața economică, politică și social-culturală a țării sau cele care au perspectiva dezvoltării în aceste
direcții, se organizează ca municipii.
Municipiului București, celorlalte municipii și orașelor mai importante le pot aparține, ca unități
distincte, alte orașe și comune situate în imediata lor apropiere și care au strînse legături cu activitatea
ce se desfășoară în aceste centre urbane. Comunele respective urmează să fie denumite comune
suburbane.
În sensul legii, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația
rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție
de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice.
Se prevede, de asemenea, că unele orașe și comune, datorită condițiilor naturale în care se află,
pot fi declarate stațiuni balneoclimaterice.
Capitolul II al legii cuprinde reglementări cu privire la organizarea municipiului București pe
sectoare, numerotate, precum și cu privire la stabilirea unui număr de 39 județe, ținîndu-se seama de
condițiile geografice, economice, social-politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale
populației, astfel ca fiecare județ să constituie o unitate complexă din punct, de vedere economic și
social-cultural, care să contribuie la ridicarea nivelului de civilizație a locuitorilor de pe teritoriul său.
În ce privește denumirea județelor, s-au avut în vedere tradițiile istorice și importanța actuală a
unor zone geografice sau orașe.
La determinarea orașelor de reședință a județelor s-au avut în vedere gradul de dezvoltare
industrială, social-culturală și urbană, perspectivele acestora, precum și poziția geografică, cît mai
centrală, care să le înlesnească legăturile cu toate localitățile din cuprinsul județului.
De asemenea, legea prevede organizarea ca municipii, în afara municipiului București, a altor 45 de
orașe, care au un număr mai mare de locuitori, o deosebită însemnătate în viața economică, social-
politică și cultural-științifică a țării sau care au posibilități de dezvoltare în aceste direcții.
Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România adoptă prezenta lege.
PRIVIND ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
LEGE nr.2 din 16 februarie 1968

privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
ART. 1 - Teritoriul Republicii Socialiste Romania este organizat in unitati administrativ-teritoriale:
judetul, orasul si comuna.
ART. 2 - Capitala Republicii Socialiste Romania este municipiul Bucuresti.
ART. 3 - Judetul este alcatuit din orase si comune - unitati de baza ale organizarii administrativ-
teritoriale a tarii - in functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile
culturale si traditionale ale populatiei.
ART. 4 - Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-
cultural si edilitar-gospodaresc.
Orasele care au un numar mai mare de locuitori, o insemnatate deosebita in viata economica, social
politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii pot fi organizate
ca municipii.
Orasele in care isi au sediul organele de conducere ale judetului sint orase-resedinta.
ART. 5 - Comuna este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populatia rurala
unita prin comunitate de interese si traditii, fiind alcatuita din unu sau mai multe sate, in
functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Prin organizarea
comunei se asigura dezvoltarea economica, social-culturala si gospodareasca a localitatilor
rurale.
Satul in care isi au sediul organele de conducere ale comunei sint sate-resedinta.
ART. 6 - Orasele si comunele din imediata apropiere a municipiului Bucuresti, a celorlalte
municipii si a oraselor mai importante pot apartine de acestea ca unitati administrativ-
teritoriale distincte.
Comunele ce apartin de municipiul Bucuresti, de celelalte municipii si orase sint comune
suburbane.
ART. 7 - Orasele si comunele care, datorita conditiilor climaterice, hidrologice sau asezarii
lor, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei cetatenilor, sint
organizate ca statiuni balneoclimaterice.
ART. 8 - Municipiul Bucuresti este organizat pe sectoare, numerotate.
ART. 9 - Judetele Republicii Socialiste Romania si orasele lor de resedinta sint:
1.Judetul Alba cu resedinta in municipiul Alba Iulia
2.Judetul Arad cu resedinta in municipiul Arad
3.Judetul Arges cu resedinta in municipiul Pitesti
4.Judetul Bacau cu resedinta in municipiul Bacau
5.Judetul Bihor cu resedinta in municipiul Oradea
6.Judetul Bistrita-Nasaud cu resedinta in orasul Bistrita
7.Judetul Botosani cu resedinta in municipiul Botosani
8.Judetul Brasov cu resedinta in municipiul Brasov
9.Judetul Braila cu resedinta in municipiul Braila
10.Judetul Buzau cu resedinta in municipiul Buzau
11.Judetul Caras-Severin cu resedinta in municipiul Resita
12.Judetul Cluj cu resedinta in municipiul Cluj
13.Judetul Constanta cu resedinta in municipiul Constanta
ART. 9 - Judetele Republicii Socialiste Romania si orasele lor de resedinta sint:
14.Judetul Covasna cu resedinta in orasul Sfintu Gheorghe
15.Judetul Dimbovita cu resedinta in municipiul Tirgoviste
16.Judetul Dolj cu resedinta in municipiul Craiova
17.Judetul Galati cu resedinta in municipiul Galati
18.Judetul Gorj cu resedinta in municipiul Tirgu Jiu
19.Judetul Harghita cu resedinta in orasul Miercurea-Ciuc
20.Judetul Hunedoara cu resedinta in municipiul Deva
21.Judetul Ialomita cu resedinta in orasul Slobozia
22.Judetul Iasi cu resedinta in municipiul Iasi
23.Judetul Ilfov cu resedinta in municipiul Bucuresti
24.Judetul Maramures cu resedinta in municipiul Baia Mare
25.Judetul Mehedinti cu resedinta in municipiul Turnu Severin
26.Judetul Mures cu resedinta in municipiul Tirgu Mures
27.Judetul Neamt cu resedinta in municipiul Piatra-Neamt
28. Judetul Olt cu resedinta in orasul Slatina
29. Judetul Prahova cu resedinta in municipiul Ploiesti
30. Judetul Satu Mare cu resedinta in municipiul Satu Mare
31. Judetul Salaj cu resedinta in orasul Zalau
32. Judetul Sibiu cu resedinta in municipiul Sibiu
33. Judetul Suceava cu resedinta in municipiul Suceava
34. Judetul Teleorman cu resedinta in orasul Alexandria
35. Judetul Timis cu resedinta in municipiul Timisoara
36. Judetul Tulcea cu resedinta in municipiul Tulcea
37. Judetul Vaslui cu resedinta in orasul Vaslui
38. Judetul Vilcea cu resedinta in orasul Rimnicu Vilcea
39. Judetul Vrancea cu resedinta in municipiul Focsani
ART. 10 - Se organizeaza in municipii orasele: 1. Alba Iulia / 2. Arad / 3. Bacau / 4. Baia Mare / 5.
Birlad / 6. Botosani / 7. Brasov / 8. Braila / 9. Buzau / 10. Calarasi / 11. Cluj / 12. Constanta / 13.
Craiova / 24. Dej / 15. Deva / 16. Focsani / 17. Galati / 17. Gheorghe Gheorghiu-Dej / 18. Giurgiu /
19. Hunedoara / 20. Iasi / 21. Lugoj / 22. Medias / 23. Odorheiul Secuiesc / 24. Oradea / 25.
Petrosani / 26. Piatra-Neamt / 27. Pitesti / 28. Ploiesti / 29. 30. Resita / 31. Roman / 32. Satu Mare /
33. Sibiu / 34. Sighetul Marmatiei / 35. Sighisoara / 36. Suceava / 37. Tecuci / 38. Timisoara / 39.
Tirgoviste / 40. Tirgu Jiu / 41. Tirgu Mures / 42. Tulcea / 43. Turda / 44. Turnu Magurele / 45. Turnu
Severin
Această lege a fost votată de Marea Adunare Națională la 16 februarie 1968, întrunind din cele 415 voturi
exprimate, 414 voturi pentru și 1 vot împotrivă.
Președintele Marii Adunări Naționale, ȘTEFAN VOITEC
Nr. 2. București, 16 februarie 1968.
În conformitate cu dispozițiile art. 57 din Constituția Republicii Socialiste România, semnăm această lege.
Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU
Legea nr. 58 din 29 octombrie 1974. O nouă organizare a teritoriului țării vine odată cu
promulgarea legii nr. 58 din 29 octombrie 1974 privind sistematizarea teritoriului și a localităților
urbane și rurale și urmărește repartizarea rațională și echilibrată a forțelor de producție, îmbinând
criterii de eficiență economică cu cele de ordin social, fără a afecta structura judeșelor existente.
Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981. Ultima reformă administrativ teritorială din perioada
socialistă are loc în anul 1981, prin semnarea Decretului nr. 15 din 23 ianuarie 1981, care urmărea
îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste Romania și prin acest Decret
judeţele Ilfov şi Ialomita se reorganizează în următoarele unităţi administrativ-teritoriale:
 Judeţul Giurgiu, cu reşedinţa în municipiul Giurgiu;
 Judeţul Ialomita, cu reşedinţa în municipiul Slobozia;
 Judeţul Calarasi, cu reşedinţa în municipiul Calarasi
 Sectorul agricol Ilfov, subordonat Bucureștiului, fără însă să facă parte dintre sectoarele
Bucureștiului, până în anul 1997 când își v-a recăpăta numele și statul de județ, pe limitele fostului
Sector agricol Ilfov
Alba (în germană Kreis Weißenburg) este un județ al României situat

