Curs - Structura Hardware

Structura hardware a
unui calculator
Componente şi principii
de funcţionare
Principiul de funcţionare a unui
sistem de calcul
Limbaj de
programare Program
Soluţia
Problemă Algoritm (instrucţiuni
(END)
codate binar)
 caracteristica esenţială a unui sistem de calcul este că atît

datele cît şi instrucţiunile programului sînt memorate în cod
binar
 problemele sînt rezolvate de succesiuni de 0 şi 1
Arhitectura von Neumann a unui calculator
 în 1943, americanul-ungur de
origine ebraică, John von Neumann
(1903-1957) lucra la
Proiectul Manhattan
 von Neumann era matematician
şi programator
 preocuparea lui era găsirea unui
sistem de calcul rapid şi performant care să faciliteze
proiectarea şi construcţia bombei atomice
 în 1944, von Neumann descrie

într-un set de notiţe incomplet
(”First draft report on the
EDVAC”) conceptul de program
memorat
 sugerează că instrucţiunile
pentru un computer, care erau
pînă atunci stocate pe cartele
perforate sau executate de la
taboul de comandă, pot fi
stocate în memoria electronică a
calculatorului ca numere şi
tratate exact la fel ca datele
 Neumann: „Următorul pas al unui program ar trebui să

depindă de precedentul”
 pentru prima dată executarea secvenţelor programului se
poate face în interiorul maşinii
 instrucţiunile pot fi modificate pe parcurs, în timp ce
computerul procesează date
 datele şi programul sînt amîndouă stocate în memoria
calculatorului în acelaşi spaţiu de adresă
 programarea devine mai rapidă, flexibilă şi eficientă

 din 1945 arhitectura von Neumann devine arhitectura
standard pentru următoarele generaţii de calculatoare
Date de
intrare Procesor
Unitate
Dispozitiv de Memoria aritmetico- Dispozitiv de
intrare calculatorului logică ieşire
(UAL)
Date de
Unitate de ieşire
comandă şi
control (UCC)
Principiul de funcţionare a unui
sistem de calcul
 Un sistem de calcul are:

 structură hardware (ansamblul
componentelor fizice ale unui
computer)
 structură software (ansamblul
instrucţiunilor logice executate de
un computer care „comandă” şi
organizează funcţionarea
componentelor fizice)
Structura hardware a unui calculator
IP MEMORIE
INTERNĂ
Microprocesor
Coprocesor
matematic cache RAM ROM CMOS VRAM
Magistrala de date
Magistrala de alimentare
Magistrala de comenzi
MEMORIE PERIFERICE
EXTERNĂ
Tastatură, mouse,
FD HDD CD/ DVD ROM FLASH display, imprimantă ş.a.
UNITĂŢI DE MEMORIE
 toate informaţiile din computer sînt manevrate folosind

componente precum circuitele integrate care pot
recunoaşte două stări: prezenţa sau absenţa semnalului
electric
 cele două simboluri folosite pentru a reprezenta aceste
stări sînt 0 şi 1, cunoscute sub denumirea de biţi (BITS =
=BInary DigiTS)
 aşadar, un bit este cea mai mica unitate de memorie a unui
computer care poate stoca fie 0, fie 1
 biţii sînt grupaţi în unităţi mai mari pentru a putea stoca un
set mai mare de valori
1 bit = 2 cuvinte (0, 1) = 21

2 biţi = 4 cuvinte (00, 01, 10, 11) = 22
3 biţi = 8 cuvinte (000, 001, 010, 011, 100, 101, 11o, 111) = 23
…………………………
8 biţi = 256 cuvinte = 28 = 1 byte (1B)
…………………………
1KB (1 kilobyte) = 210B = 1024 B
1MB (1 megabyte) = 220B = 1.048.576 B
1GB (1 gigabyte) = 230B = 1.073.741.824 B
1TB (1 terabyte) = 240B = 1.099.511.627.776 B
octe
ţ i
Nu m
nod ărul
u l ui Adr
esa
nod
ul u i de
mem
orie
MEMORIA INTERNĂ Funcţii şi operaţii
 programele rulează în memoria internă a calculatorului

 asta înseamnă că datele şi programul sînt încărcate în
memoria internă, intrucţiunile sînt executate de
microprocesor şi rezultatele sînt aduse înapoi în memoria
internă
 numărul de biţi din memorie este constant
 cînd un program este încărcat într-o zonă de memorie,
comutatoare sînt setate să reprezintre instrucţiuni, date sau
biţi rămaşi liberi
 transferul de biţi în şi din memorie este realizat de
microprocesor care execută două operaţii:
 depozitează secvenţele de biţi în memorie
 extrage secevenţele de biţi din memorie
MEMORIA INTERNĂ caracteristici
 capacitatea: cîtă informaţie poate fi stocată
 timpul de acces: în cît timp poate fi accesată o informaţie

