STATUTUL COMUNEI LUNA

ANEXA LA HCL nr. 70 din 28.10.2016

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. (1) Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea statutului

Comunei Luna, judeţul Cluj, în conformitate cu prevederile art.
36 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei
publice locale, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi a prevederilor O.G. nr. 53/2002 privind
statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale, aprobată prin
Legea nr. 96/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Unitatea administrativ-teritorială căreia i se aplică
prevederile prezentului statut este Comuna Luna, judeţul Cluj.

Art.2. (1) Comuna Luna este unitatea administrativ-teritorială

de bază care cuprinde populaţia rurală, reunită prin
comunitatea de interese şi tradiţii, alcatuită din sate
componente, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale,
geografice şi demografice.
(2) Comuna Luna este alcatuită din trei sate
componente: satul Luna, care este satul resedinţă al comunei,
satul Luncani şi satul Gligoreşti.

Art.3. (1) Comuna Luna este persoană juridică de drept public,

are capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu.
(2) Comuna Luna poate intra în raporturi juridice cu alte
autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau
străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane
fizice, în condiţiile legii.

Art. 4. Potrivit Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de
localităţi, satul Luna, reşedinta comunei, este localitate rurală
de rangul IV, iar satele aparţinătoare comunei, Luncani şi
Gligoreşti, sunt localităţi rurale de rangul V.

2
 II. AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALE

Art.5. (1) Organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile,

precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin
Comunei Luna, judeţul Cluj, se supun principiilor autonomiei
locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale, legalităţii şi consultării cetăţenilor
în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu pot
aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil
al României.

Art.6. (1) Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi

capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale
de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor publice locale pe care le reprezintă, treburile
publice, în condiţiile legii.
(2) Acest drept se exercită de către Consiliul Local al
Comunei Luna, ca autoritate deliberativă, şi Primarul Comunei
Luna, ca autoritate executivă, autorităţi publice alese prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Art.7. Consiliul Local al Comunei Luna a fost constituit prin

Hotărârea nr. 28/27.06.2016, ca urmare a alegerilor locale din
10 iunie 2016, şi este format din 13 consilieri, având
următoarea structură politică :
1. Mărginean Mihail - PSD
2. Budăcean Florin - PSD
3. Giurgiu Dorel - PSD
4. Hirian Cornel-Ambrozie - PSD
5. Galea Vasile - PSD
6. Dumitru Gabriela-Marcela - PSD
7. Chirilă Nicodim - PSD
8. Tomuţa Voicu-Mircea - PNL
9. Giurgiu Gheorghe - PNL
10. Rusu Ioan - PNL
11. Ciobanu Lucian-Gheorghe - PNL
12. Păcurariu Silviu-Daniel - PNL
13. Rupa Ştefan - Independent

3
Art. 8. Primarul Comunei Luna, ca urmare a alegerilor locale din
10 iunie 2016, este domnul Giurgiu Aurel, acesta fiind validat în
funcţie prin Încheierea civilă nr. 1795 din 8 iunie 2016 a
Judecătoriei Turda.

Art. 9. Viceprimarul Comunei Luna, domnul Mărginean Mihail a

fost ales de către Consiliul Local al Comunei Luna din rândul
membrilor săi, prin votul secret al majorităţii consilierilor în
funcţie, în şedinţa de constituire a Consiliului Local din data de
27.06.2016.

Art. 10. Secretarul Comunei Luna, doamna Delimoţ Cornelia-

Elena, este funcţionar public de conducere şi nu poate fi
membru al unui partid politic. Secretarul coordonează
compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, stare civilă,
registrul agricol, asistenţa socială şi autoritatea tutelară din
cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Luna.

Art. 11. (1) Primarul, viceprimarul, secretarul Comunei Luna,

împreuna cu aparatul de specialitate al primarului Comunei
Luna, constituie o structură funcţională cu activitate
permanentă, denumită Primăria comunei Luna, care duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului Local al Comunei Luna şi
dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale
colectivităţii locale.

Art.12. Sediul Consiliului Local al Comunei Luna şi al Primăriei

Comunei Luna este în satul de reşedinţă Luna, str. Principală
nr. 192.

