ROMÂNIA

JUDEŢUL SATU MARE

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI HODOD

PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea Statutului comunei Hodod

Consiliul Local al comunei Hodod , județul Satu Mare intrunit in sedinta

ordinara la data de ___ februarie 2013;
Având in vedere:
- Expunerea de motive a primarului comunei Hodod ,
- Raportul de specialitate întocmit de secretarul comunei Hodod ;
- Avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al comunei
Hodod;
- prevederile Ordonanţei Guvernului nr.53/2002 privind Statutul cadru al
unităţii administrativ teritoriale , aprobată prin Legea nr. 96/2003 ;
- prevederile art.38 alin.(2) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind
Admnistraţia publică locală , cu modificările şi completările ulterioare ;
În temeiul art. 46 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind Administraţia publică
locală, cu modificările şi completările ulterioare ;

HOTARAŞTE:

Articol unic. Se aprobă Statutul comunei Hodod , judeţul Satu Mare ,

conform anexei caere face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Hodod la 26 februarie 2013

Iniţiator,
Primarul comunei Hodod ,
Balog Francisc
ROMÂNIA
JUDEŢUL SATU MARE
PRIMĂRIA COMUNEI HODOD
PRIMAR

EXPUNERE DE MOTIVE
privind aprobarea Statutului comunei Hodod

Domnilor consilieri ,

Primarul comunei Hodod , susţin proiectul de hotărâre privind aprobarea

Statutului comunei Hodod , potrivit Legii nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală , cu modificările şi completările ulterioare , din următoarele
motive :
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală , cu modificările şi completările ulterioare , consider că pentru
buna desfăşurare a activităţii Consiliului local şi a Primăriei comunei Hodod , în
conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind
Statutul cadru al unităţii administrativ teritoriale , aprobată prin Legea nr.
96/2003 , este necesară aprobarea Statutului comunei Hodod, deoarece acesta ,
printre altele „ precizează autorităţile administraţiei publice locale, sediul
acestora, numărul şi structura politică a membrilor consiliului local, precum şi
data constituirii acestuia , rangul unităţii administrativ-teritoriale "
Statutul comunei Hodod cuprinde date şi elemente specifice, care au rolul
de a o individualiza în raport cu alte unităţi similare, privitoare la:
a) întinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritorială a unităţii
administrativ-teritoriale, satele componente, amplasarea acestora;
b) determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită autoritatea
consiliului local şi a primarului; date privind înfiinţarea acesteia, prima atestare
documentară, evoluţia istorică;
c) populaţia unităţii administrativ-teritoriale, făcându-se menţiune cu
privire la componenţa etnică - în vederea aplicării dispoziţiilor privitoare la
dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba
maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001 -, precum şi la ocupaţie, defalcate pe sate
componente, respectiv aparţinătoare, şi localităţi componente;
d) localitatea de reşedinţă;
e) autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora;
f) căile de comunicaţie existente şi categoria acestora;
g) date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii,
sănătăţii, asistenţei sociale;
h) principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate
din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură;
i) serviciile publice existente;
 j) patrimoniul public şi privat, componenţa şi întinderea acestuia;
k) partide politice şi sindicate, care îşi desfăşoară activitatea în unitatea
administrativ-teritorială.
Supunem atenţiei dumneavoastră proiectul de hotărâre , cu rugămintea
de a fi luat în dezbatere şi aprobat.

Hodod , 22 februarie 2013

PRIMAR,
Balog Francisc

ROMÂNIA
JUDEŢUL SATU MARE
PRIMĂRIA COMUNEI HODOD
SECRETAR

RAPORT DE SPECIALITATE
privind aprobarea Statutului comunei Hodod

Având in vedere prevederile art.38 alin.(2) lit.b) din Legea nr.215/2001

privind Administraţia publică locală , cu modificările şi completările ulterioare ,
ale Legii nr.286/2006 privind modificarea şi completarea Legii administraţiei
publice locale nr.215/2001 , în conformitate cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul cadru al unităţii administrativ
teritoriale , aprobată prin Legea nr. 96/2003 , este necesară aprobarea
Statutului comunei Hodod , „comuna este unitatea administrativ-teritorială de
bază, care cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii.
Comuna este alcătuită din unul sau mai multe sate componente, în funcţie de
condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Unul dintre satele
componente este reşedinţă a comunei."
„Statutul cuprinde menţiuni privind cooperarea sau asocierea cu alte
autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum
şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei
publice locale, în vederea promovării unor interese comune."
Faţă de cele prezentate , în temeiul art.44, alin.1 din Legea nr. 215/2001
privind administraţia publică locală, republicată cu modificările şi completările
ulterioare, propun dezbaterea şi adoptarea proiectului mai sus amintit, în
forma prezentată vă rugăm să votaţi proiectul de hotărâre în forma prezentată
de iniţiator.