din momentul cererii de a executa o operaţie şi pînă la
operaţia propriu-zisă de citire/ scriere
 ciclul de memorie: interavalul de timp în care se realizează
în memorie o operaţie de scriere/ citire (se măsoară în
microsecunde)
MEMORIA INTERNĂ clasificare
 memorii volatile: RAM (Random Acces Memory)

permit scrierea şi ştergerea informaţiilor
 iau forma circuitelor integrate
random (aleatoriu) – datele pot fi accesate în
orice ordine şi indiferent de locul ocupat în
spaţiul de memorie
 reprezintă capaciatea memoriei interne a unui calculator şi
este un indicator de performaţă a sistemului
 de ele depinde lungimea maximă a unui program care poate
fi încărcat într-o sesiune de lucru
DRAM (D-dinamic)
SRAM (S-static)
VRAM (V-video)
 memorii nevolatile: ROM (Read Only Memory)

 permit citirea, dar nu şi ştergerea
informaţiilor
 reprezintă un spaţiu de stocare
permanent
 în ROM este manevrat un
program înscris de producător
destinat iniţierii lucrurului cu
computerul la punerea acestuia sub tensiune
PROM (P-programabil)
EPROM (Erasable PROM)
EEPROM (Electrically EPROM)
 memoria CMOS:
 permanentă, se poate scrie şi citi

 păstrează conţinutul în afara sesiunii de
lucru (are un acumulator propriu care îi
asigură alimentarea cînd computerul este
oprit)
 informaţii despre configurarea
calculatorului, tipul şi capacitatea HDD,
capacitatea memoriei interne, data, parola
de acces etc.
MEMORIILE EXTERNE clasificare
Numite şi dispozitive de stocare, pot fi clasificate după:

 portabilitate:
fixe
mobile
 modul de scriere
magnetice
optice
 modul de acces
direct (pot lua grupări de bytes)
secvenţial (informaţie luată bit cu bit)
MEMORIILE EXTERNE exemple
Floppy diskul(FD)
 este compus dintr-o bucată circulară
subțire, flexibilă de suport magnetic,
încapsulată într-un suport de plastic
 este citit de o
unitate de
disc
Floppy diskul(FD)
 inventat în anul 1967 de IBM, avea
dimensiunea de 8 inchi (20 cm), ajungînd
să stocheze 80 kb în anul 1971
 începînd cu anul 1976 discurile de 8" sînt
înlocuite de cele de 5.25" (5 ¼), cu capacitatea
de 110 Kb, utilizate doar pe o față
 driverul pentru citirea ambelor fețe a fost
introdus în anul 1978, capacitatea unui floppy
de 5.25" crescînd la 360 Kb
Floppy diskul(FD)
 discul de 3.5" apare în anul 1981
 are o casetă rigidă care-i asigură o mai bună protecție
 inițial, capacitatea este de 360 Kb pentru cel cu o singură

față și de 720 Kb pentru cel cu două fețe, dar ajunge rapid la
1440 Kb pentru noul format HD (high-density)
FD de FD de 8" şi
3,5" 3,5"
Hard diskul (HDD)

 dispozitiv magnetic, poate fi fix
sau mobil
 utilizează platane rigide
rotative
 stochează şi preia datele în
format digital de pe o suprafaţă
plană magnetică, împărţită în
cilindri, sectoare şi piste
Hard diskul (HDD)

 informația e scrisă pe disc prin transmiterea unui flux
electromagnetic printr-un cap de scriere aflat foarte
aproape de un material magnetic care, prin învîrtire, își
schimbă polarizarea corespunzător fluxului
 informația poate
fi citită înapoi în
mod invers,
cîmpurile magnetice
cauzînd modificarea
electrică în bobină
Hard diskul (HDD)

 un design tipic de hard disc constă
într‑un ax central pe care platanele
se învîrt cu o turație constantă
 de-a lungul și între platane, pe o
armătură comună, are loc mișcarea
capetelor de citire/scriere, cîte un
cap pe fiecare față
 armătura mută capetele radial și transversal în planul rotirii
platanelor, permițînd fiecărui cap accesul în totalitate
CD-ul
 CD înseamnă „Compact Disk”
 este un mediu optic de stocare
 are un timp mediu de acces de două sau