în Transilvania, înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială
a regiunilor Cluj, Hunedoara, Brașov și Mureș-Autonomă
Maghiară (raioanele Alba Iulia, Sebeș, Câmpeni, Aiud și anumite părți a
raioanelor Târnăveni și Mediaș).
Cea mai mare parte a teritoriului făcut parte din județele
(interbelice) Alba și Sibiu, din comitatele (antebelice) Alba de Jos și Sibiu,
respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului și Scaunul Săsesc al Sebeșului.
Județul este alcătuit din părți a mai multor zone etno-folclorice
distincte: Țara Moților, Țara Mocanilor, Secuimea și Pământul crăiesc.
Județul are o suprafață de 6.242 km² și populație de 373.710 de
locuitori, iar reședința este municipiul Alba Iulia cu 63.536 de locuitori.
Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la
est, Hunedoara la sud-vest, Vâlcea la sud și Arad și Bihor la nord-vest.
Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii

din Crișana și din Banat, de o parte și de alta a Mureșului și a Crișului
Alb, iar teritoriul său este cuprins în proporție de aproximativ 3/4 în
regiunea Crișana, restul fiind în cadrul regiunii Banat.
Din punct de vedere administrativ, Județul Arad cuprinde, 10 orașe
(din care 1 municipiu), 68 de comune și 270 de sate (2004).
Județul are o suprafața de 7754 kmp și o populație de 409.072
locuitori, iar reședința este municipiul Arad cu o poopulație de 170247
locuitori.
Se învecinează cu județul Bihor la nord și nord-est, cu județul
Alba la est, cu județul Hunedoara la sud-est, cu județul Timiș la sud și
cu Ungaria la vest.
Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării, cu o suprafață
de 6.826 km² și populație de 663.206 locuitori, cu reședința la municipiul
Pitești cu o populație de 155.383 locuitori.
Județul cuprinde trei municipii Pitești, Câmpulung-Muscel și Curtea
de Argeș, patru orașe Mioveni, Topoloveni, Costești și Ștefănești și 95
de comune
În partea nordică, limita județului urmărește crestele înalte ale munților
Făgăraș, traversează munții Piatra Craiului și culoarul Rucăr – Bran ce
desparte județul Argeș de județele Sibiu și Brașov.
La est limita cu județul Dâmbovița este mult mai lungă, traversând
munții Leaota, Subcarpații Getici, piemontul Cândești și câmpia Găvanu
Burdea.
Limita sudică dinspre județul Teleorman taie câmpia Găvanu Burdea.
La sud-vest, județul Argeș se învecinează cu județul Olt, limita
străbătând câmpia Română și piemontul Cotmenei, traversând văile din
bazinul superior al râului Vedea.
Limita vestică, dinspre județul Vâlcea, traversează valea râului Topolog.
Bacău este un județ în regiunea Moldova din România, cu
reședința la Bacău cu 144.307 locuitori.
Județul are o suprafață de 6.621 km² și o populație de 616.168
locuitori, cu 3 municipii Bacău, Onești și Moinești, 5 orașe Buhuși,
Comănești, Dărmănești, Slanic Moldova și Târgu Ocna și 95 comune.
Principalele cursuri de apă care îl străbat sunt Siret, Bistrița,
Trotuș, Tazlău, Berheci, Zeletin, iar principalele lacuri: Bălătău (baraj
natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni,
Șerbănești și Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: Vf. Grindușu
(M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m (M. Nemira).
Se învecinează cu următoarele județe: la est cu județul Vaslui, la
sud cu județul Vrancea, la vest cu județul Covasna și județul
Harghita, iar la nord cu județul Neamț.
Județul Bihor (maghiară Bihar megye, slovacă Bihárska
župa, germană Kreis Bihar sau Kreis Bihor) este un județ din Crișana situat
în nord-vestul României, cu o suprafață de 7,544 km² și o populație de
575.398 locuitori, iar reședința de județ se află la municipiul Oradea, având
în componență 4 municipii Oradea, Beiuș, Marghita, Salonta și 6 orașe
Aleșd, Nucet, Săcueni, Ștei (fost Dr. Petru Groza), Valea lui Mihai, Vașcău și
91 comune.
Principalele unități de relief sunt Câmpia de Vest, Dealurile de
Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor și parțial Munții
Vlădeasa. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf.
Budeasa 1790 m, vf. Cârligați 1693 m.
Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău.
Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras,
Homorog (heleșteie).
TERITORIULUI REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA
Bistrița-Năsăud (maghiară Beszterce-Naszód megye,
germană Kreis Bistritz-Nassod) este un județ în Transilvania, înființat
prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (raioanele Bistrița și
Năsăud), iar cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut
parte mai devreme din Județul Năsăud (interbelic), respectiv
din Comitatul Bistrița-Năsăud (antebelic).
Județul are o suprafață de 5355 km² și o populație de 277861
locuitori și este împărțit, din punct de vedere administrativ, într-un
municipiu Bistrița, 3 orașe (Beclean, Năsăud și Sângeorz Băi) și 58 de
comune cu 235 de sate. Reședința și centrul cultural, educațional și
economic a județului este municipiul Bistrița format din localitățile
componente Bistrița (reședința), Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătinița,
Unirea și Viișoara, cu 75.076 locuitori.
Se învecinează cu județele Cluj, la vest, Maramureș, la
nord, Suceava, la est și Mureș la sud.
ROMÂNIA
Botoșani este un județ în nordul regiunii Moldova. Județul are
reședința în municipiul Botoșani cu o populație de 106.847 locuitori și o
suprafață de 4986 Km2 și populație de 412.626 locuitori având 2 municipii