Art.13. (1) Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei

publice locale se stabilesc numai prin lege.
(2) Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei
publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în
toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres
în competenţa altor autorităţi publice.
(3) În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice
locale şi autorităţile administraţiei publice judeţene, pe de o
parte, precum şi între Consiliul Local al Comunei Luna şi

4
Primarul comunei Luna, pe de altă parte, nu există raporturi de
subordonare.
(4) Autoritatea Consiliului Local al Comunei Luna şi a
Primarului Comunei Luna se exercită numai pe teritoriul
administrativ al Comunei Luna.
(5) Actele de autoritate emise de către primar, consiliul
local sau alte structuri de autoritate de la nivelul altor unităţi
administrativ-teritoriale, care reglementează situaţii, fapte şi
realităţi de pe teritoriul administrativ al Comunei Luna sunt nule
de drept.

III. SERVICII PUBLICE LOCALE

Art.14. (1) Prin hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Luna

au fost înfiinţate şi funcţionează ca şi compartimente de
specialitate, fără personalitate juridică, următoarele servicii :
Serviciul Public de Asistenţă Socială, Serviciul de Poliţie Locală,
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciul Public
de Gospodărire Comunală.
(2) Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare,
precum şi Serviciul de salubrizare al Comunei Luna
funcţionează prin gestiune delegată, fiind concesionate către
operatori autorizaţi.

IV. DELIMITAREA TERITORIALĂ

Art.15. (1) Limitele teritoriului administrativ al Comunei Luna

sunt cele stabilite prin legile ţării, iar modificarea lor nu se
poate realiza decât dacă este aprobată prin referendum local,
organizat în condiţiile legii.
(2) Teritoriul administrativ al Comunei Luna are o
suprafaţă de 5318 ha, fiind situat în partea de sud-est a
judeţului Cluj, la limita acestuia cu judeţele Alba şi Mureş, la 6
km distanţă de municipiul Câmpia Turzii, la 20 km de municipiul
Turda şi la 50 km de municipiul Cluj-Napoca.
(3) Comuna Luna se învecinează la nord cu municipiul
Câmpia Turzii, la sud cu comuna Lunca Mureşului si comuna
Nădlac din judeţul Alba, la est cu comuna Călăraşi, iar la vest
cu comuna Viişoara şi comuna Cheţani.

5
 V. ATESTARE DOCUMENTARĂ ŞI REPERE ISTORICE

Art.16. LUNA este amintită pentru prima dată în anul 1270

sub denumirea « Tera vacus et habitatoribus carens Lona
vocata ».
Localitatea a fost cedată printr-o scrisoare de danie a lui
Ştefan, regele cel tânar al Ungariei şi voievod al Transilvaniei,
către Petru şi Iacob, fiii lui Samson din satul Gerend (Grind-
Luncani) împreună cu moşiile Lona şi Hodreu (Hădăreni) pentru
slujbele aduse regelui în luptele din Isuazig (sat aflat aproape
de Budapesta).
În secolele XII-XIII, după pustiirea tătarilor (1241-1246),
Luna ca şi alte sate transilvănene, au fost distruse aproape in
întregime.
Într-un document din anul 1312 apare denumirea de
« Villa Lona », care era satul Luna.
Într-o scrisoare din iunie 1595, Mihai Viteazu îi aminteşte
lui Ştefan Josica, cancelarul Transilvaniei, de localitatea Luna,
comunitate bine consolidată, formata numai din români.
În anul 1597, localitatea apare cu denumirea de « Olah
Lona » (Luna românească).
Într-o scrisoare de danie din 25 august 1597, Sigismund
Batory cedează rudei sale Barbara Fuzy castelul din Grind cu 9
sate, inclusiv Luna.
În timpul răscoalei curuţilor (1651), comuna Luna a suferit
pârjolul unui necruţător incendiu.
Documentele scot in evidenţă că în a doua jumătate a sec.
al XVII-lea şi în primele decenii ale sec. al XVIII-lea comuna
Luna a trecut printr-o cumplită criză.
În anul 1710 localitatea a fost bântuită de ciumă, iar în
1717 a fost invadată de hoardele de tătari.
Între 1719 si 1721 populaţia comunei a scăzut enorm,
ajungând la 36 de familii, aproximativ 200 de suflete.
În anul 1733, Luna avea 60 de familii, aproximativ 300 de
persoane.
În anul 1750, comuna Luna ajunge la 777 de locuitori,
avand trei preoţi.
Evenimentele prilejuite de marea rascoală a ţăranilor din
Transilvania din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloşca si
Crişan au angajat şi iobagii din comuna Luna. Până in 15