trei ori mai mare decît cel de acces pe un HD
 CD-ROM stochează cît 740 de dischete
 a fost iniţial dezvoltat pentru a stoca

exclusiv muzică
 CD-urile au fost disponibile pentru uz comercial din 1982
CD-ul
 primul material înregistrat pe un CD a fost Simfonia a X-
a a lui Beethoven (74 de minute)
 de acolo provine indicele „x” care se regăseşte înaintea
vitezei de inscripţionare (Ex: 16x, 24x, 32x)
 în cazul CD-urilor audio, pistele pe care sînt înregistrate
melodiile se numesc track-uri
 actualmente CD-urile pot fi folosite pentru a stoca orice
tip de date (CD-ROM)
 CD-urile pot fi inscripţionabile (CD-R) şi
reinstricpţionabile (CD-RW)
CD-ul
 cea mai mică entitate a unui CD
de date se numeşte frame
 structură: plastic pur, policarbonat;
vopsea; strat subţire de aluminiu
(parte reflectorizantă); strat de lac
filmat, banda de informaţii
 pe CD, datele sînt stocate sub formă de „gropi” în
formă de spirală
 caracteristicile generale ale unui CD: 1,2 mm grosime, 15-
20 grame, diametrul 120 mm, capacitate 650-870 MB
DVD-ul
 DVD înseamnă „Digital Video Disc” dar şi „Digital Versatile
Disc”
 intră în categoria mediilor
optice de stocare
 este asemănător din
punct de vedere
fizic cu un compact disc (CD)
însă are calităţi superioare
(capacitate de stocare
mai mare şi claritate mai bună)
DVD-ul
 unităţile de DVD pot fi unităţi de intrare (numite şi DVD-
ROM) sau de intrare/ieşire (DVD±R/RW)
 în mod curent poate avea diametrul de 120 mm sau 80 mm
 capacitatea de stocare a informaţiilor pe DVD variază în

funcţie de tehnologia ce stă la baza înregistrărilor
 un disc DVD poate fi unul cu o
singură scriere (DVD-ROM) sau
poate fi reinscripţionabil, de tip
rewritable (DVD RW)
Schema mecanismului de citire/scriere a unui DVD
DVD-ul
 este compus din mai
multe straturi de plastic
care totalizează 1.2 mm
 adiţional la materialul
din policarbonat se
aşază straturi din
aluminu şi aur care
au caracter reflexiv şi
care pot fi citite sau scrise cu ajutorul unei raze laser
DVD-ul
 la citire este folosită o lentilă care, în funcţie de reflexia
discului la raza laser, permite stabilirea cărei stări binare îi
corespunde informaţia
 în realitate, informaţia
este scrisă sub forma de
mici (nanometrice) adâncituri
sau ieşinduri, în mod
secvenţial, de-a lungul unei
spirale ce începe dinspre Înregistrarea informaţiilor pe DVD.
Secţiune transversală (stânga) şi imagine în plan (dreapta)
interiorul discului
DVD-ul
 în interiorul unităţii de DVD se găseşte un motor care
roteşte discul cu turații variind între 200 şi 500 rotaţii pe
minut
 unitatea de DVD conţine un laser şi o lentilă ce se
focalizează pe denivelările de pe disc
 mai are şi un mecanism de direcţionare
a ansamblului laser/lentilă care permite
deplasarea laserului pe pistele spiralei la
poziţia de unde informaţia trebuie citită
sau unde informaţia trebuie scrisă
Citirea/scrierea informaţiilor pe DVD
USB flash/ pen drive

 cele mai folosite dispozitive
mobile de stocare la ora actuală
 sînt ultraportabile: dimensiuni
mici, capacitate de stocare mare
 conceptul este că datele
sînt stocate pe o placă de
tranzistori acre conţine mai multe
celule
 graţie noilor tehnologii, informaţia poate fi stocată pe
mai multe niveluri de celule
 memoria flash folosită în pen drive e nonvolatilă (e un
tip de EEPROM)
M IMEMORIA
C R O P R O INTERNĂ
CESORUL funcţii şi structură
 microprocesorul este „creierul”

calculatorului
 preia temporar comenzile date de
utilizator şi le depune în mici unităţi de
memorie – regiştri
 dă comenzi, face calcule cu date şi ia
decizii logice
 în structura unui procesor intră:
 regiştri (memorii ultrarapide în care se aduc operanzii)
ceasul (generează cadenţa secvenţelor de lucru)
memoria cache (memorie tampon între RAM şi regiştri)
coprocesorul matematic (execută efectiv calculele
matematice)
M IMEMORIA
C R O P R O INTERNĂ
CESORUL funcţii şi structură
 unul dintre pricipalii IP
regiştrii este IP-ul Microprocesor