Botoșani, Dorohoi, 5 orașe Bucecea (2004), Darabani, Flămânzi (2004),
Săveni și Ștefănești (2004) și 71 de comune.
În perioada secolelor XIV - XVIII pe teritoriul actualului județ existau
ținuturile Dorohoi și Hârlău. Ținutul Hârlăului este atestat documentar în
1399, iar Ținutul Dorohoi a fost menționat pentru prima dată în 1407,
ținutul Botoșaniului fiind atestat documentar în 1757.
În județul Botoșani se află 148 de iazuri, care se desfășoară pe o
suprafață de 3.600 ha, ceea ce face ca județul Botoșani să ocupe locul II
pe țară, după județul Tulcea, ca suprafață ocupată de luciul de apă.
La nord județul se învecinează cu Regiunea Cernăuți din Ucraina, la est
se învecinează cu raioanele: Briceni, Edineț, Rîșcani și Glodeni
din Republica Moldova, la sud cu județul Iași și la vest cu județul Suceava.
ROMÂNIA
Brașov (maghiară Brassó megye, germană Kreis Kronstadt) este un județ în sud-
estul Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara Bârsei, Țara Făgărașului și o
parte din Pământul crăies, cu o suprafață de 5.363 km² și o populație de 549.217
locuitori.
A fost înființat prin reorganizarea teritorială a Regiunii Brașov (raioanele Brașov,
Rupea și Făgăraș), iar cea mai mare parte a județului a făcut parte din Regiunea
Stalin, din județele (interbelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, din comitatele
(antebelice) Brașov, Făgăraș și Târnava-Mare, respectiv din Scaunul Rupea,
Scaunul Cincului și Burzenland.
Reședința județului este municipiul Brașov cu 278.712 locuitori, având 4 municipii:
Braşov, Făgăraş, Săcele şi Codlea, 5 oraşe (Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria,
Zărneşti) şi 43 comune cu 150 de sate.
La est Judeţul Covasna, sud-est cu Judeţul Buzău, sud cu Judeţul Prahova
şi Judeţul Dâmboviţa, sud-vest cu Judeţul Argeş, vest cu Judeţul Sibiu, la nord-vest
cu Judeţul Mureş şi în nord cu Judeţul Harghita
ROMÂNIA
Brăila este un județ în regiunea Muntenia. Județul are o suprafață
de 4766 km2 și o populație de 321.212 locuitori, iar Brăila este
municipiul reședință cu 180.302 locuitori.
Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481, dar
dispare ca entitate administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei
Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas
în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic, fiind
reînființat în 1829 cu 49 de sate și cătune, grupate în Plasa
Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate, ca cel mai mic
județ al Țării Românești.
În prezent județul Brăila are un municipiu, 3 orașe Ianca, Făurei și
Însurăței și 40 de comune.
Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est
cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest
cu județul Buzău.
ROMÂNIA
Bucureşti este capitala României și cel mai populat oraş şi cel mai
important centru industrial şi comercial al ţării, cu o populaţia stabilă
de 1.883.425 de locuitori, fiind administrat de Primăria Municipiului
Bucureşti și are acelaşi nivel administrativ ca şi judeţele României şi
este împărţit în şase sectoare.
Conform Eurostat, Bucureştiul are o zonă mai mare urbană de
2.151.880 rezidenţi, iar potrivit datelor neoficiale, populaţia este de
peste 3 milioane de locuitori.
Bucureştiul are o suprafaţă de 228 km² și a fost construit pe şapte
dealuri: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotrocenilor, Dealul
Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul Văcăreşti şi Colina Radu Vodă.
Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist
în România reşedinţa judeţului Ilfov, fiind denumit „micul Paris”
datorită asemănării cu capitala franceză
ROMÂNIA
Buzău este un județ situat în sud-estul României cu o suprafață
de 6103 mp2 și o populație de 432.054 locuitori, cu 2 municipii Buzău
(reședință cu 115.494 locuitori) și Râmnicu Sărat, 3 orașe Nehoiu,
Pătârlagele (2004) și Pogoanele și 82 de comune .
Munții Buzăului sunt alcătuiți din cinci masive, Penteleu fiind cel
mai mare și cel mai înalt (1772 m deasupra nivelului mării), iar Siriu
(1659 m altitudine) este ușor de urcat și mult mai atractiv datorită
peisajelor pitorești și lacului Vulturilor numit și Lacul Fără Fund,
format in perioada periglaciară.
În aceasta zonă se întâlnește un fenomen unic, Vulcanii
Noroioși de la Dealurile Pâclelor. Pe Valea Slănicului, lângă Lopătari,
la o altitudine de 700 m, se întâlnește alt fenomen numit focurile vii.
Se învecinează nord-vest cu județele Brașov și Covasna, vest
cu Prahova, sud cu Ialomița, est cu Brăila, și nord-est cu Vrancea.
ROMÂNIA
Caraș-Severin este un județ în regiunea Banat, în partea de
sud-vest din România, ce are ca reședință orașul industrial Reșița
format din localitățile componente Câlnic, Cuptoare, Doman, Reșița
(reședința), Secu și Țerova, și din satul Moniom și are o suprafață de
8514 km2 și o populație de 277.247 locuitori.
Caraș-Severin cuprinde 2 municipii Reșița și Caransebeș (în
1450 Caransebeșul se impune drept centru politic al Banatului de
Severin), 6 orașe Bocșa, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu, Anina și
Băile Herculane (una dintre cele mai vechi stațiuni din lume, a fost
atestată documentar în 153 î.e.n) și 69 de comune și un total de 287
de sate.
Se învecinează cu județele: Timiș în nord și nord-
vest, Hunedoara și Gorj în est, Mehedinți în est și sud-est,
iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniță cu Serbia.
Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia cu o suprafață