Hodod , 22 februarie 2013

Secretar,
Kaszta Francisc
ROMÂNIA
JUDEŢUL SATU MARE
CONSILIUL LOCAL HODOD
Comisia pt. administratie publica locala ,
juridica si de disciplina, protectia sociala,
familie , protectia copilului

RAPORTUL
privind  aprobarea privind aprobarea Statutului comunei Hodod

Comisia pentru pt. administratie publica locala , juridica si de disciplina,

protectia sociala, familie , protectia copilului muncă , din cadrul Consiliului
Local al comunei Hodod, întrunit în şedinţa de lucru la data de 22 .02. 2013.
În conformitate cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001 şi a Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare al
Consiliului local al Comunei Hodod, în urma analiei făcute în această şedinţă;

AVIZ FAVORABIL

Pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea Statutului comunei Hodod

Hodod la 22 februarie 2013

Comisia:
1. Gyorgy Francisc .........................
2. Vincze Nicolae .........................
3. Kovacs Stefan ........................
4. Kovacs Attila ........................
5. Pap Vasile Samuel ........................
ROMANIA
Judeţul Satu Mare ANEXA
Consiliul local al comunei Hodod la Hotărârea nr. 3/2013

STATUTUL COMUNEI HODOD

Art.1 În conformitate cu prevederile art. 38, alin.(2), litera „b" din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările
ulterioare şi a Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al
unităţii administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 96/2003, Consiliul
local al comunei Hodod elaborează şi aprobă Statutul propriu al comunei
Hodod.
Art.2 Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază, care
cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii.
Comuna Hodod este alcătuită din patru sate componente: Hodod , Giurtelecu
Hododului, Lelei şi Nadisu Hododului . Satul Hodod este reşedinţă de comună.
Art.3 Comuna Hodod este persoană juridică de drept public. Ea are
patrimoniu şi capacitate juridică deplină.
Comuna Hodod poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau
instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura
acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii.
Art.4 Statutul comunei Hodod cuprinde următoarele date şi elemente
specifice:
Delimitarea teritorială a comunei Hodod.
Comuna Hodod este situată în sudul judeţului Satu Mare, la graniţa cu
judeţele Sălaj şi Maramureş. Se învecinează în partea de vest cu comuna
Bogdand, în partea de sud şi est cu judeţul Sălaj şi în partea de nord cu judeţul
Maramureş. Distanţa faţă de reşedinţa judeţului este de 68 km, iar comuna
poate fi accesată pe căile de comunicaţii rutiere DN19 şi DJ196.
Comuna Hodod are în componenţa sa patru localităţi: Hodod (centrul de
comună), Giurtelecu Hododului, Nadişu Hododului şi Lelei. Toate aceste
localităţi au făcut parte din vechiul comitat Solnocu de Mijloc, ulterior din cel al
Sălajului şi numai după reorganizarea administrativ teritorială din 1968 au
revenit judeţului Satu Mare.
Comuna face parte din microregiunea delimitată de râul Someş şi pâraiele
Maja şi Zalău, numită „Tövishát” – Dealurile Spinului. Din punt de vedere
geografic comuna este situată pe Dealurile Someşului.

Scurt istoric al comunei Hodod.