6
august 1784, erau inscrise in oastea lui Horea 81 de sate,
printre care şi Luna şi satele învecinate.
Când se pronunţă « Luna, Bradu şi Mihalţu », în
intimitatea sufletească a luneanului apare instantaneu un crez
condensat de virtute, apoi memoria ne conduce liber spre cele
trei localităţi transilvane de români de viţă veche, uniţi prin
aceleasi aspiraţii şi jertfe aduse pe altarul Revoluţiei de la 1848.
Ţăranii din opt sate (Luna, Luncani, Cheţani, Hădăreni,
Gligoreşti, Gura-Arieş, Grindeni si Urca), adunaţi la Luna, s-au
împotrivit recrutărilor armatei maghiare, gest care s-a finalizat
prin masacrul din 12 septembrie 1848 de la Luna : treizeci de
morţi şi un număr neprecizat de raniţi şi mutilaţi pe viaţă au
scris cu sângele lor o dureroasă pagină de istorie, determinând
autorităţile maghiare să suspende în zilele următoare
controversata lege a recrutărilor.
Sacrificiile comunei Luna nu aveau să se termine aici şi,
după un secol de la momentul 1848, monumentele ridicate in
fiecare din satele comunei, ca de altfel in toate satele
româneşti, ne amintesc si acum numele celor căzuţi in primul
şi al doilea război mondial.

VI. POPULAŢIA

Art.17. Numărul de locuitori al Comunei Luna este de 4681, la

data de 1.01.2016.

Art.18. Conform ultimului recensământ (2011), structura

etnică a populaţiei se prezintă astfel : 79% români, 10%
maghiari si 11% romi, iar din punct de vedere al structurii
religioase : 80,49% - ortodocşi, 10,51 % - reformaţi, 4,51%-
penticostali, 0,78% - baptişti, 0,65% - greco-catolici, 0,4%-
romano-catolici.

 
VII. DATE ŞI ELEMENTE SPECIFICE

RELIEFUL ŞI TOPOGRAFIA ZONEI

 
Art.19. Cea mai mare parte a comunei este situată pe terasele
Arieşului, respectiv Lunca Arieşului şi are un relief în general
plan care variază de la 288 m (altitudine, faţă de nivelul mării),
330 m pe terasa sudică şi 450 m pe creasta Coastei.
Din cauza înclinaţiei accentuate a acestei creste situată pe
partea stângă a cursului Arieşului, apar procese geomorfologice

7
nefavorabile precum eroziunea de suprafaţă şi de adâncime,
zonă care are o litologie (marne, argile, nisipuri) şi o orientare
(sud-vestică) favorabilă alunecărilor de teren.
 

CLIMA
 
Art.20. Clima este temperat-continentală. Pe fondul influenţelor
nord-vestice în circulaţia atmosferică se produce şi o
pătrundere relativ uşoară, în lungul Mureşului, a maselor de tip
atlantic.
Temperatura medie multianuală depăşeşte 9° Celsius,
minimul temperaturilor înregistrându-se în luna ianuarie (cu o
temperatură medie de aproximativ -5,1°), iar maximul în lunile
iulie şi august.
Caracteristicile importante ale climei sunt inversiunile cu
frecvenţe maxime în anotimpul rece, inversiuni care generează
ceţuri dense, valorile multianuale coborâte pentru luna ianuarie
precum şi îngheţuri timpurii sau târzii, fapt ce poate afecta
culturile agricole.
Calitatea aerului este influenţată de activitatea industrială
din zona Turda- Câmpia Turzii, în special când vântul bate din
direcţia nord-vestică, dar şi de traficul de pe drumul naţional ce
traversează comuna.