Coprocesor
matematic cache
 Caracteristicile microprocesorului:
dimensiunea regiştrilor
(16, 32, 64 biţi)
dimensiunea memoriei cache
(64, 128, 256, 512 KB)
 numărul de instrucţiuni pe
secundă (3, 4, 20,… 20, 40 MIPS)
PERIFERICELE exemple
Ta s t a t u r ă
 tastatura este cel mai vechi dispozitiv de intrare din
structura computerelor moderne, ea fiind inventată încă
înainte de apariția monitoarelor și a mouse-ului
 fiecare tastă are asociat un număr de identificare care
poartă denumirea de „cod de scanare”
 la apăsarea unei taste, tastatura trimite sistemului de
calcul codul de scanare corespunzător tastei respective (un
număr întreg de la 1 la „n” - numărul de taste)
 la primirea codului de scanare de la tastatură, calculatorul
face conversia între numărul primit și codul ASCII
corespunzător, în logică binară
Ta s t a t u r ă
 ia în considerație nu numai durata apăsării unei taste, dar și
momentul eliberării acesteia, fiecare acțiune fiind
înregistrată separat
 există două categorii de taste:
 „taste comutatoare ” – au efect când sînt apăsate
și/sau cînd sînt eliberate
 „ taste de control” - au efect numai atunci cînd sînt
acționate (apăsate)
Tastatură
 tipuri de tastaturi:
 standard
 de mărimea laptop-ului
 de mărimea degetului (pentru
telefoane mobile)
 software (generate de
calculator pe ecran)
 optice/ de proiecţie laser
Monitoare
 primele monitoare
erau nişte ecrane
ataşate unei tasturi
legate la un computer
prin intermediul unei
legături seriale (VDT –
Video Display
Terminal)
 afişau textul numai în
două culori, de obicei
negru şi verde
Monitoare
Caracteritsici date de:
 lungimea diagonalei
 definiţia
monitorului („fineţea”
redării unei imagini:
număr de pixeli)
 număr de culori pe care îl pot afişa
 suport: CRT-uri (cu tub), LCD-uri
M o n i t o a r e – puncte tari
CRT LCD Plasmă
 raport de contrast foarte  foarte compact și ușor  foarte compact și ușor
ridicat (20000:1 sau mai  consum redus de putere  raporturi înalte de
mare, mult mai înalt decat  fără distorsiuni contrast (10000:1 sau mai
majoritatea LCD-urilor și geometrice mari)
ecranelor cu plasmă)  rezistent  viteză mică de răspuns
 viteză mică de răspuns  prezintă pîlpîit foarte  culoare excelentă
 culoare excelentă redus sau absent, în funcție  unghi de vizualizare
 poate afișa nativ în de lumina de fundal ridicat
aproape orice rezoluție și  fără distorsiuni
rată de reîmprospătare geometrice
 unghi de vizualizare
ridicat
 este o tehnologie stabilă
și testată de-a lungul anilor
M o n i t o a r e – puncte slabe
CRT LCD Plasmă
 dimensiune și masă mari  raport scăzut de contrast  distanță mare dintre
 distorsiune geometrică în  unghi de vizualizare subpixeli de aceeași
cazul CRT-urilor non-plate limitat culoare
 consum mai mare de  lumina de fundal inegală  pîlpîit observabil cînd
putere decât un LCD de poate crea distorsiuni de este vizualizat la distanțe
aceleași dimensiuni luminozitate mici
 există riscul de a apărea  timpuri înalte de răspuns  temperatură ridicată de
efectul moiré la cea mai  adîncime fixă a culorilor operare
mare rezoluție  prezintă o singură  mai scump decât LCD
 intolerant al mediilor rezoluție nativă  consum ridicat de putere
umede  mai scump decît CRT  prezintă o singură
 rata de reîmprospătare rezoluție nativă
scăzută cauzeaza un  adâncime fixă a culorilor
pâlpâit observabil al  pot apărea pixeli morți în
imaginii timpul fabricării
Mouse
 a fost inventat de către Douglas Engelbart la Stanford
Research Institute în anul 1963
 dispozitivul a fost denumit și
bug (în engleză gândac), dar
denumirea a dispărut în favoarea
celei de mouse
 au fost dezvoltate și alte
dispozitive, pentru a se folosi de
alte mișcări ale corpului, cum ar fi dispozitive montate pe
cap și atașate de bărbie sau nas, dar mouse-ul a câștigat
datorită simplității și comodității
Mouse
 primul mouse era
voluminos și folosea
două roți dințate
perpendiculare una față
de alta
 pe atunci, Engelbart se
gîndea ca utilizatorii să
țină mouse-ul cu o mînă,
în timp ce cu cealaltă
tastau pe o tastatură
având cinci taste
Mouse
Mouse
 mouse-uri mecanice – cu “bilă”
 mouse-uri optice (cu LED)/ cu laser
 mouse-uri tactile (Ex.: dau feedback atunci cînd se trece de
marginea unei ferestre)
 mouse-uri neconvenţionale
(trackball, mini-mouse,
mouse-cameră, mouse de palmă,
mouse de picior ş.a.)
Imprimante
Caracteritsici date de:
 viteza de tipărire
 dimensiunea paginilor care pot fi
tipărite
 tehnologia
de tipărire:
imprimante
cu ace,
cu jet,
cu laser ş.a.
Imprimante
 cu ace – aproape dispărute ; foloseau o bandă şi făceau
mult zgomot; erau modele cu 9 şi cu 24 de pini
 inkjet – numite şi bubble jet printers – colorează cerneala ce
o imprimă pe hîrtie
 plotter – imprimate inkjet de format mare
 laser – transferă particule minuscule de toner pe hîrtie
 de sublimare a vopselei – produc imagini de înaltă calitate –
sînt folosite trei culori: cyan, magenta şi yellow; fiecare
culoare este printată pe rînd pe o foaie de celofan şi fiecare
imagine este sigilată cu un strat transparent (cîteva
imprimante mici de la Cannon şi Kodak folosesc procesul)
Calculatoarele secolului XXI
Supercomputere
 sute de miliarde de instrucţiuni pe
secundă
 utilizate de guverne (predicţii
meteo, aplicaţii militare, NASA ş.a.)
 proiectare de produse
 industria filmului
 costuri de ordinul milioanelor