Prima atestare documentară a Hododului se datează din anul 1368, însă
importanţa pe care a dobândit-o în scurt timp aşezarea în comparaţie cu satele
vecine, atestate mai devreme, ne determină să presupunem că localitatea exista
şi într-o perioadă anterioară. Nadişu Hododului spre exemplu, cu o istorie
aproape identică cu cea a actualei reşedinţe de comună, este menţionat
documentar deja în anul 1220, în Registrul de la Oradea, într-un proces de
judecată privind un furt. Prima menţiune documentară a satului Lelei datează
din anul 1330, dintr-un proces judiciar legat de dreptul de proprietate asupra
acestei moşii. Părţi semnificative ale satului au fost deţinute, din secolul al XVI-
lea, de familiile Károlyi şi Bagosi, descedenţi ai neamului Kaplony, cei mai vechi
proprietari din zonă. În afară de ei, aşezarea este locuită pe tot parcursul istoriei
sale de familii de mică nobilime. Giurtelecu Hododului apare pentru prima dată
în documentele scrise în anul 1378, în forma Gerthelek. În secolul al XV-lea
principalii proprietari sunt familia Drăgoşeştilor. După stingerea familiei în
secolul al XVI-lea, satul ajunge în proprietate regală, fiind donată nobililor din
familiile Báthory şi Gyulafi. La sfârşitul secolului XVIII-lea, proprietari erau
nobilii cei mai puternici din zonă: Wesselényi, Gyulafy şi Bornemissza.
La sfârşitul secolului al XIV-lea, regina Elisabeta, văduva regelui Ludovic I
de Anjou a donat cele două sate vecine, Hododul şi Nadişu Hododului, familiei
Jakcs, care era una dintre cele mai puternice neamuri nobiliare din zonă din
acea epocă. De numele familiei se leagă construirea Cetăţii din Hodod,
menţionată în documente din secolul XIV, şi a bisericii în stil gotic, închinată
Sfântului Rege Ladislau (biserica reformată de astăzi). În perioada medievală,
Hododul a devenit un centru zonal, documentele atestând o înflorire economică
importantă.
Rolul strategic şi militar al cetăţii a devenit vizibil în special în
următoarele secole, dar efectul benefic al centrului administrativ şi economic s-a
simţit şi în aşezarea de la poalele cetăţii. Începând cu secolul al XVI-lea, cetatea
a fost implicată în toate conflictele de amploare care au afectat regatul şi
principatul Transilvaniei. În 1562 armata principelui Transilvaniei, Ioan
Sigismund Zápolya, a fost înfrântă în lupta dată cu oştile regelui Ferdinand de
Habsburg la Hodod. După doi ani, principele a pornit o campanie nouă şi a
asediat cu succes cetatea Hododului. În această bătălie a luptat şi István
Báthory, viitorul principe, care a devenit şi regele Poloniei. În anul 1600,
generalul Basta a ocupat cetatea, care s-a predat fără luptă. În cursul secolul al
XVII-lea, fortificaţia a devenit un avanpost al luptei împotriva atacurilor turceşti,
iar în timpul răscoalei lui Rákóczi cetatea a fost unul dintre punctele strategice
ale armatei acestuia. În anul 1710, apărătorii au fost trădaţi şi austriecii au
reuşit să o cucerească fără luptă. După încheierea ostilităţilor, a pierdut
definitiv rolul militar, împreună cu celelalte cetăţi din regiune.
După ce familia Jakcs s-a stins, în a doua jumătate a secolului XVI
(1584), cetatea şi cele 26 de sate aparţinătoare (inclusiv oraşul Jibou de astăzi)
au devenit proprietatea familiei Wesselényi, prin donaţie regală. Odată cu
pierderea importanţei militare a cetăţii, familia proprietară Wesselényi consideră
că un castel ar servi mult mai bine scopurilor funcţionale ale perioadei,
construind, astfel, castelul baroc care este şi astăzi în picioare. Până la
naţionalizarea terenurilor această familie a rămas cel mai important stăpân de
moşii din sat.
De baronii Wesselényi este legată şi colonizarea şvabilor în Hodod. După
epidemia de ciumă din 1742 populaţia satelor din zonă s-a diminuat dramatic,
pentru înlocuirea lor au fost aduşi colonişti luterani din Baden, Elveţia, iar
ulterior şi din Austria Superioară. Această acţiune va pune amprenta asupra
întregii configuraţii viitoare a regiunii. Puterea economică şi cultura specifică a
influenţat benefic dezvoltarea zonei, marcând şi arhitectura din Hodod. O mare
parte a populaţiei germane s-a retras odată cu armata germană, în anul 1944,
iar dintre cei rămaşi, 43 de persoane au fost deportate în anul 1945 în Uniunea
Sovietică. În perioada comunistă, în special în anii ‘80, numărul persoanelor de
etnie germană a scăzut considerabil prin emigrări, pentru ca în zilele noastre
aceştia să mai fie reprezentaţi doar într-o proporţie nesemnificativă.