RESURSELE HIDROGRAFICE
 
Art. 21. Principala resursă hidrografică de care dispune comuna
Luna este râul Arieş care izvorăşte din Munţii Apuseni. Acesta
are o lungime de 164 de km şi traversează comuna pe o
lungime de aproximativ 16 km. Prin eroziunile şi depozitele sale
aluvionare, Arieşul a contribuit la formarea terasei de luncă, de
care în ziua de azi locuitorii comunei beneficiază din plin. Lunca
este propice culturilor porumbului, zarzavaturilor, de asemenea
fânaţelor şi păşunilor.
Debitul obişnuit al Arieşului la confluenţa cu Mureşul este
de 19,5 m/s, iar regimul este unul tipic râurilor din estul
Apusenilor, cu un maxim în primăvară, cauzat de topirea
zăpezilor şi cu minim în lunile august-septembrie. În mod
excepţional se înregistrează debite mari cauzate de unde de
viituri din timpul încălzirilor bruşte în anotimpul rece sau odată
cu ploile abundente din vară.
Pe teritoriul comunei există şi alte surse de apă, printre
cele mai importante numărându-se izvoarele de pe Valea

8
Grădinoaia şi Valea Grindului. Debitul mediu al izvoarelor este
de aproximativ 45 mc/oră, la o temperatură a apei între 10 si
14°. Unele dintre izvoare sunt captate pentru nevoile membrilor
comunităţii, altele se scurg libere. Mulţi dintre localnici folosesc
izvoarele de pantă pentru necesităţile gospodăriilor lor.
 
FAUNA
 
Art. 22. În zona Comunei Luna vieţuiesc animale sălbatice
precum : căprioara, mistreţul, vulpea, iepurele, hârciogul, raţa
sălbatică, fazanul, potârnichea, vidra. Dintre dăunători se
întâlnesc: gândacul de Colorado, şobolanii, viermele de sârmă,
viermele mărului, păduchele verde al porumbului, etc.
 
VEGETAŢIA

Art. 23. Teritoriul Comunei Luna poate fi împărţit în două unităţi

din punct de vedere al structurării covorului vegetal:
- vegetaţie xerofilă de natură stepică - prezentă pe
versantul stâng al Arieşului, reprezintă cel mai amplu areal cu
elemente stepice din Transilvania ;
- vegetaţie de luncă, puternic antropizată - prezentă pe
ambele maluri ale Arieşului, afectată de înlocuirea cu culturi
agricole.

RESURSE NATURALE

Art. 24. Comuna Luna dispune de resurse ale subsolului

constând în marne (neexploatate), pietrişuri şi nisipuri,
balastierele de pe Arieş fiind singurele care utilizează resursele
naturale existente. Potenţialul solului este o resursă naturală
semnificativă a zonei.

CĂI DE COMUNICAŢIE

Art. 24. (1) Comuna Luna este străbătută de Drumul Naţional –

European DN 15 – E 60, care face legătura cu municipiile Cluj-
Napoca şi Târgu-Mureş, precum şi de traseul Autostrăzii A3.
(2) Drumurile judeţene şi comunale sunt prezentate în
tabelul de mai jos :

Nr. Denumirea Traseul drumului Lungime

Origine Destinaţie
crt. drumului
1 DJ 150A Luna (DN 15) – 0+ 3 + 160 3.160
Aeroport Luna 000 km
9
2 DJ 107F Limita Jud. Alba - DN 9+ 14 + 370 4.510
15 (Luncani) 860 km
3 DC 62 Câmpia Turzii - 0+000 6+800 6.800
Călăraşi Gară km
4 DC 67 DJ 107F - Gligoreşti 0+000 2+600 2.600
km
5 DC 68 Luna (DJ 150A) - 0+000 3+000 3.000
Călăraşi Gară (DC km
68A)

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Art. 25. Viaţa economică a comunei Luna este în plină

dezvoltare. Rata şomajului este relativ mică, in comparaţie cu
alte zone, pentru că o mare parte a populaţiei active lucrează în
alte state europene.

Economia comunei excelează în sectorul agricol, dar, pe lângă

agricultură, sunt dezvoltate şi alte ramuri economice. 

În comună funcţionează 156 agenţi economici, domeniile de

activitate fiind comerţ, producţie, transport, construcţii.

Comuna foloseşte din plin resursele de care dispune - pe

teritoriul comunei, în lungul râului Arieş funcţionează 4
balastiere.
Pe lângă balastiere, pe raza comunei mai sunt întâlniţi un
număr important de alţi agenţi economici care desfăşoară
activităţi lucrative sau de servicii. Dintre aceştia amintim: SC
SCANIA ROMÂNIA SRL, SC TRANSAVIA SA, SC HOLCIM
ROMÂNIA SA, SC 2 CONNECT SRL, SC DYNAMIC LOGISTIC
SRL, SC BENIDORM SRL, SC KSA TEOCRISTA SRL.