de dolari
Calculatoare main frame

 pînă la miliarde de instrucţiuni
pe secundă
 baze mari de date (spitale mari,
bănci, rezervări la companii aeriene ş.a.)
 costuri pînă la sute de mii de dolari
Minicomputere
 mai puţin performante decît
mainframe-urile
 folosite de companii de dimensiuni
mici şi mijlocii, universităţi etc.
Personal Computers/ Desktop

 preferate de micile
companii şi de către
utilizatorii casnici
 costă pînă la
cîteva mii de dolari
Notebook/ Laptop
 înlocuitoare ale PC-urilor
 de dimensiuni mici
 portabile
 preferate de către oameni
de afaceri, elevi, studenţi
Netbook/ Handheld computers

 bune pentru aplicaţii
dedicate, în călătorii
 performanţă mai scăzută
faţă de notebook-uri, dar
portabilitate mai mare
P D A , i PA D
 de dimensiunile unei agende
Calculatoarele „concept”, miniaturale

 Ex.: dispuse în carcase de
forma şi mărimea cîte unui pix
Sfîrşit

Curs - Structura Hardware

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs - Structura Hardware

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structura hardware a

 caracteristica esenţială a unui sistem de calcul este că atît

 în 1944, von Neumann descrie

 Neumann: „Următorul pas al unui program ar trebui să

 programarea devine mai rapidă, flexibilă şi eficientă

 Un sistem de calcul are:

 toate informaţiile din computer sînt manevrate folosind

1 bit = 2 cuvinte (0, 1) = 21

 programele rulează în memoria internă a calculatorului

 capacitatea: cîtă informaţie poate fi stocată

 timpul de acces: în cît timp poate fi accesată o informaţie

 memorii volatile: RAM (Random Acces Memory)

 memorii nevolatile: ROM (Read Only Memory)

 permanentă, se poate scrie şi citi

Numite şi dispozitive de stocare, pot fi clasificate după:

 are o casetă rigidă care-i asigură o mai bună protecție

 inițial, capacitatea este de 360 Kb pentru cel cu o singură

Hard diskul (HDD)

Hard diskul (HDD)

Hard diskul (HDD)

 este un mediu optic de stocare

 are un timp mediu de acces de două sau

 a fost iniţial dezvoltat pentru a stoca

 capacitatea de stocare a informaţiilor pe DVD variază în

USB flash/ pen drive

 microprocesorul este „creierul”

 unul dintre pricipalii IP

regiştrii este IP-ul Microprocesor

 costuri de ordinul milioanelor

Calculatoare main frame

Personal Computers/ Desktop

Netbook/ Handheld computers

Calculatoarele „concept”, miniaturale

S-ar putea să vă placă și