UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

DIN BUCUREŞTI

INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL AFACERILOR AGRICOLE

Sociologie

Concepte de bază în sociologia rurală

Irina Cuțuleapu (Ionașcu)

Anul II
 De-a lungul istoriei, oamenii au făcut eforturi pentru a obține un control din ce în ce mai mare
asupra mediului înconjurător și pentru a obține libertatea față de limitările acestuia. Omul a căutat să
obțină cunoștințe despre mediul său și nenumăratele fenomene care îl înconjoară de la elemente naturale
și altele obiecte neînsuflețite pana la viața vegetală și animală.
Din această cunoaștere, el și-a construit corpuri de domenii de studiu și discipline de cunoaștere.
Dar oamenii înșiși au fost, de asemenea, un obiect de studiu: oamenii au încercat să-și înțeleagă
comportamentul în relație cu ceilalți. Rezultatul acestor încercări sunt științele sociale, care studiază omul
și lucrările sale din diferite puncte de vedere.
Sociologia, cea mai tânără dintre științele sociale, se concentrează pe studiul comportamentului
uman în totalitate. S-a alăturat familiei științelor sociale când s-a recunoscut că celelalte științe nu au
reușit să explice pe deplin comportamentul social al omului.
Sociologii au definit sociologia în multe feluri, a fost adesea Auguste Comte (1789-1857),
denumit părintele sociologiei, care a numit domeniul de studiu din două cuvinte greacă „logos” înseamnă
cuvânt, vorbire, raționament sau calcul, iar latinescul „socius” – însoțitor.

CE ESTE SOCIOLOGIA RURALĂ?

Sociologia rurală este un domeniu specializat al sociologiei. Oamenii care locuiesc în sate și
zonele rurale urmează modele de ocupație și viață oarecum diferite de cele care trăiesc în zonele urbane.
Comportamentul, modul de viață și credințele lor sunt condiționate și profund influențate de
mediul inconjurator. Prin urmare, a apărut o specializare a domeniului sociologiei. Am afirmat că
sociologia este studiul științific al comportamentului omului în raport cu grupurile cu care are interacțiune
reciprocă. Atunci când acest studiu se concentrează pe omul care trăiește în zonele rurale, acesta este
domeniul Sociologiei Rurale, locația rurală a reședinței omului și consecințele acesteia fiind distincţia
care delimitează acest domeniu specializat al sociologiei.

CONCEPTE DE BAZĂ ALE SOCIOLOGIEI RURALE

Fiecare știință are anumite concepte de bază. Asta este valabil și pentru sociologie și, de asemenea,
sociologie rurală. Aceste concepte sunt utilizate în studiul și analiza diferitelor probleme care din
subiectul sociologiei. Aceste concepte de bază sunt enumerate mai jos:
● Concepte structurale:
o Familie o Comunitate
o Grup o Societate
● Concepte funcționale
o Socializare o Interacțiune socială
o Sistem social o Cultură
o Stratificare social o Valori și credințe
o Instituții sociale o Cultură
 În interesul studiului propriu-zis al Sociologiei Rurale, este necesar să se facă un studiu detaliat al
acestor concepte de bază.
Sociologia rurală este un domeniu specializat al sociologiei care se preocupă în primul rând de
oamenii din mediul rural și condițiile în care trăiesc și lucrează și resursele naturale și mediul care sunt
tipice pentru non-urban.
Domeniul Sociologiei Rurale este un subdomeniu al sociologiei, studiul a societăţilor umane şi a
grupurilor sociale. Sociologii rurali se concentrează pe studiul vieții sociale în mediul rural și zone non-
metropolitane pe plan intern și internațional. Ei continuă să dezvolte teoria și cunoștințe și produce
informații relevante pentru politicile publice și dezvoltarea locală. Cercetarea în sociologie rurală se
concentrează pe bunăstarea mediului, dezvoltarea durabilă a resursele naturale, calitatea vieții sociale și
comunitare și difuzarea și impactul tehnologiilor. O mare parte din cercetare implică lumea a treia.
1. Potrivit lui Sanderson, „Sociologia rurală este sociologia vieții rurale în mediul rural mediu
inconjurator".
2. Bertand spune: „Sociologia rurală este acel studiu al relațiilor umane în mediul rural mediu
inconjurator".
3. T.L. Smith, „Asemenea fapte și principii sociologice care sunt derivate din studiul mediului
rural relațiile sociale pot fi denumite sociologie rurală”.
4. F.S Chapin, „Sociologia vieții rurale este un studiu al populației rurale, social rural
organizarea, și procesele sociale rurale operante în societatea rurală”.
5. A.R Desai definește sociologia rurală ca „știința societății rurale….Este știința legilor
dezvoltării societății rurale”
Definițiile de mai sus justifică clar faptul că sociologia rurală studiază interacțiunile sociale,
instituţiile şi activităţile şi schimbările sociale care au loc în societatea rurală. Studiază organizaţii sociale
rurale, structurare şi constituire. Cu alte cuvinte, se poate spune că sociologia rurală acţionează ca o
reflectare a vieţii sociale rurale şi oferă normele şi valorile care guvernează ruralul societate. Oferă o
imagine clară a populației rurale și a diferențelor față de aceasta populația urbană.
Sociologia rurală este un domeniu al sociologiei care are legătură cu studiul vieții sociale în
zonele rurale și este un domeniu activ în mare parte din lume. Sociologia rurală, după cum indică numele,
studiază societate rurală, structuri și instituții sociale rurale. Societatea rurală este dependentă în primul
rând de agricultura și deci sociologia rurală se preocupă și de societatea țărănească. Sociologie rurală este
centrat pe viața comunității rurale. Există o diferență puternică între structura socială, procesele, dinamica
socială și controlul social în societatea rurală.
Prin urmare, există o diferență între studierea societăţii urbane şi a societăţii rurale, sociologia
rurală o studiază pe cea din urmă. Astfel, rural sociologia a fost special concepută pentru a studia
fenomenele rurale și este un studiu systematic a aspectelor variate ale societăţii rurale. Este studiul
rețelelor sociale rurale și modul în care acestea acționează pentru buna funcționare a societății. Societatea
rurală este în general înrădăcinată în sate, iar sociologia rurală studiază fațetele satelor, felul în care
funcționează, diversele problemele cu care se confruntă și modul în care abordează pentru a face față
provocărilor iminente. Sociologia rurală oferă soluţii viabile şi modalităţi de atenuare a problemelor care
se găseau peste sate.
 CONCEPTUL DE RURAL ŞI DIFERENŢA ÎNTRE RURAL ŞI URBAN