10
      Pe teritoriul localităţii Luna funcţionează Baza Aeriană nr.
71 „General Emanoil Ionescu” - Câmpia Turzii, fondată la 1
iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei
Române, care operează cu avioanele MIG-21 LanceR şi
elicopterele IAR 330.

 
 
AGRICULTURA

Art. 26. Pe teritoriul Comunei Luna predomină solurile

cernoziomice, aluviale, lacovişti şi solurile brune de pădure.
Cernoziomurile carbonatice care se întind pe malul drept al
Arieşului sunt foarte fertile şi se pretează culturii cerealelor cu
randament ridicat. Lacoviştile se găsesc pe stânga Arieşului, în
luncă, iar drenarea lor face ca acestea să fie foarte fertile.
Spre deosebire de alte zone rurale, membrii comunităţii
lunene au înţeles necesitatea asocierii proprietarilor pentru a
putea exploata mai ieftin şi cu rezultate mai bune terenurile pe
care le au în posesie.
Pe teritoriul comunei există 2 mari asociaţii agricole
"Arieşul" şi "GN Mures Agrar", care însumează un total de 1912
hectare. Majoritatea proprietarilor din Luna şi Luncani sunt
incluşi în aceste societăţi agricole. Lor li se alatură un număr
însemnat de arendaşi.
Suprafaţa agricolă a comunei este structurată astfel:
     ♦ fâneţe 32 ha
     ♦ păşuni 555 ha
     ♦ vii 105 ha
♦ livezi 2 ha
♦ păduri 206 ha
     ♦ arabil 3292 ha.
Zona este propice agriculturii, o mare parte din terenul
arabil fiind de categoria a II -a.
În acest moment, principalele culturi din zonă sunt : grâu,
porumb, floarea-soarelui, orz, orzoaică, sfeclă de zahăr, soia,
cartofi, legume. Dintre toate culturile, conform datelor
predomină porumbul, urmat de grâu, orzoaică de toamnă şi
floarea-soarelui.
Agricultura se confruntă cu o problemă importantă, lipsa
sistemelor de irigaţii, în condiţiile în care vechile sisteme nu mai
există, acestea fiind distruse.
Creşterea animalelor este un sector care s-a aflat în declin.
Statisticile anului 2015 arătau următoarele efective de animale:
     ♦ Bovine 490
11
     ♦
Porcine 1100
     ♦
Ovine 2200
Caprine 60
♦
Cabaline 50
♦
     ♦
Păsări 508000
În ultima perioadă, totuşi, datorită subvenţiilor care se
acordă fermierilor, se inregistrează o creştere a efectivelor de
ovine şi caprine.

MONUMENTE ISTORICE ŞI OBIECTIVE TURISTICE

Art. 27. În satul Luncani se află un număr de patru monumente

istorice şi de arhitectură :
     ♦ Biserica reformată-calvină de la Luncani, cu arhitectură
gotică timpurie (1290-1299)
     ♦ Biserica Ortodoxă cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavriil" din secolul al XVII-lea
     ♦ Conacul Kemény (1815) - conac în care a trăit şi activat
scriitorul maghiar Miklós Jósika (1794-1865)
     ♦ Castelul Kemeny – care, din păcate, necesită reabilitare,
fiind într-o stare avansată de degradare.
 
În satul Gligoreşti, pe malul stâng al râului Arieş, se
găseşte situl arheologic "Holoame" unde au fost făcute
descoperiri aparţinând culturii neolitice, epocii bronzului şi
epocii romane timpurii (sec. I - III).
Cel mai atractiv obiectiv turistic de pe raza comunei Luna
este locaţia denumita Complexul Lac Luncani, care a beneficiat
de o investiţie privata şi care constă într-o bază de agrement
dotată cu terenuri de sport, restaurant, terasă şi săli pentru
evenimente, locuri de cazare, lac pentru pescuit, înot, bărci şi
hidrobiciclete, pistă pentru avioane uşoare, prin care se speră a
se dezvolta activitatea turistică in zonă. (www.lacluncani.ro)

EDUCAŢIA ŞI CULTURA

Art. 28. Deşi confruntat cu scăderea numărului de copii,

sistemul educaţional din comună a beneficiat de investiţii în
12
ultimii ani. În localităţile Luna şi Luncani funcţionează şcoli
gimnaziale si grădiniţe cu program normal, iar in localitatea
Gligoreşti numai grădiniţă, starea acestora fiind foarte bună, ele
fiind renovate în ultimii ani. Astfel procesul educaţional se poate
desfăşura într-un mediu propice învăţării.