de 5088 km2 și o populație de 285.050 locuitori cu reședința
municipiul Călărași cu 71.158 locuitori și are două municipii Călărași și
Oltenița, trei orașe Budești, Fundulea și Lehliu Gară și 50 de comune.
Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al
fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă
importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița, râul
Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea
care se varsă în Dunăre la Mănăstirea.
La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și
Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se
mlaștini și lacuri.
Vecini la est: județul Constanța, la vest: județul Ilfov (nord-vest)
și județul Giurgiu (sud-vest), la nord: județul Ialomița și la
sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse
ROMÂNIA
Județul Cluj (maghiară Kolozs megye) este un județ așezat în
partea central-vestică, în centrul provinciei istorice Transilvania și a
fost înființat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii
Cluj (raioanele Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda) cu o suprafață de
6674 km2 și o populație de 691.601 locuitori, cu 429 de așezări,
organizate în 5 municipii Cluj-Napoca, Turda, Dej, Câmpia Turzii
și Gherla, un oraș Huedin și 75 de comune.
Teritoriul județului de azi a făcut parte din județele
interbelice Cluj, Turda și Someș, din comitatele
antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca, respectiv din Scaunul
Secuiesc al Arieșului.
Din punct de vedere al culturii tradiționale, este alcătuit din mai
multe zone etno-folclorice distincte Țara Moților sau Țara Călatei, cu
reședința municipiul Cluj-Napoca cu 324.576 locuitori.
Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-
Năsăud, Mureș, Alba și Bihor.
Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România,

populația care locuiește în orașe numără 506.458 de locuitori, populația
totală fiind de 630.679 locuitori la o suprafață de 7071 km2 cu reședința
la Constanța cu 306.332 locuitori (format din localitățile componente
Constanța (reședința), Mamaia și Palazu Mare), cu 3 municipii
Constanța, Medgidia și Mangalia, 8 orașe Cernavodă, Eforie, Hârșova,
Murtflatar, Năvodari, Negru Voda, Ovidiu, Techirghiol și 59 de comune.
La Nord este despărțit de județul Tulcea printr-o linie
între Dunăre și Marea Neagră străbătând Podișul Casimcei și complexul
limanelor Razim, Zmeica și Sinoe), la Sud este mărginit de Bulgaria
între Ostrov (la vest) și Vama Veche (la est), la Vest – fluviul Dunărea
desparte județul Constanța de județele Călărași, Ialomița și Brăila, iar la
Est - între Gura Portița și localitatea Vama Veche, apele Mării Negre, de
la linia țărmului spre larg, 12 mile marine (22 km), fiind zona
apelor teritoriale românești conform convențiilor internaționale.
Covasna (maghiară Kovászna) este un județ situat în partea internă

a Carpaților de Curbură, în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală
a României, cu o suprafață de 3705 km2 și o populație de 260.261
locuitori cu 2 municipii Sfântu Gheorghe (reședința județului cu 54.312
locuitori) și Târgu Secuiesc, 3 orașe Baraolt, Covasna și Întorsura
Buzăului și 40 de comune.
Cu excepția sudului extrem al județului, teritoriul acesta face parte
din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică caracteristică,
locuită majoritar de secuii maghiari, peste 73% din locuitorii.
Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Mureș
Autonome Maghiare și a făcut parte în perioada interbelică din județul
Trei Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu
reședința la Odorheiu Secuiesc.
Se învecinează est cu județul Bacău și județul Vrancea, sud-est
cu județul Buzău, sud-vest cu județul Brașov, nord cu județul Harghita.
Dâmbovița face parte din regiunea istorică Muntenia, cu o suprafață

de 4.054 km² și o populație de 519.442 locuitori, cu 2 municipii
Tîrgoviște și Moreni și 5 orașe Pucioasa, Găești, Fieni, Titu, Răcari și 82
de comune.
Reședința este la Târgoviște cu 91.765 locuitori, Reședință
domnească și capitală între 1396 și 1714, orașul a deținut vreme de circa
trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar
și cultural-artistic al regiunii, Târgoviște fiind cetatea de scaun a Țării
Românești, începând cu Mircea cel Bătrân "Io. Mircea I Basarab,
voievodul Țării Românești, duce de Făgăraș și Almaș, comite de Severin,
despot al pământurilor lui Dobrotici și domn al Dârstorului, spre
cunoștința acestora, atât celor de acum, cât și celor viitori"
Județele vecine sunt: Brașov la nord, Prahova la est, Ilfov la sud-est,
Giurgiu la sud, Teleorman la sud-vest și Argeș la vest.
Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia are o