După cum știm cu toții, ruralul este o zonă slab populată in care oamenii depend de terenuri agricole
și alte resurse naturale. În mediul rural, populația este dispersată spațial.
Este o zonă care este departe de sediul guvernului. În general, o zonă rurală este o zonă geografică
care este situată în afara orașelor.
Zonele rurale tipice au o densitate redusă a populației și așezări mici. Zone Agricole sunt de obicei
rurale, deși la fel sunt și altele, cum ar fi pădurile. Diferite țări au diferite definiții ale „rural” în scopuri
statistice și administrative. Există diverse categorizări ale societății rurale:
1. Pe baza mărimii populației: diferite țări folosesc criterii diferite pentru a defini zonele rurale:
• SUA utilizează mai puțin de 2500 de persoane
• Japonia folosește mai puțin de 50.000 de oameni
• Norvegia folosește 200 de persoane sau mai puțin
• Canada folosește 1000 de persoane sau mai puțin
• Elveția folosește 10.000 de persoane sau mai puțin
2. Pe baza producției economice: daca majoritatea oamenilor sunt angajati în activitate agrară,
zonele sunt considerate rurale

3. Gradul de izolare sau incapacitatea de a participa la programele societății mai mari. Accesul la
servicii precum:
a. Nivelul de educație, calitatea serviciilor medicale, angajare,
b. Transport și servicii sociale.

4. Definiție administrativă și juridică: acele zone definite ca fiind rurale de către stat sau guvernul ca
rural sunt considerate ca fiind rurale.
Spre exemplu, în Etiopia, se presupun trei criterii principale pentru a clasifica mediul rural și urban,
conform proclamatiei Etiopiene Nr.721/2011 – zonele se considera urbane dacă:
1. au municipiu
2. 50% și mai mult activitate non-agricolă
3. au peste 2000 de rezidenți
 CARACTERISTICI ALE COMUNITĂŢILOR RURALE CARE LE DEOSEBESC DE CELE
URBANE