Numărul total de elevi angrenaţi în activitatea educaţională a

scăzut constant în ultimii ani, fapt explicat prin abandonul
şcolar, scăderea numărului de nou-născuţi din ultima perioadă
dar şi prin plecarea din ţară a familiilor tinere.
 
Din datele statistice avute la dipoziţie observăm scăderea cu
mai mult de un sfert a numărului de elevi într-o perioadă de
doar 6 ani. Observăm că ciclul gimnazial este principalul afectat
de scăderea accentuată a numărului de elevi.
Şcoala Gimnazială Luna dispune de o sala de sport construită în
anul 2009, având teren interior cu gazon sintetic pentru
practicarea diverselor sporturi precum fotbal, handbal, volei,
tenis, dar şi sală de fitness  dotată cu aparatură modernă. De
asemenea, in curtea şcolii se află un teren de sport cu gazon
sintetic.
În localitatea Luncani, există o bază sportivă dotată cu teren
sintetic, vestiare şi instalaţie nocturnă.
 
Căminele Culturale din Luna şi Gligoreşti au fost renovate şi
dotate corespunzător, iar cel din Luncani a fost modernizat si
dotat în cadrul unui proiect integrat cu finanţare europeană.
În cadrul acestui proiect a fost construită şi dotată şi Grădiniţa
cu program normal din localitatea Luncani.
Pentru cei mici, există spaţii de joacă, amplasate lângă
Dispensarul Uman Luna, Grădiniţa Luna, Grădiniţa Gligoreşti,
precum şi în satul Luncani.

SĂNĂTATE

13
Art. 29. În ceea ce priveşte serviciile sanitare, pe teritoriul
comunei activează 2 medici de familie cu o medie de 2340
locuitori/medic, asistaţi de 4 cadre medicale medii, precum şi
un medic stomatolog. Există două farmacii în centrul de
comună, iar dispensare se găsesc în satele Luna şi Gligoreşti.

PERSONALITĂŢI

Art. 30. NICOLAE MAZERE (1860 – 1925) – profesor,

memorandist, membru al Ligii Culturale de la Bucureşti, a scris
mai multe lucrări ştiinţifice apreciate în epocă, a întocmit Harta
Etnografică a Transilvaniei – premiată de Academia Română la
17 mai 1911 cu « Premiul Adamache » (este prima hartă a
Transilvaniei cu denumirea românească a localităţilor, iar
pentru aşezările cu populaţie mixtă se specifică şi denumirea
maghiară sau germană, după caz). Harta a fost editată la Iaşi
în 1909 şi, introdusă clandestin în Transilvania, a fost folosită
din plin de intelectualitate ardeleană în pregătirea Marii Uniri,
însuşi autorul ei fiind un înflăcărat patriot. Căminul Cultural din
satul Luna, precum şi izvorul aflat în imediata vecinatate a
Bisericii ortodoxe de la Luna poartă numele acestui mare
cărturar.
SIMION NICOARĂ (1865 – 1929) – învăţător în satul Luna,
membru al mişcării memorandiste.
PETRE SĂLCUDEANU (1930 – 2005) – scriitor, scenarist,
ministru al Culturii în 1993, membru fondator al Uniunii
Scriitorilor din România. Romanul « Biblioteca din Alexandria »
(1980), carte de mare succes la public şi critică, i-a adus
Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. A mai
scris romane cum ar fi : « Bătranul », « Bătrânul şi o biată
crimă », « Cântecul muncitoresc », « Strada Lux »,
« Săptămâna neterminată », « Cina cea de taină », « Judecata
de apoi », « Ochiul şi marea », « Front fără tranşee », « Nunta
cu garoafe mov ».
IOAN MAZERE – colonel în rezervă, autor al lucrărilor
“Comuna Luna - Istorie” “Masacrul de la Luna – septembrie
1848 ».
Comuna Luna a dat medici, profesori, ingineri, oameni de
artă care au excelat în domeniile lor de activitate şi care au
făcut cinste locului lor de obârşie.