suprafață de 7414 km2 și o populație de 735.335 locuitori și cuprinde 3
municipii Craiova, Băilești și Calafat, 4 orașe Bechet, Dăbuleni, Filiași și
Segarcea și 104 comune și reședința la Craiova format din localitățile
componente Craiova (reședința), Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și
din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine, cu o populație de
269.506 de locuitori.
Etimologia numelui: Dolj, în varianta veche - Doljii - își are originea în limba
slavonă (Dole=Jos la care se adaugă Jii, rezultând Doljii, adică Jiul în Aval
sau Jiul de Jos. La țară, bătrânii mai spun încă Jii în loc de Jiu. Jii este pluralul
numelui Jiu, format prin unirea Jiului de Vest cu Jiul de Est la Aninoasa, lângă
Petroșani, Județul Hunedoara). Prefixul "dole" (jos) s-a păstrat în limba română
doar în acest toponim Dolj, el rămânând însă de bază în sârbo-croată.
Doljul este învecinat cu județele: Mehedinți la vest, Gorj și Vâlcea la
nord, Olt la est și fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanță
ce constituie o parte din granița naturală a României cu Bulgaria.
ROMÂNIA
Galați este un județ în regiunea Moldova cu o suprafață de 4466
km2 și o populație de 536.512 locuitori, cu 2 municipii Galați (reședința
județului cu 304.300 de locuitori, oraș menționat prima dată la 1445) și
Tecuci și 2 orașe Tîrgu Bujor și Berești, 56 comune și 180 de sate.
În partea de răsărit a județului, pe teritoriul comunei Băneasa,
între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care,
pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama
căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în
fiecare an. Se spune că bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor
căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodă cel
Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă.
Județul Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în

sudul României, la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre,
parte din fosta raia Giurgiu în Imperiul Otoman.
Giurgiu are 1 municipiu Giurgiu, 2 orașe Bolintin-Vale și Mihăilești
și 51 de comune cu 166 de sate.
Reședința județului este municipiul Giurgiu, cu 61.353 locuitori,
reședința județului interbelic Vlașca, postbelic divizat între regiunea
Teleorman și regiunea București.
Calea ferată București-Giurgiu (1869) este prima cale ferată
din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Se învecinează cu județele Teleorman, Dâmbovița, Ilfov
și Călărași.
ROMÂNIA
Județul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul
râului Jiu, Numele vine de la o prescurtare a vechii denumiri slave
„Gornemu” (Gore), „Jiliu” (Jil sau Jii) adică „Jiul de Sus” sau „Jiul de
Munte sau Gorjii în varianta veche (Gore=Sus - Gorjii = Jiul în Amonte).
Teritoriul și forma actuală a județului sunt rezultatul unor evoluții
istorice, în care județul Gorj a înglobat unele formațiuni vecine precum
Motru și Gilort și care în sec. XVII poate fi întâlnit ca județ cu o formă
apropiată cu numele Jiul de Sus.
Județul Gorj are 2 municipii Târgu Jiu (reședința format din
localitățile Bârsești, Drăgoieni, Iezureni, Polata, Preajba Mare,Romanești,
Slobozia, Târgu Jiu și Ursați) cu 82.504 locuitori și Motru și 7 orașe
Bumbești Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Căbunești, Tismana, Turcen și
Țicleni, și o suprafață de 5600 km2 și o populație de 345.771 locuitori.
Este limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-
Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).
ROMÂNIA
Județul Harghita este situat în estul Transilvaniei, în zona centrală
a României, înființat în anul 1968 prin reorganizarea Regiunii Mureș-Autonomă
Maghiară (raioanele Toplița, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc și Miercurea
Ciuc), iar teritoriul județului a făcut parte din Județele (interbelice) Ciuc
și Odorhei, respectiv din comitatele (antebelice) Ciuc și Odorhei
(reședințe Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc), iar înainte de 1876 din
Scaunele Secuiești Ciuc (scaune filiale Giurgeu, Cașin) și Odorhei (scaune
Brăduț, Cristuru Secuiesc).
Județul are o suprafață de 6.639 km² și o populație de 305.000 locuitori
din care 82,89% etnici maghiari și 15,94% români în 4 municipii Miercurea-
Ciuc (1427, reședință de județ cu 39.000 locuitori, format din localitățile
Ciba, Harghita-Băi, Jigodin-Băi și Miercurea Ciuc), Odorheiu Secuiesc (1301),
Gheorgheni (1333), Toplița (1567), 5 orașe Cristuru Secuiesc (1395), Bălan,
Vlăhița, Borsec, Băile Tușnad (1732) și 58 de comune
Se învecinează cu județele Neamț și Bacău la est, la vest cu Mureș, la sud
cu Brașov și Covasna, iar la nord cu județul Suceava.
ROMÂNIA
Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, care
din sec. XIII, a devenit un comitat cu o suprafață de 7.063 km² și o
populație de 396.253 locuitori în 7 municipii Deva (1269, reședința
județului cu 70.670 locuitori,format din localitățile componente Deva
(reședința) și Sântuhalm, și din satele Archia, Bârcea Mică și Cristur),
Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petroșani, Vulcan, 7 orașe Aninoasa,
Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, Uricani și 55 de comune
Județul Hunedoara cuprinde 5 zone etnografice principale: Ținutul
Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara
Hațegului, Valea Jiului, iar Sarmizegetusa Regia, capitala statului
dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se
aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște,
lângă Hunedoara.
ROMÂNIA
Ialomița este un județ în regiunea Muntenia din România, cu o
suprafață de 4453 km2 și o populație de 258.669 locuitori, cu
reședința în municipiul Slobozia cu 48.248 locuitori, în 2 municipii
Slobozia, Urziceni, 5 orașe Amara, Fetești, Fierbinți-Târg, Țăndărei,
Căzănești și 58 comune.
Județul a făcut parte din Județul Ialomița (interbelic) o unitate
administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în partea
sud-estică a României Mari, în sud-estul regiunii istorice Muntenia și
cuprindea mare parte din actualele județe Ialomița și Călărași și se
învecina la vest cu județul Ilfov, la nord cu
județele Prahova, Buzău și Brăila, la est cu județul Constanța, iar la
sud cu județul Durostor, cu reședința în orașul Călărași.
Cu o suprafață de 7.095 km2, situat în Câmpia Bărăganului, județul
interbelic Ialomița era unul dintre cele mai întinse județe ale României
Mari.
ROMÂNIA
Iași este un județ aflat în regiunea istorică Moldova, în nord-
estul României, care își trage numele de la vechiul trib sarmat al Iașilor, cu
o suprafața de 5.476 km² și o populație de 772.348 locuitori, în 2 municipii
Iași, Pașcani, 3 orașe Târgu Frumos, Hârlău, Podu Iloaiei și 93 de comune
Reședința județului este în municipiul Iași (1408) cu 290.422 locuitori
(Iașii, respectiv Târgu' Ieșilor) care fost capitala Moldovei în
perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite
între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în
perioada Primului Război Mondial, atunci când Bucureștiul s-a aflat sub
ocupație germană).
Vecini: Republica Moldova, la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut,
Județul Neamț, la vest, Județul Botoșani, la nord, Județul Suceava, în nord-
vest și Județul Vaslui, la sud.
ROMÂNIA
Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov până în 1997) este
un județ în Muntenia, ce înconjoară municipiul București, cel mai mic județ cu
o suprafață de 1.593 km² și o populație de 364.241 locuitori.
În 1972 avea vecine județele: Ialomița la est, Prahova și Dâmbovița la
nord, Teleorman la vest și Giurgiu la sud cu o suprafață de 8.225 km², fiind, al
cincilea ca mărime din România, dar în 1981 a fost dezmembrat: partea de
sud-vest a format județul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipită
la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița, iar partea de sud-
est a intrat în componența noului județ Călărași și comunele care înconjurau
zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de
Sectorul Agricol Ilfov.
În 1997 s-a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului SAI cu 8
orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-
Leordeni, Pantelimon și 34 comune.
Maramureș (maghiară Máramaros megye) este un județ format din regiunile