Dimensiunea comunității: Mărimea se referă la zonele efectiv locuite, mai degrabă decât la
suprafața totală teren disponibil pentru utilizare. Comunitățile rurale sunt de obicei mai mici decât
comunitățile urbane. Comunitățile sătești sunt mai mici ca suprafață decât comunitățile urbane. Ca satul
comunitățile sunt mici, populația este, de asemenea, scăzută.
Densitatea populației: Deoarece zonele rurale au întindere mai mare de teren cu relativ mici
populație, densitatea populației (adică numărul de persoane pe unitatea de suprafață de teren) este scăzută.
La fel de densitatea populației este scăzută, oamenii au relații intime și față în față contacte unul cu
celălalt. Într-un sat, toată lumea îi cunoaște pe toată lumea.
Agricultura este ocupația principală: Agricultura este ocupația fundamentală a ruralului
oameni și formează baza economiei rurale. Un fermier trebuie să efectueze diverse activități Agricole
activități pentru care are nevoie de cooperarea altor membri. De obicei, acești membri sunt din familia lui.
Astfel, membrii întregii familii împărtășesc activități agricole. Acesta este motivul pentru care Lowry
Nelson a menționat că agricultura este o întreprindere de familie.
Contact strâns cu natura: oamenii din mediul rural sunt în contact strâns cu natura, ca
majoritatea activitățile lor zilnice gravitează în jurul mediului natural. Acesta este motivul pentru care un
ruralit este mai influențat de natură decât un urbanit. Sătenii consideră pământul drept mama lor adevărată
deoarece depind de el pentru hrană, îmbrăcăminte și adăpost.
Omogenitatea populației: comunitățile sătești sunt omogene ca natură. Majoritatea locuitorii lor
sunt legați de agricultura și ocupațiile conexe, deși există persoane aparținând diferitelor caste, religii și
clase.
Stratificarea socială: În societatea rurală, stratificarea socială este o caracteristică tradițională,
bazat pe castă, vârstă, sex. Solidaritate socială: gradul de solidaritate socială este mai mare în sate decât în
urban zone. Experiența, scopurile, obiceiurile și tradițiile comune formează baza unității în sate.
Integrarea socială: se referă la o relație modelată a unei persoane cu alta prin expresii de idei,
gândire și acțiune care vizează atingerea unor scopuri concrete. Social contactele sunt mai mari ca
cantitate, calitate și varietate în mediul urban decât în mediul rural. In zona rurala, interacțiunea are loc la
locuri de apă, zile de piață, zone de cult religios, cultural, căsătorie și ceremonii de numire. Calitatea și
tipul de interacțiune între locuitorii urbani este mult mai mult decât cel al locuitorilor din mediul rural.
Mobilitatea socială: Aceasta este mișcarea unui individ dintr-o clasă socială sau un grup la o
alta. Oamenii se pot deplasa pe verticală de la o clasă inferioară la cea mai înaltă sau de la o clasă
superioară la cea inferioară realizări specifice prin succes în activități economice, educație, schimbare
politică sau crearea de locuri de muncă. Îmbunătățirile în infrastructura socială vor fi cu siguranță mai
mult în zonele urbane decât în mediul rural. Mobilitatea socială este destul de lentă în zonele rurale.
Controlul social: Comportamentul indivizilor din zonele rurale tinde să fie ghidat mai mult de
internalizarea normelor și valorilor societale. Mijloace informale precum ostracismul și bârfele sunt
utilizate sau aplicate pentru a controla încălcarea în timp ce justiția instantanee este determinată în cazuri
de încălcarea moravurilor. Zonele urbane tind să depindă mai mult de instituții formale, cum ar fi politie,
agenti de circulatie printre altii pentru mentinerea legii si ordonate.
 DOMENIUL DE APLICARE ŞI SUBIECTUL SOCIOLOGIEI RURALE