OBICEIURI ŞI TRADIŢII LOCALE,

14
 EVENIMENTE ANUALE

Art. 31. În fiecare an, în preajma Sărbătorii “Schimbării la

Faţă”, în Luna se organizează Sărbătoarea “Fiii satului Luna”,
prilej de bucurie şi întâlnire a lunenilor răspândiţi prin ţară sau
prin străinătate, dar şi a celor care îi aşteaptă cu drag acasă.

VIII. TITLUL DE FIU/FIICĂ AL/A COMUNEI LUNA

Art. 32. Persoanele născute în Comuna Luna pot primi, la

împlinirea vârstei de 18 ani, titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a
Comunei Luna, în cadrul unei festivităţi care se organizează de
Primarul Comunei Luna.

IX. TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI LUNA

Art. 33. Titlul de cetăţean de onoare al comunei se acordă după

următoarele criterii :
a) contribuţia majoră la realizarea unor obiective de
maximă importanţă pentru viaţa comunităţii locale : construcţii
sau modernizări ale unor obiective social-culturale, asigurări de
fonduri şi investiţii privind infrastructura localităţii (alimentare
cu apă, aducţiune gaze naturale, modernizări de drumuri etc.);
b) îndeplinirea cu rezultate notabile a unor funcţii de
demnitate publică (primar, consilier local) sau/şi a unor funcţii
de conducere la nivelul instituţiilor fundamentale, toate de la
nivelul comunei pe o durată mai mare de 10 (zece) ani ;
c) obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea
culturală şi educativă, sportivă, ştiinţifică, tehnică etc,
concretizată în activităţi, lucrări apreciate pe plan intern şi
extern, în promovarea la etape superioare ale unor concursuri,
în obţinerea unor premii etc ;
d) săvârşirea unor fapte de excepţie care au ca efect
preîntâmpinarea unor dezastre, salvarea de vieţi omeneşti,
apărarea comunităţii sau a unor membri ai acesteia în faţa unor
pericole, apărarea proprietăţii publice şi private a comunei ;
e) activitate îndelungată, consecventă şi perseverentă
pentru soluţionarea unor probleme majore ale comunei, pentru
punerea în valoare a resurselor umane şi materiale locale,
pentru armonizarea relaţiilor interumane şi pentru creşterea
prestigiului comunei Luna.

15
 Drepturile persoanelor care deţin titlul de cetăţean de
onoare al Comunei Luna se stabilesc prin hotărâre a consiliului
local.
Titlul de cetăţean de onoare al comunei Luna se poate
pierde sau retrage în urma condamnării printr-o sentinţă
definitivă a instanţelor judecătoreşti pentru săvârşirea unor
fapte penale sau la solicitarea persoanei în cauză.

X. CONSULTAREA CETĂŢENILOR

Art.34. Locuitorii Comunei Luna sunt consultaţi, în condiţiile

legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit
din Comuna Luna : reîmpărţirea administrativ-teritorială a
comunei, executarea unor lucrări deosebite care necesită
acordul populaţiei sau alte actiuni de o importanţă majoră
pentru această comunitate.
Art.35.(1) Cetăţenii Comunei Luna pot fi consultaţi şi prin
adunări cetăţeneşti organizate pe sate.
(2) Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se
fac de către primar, la iniţiativa acestuia ori a unei treimi din
numărul consilierilor în funcţie.
(3) Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin
aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi a locului unde
urmează să se desfăşoare aceasta.
(4) Adunarea cetăţenească este valabil constituită în
prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă
propuneri cu majoritatea celor prezenţi.
(5) Propunerile se consemnează într-un proces-verbal şi
se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului
local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete
de realizare şi de finanţare, dacă este cazul.
(6) Soluţia adoptată de consiliul local se aduce la
cunoştinţă publică prin grija secretarului.

XI. PATRIMONIUL

Art.36.(1) Patrimoniul Comunei Luna este alcătuit din bunurile

mobile şi imobile aflate în proprietatea publică şi în proprietatea
privată ale acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu
caracter patrimonial.