istorice Maramureș, Ardeal și Crișana (respectiv Partium), situat în nord-
vestul României, înființat în anul 1968 prin reorganizarea Regiunii
Maramureș (raioanele Șomcuta Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuș și Vișeu), iar
teritoriul a făcut parte din voievodatului Maramureșului, Județul Maramureș
(interbelic), respectiv din Comitatul Maramureș (antebelic), cu o suprafață de 6304
km2 și o populație de 461.290 locuitori, în 2 municipii Baia Mare (reședință cu
145.718 locuitori), Sighetu Marmației, 11 orașe Baia Sprie, Borșa, Cavnic,
Dragomirești, Săliștea de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Târgu Lăpuș, Tăuții-
Măgherăuș, Ulmeni, Vișeu de Sus și comune.
Județul este alcătuit din 4 zone etno-folclorice distincte: Țara Chioarului, Țara
Lăpușului, Țara Maramureșului (jumătatea de nord-est a Maramureșului Istoric)
și Țara Codrului (partea de sud-vest).
Se învecinează cu județele Satu-Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava,
și Ucraina, la nord.
ROMÂNIA
Mehedinți este un județ în regiunile Oltenia și Banat, în sud-
vestul României, cu o sprafață de 4933 km2 și o populație de 254.570
locuitori, în 2 municipii Drobeta-Turnu Severin (reședința județului cu
96.217 locuitori format din localitățile Drobeta-Turnu Severin
(reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei, care în timpul
Antichității romane, a devenit primul centru urban din regiune și al treilea
din provincia Dacia, după Sarmizegetusa și Apullum, aici fiind și primul pod
peste Dunăre, construit de Apolodor din Damasc), Orșova, 3 orașe
Strehaia, Vânju Mare, Baia de Aramă și 59 de comune.
Două posibile origini ale cuvântului Mehedinți: una latină, ce ar deriva
din anticul "Mediam", colonie romană de lângă localitatea "Mehadia"
(Caraș-Severin) sau maghiară: "méhészkedés" - stupărit ("méh"
însemnând albină), care se regăsește în heraldica ținutului.
Județul Mehedinți era menționat în 1718, drept unul dintre cele 17
județe ale Valahiei, fiind în acel moment alături de Jiul de Sus, Jiul de
Jos, Vâlcea și Romanați sub ocupația imperialilor.
Mureș (maghiară Maros megye, germană Kreis Mieresch) este un județ în

regiunea Transilvania, înființat în anul 1968 prin reorganizarea regiunii Regiunii
Mureș-Autonomă Maghiară și a Regiunii Brașov (raioanele Reghin, Târgu
Mureș, Luduș, Târnăveni și Sighișoara), iat teritoriul a făcut parte din Județul
Mureș (interbelic), din Comitatul Mureș-Turda (antebelic), iar mai devreme
din Scaunul Secuiesc al Mureșului, Scaunul Săsesc a Sighișoarei și
din Comitatul Turda, cu o suprafață de 6714 km2 și o populație de 580.851
locuitori
Zone istorice distincte Ținutul Secuiesc sau Pământul crăiesc.
în 1980 avea 513 localități din care 2 municipii Târgu Mureș reședința
județului cu 134.000 locuitori, Sighișoara, 4 orașe Reghin, Târnăveni, Luduș,
Sovata, 5 comune suburbane Cristești, Sâncraiu de Mureș, Sângeorgiu de
Mureș, Sântana de Mureș, Albești, 86 de comune.
Se învecinează cu județele Suceava, Harghita, Brașov, Alba, Bistrița-
Năsăud Cluj și Sibiu
ROMÂNIA
Județul Neamț este un județ în regiunea Moldova, în nord-
estul României, la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei și
se întinde foarte puțin și în partea de N-E a Transilvaniei, cuprinzând
comuna Bicaz-Chei, cu o suprafață de 5896 km2 și o populație de
470.766 locuitori în 2 municipii Piatra Neamț (reședință de județ cu
105.000 locuitori), Roman, 3 orașe Târgu Neamț, Bicaz, Roznov și 78 de
comune.
Populația la diferite recensământuri: 1930: 311.113 loc. / 1948:
357.348 loc. / 1956: 419.950 loc. / 1966: 470.206 loc. / 1972: 523.501
loc. / 2002: 554.516 loc. / 2011: 470.766 loc.
Este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău, a
lacului de acumulare (numit Izvorul Muntelui) de pe râul Bistrița al cărui
baraj se situează în partea de vest a orașului Bicaz, cât și a peisajului în
general, a mănăstirilor (Agapia, Neamț, Secu, Sihăstria, Văratec etc.), a
rezervațiilor naturale (Parcul național Ceahlău, Codrii de aramă, Codrii
de argint, Rezervația de zimbri, etc.), a cetăților (Cetatea Neamțului).
ROMÂNIA
Olt este un județ în regiunile Oltenia (partea situată de la
vest de râul Olt, fostul județ Romanați) și Muntenia (partea
situată la est de râul Olt), în sud-vestul României, pe
teritoriul a două foste județe antebelice, Olt și Romanați, cu o
suprafața de 5.498 km² și o populație de 415.330 locuitori, în
2 municipii Slatina, 1368, reședința județului cu 70.233
locuitori, Caracal, fostă reședință a județului Romanați și 6
orașe Balș, Corabia, port la Dunăre, Scornicești, s-a născut
fostul președinte comunist român Nicolae Ceaușescu,
Drăgănești-Olt, Piatra Olt, nod important de cale ferată,
Potcoava și comune.
Vecini Nord – județul Vâlcea, Est – județele Argeș
și Teleorman, Sud – fluviul Dunărea pe o distanță de 45 km,
care-l desparte de Bulgaria, Vest – județul Dolj
ROMÂNIA
Prahova este un județ aflat în regiunea istorică Muntenia, cu o
suprafață de 4716 km2 și o populație de 762.886 de locuitori, în 2
muncipii Ploiești, reședință de județ cu 210.000 locuitori, Câmpina, și
12 orașe Azuga, Băicoi, Boldești-Scăeni, Breaza, Bușteni, Comarnic,
Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlați, Vălenii de Munte și comune
Cea mai mare întindere teritorială a spaţiului Prahovei, reforma
administrativă din 1950, Regiunea Prahova îngloba şi fostele judeţe
Buzău şi Dâmboviţa, după ce anterior luase și părți din județul Saac.
În 1968, judeţul Prahova a ocupat, în linii mari, teritoriul de la
începutul sec. al XX-lea.
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei,
aflată în partea de nord-vest și pentru zona viticolă Dealul Mare, cu
podgoriile de la Tohani și Valea Călugărească.
Satu Mare (maghiară Szatmár megye, germană Kreis Sathmar) este

