Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoric[modificare | modificare sursă]
În Evul Mediu comunele erau așezări urbane în țările din apusul Europei, dezvoltate în cadrul
vechilor cetăți așezate pe marile drumuri comerciale și posedând o anumită autonomie.
În era primitivă comuna însemna prima treaptă de dezvoltare a societății omenești, caracterizată prin
munca în comun și prin împărțirea egală a bunurilor materiale.
În forma republicată în 1981 a legii din 1968, comuna este definită ca: unitatea administrativ-
teritorială care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, fiind alcătuită din
unu sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și
demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și
gospodărească a localităților rurale. Satul în care își au sediul organele de conducere ale comunei
sunt sate-reședință.[4]