În comparație cu alte științe sociale, Sociologia Rurală este o ramură inedită a Sociologiei și este
o știință separată care are propriul subiect și metodă de studiu. Pentru a atrage atenția asupra domeniul de
aplicare, N.L. Sims spune: „Domeniul Sociologiei Rurale este studiul asocierii între oameni care trăiesc
sau depind imediat de agricultură. Grupări deschise de țară și sate iar comportamentul grupului este
preocuparea sa.”
Potrivit lui Lowry Nelson, „Sfera de aplicare a sociologiei rurale este descrierea și analiza
progresul diferitelor grupuri așa cum există în mediul rural. În cuvintele lui Bertrand și asociații săi: „În
definiția sa cea mai largă Sociologia rurală este studiul relației umane în mediul rural.”
Din cauza opiniilor date de Sims, Nelson și Bertrand, este observat că domeniul de aplicare al
Sociologiei Rurale se învârte în jurul oamenilor din mediul rural, al mijloacelor lor de existență și relația
socială în mediul rural.
Deși studiază societatea din perspectiva rurală, scopul său principal este concentrat pe viața
rurală. Subiectele care sunt incluse în domeniu sunt de natură foarte cuprinzătoare și putem spune că
granița sa este diferită. Domeniul de aplicare al Sociologiei Rurale poate fi clar din analiză dintre
următoarele subiecte.
Pe lângă studierea societății rurale, Sociologia Rurală studiază și natura și componente primare
din poziţiile structurale şi funcţionale. Cel mai important obiectiv al Sociologiei Rurale este de a studia
viața socială rurală. Viața socială rurală cuprinde tiparele de comportament, o panză de relații, interacțiuni
sociale, nivel de trai și condiții socio-economice ale ruralului.
Populația rurală: Populația rezidentă în zona rurală geografică este esența de bază a Sociologie
rurale. Disciplina studiază natura, caracteristicile, mărimea, densitatea și distribuția a populaţiei rurale din
diverse unghiuri. Sociologia rurală urmărește studiul factorilor de creștere a populației, migrația rural-
urban pentru mai mare interesul ţării în general. De asemenea, încearcă să înțeleagă tiparele
comportamentale, predominante obiceiuri și folclor care domină viața de zi cu zi a populației rurale.
Comunitatea rurală: Comunitatea rurală este considerată una dintre organizațiile primordiale ale
omenirea. Prin urmare, Sociologia Rurală se preocupă în principal de originea, natura, caracteristicile,
atributele sociale și ecologia umană a comunității rurale. De asemenea, studiază traiectoria naturii rigide
și conservatoare de până acum la obiceiurile, tradițiile, obiceiurile populare, obiceiuri, norme, valori și așa
mai departe în comunitatea rurală.
Organizarea socială rurală: Coloana vertebrală a fiecărei societăți viata sociala. Funcția cea mai
imperativă a Sociologiei Rurale, așadar, este aceea de a oferi fundamentale cunoștințe despre organizarea
socială rurală. Organizarea socială rurală împlică viețile spirituale, activități religioase, relația sacră și
noțiunile legate de divinitate sau de renaștere, care afectează intens întreaga viaţă socială rurală.
Instituția socială rurală: Instituțiile sociale rurale presupun cifrele cunoscute ale proceselor care
predomină în relaţiile dintre populaţia rurală. Sociologia rurală, astfel, studiază structura, caracteristicile
şi funcţiile instituţiilor sociale rurale. Instituțiile sociale rurale cuprind familia, căsătorie, rudenie, religie,
castă. Sociologia rurală studiază semnificația sociologică a acestora instituţii în context rural.
Economia rurală: Agricultura este coloana vertebrală a economiei rurale și majoritatea populației
rurale este absorbită de acesta. Ei depind direct de agricultură pentru existența lor și subzistenţă.
Sociologia rurală, deci, studiază cauzele naturale ale eşecului agriculturii şi sugerează diverse măsuri
pentru dezvoltarea agriculturii la sate. În plus, acceptarea de noi tehnologii agricole în centrele agricole,
modernizarea metodelor vechi de agricultură, formarea de pieţe deschise şi furnizarea de instruire
agricolă fermierilor sunt domeniile vitale ale studiul societatii rurale.
Probleme sociale rurale: Unul dintre aspectele importante ale sociologiei rurale include studiul
problemelor cuprinse în viața rurală. Aceste probleme sunt centrate pe condiții socio-economice, etosul
politic, cultural și bazat pe valori. Problemele sunt, în general, sărăcia, șomajul, creşterea populaţiei,
analfabetism, casteism etc. Sociologia rurală, prin urmare, studiază cauzele și efectele negative ale acestor
probleme și, de asemenea, sugerează măsuri pentru eradicarea lor pentru interese mai mari ale țării în
general. Întrucât aceste probleme sunt înrădăcinate în societăţile rurale care sunt, de asemenea, diverse de
la un loc la altul, cauzele, natura și remediile lor variază una de la alta. Sociologia rurală încearcă să
expună asemănările precum și diferențele dintre problemele care provin din diverse probleme existente și,
de asemenea, disciplina încearcă să ofere remedii viabile.
Contrastul rural urban: Studiul societății rurale rămâne incomplet, cu excepția cazului în care
studiul ruralului contrastul urban se face într-o manieră adecvată și științifică. Atât satul cât și orașul,
ipotetic, sunt cele două moduri contrastante ale vieții comunitare. Sociologia rurală studiază contrast
rural-urban din punct de vedere social, economic, religios și cultural. În plus, sociologia rurală atrage
atenția și asupra studiului comparativ al acestor două societăți. La fel de ca urmare, conceptul de societate
rurală și instituții sociale poate fi clar prin acest contrast analiză.
BIBLIOGRAFIE:
● https://www.preservearticles.com/essay/essay-on-the-basic-concepts-of-rural-sociology/4797
● https://uogqueensmcf.com/wp-content/uploads/2020/BA%20Modules/Sociology/
1.%20Sociology%20modiles/Year%20three/Semester%201/Rural%20sociology%20handaout
%201st.pdf
● https://www.basu.org.in/wp-content/uploads/2020/08/9.-Basic-concepts-in-rural-sociology-and-
psychology-and-their-relevance-in-fisheries-extension-social-change-social-control.pdf
● https://www.preservearticles.com/essay/essay-on-the-basic-concepts-of-rural-sociology/4797
● https://anthrosource.onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1525/aa.1974.76.1.02a00280
● http://ecoursesonline.iasri.res.in/mod/page/view.php?id=32073