Populaţia comunei Hodod .

Analizând evoluţia populaţiei în timp, rezultă o tendinţă de descreştere
moderată: în anul 1910 populaţia totală a comunei a fost de 3.485 de locuitori,
în anul 1977 4.702 de locuitori, în anul 2002 3.209 locuitori, iar în anul 2008
comuna număra doar 2.948 de locuitori. În perioada analizată, populaţia
comunei a scăzut cu 46,3% (2.537 locuitori). Până în anul 1992 populaţia
înregistra o descreştere mai accentuată, urmând ca după aceasta să devină una
mai moderată. În perioada 1992-2012, populaţia comunei înregistrează
descreşteri moderate (cca. 13%), fapt care, în ciuda descreşterii, reprezintă o
situaţie mai favorabilă comparativ cu tendinţele de descreştere înregistrate în
rândul populaţiei din spaţiile rurale
Din punct de vedere administrativ, comuna Hodod este compusă din patru sate:
Hodod, Giurtelecu Hododului, Nadişu Hododului şi Lelei. Referitor la evoluţia
numărului locuitorilor din satele comunei, cele mai recente date statistice de
care dispunem sunt din anul 2012.

Evoluţia numărul locuitorilor în satele comunei Hodod

Număr locuitori/localitate 1992 2002 2008 2012

Hodod 984 914 858 877

Giurtelecu Hododului 879 817 766 719

Lelei 715 665 624 625

Nadişu Hododului 874 813 762 826

Total 3452 3209 3010 3047

Conform acestor date, în anul 2012 cea mai populată localitate era centrul de
comună Hodod cu 877 de locuitori, la polul opus aflându-se satul Lelei cu 625
de locuitori.
Graficul de mai jos redă repartizarea populaţiei comunei Hodod între satele
aparţinătoare.

Repartizarea populaţiei comunei Hodod

27,11% 28,78%

20,52% 23,59%
 Analizând distribuţia numărului gospodăriilor pe sate pe baza datelor
recensământului din martie 2011, rezultatele sunt asemănătoare cu cele
înregistrate la evoluţia numărului locuitorilor pe sate: comuna Hodod stă pe
primul loc cu 328 de gospodării, fiind urmată de satul Giurtelecu Hododului cu
un număr de 298 de gospodării, de Nadişu Hododului cu 294 de gospodării şi de
Lelei cu 234 de gospodării. În mod similar populaţiei, şi gospodăriile sunt
împărţite în mod destul de echilibrat între satele aparţinătoare, ne-existând
diferenţe semnificative. În anul 2011, comuna totaliza un număr de 1.154 de
gospodării, rezultând o medie de 2,6 persoane/ gospodărie.
Din punct de vedere al apartenenţei etnice, la Recensământul din anul
2011 cea mai mare parte a populaţiei s-a declarat aparţinând etniei maghiare
(2.117 de locuitori), acesta fiind urmat de numărul mult mai scăzut al
localnicilor români (774 de locuitori), al romilor (136 de locuitori) si al celor
şvabi (19 de locuitori) .
În privinţa structurii populaţiei pe religii, putem constata că majoritatea
locuitorilor (59%) este de religie reformată. Într-o proporţie de 25% sunt prezenţi
ortodocşii, 9,3% baptiştii, 0,36% evanghelişti-lutheranii, 0,68% romano-catolicii,
0,3%, iar restul populaţiei aparţine altorr comunităţi religioase:4,43%
penticostală, 0,39% adventist 7 zile . Se poate constata că în comuna Hodod
componenţa religioasă este una foarte colorată, mai ales datorită prezenţei

Ocupaţia principală a locuitorilor comunei Hodod.