16
 (2) Bunurile care aparţin comunei Luna sunt supuse
inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data
depunerii situaţiilor financiare anuale.
(3) Creşterea sau diminuarea patrimoniului va fi
temeinic justificată pentru fiecare caz, în note explicative
anexate la inventar.
Art.37. (1) Bunurile aflate în proprietatea publică a comunei şi
cele din proprietatea privată pot fi date în administrarea regiilor
autonome şi instituţiilor publice, pot fi concesionate ori
închiriate în condiţiile legii sau pot fi atribuite în folosinţă
gratuită pe termen limitat persoanelor juridice fără scop lucrativ
care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică
ori serviciilor publice.
(2) Consiliul local hotărăşte cu privire la cumpărarea
unor bunuri ori la vânzarea bunurilor aflate în proprietatea
privată a comunei, în condiţiile legii.
(3) Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin
licitaţie publică, potrivit prevederilor legale.

XII. COOPERAREA, ASOCIEREA ŞI ÎNFRĂŢIREA

Art.38. (1) Consiliul local hotărăşte, în condiţiile legii,

cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri
sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni,
lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.
(2) De asemenea, hotărăşte înfrăţirea comunei cu
unităţi administrativ-teritoriale similare, din alte ţări, cooperarea
sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale
din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii
naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice
locale, în vederea promovării unor interese comune.

Art.39. Organele administraţiei publice locale ale Comunei Luna

pot solicita sau accepta solicitările cu privire la înfrăţirea,
cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale din ţară sau străinătate, precum şi aderarea la
asociaţii naţionale sau internaţionale ale administraţiei publice
locale, în vederea promovării unor interese comune şi/sau
pentru realizarea în comun a unor activităţi.

17
Art. 40. Consiliul Local al Comunei Luna a stabilit, prin hotărari,
cooperarea şi asocierea cu alte consilii locale, Comuna Luna
făcând parte din următoarele structuri asociative : Asociaţia
Şoimul Arieş, Asociaţia Comunelor din România, Comunitatea
Urbană Arieş, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco
Metropolitan, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apa Văii
Arieşului, Asociaţia Polul Agro-Zootehnic Industrial Arieş
-PAZIA, Grupul de Acţiune Locală Poarta Apusenilor.

XIII. ATRIBUIREA ŞI SCHIMBAREA DE DENUMIRI

Art. 41. Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, Consiliul Local al

Comunei Luna hotărăşte modalitatea de atribuire şi schimbare a
denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public
local, în conformitate cu prevederile OG nr. 63/2002.

Art.42. (1) Proiectele de hotărâri ale Consiliului Local, având ca

obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori
evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură,
ori schimbarea unor astfel de denumiri, vor putea fi adoptate
numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de
atribuire de denumiri judeţeană.
(2) Hotărârile Consiliului Local adoptate fără solicitarea
avizului comisiei de atribuire de denumiri, sunt nule de drept.

XIV. ÎNSEMNELE SPECIFICE

Art. 43. Însemnele specifice Comunei Luna sunt :

2. Sigiliul cu stemă, care se aplică pe
documentele oficiale, în condiţiile prevăzute
de lege.
2. Stema comunei, care poate fi utilizată în
condiţiile stabilite de lege.

18
Art. 44. Stema comunei Luna se compune dintr-un scut
triunghiular cu marginile rotunjite, tripărţit, având un brâu
undat de argint, reprezentând Râul Arieş, care stăbate comuna.
În partea superioară în dreapta, în câmp roşu, se află o lună în
ultimul pătrar, de aur. Luna face referire la etimologia numelui
localităţii.
În partea superioară în stânga, în câmp albastru, se află trei
spice de grâu, de aur. Cele trei spice de grâu reprezintă
ocupaţia de bază a locuitorilor, precum şi numărul de sate
componente ale comunei.
În vârful scutului, în câmp de aur, se află un stejar în culori
naturale. Stejarul reprezintă bogăţia silvică a zonei.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn
crenelat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul
ca localitatea are rangul de comună.

XV. DISPOZIŢII FINALE

Art.45. Prezentul statut poate fi modificat prin hotărâre a

Consiliului Local al Comunei Luna, adoptată cu votul majorităţii
consilierilor locali în funcţie.

19