un județ aflat în nord-vest, înființat în anul 1968 prin reorganizarea fostei Regiuni
Maramureș (raioanele Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș), iar teritoriu a făcut parte
din Județul Satu-Mare (interbelic), respectiv din Comitatul Sătmar (antebelic), cu o
suprafață de 4.418 km² și o populație 329.079 de locuitori în 2 municipii Satu
Mare (reședința județului cu 102.411 locuitori), Carei, 4 orașe Negrești-Oaș,
Tășnad, Ardud, Livada și 56 comune (226 sate).
Satele șvăbești - localitățile șvabilor sătmăreni se găsesc în jurul
orașelor Carei și Ardud pe domeniilor grofilor Károlyi. Câteva sate (Vállaj, germană
Wallei) se găsesc în Ungaria, dar restul sunt în județul Satu Mare: Foieni
(Feinen), Petrești (Petrifeld) sau Beltiug (Bildegg) și se disting prin religia romano-
catolică, arhitectura satelor, tradiții și limbă, dialectul șvab al limbii germane fiind
amestecat cu maghiară.
Țara Oașului, Regiunea „Tövishát” (Dealul Spinilor) sau Ținutul Ierului.
Județul Sălaj (maghiară Szilágy megye, slovacă Siladská

župa sau Šalajská župa) este un județ în regiunile Crișana
și Transilvania (respectiv Partium), subregiunile Țara Silvaniei și Țara
Călatei, în nord-vestul României, înființat în anul 1968 prin
reorganizarea fostelor regiuni Maramureș, Crișana și Cluj (raioanele
Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei și Zalău), iar teritoriul a făcut
din Județul Sălaj (interbelic), respectiv din Comitatul Sălaj (antebelic),
cu o suprafață de 3.864,4 km² și o populație de 217.895 de locuitori,
în 1 municipiu reședință de județ (Zalău cu 69.799 locuitori), trei orașe
(Cehu Silvaniei, Jibou și Șimleu Silvaniei) și 57 de comune cu 281 de
sate
Județul Sălaj aflat la trecerea dintre Carpații Occidentali și Munții
Apuseni, este cunoscut ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor, și având
ca vecini la nord județele Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-
vest județul Bihor și la sud-est județul Cluj.
Județul Sibiu (maghiară Szeben megye, germană Kreis

Hermannstadt) este un județ situat în sudul Transilvaniei în podișul cu
același nume, la nord de Carpații Meridionali, pe teritoriul fostului Comitat
al Sibiului cu o suprafață de 5.432 km2 și o populație de 375.992 locuitori,
în 2 municipii Sibiu-reședință cu 147,245 locuitori, Mediaș, 9 orașe Avrig,
Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Săliște,
Tălmaciu, Copșa Mică și 53 de comune.
În 1191 papa Celestin al III-lea a acordat autonomie Prepoziturii
Sibiului, fapt care a facilitat dezvoltarea Sibiului ca centru religios, iar în
1486 Sibiul a devenit sediul Universității Săsești (Universitas Saxonum),
organismul politic al sașilor transilvăneni. În secolul al XVI-lea marea
majoritate a populației săsești a aderat la reforma protestantă. În
1848 s-a constituit Comitetul de Pacificațiune.
Se învecinează est cu județul Brașov, vest și sud-vest cu Alba, la sud-
est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.
Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova,

estul Maramureșului și nord-estul Transilvaniei la granița cu Ucraina,
cea mai mare parte a sa fiind constituită din Sudul Bucovinei, cu o
suprafață de 8.553 km² și o populație de 634.840 locuitori, în 5
municipii Suceava (1388, reședința județului cu 92.121 locuitori),
Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, 11 orașe
Gura Humorului, Siret, Solca, Broșteni (2004), Cajvana (2004),
Dolhasca (2004), Frasin (2004), Liteni (2004), Milișăuți (2004),
Salcea (2004), Vicovu de Sus (2004) și 97 de comune.
Principalele cursuri de apă: Siret (între graniță și Lespezi),
Suceava, Moldova (cursul superior și mijlociu), Șomuzul Mare;
Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare), Fălticeni,
Horodniceni (iazuri);
Altitudinea maximă: varful Omu Suhard 1932m. vf. Pietrosul
Bistriței 1791m, vf. Giumalău 1857m, vf. Rarău 1651m;
Teleorman este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României,