Structura profesională a populaţiei reflectă atât ocupaţiile locuitorilor din
această comună cât şi gradul de dezvoltare socio-culturală. Categoriile de
ocupaţii în comună sunt agricultura, creşterea animalelor, apicultura, brutăria,
educaţia (profesori, învăţători, educatoare), cele din intreprinderile mici şi
mijlocii (coafori, economişti, comercianţi, vânzători, tâmplari, zugravi, vopsitori,
mecanici, lăcătuşi, tapiţeri, mici meşteşugari, lucrători în industria ospitalieră),
funcţionari publici, medici umani şi veterinari, asistenţi medicali, asistenţi
personali.
La nivelul anului 2012, din totalul de 949 de persoane ocupate, 568 (60%)
au fost ocupate în agricultură, 197 (21%) în industrie şi 181 (19%) în sectorul de
servicii.
Economia comunei Hodod are un caracter predominant agricol. Ramura
de bază a economiei o reprezintă agricultura, bazată pe cultivarea cerealelor,
pomilor fructiferi, creşterea animalelor şi prelucrarea produselor agricole.
Suprafaţa totală a comunei este de 7.688 de ha, din care intravilan 639,13
ha şi 7.070,29 extravilan. La începutul anului 2012, suprafaţa totală a terenului
agricol era de 5.233 ha, şi reprezenta 68% din suprafaţa totală a comunei.
Fondul silvic reprezintă 1.821,29 ha. Suprafaţa arabilă totală se împarte după
cum urmează:
 Structura terenului agricol

3.5
0% 6.80%
13.30%
arabila
pasuni
fanete
16.20% 60% vii si pepiniere viticole
livezi si pepinierepomicole

Creşterea animalelor este a doua ramură importantă a agriculturii

practicate în comună. În cercul localnicilor, sunt crescute în special păsări ,
ovine şi porcine. O pondere mai puţin semnificativă o are creşterea bovinelor şi
familiile de albine .
O ramură importantă a creşterii animalelor o reprezintă fermele de oi,
existând 6 pe teritoriul comunei trei în Hodod, una în Nadişu Hododului şi trei
în Giurtelecu Hododului). Cel mai mare crescător de oi se află în Giurtelecu
Hodoului şi deţine 3.000 de capete. Numărul total al oilor este de cca. 6000 de
capete. Aceste animale sunt crescute pentru laptele şi pentru carnea lor.
În ceea ce priveşte terenurile agricole, se poate constata o fărâmiţare a
terenurilor agricole.

Producţia industrială – sectorul de servicii. Producţia industrială este

foarte redusă în comuna Hodod. Singura ramură de producţie industrială o
reprezintă croitoriile (2 unităţi). Croitoria din centrul de comună ocupă cca. 10
oameni, în timp ce cealaltă unitate 3. Producţia realizată este exportată pe baza
unor comenzi.
Sectorul de servicii este unul mai vast, cuprinzând o brutărie, un atelier
de reparaţii auto, două tâmplării, şapte pălincării, trei societăţi cu activităţi de
construcţii şi nouă unităţi comerciale.

Autorităţiile administraţiei publice locale :

1.Consiliul local al comunei Hodod : autoritate deliberativă
2.Primăria Comunei Hodod : autoritate executivă
Sediul : Localitatea Hodod nr.172 ,Judeţul Satu Mare
Căile de comunicaţii : - Telefon/Fax 0261-829 001; 0261 - 829115
Adresa email : primariahodod@yahoo.com
Adresa web –www.comunahodod.ro

Principalele instituţii din comuna Hodod :

 Învăţământ
În domeniul educaţiei, în fiecare sat în parte al comunei îşi desfăşoară
activitatea o grădiniţă şi o şcoală cu clasele I-VIII, cu excepţia satului Lelei, unde
există numai o şcoală primară (cu clasele I-IV). Instituţii de învăţământ liceal nu
există la nivel de comună, copiii fac naveta în Municipiul Satu Mare, situat la 68
de km de comună, sau la Cehu Silvaniei.
Procesul educaţional primar este realizat în trei şcoli cu casele I-VIII,
respectiv una cu clasele I-IV din satul Lelei. Numărul total al copiilor înscrişi în
anul şcolar 2011-2012 este de 301 – acest număr se împarte în felul următor:
105 copii la Hodod, 102 la Nadiş, 57 la Giurtelec şi 37 la Lelei. Pregătirea lor
este asigurată de 41 de cadre didactice calificate: 16 la Hodod, 12 la Nadiş, 8 la
Giurtelec şi 5 la Lelei.
În afară de clădirea şcolii din localitatea Hodod, care a fost construită în
anul 2003, celelalte clădiri au o vechime considerabilă, fiind construite în anii
1900, respectiv în anul 1968. Clădirea şcolii generale Wesselényi din Hodod
necesită extindere, iar restul clădirilor educaţionale necesită lucrări de
reabilitare şi modernizare.
În total, la nivelul comunei Hodod sunt 469 de copii care participă la
activităţile educaţionale, ceea ce reprezintă 15,6% din populaţia totală locală.
Viaţa culturală a comunei este intensă, tradiţiile se păstrează şi în
zilele noastre.
Se organizează baluri şi competiţii culturale, ca de exemplu cu ocazia
zilelor satului. Principalele activităţi culturale sunt organizate de Centrul
Cultural Religios şi Educaţional Degenfeld, care organizează numeroase
programe de tineret, tabere şi conferinţe. Anual sunt organizate evenimente
caritative.
Biblioteca comunei funcţionează în cladirea primariei . Institutul
bibliotecii are un singur angajat, şi dispune de conectare la Internet. Numărul
cărţilor aflate în cadrul bibliotecii este de 11.217 volume.
Comuna Hodod dispune de trei cămine culturale în fiecare sat component,
cu câte o capacitate de aproximativ 400 locuri, fiecare.

