Amsterdam 

este capitala oficială a Țărilor de Jos (Olandei), însă instituțiile fundamentale ale

statului (parlamentul, guvernul și Curtea supremă de justiție) își au sediul în Haga.
Linia de apărare fortificată din Amsterdam a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural
mondial UNESCO.

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Termenul de Amsterdam provine din alăturarea cuvintelor dam (în neerlandeză însemnând baraj) și
cuvântul Amstel (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se mai zice și Mokum (oraș pe
limba idiș).

Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27
octombrie 1275 de contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda. Data exactă la care Amsterdam a
primit drepturile de oraș este incertă, dar cel mai probabil este că episcopul de Utrecht Guy de
Avesnes a fost cel care a conferit aceste drepturi în 1306.
Începând cu secolul al XIV-lea, Amsterdam a înflorit, datorită comerțului pe care îl practica cu
orașele din Liga Hanseatică. În 1345 s-a produs un miracol euharistic lângă Kalverstraat,
Amsterdam devenind un oraș de pelerinaj până la convertirea populației la protestantism.
Secolul al XVII-lea este considerat Era de aur a Amsterdamului. La începutul secolului Amsterdam
devine unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Din portul orașului, plecau vase comerciale
spre Marea Baltică, America de Nord, Africa, Indonezia sau Brazilia formându-se astfel bazele
rețelei mondiale de comerț.
Celebra toleranță a calviniștilor (Amsterdam fiind numit „orașul dizidenților”) poate fi atribuită
credinței în predestinare și spiritului comercial, care au dus la o anumită indiferență benignă față de
ce religie au alții.[1]
Secolele al XVII-lea și al XIX-lea au însemnat declinul prosperității. Războaiele
cu Anglia și Franța și-au pus amprenta pe economia orașului. În timpul
războaielor napoleoniene averea orașului a atins punctul minim, însă, odată cu formarea Regatului
Țărilor de Jos în 1815, lucrurile încep ușor să se amelioreze.
După ocupația napoleoniană, nu se mai face din punct administrativ distincție între sat și oraș, de
aceea Amsterdamul este azi o comună.[2]
Sfârșitul secolului al XIX-lea este numit A doua eră de aur a orașului Amsterdam. Au fost construite
muzee noi, o stație de tren și Concertgebouw-ul, o sală de concerte considerată în primele 3 ale
lumii. În această perioadă, revoluția industrială ajunge în Amsterdam. Se construiește Canalul
Amsterdam-Rin, pentru a oferi orașului legătură directă cu Râul Rin, și canalul care oferea portului o
legătură mai scurtă cu Marea Nordului. Cele două canale au îmbunătățit considerabil comunicațiile
orașului cu restul continentului.

Amsterdam multicultural[modificare | modificare sursă]

Amsterdam

Amsterdam a avut mereu o populație mixtă. În trecut, în capitala Olandei s-au stabilit mulți
străini: francezi protestanți, flamanzi și evrei. Atitudinea tolerantă a locuitorilor orașului era căutată
de mulți imigranți. Orașul se bucurase timpuriu de libertatea cultelor religioase. La creșterea
demografică a Amsterdamului au contribuit și contingente de numeroși imigranți
frizoni, germani și scandinavi.
După 1960, în Olanda au migrat numeroși muncitori turci și marocani. Mulți s-au stabilit în
Amsterdam. După proclamarea independenței coloniei olandeze Surinam, în 1975, în Amsterdam au
sosit și locuitori din acest teritoriu. În anii ’80 a început o revoluție demografică, Amsterdamul
devenind oraș multicultural.
În 2005, populația Amsterdamului era autohtonă în proporție de doar aproximativ 45%. Însă în
categoriile de vârstă de până la 18 ani, majoritatea locuitorilor e autohtonă. În mai multe cartiere se
practică totuși segregarea: olandezii înstăriți se concentrează în jurul centrului, iar străinii se mută în
zonele periferice Amsterdam Sud și Amsterdam Vest.

Demografia[modificare | modificare sursă]
La 1 iulie 2006, municipiul Amsterdam avea 741.623 de locuitori[3].

 Locuitori: +/- 740.000

 Autohtoni: 45%
 Naționalități: 173

Steagul[modificare | modificare sursă]

Canalele Prinsengracht și Bloemgracht

Steagul orașului Amsterdam are trei cruci ale Sf. Andrei, plasate orizontal. Semnificația heraldică a
crucilor este necunoscută, însă unii istorici sunt de părere că simbolizează cele trei calamități care
au devastat orașul: ciuma, inundațiile și focul. După cel de-al doilea război mondial, Amsterdam a
primit deviza heldhaftig, vastberaden, barmhartig (eroic, dârz, milostiv) pentru atitudinea orașului în
cadrul rezistenței naționale față de invadatori.
Administrație[modificare | modificare sursă]

Râul Amstel noaptea

Centrul istoric văzut de sus

Centraal Station, Stationsplein/Gara Centrală

Municipiul Amsterdam este împărțit în 14 sectoare administrative:

 Centrum
 Westpoort
 Westerpark
 Oud-West
 Zeeburg
 Bos en Lommer
 De Baarsjes
 Amsterdam-Noord
 Geuzenveld-Slotermeer
 Osdorp
 Slotervaart
 Zuidoost
 Oost-Watergraafsmeer
 Oud-Zuid
 Zuider Amstel
Fiecare sector este autonom și are câte un primar ales - cu excepția sectorului Westpoort (Portul),
care este administrat central. Amsterdam face parte din regiunea Randstad.
De aproape un secol, Amsterdam are preponderent o orientare politică de stânga. Social-democrații,
(Partij van de Arbeid - Partidul Muncii), au influențat considerabil politica ultimelor câtorva decenii.
Personalități marcante, ca Wibaut Miranda au jucat un rol important în Amsterdam. În afară de
Partidul Muncii au fost și alte partide de stânga, mai radicale, cu atitudini anarhiste, de exemplu
partidul comunist al lui Domela sau gruparea Provo din anii ’60.