cu o suprafață de 5790 km2 și o populație de 360.178 locuitori, în 3 municipii
Alexandria, reședința județului cu 45.434 locuitori, Roșiorii de Vede, Turnu
Măgurele, 2 orașe Zimnicea, Videle și 92 de comune.
Teleorman pădure nebună (limba turcă: deli orman). Din vechea Pădure
nebună s-a păstrat, până în 2010, când a fost scos din rădăcini, în urma unei
furtuni, cel mai bătrân stejar din țară.
Teleorman este unul dintre cele mai vechi județe ale României, existând încă
de pe vremea Țării Românești (Valahia). Din 1601, Teleorman a fost unul dintre
ținuturile Valahiei după asasinarea lui Mihai Viteazul, fiind înconjurat de ținutul
Olt, ținutul Argeș și ținutul Vlașca și avea graniță și cu raiaua Turnu, dar și
cu Imperiul Otoman.
Se învecinează cu județele Olt, Argeș, Dâmbovița și Giurgiu și are granița cu
Bulgaria.
ROMÂNIA
Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul
provinciei istorice Banat, înființat în anul 1968 prin reorganizarea
teritorială a regiunii Banat (raioanele Arad, Bozovici, Caransebeș,
Ciacova, Făget, Gătaia, Jimbolia, Lipova, Moldova Nouă, Oravița,
Orșova, Pecica, Reșița, Sânnicolau Mare și Timișoara), iar teritoriul a
făcut parte din județul Timiș-Torontal, ținutul Timiș, regiunea Timișoara,
fiind geografic, este cel mai vestic județ al țării și cel mai întins cu
8.696,7 km² și o populație de 758.380 locuitori în 2 municipii Timișoara,
reședință cu o 338.139 locuitori, Lugoj, 8 orașe Sânnicolau Mare,
Jimbolia, Recaș, Buziaș, Făget, Deta, Gătaia, Ciacova și 93 de comune.
Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara,
precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul Central și Banatul de
Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria.
Tulcea este un județ în regiunea Dobrogea în sud-estul României,

cu o suprafață de 8499 km2 și o populație de 201.464 locuitori în 1
municipiu Tulcea (1506, reședința județului cu 73.707 locuitori), 4
orașe Măcin, Babadag, Isaccea, Sulina și 46 de comune.
Județul Tulcea (interbelic) se afla în partea sud-estică a României
Mari, în regiunea Dobrogea de Nord. Granițele fostului județ Tulcea
erau asemănătoare cu actualul județ Tulcea (Dunăre și litoralul maritim
erau identice, unele diferențe, neînsemnate, se pot observa pe granița
sudică, terestră, a județului). Se învecina la vest cu județul Brăila, la
nord-vest cu județul Covurlui, la nord cu județul Ismail, la sud
cu județul Constanța, iar la est și sud-est cu Marea Neagră.
Pe teritoriul județului se aflau cinci comune urbane
(orașe): Tulcea (reședința
județului), Babadag, Măcin, Isaccea și Sulina.
În 1930 populația urbană a județului era de 41.632 locuitori, dintre care
64,7% români, 12,8% ruși, 5,5% turci, 4,4% greci, 3,3% bulgari.
ROMÂNIA
Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în
regiunea istorică Moldova, fiind principala poartă de est a României,
cu o suprafață de 5318 km2 și o populație de 395.499 locuitori, în 3
municipii: Vaslui (reședință cu 55.407 locuitori), Bârlad, Huși, 2 Orașe
Negrești (8.380 locuitori), Murgeni (7.119 locuitori) și 81 de comune
cu 449 de sate
Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate
administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al
XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa
intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. În 1950, a fost înființată
regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 -
1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași.
În 1968, a fost reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în
prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad)
și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).
Județul Vâlcea este o unitate administrativă situată în

sudul României, cu o suprafață de 5.765 km² și o populație de 371.717
locuitori în 2 municipii Râmnicu Vâlcea (1388, reședință cu 98.776
locuitori), Drăgășani, 9 orașe Călimănești, Brezoi, Horezu, Băile Olănești,
Ocnele Mari, Băile Govora, Băbeni, Bălcești, Berbești și 78 de comune.
Cele două cule (case boierești), construite la 1516 de Nan
Paharnicul și 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești.
Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit
sectorul de drum pe Valea Oltului dintre Cozia și Câineni, cunoscut
ca "Via Carolina", sub conducerea inginerului austriac Franz Schwartz,
drum care a avut ca suport vechiul drum roman.
se învecinează cu județele Alba și Sibiu la nord, județul Argeș la
est, județul Olt la sud și sud-est, județul Dolj la sud-vest, județul Gorj la
vest și județul Hunedoara la nord-vest.
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov)

și Muntenia (la sud de râul Milcov), cu o suprafață de 4.863 km² și o
populație de 383.080 locuitori în 73 de localități din care 2 municipii Focșani,
Adjud, 3 orașe Mărășești, Panciu, Odobești și 68 de comune cu 331 de sate.
Denumirea Vrancea (Varancha) atestată la 1431, ca Țara împădurită sau
Țara Neagră, în 1968 Vrancea își extinde teritoriul spre sud și sud-est prin
încorporarea unei părți din raion Râmnicu Sărat (se desființează regiunea
Ploiești și apare județul Buzău) de la care au fost încorporate localitățile:
Bălești, Chiojdeni, Ciorăști, Dumitrești, Jitia, Sihlea, Tâmboiești, Slobozia
Bradului și Vintileasca. 4 localități de la județul Bacău: Boghești, Corbița,
Homocea și Tănăsoaia și de la raionul Brăila (fosta regiune Galați) comunele
Măicănești și Râmniceni.
Județe vecine: la nord-est Vaslui, la est Galați, la sud-est Brăila, la
sud Buzău, la vest Covasna, la nord Bacău

Organizare 11-1968

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizare 11-1968

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORGANIZAREA

Legea prevede, la capitolul I, normele generale de organizare administrativă a teritoriului Republicii

LEGE nr.2 din 16 februarie 1968

Alba (în germană Kreis Weißenburg) este un județ al României situat

Județul Arad este situat în vestul României și cuprinde teritorii

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia cu o suprafață

Județul Constanța este județul cel mai urbanizat din România,

Covasna (maghiară Kovászna) este un județ situat în partea internă

Dâmbovița face parte din regiunea istorică Muntenia, cu o suprafață

Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia are o

Județul Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia, în

Maramureș (maghiară Máramaros megye) este un județ format din regiunile

Mureș (maghiară Maros megye, germană Kreis Mieresch) este un județ în

Satu Mare (maghiară Szatmár megye, germană Kreis Sathmar) este

Județul Sălaj (maghiară Szilágy megye, slovacă Siladská

Județul Sibiu (maghiară Szeben megye, germană Kreis

Suceava este un județ în nordul regiunii Moldova,

Teleorman este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României,

Tulcea este un județ în regiunea Dobrogea în sud-estul României,

Județul Vâlcea este o unitate administrativă situată în

Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov)

S-ar putea să vă placă și