Infrastructura socială şi de sănătate poate fi considerată dezvoltată la

nivelul comunei Hodod.
Populaţia comunei are acces la un cabinet medical, la o farmacie şi o
stomatologie, clădirile aparţinând administraţiei publice locale. Personalul care
asigură serviciile medicale la nivelul comunei este alcătuit din doi medici
specialişti în medicina de familie, două asistente şi un medic stomatolog
Funcţionarea cabinetului stomatologic este asigurată de organizaţiile
„Prietenii România” şi „Esculap” din Olanda. Medicul stomatolog are program de
trei ori pe săptămână.
Serviciile sociale la nivel de comună sunt organizate în cadrul mai
multor instituţii şi organizaţii. Activităţile sectorului public sunt întregite de
activităţile unor organizaţii non-profit, după cum urmează:
- Fundaţiile Oikodomos şi SLB asigură zilnic masă caldă şi bunuri
necesare pentru 70 de vârstnici (cu transport la domiciliu) şi pentru 40 de copii,
precum şi îngrijire la domiciliu pentru 40 de familii. Aceste servicii sunt realizate
cu ajutorul unui asistent şi 4 îngrijitori, plătite de fundaţie;
- Fundaţia Cross Way (fundaţia sud-coreeană) asigură hrănirea şi
educarea zilnică a 24 de copii provenite din grupuri sociale defavorizate. Scopul
fundaţiei este eliminarea sau diminuarea analfabetismului, accentul fiind pus
pe învăţare; educarea copiilor de etnie romă, pentru a obţine un nivel minim de
cunoştinţe.
Comuna are un inventar cuprinzând bunurile din domeniul public si
privat al comunei, care este cuprins în Hotarârea nr.967/2002 a Guvernului
României – anexa nr. 31 si in Hotarârea nr.69/2011 a Guvernului României –
anexa nr. 16

Partide politice
În comuna Hodod îşi desfăşoară activitatea, filiale ale următoarelor partide
politice:
 Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania ( UDMR – RMDSZ),
 Partidul Civic Maghiar ( PCM – MPP )
 Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT – EMNP),
 Partidul Social Democrat (PSD )
 Partidul Naţional Liberal ( PNL )
 Partidul Democrat Liberal ( PDL )
 Partidul Poporului - Dan Diaconescu ( PP - DD )
Art.5 Potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi,
rangul localităţilor componente ale comunei Hodod, este:
 satul Hodod - rangul IV - sat reşedinţă de comună
 satele Giurtelecu Hododului, Lelei şi Nadisu Hododului - rangul V -
sate componente al comunei

