Sunteți pe pagina 1din 2

1

PASZTOR ANTONIA- AN III ANTROPOLOGIE

Louis Wirth- Urbanismul ca mod de viata

Deoarece orasele sunt rezultatul mai degraba a unei cresteri incete decat o
aparitie instantantanee, este de asteptat ca noile moduri de viata sa nu poata sa elimine
complet modelele anterioare de viata care au dominat societatea pana atunci.
Sa caracterizam o comunitate ca fiind oras doar pe baza marimii este arbitrar.
Este dificil sa determini care comunitate de 2500 de oameni sau mai multi este oras si
care sat
Astfel Orasul, statistic vorbind este intotdeauna un concept administrativ , in care
limitele corporative joaca un rol decisiv in delimitarea ariei urbane.,concentrarea
populatiei apare intotdeauna la periferia centrelor metropolitane. Acest fapt traseaza
granitele administrative ale oraselor, statelor si natiunilor.
Evolutiile tehnologice in domeniul transporturilor si comunicatiilor care
marcheaza practic o noua epoca in istoria omeniri au accentuat rolul oraselor ca
elemente dominante in civilizatia noastra si a extins modul urban de viata dincolo de
limitele orasului in sine,.
Dominatia orasului ,in special al marelui oras, poate fi considerata o consecinta a
concentrarii in orase a unitatilor industriale si comerciale, financiare si administrative , a
liniilor de transport si de comunicatii , precum si a activitatilor culturale si recreative etc.
Daca ne referim la densitatea populatiei, de obicei centrul orasului este
caracterizat prin densitatea scazuta iar zonele industriale si comerciale, zone care
contin cele mai multe dintre caracteristicile activitatilor economice care definesc un oras
,au o densitate mai mare si acesta ar trebui sa fie denumite orase.
Comunitatea urbana se distinge prin agregari mari si concentrari relativ dense de
populatie. Deasemenea ocupatia populatiei poate fi un criteriu de a considera o
comunitate ca oras care are un mod de viata specific. De exemplu un oras cu o singura
industrie are caracteristici diferite fata de un oras care are mai multe industrii.
O definitie sociologica a orasului trebuie in mod evident sa fie suficient de
cuprinzatoare ca sa includa caracteristicile esentiale pe care diferite tipuri de orase le
au in comun ca entitati sociale, dar in mod evident nu pot fi atata de detalitate incat sa
tina cont de toate diferentele care exista intre acestea.
Astfel un oras poate fi definit ca fiind o asezare relativ larga, densa si
permanenta a unei grupari eterogene de indivizi
Problema centrala a sociologiei urbane este de a descoperi formele actiunilor si
organizarilor sociale din care rezulta in mod tipic asezari permanente si compacte a
unui numar mare de indivizi eterogeni. Adica ce actiuni sociale si ce forme de
organizare sociala duc in mod regulat la formarea asezarilor umane de tipul oraselor.
Unii sociologi considera ca exista o legatura intre numarul populatiei, densitatea
asezarilor si eterogenitatea stilurilor si modurilor de viata.
-In ceea ce priveste numarul popultatiei, chiar Aristotel spunea ca cu cat numarul
de oameni dintr-un oras este mai mare cu atat relatiile dintre ei sunt mai superficiale,
fiecare stie multa mai putine lucruri despre celalalt decat la tara.la fel sustine si Max
Weber.

1
2

-O alta caracteristica a urbanizarii este ca datorita desitatii mari, oamenii se


intalnesc in functie de segmentul pe care se plaseaza prin job-ul pe care il au, stilul de
viata, modul in care isi petrec timpul.Ei depind de mult mai multi oameni ca sa isi
satisfaca nevoile decat cei de la tara.
Superficialittatea, anonimatul si caracterul tranzitoriu al relatiilor urbane ne
descopera si complexitatea si rationalitatea acestor relatii. Oamenii stau in relatii in
functie de utilitatea acestora pentru a isi atinge scopurile personale.
-Caracterul segmentarist si utilitarist al relatiilor interpersonale isi gaseste
exprimarea in inmultirea specializarilor, a profesiilor.
-Aparitia profesionistilor si specialistilor a dus la aparitia pietelor pentru acestia si
la diviziunea muncii.(dupa cum puncteaza si Adam Smith)

Urbanismul ca mod de viata poate fi abordat din trei perspective:


1 ca o structura fizica cuprinzand:o populatie de baza, o tehnologie si o ordine
ecologica
2.ca un sistem de organizare sociala care are anumite caracteristici sociale de
structura institutionala si tipare de relatii interpersonale
3 ca un set de atitudini si idei ,o constelatie de personalitati angajate in forme
colective de credinte ceea de reprezinta si o caracteristica a unui mecanism de control
social.
Urbanismul din perspectiva ecologica analizeaza componenta populatiei din
perspectiva vastei sexului rasei. Orasele contin o populatie preponderent in floarea
varstei spre deosebire de sate care contin mai mult copii si batrani. Cu exceptia catorva
mari orase sau a celor industrializate unde barbatii sunt mai numerosi, numarul femeilor
este mai mare decat al barbatilor. De asemenea orasele mari atrag mai multi negrii sau
alte rase decat orasele mici sau satele.

Urbanismul ca forma de organizare sociala


Transferul activitatilor industriale educationale si recreationale asupra
specialistilor si a institutiilor specializate a distrus rolul traditional al familiei.familiile sunt
mai mici, cu numar mic de copii sau chiar fara copii.

Personalitatea urbana si comportamente colective.


Dezorganizarea personala, problemele mentale, depresia, suicidulm delicventa,
crima,coruptia sunt de asteptat sa fie mai multe la oras decat la sat. Sunt fapte
confirmate de statistici dar mecanismele care produc aceste comportamente sunt inca
subiect de analiza.

S-ar putea să vă placă și