Art.6 Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

 Consiliul local al comunei Hodod, ca autoritate deliberativă
 Primarul comunei Hodod, ca autoritate executivă
Sediul: Primăria comunei Hodod , satul Hodod
Numărul consilierilor locali: 11
Structura politică a membrilor Consiliului local Hodod:
- UDMR - 6
- USL -2
- PCM -2
- PPMT - 2
- PP-DD - 2
Data constituirii Consiliului local Hodod : 29.06.2012
Comuna are un primar şi un viceprimar alesi în condiţiile legii, după cum
urmează :
1 . Balog Francisc - Primar - ales la data de 10 iunie 2012,
2. Vincze Nicolae - Viceprimar - ales la data de 29 iunie 2012, prin
hotărârea consiliului local nr.5 din 29.06.2012. Viceprimarul işi păstreză
calitatea de consilier local însă fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui
statut.
- Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin acte
normative, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care o conduce.
Art.7 Se va conferi unor persoane fizice române sau străine, cu merite
deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sau altor persoane
importante, reprezentative pentru comună titlul de „cetăţean de onoare".
Aceste persoane se vor bucura de stima celorlalţi cetăţeni, vor fi avuţi în
vedere de către organele autorităţii administraţiei publice locale atunci când vor
interveni unele facilităţi pentru cetăţenii comunei, li se va cere părerea în unele
probleme privind modernizarea comunei.
Aceste drepturi pot fi pierdute, iar calitatea de "cetăţean de onoare" poate
fi retrasă, în cazul în care persoana care a beneficiat de acestea a dat dovadă de
neseriozitate sau a săvârşit unele fapte ce contravin legilor ţării.
Art.8 Locuitorii comunei Hodod sunt consultaţi, în condiţiile legii, prin
referendum, asupra problemelor de interes deosebit din comuna Hodod :
 reîmpărţirea administrativ-teritorială a comunei
 executarea unor lucrări deosebite, care necesită acordul populaţiei
Art.9 Cetăţenii comunei Hodod pot fi consultaţi şi prin adunări
cetăţeneşti organizate pe sate.
Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către primar, la
iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie.
Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă
publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta.
Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii
reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal şi se înaintează
primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima şedinţă, în
vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă este
cazul.
Soluţia adoptată de consiliul local se aduce la cunoştinţă publică prin
grija secretarului.
Art.10 Patrimoniul comunei Hodod este alcătuit din bunurile mobile şi
imobile aflate în proprietatea publică şi în proprietatea privată ale acesteia,
precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.
Inventarul bunurilor comunei Hodod se constituie într-o anexă la statut, care se
actualizează anual.
Creşterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată pentru
fiecare caz, în note explicative anexate la inventar.
Art.11 Bunurile aflate în proprietatea publică a comunei şi cele din
proprietatea privată pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituţiilor
publice, pot fi concesionate ori închiriate în condiţiile legii sau pot fi atribuite în
folosinţă gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ care
desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
Consiliul local hotărăşte cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea
bunurilor aflate în proprietatea privată a comunei, în condiţiile legii.
Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, potrivit
prevederilor legale.
Art.12 Comuna Hodod poate coopera şi asocia cu persoane juridice
române ori străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali,
în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local, precum şi de stabilire a unor relaţii de
parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări.
Art. 13 Titlul de cetatean de onoare a comunei. Persoanele fizice, române
sau straine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural sau
alte persoane importante pentru localitatea noastra, pot primi titlul de „Cetatean
de Onoare”, bucurându-se de anumite drepturi pe toata perioada vietii sale.
Conditiile de acordare a titlului de cetatean de onoare a comunei se va stabili
dupa un regulament elaborat in acest sens.
 Art.14 Proiectul Stemei localităţii se eliberează în trei variante care se
supune dezbaterii şi consultării locuitorilor, în vederea propunerii celei mai
reprezentative variante, după care consiliul local adoptă o hotărâre în acest sens
şi transmite Comisiei de Heraldică Judeţeană, care după verificare transmite
Guvernului spre aprobare.
Art.15 Stema aprobată pot fi reproduse pe firmele şi sigilile autorităţii
administraţiei publice locale pe imprimatele acestora şi pe indicatoarele care
marchează intrarea în localitate.Vor fi expuse pe frontispiciul clădirilor în care
se află sediul autorităţii locale împreună cu stema localităţii aşezate în dreapta
stemei ţării privind stemele din faţă şi dimensiunea lor va fi egală. Cu ocazia
sărbătorilor legale şi în cazuri unor evenimente organizate în comună vor fi
expuse drapelele ţării şi a altori ţări conform prevederilor legale.Cu aceste ocazii
Eşarfa de tricolor va fi purtat de primar.
Art.16- Consiliul local are dreptul de a modifica prezentul statut dacă vor
interveni şi alte propuneri din partea comunităţii locale.

Hodod la 26 februarue 2013

Presedinte de sedinta, Contrasemneaza,

Pap Vasile Samuel - secretar –
- consilier local - Kaszta Francisc