DESFACEREA CASATORIEI PRIN DIVORT

I.

Familia grup social fundamental. Casatoria principal

izvor al familiei.
Din punctul de vedere al sociologiei, familia reprezinta grupul social fundamental, care asigura mentinerea continuitatii biologice a societatii prin procreare, ingrijirea si educarea copiilor, precum si mentinerea continuitati culturale prin transmiterea catre descendenti a limbii, obiceiurilor, modelelor de conduita1. Familia indeplineste, in raport cu individul si cu societatea, functii fundamentale, accentul punandu-se pe ansamblul si natura relatiilor manifestate in grup, ca si pe latura dinamico-functionala care confera specificitate familiei, in raport cu alte forme de comunitate. Relatiile de familie au un caracter de complexitate ce nu il mai intalnim la alte categorii sociale, dat fiind ca, in cadrul relatiilor de familie, apar aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. Privind din prisma stiintelor juridice, familia desemneaza grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din casatorie, rudenie (inclusiv adoptia), precum si din alte raporturi asimilate2. Notiunea sociologica si cea juridica a familiei, in mod obisnuit, coincid, se suprapun, dar exista situatii cand aceasta corespondenta nu se mai aplica. De exemplu, cand un copil este incredintat unei institutii de ocrotire inceteaza relatiile de fapt intre el si parintii sai, dar nu si cele juridice care se exprima prin obligatia de a platii contributia la intretinerea copilului. Putem spune ca trebuie facuta distinctie intre raporturi faptice, sociologice de familie si raporturile juridice de familie. Relatiile de familie prezinta aspecte personale, nepatrimoniale, si aspecte patrimoniale. Casatoria, ca principal izvor al familiei, poate fi definita astfel uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit dispozitiilor legale, cu scopul de a

1 2

Maria Voinea Sociologie Generala si Juridica, edit. Sylvi, 2000, p. 73 Ion P. Filipescu Tratat de Dreptul Familiei, edit. All Beck, 2000, p. 2

intemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii1. Mentionam ca actul juridic prin care se incheie casatoria nu poate fi considerat un contract. Din aceasta definitie a casatoriei decurg mai multe caractere : este uniunea dintre un barbat si o femeie, este liber consimtita, este monogama, se incheie in formele cerute de lege, are un caracter civil, se incheie pe viata, se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi dintre barbat si femeie si se incheie in scopul intemeierii unei familii. Casatoria, creand o familie, instituie o noua entitate sociala, care confera partenerilor statusuri noi (sot/sotie, ginere/nora etc.)2 si prilejuieste relatii sociale noi, contribuind la structurarea statusului social al partenerilor, cat si la structurarea societatii. Din punct de vedere juridic, in Codul familiei sunt prevazute o serie de conditii de fond, ce au scop asigurarea incheierii unei casatorii numai intre acele persoane ce sunt apte, din punct de vedere fizic si moral, sa intemeieze o familie, si conditii de forma, ce constituie forma recunoasterii sociale a casatoriei, premisa ocrotirii ei de catre stat. Conditiile de fond constau in: a) conditii privitoare la aptitudinea fizica de a incheia casatoria (diferenta de sex, varsta matrimoniala, comunicarea starii de sanatate); b) conditii menite sa asigure o casatorie liber consimtita (consimtamant neviciat); c) conditii privitoare la aptitudinea morala de a incheia casatoria (oprirea bigamiei, interzicerea casatoriei intre rude, interzicerea pe motive de adoptie). Conditiile de forma au ca continut o anumita conduita ce trebuie respectata si o serie de formalitati pentru a asigura legalitatea casatoriei (declaratia de casatorie, opozitia la casatorie, incheierea casatoriei in fata ofiterului de stare civila)3.

I.

Divortul mijloc de desfacere a casatoriei

Epoca industriala si mai ales cea postindustriala au afectat in mod serios functionalitatea familiei, o serie dintre aceste functii fiind intr-un declin accentuat, iar familia insasi intr-o mare criza. Putem exemplifica astfel: a) functia de socializare a fost diminuata prin aparitia institutiilor de educatie si aparitia mijloacelor media; b)functia afectiva este tot mai putin resimtita datorita instrainarii partenerilor.

1 2

I. Filipescu op. cit., p.11-12 Nicolae Grosu Tratat de Sociologie, edit. Expert, 2000, p.127 3 M. Voinea op. cit., p.76-78 2

Acest declin, al functiunilor unei familii, determina cresterea spectaculoasa a cazurilor de divort, ca mijloc de desfacere a casatoriei, dar si aparitia unor moduri diferite de vietuire si convietuire. Din punct de vedere juridic, divortul este unica modalitate de desfacere a casatoriei, facandu-se distinctie cu incetarea casatoriei ce intervine prin decesul unuia din soti, declararea judecatoreasca a mortii unuia din soti si recasatorirea sotului celui ce a fost declarat mort (art. 37 Codul familiei). In noua reglementare, Legea nr. 59/ 1993, divortul nu mai are un caracter exceptional, putand fi cerut de ambii soti, daca exista motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti si casatoria nu mai poate continua. In acest fel, reglementarea divortului are la baza mai mult ideea divortului remediu, decat cea a divortului sanctiune, desi aceasta din urma idee nu a fost parasita in intregime, deoarece divortul se poate pronunta, exceptand cazurile prevazute de art. 38 alin.2 din Codul familiei, din vina unuia sau a ambilor soti (art.617 alin.3 din Codul de procedura civila). In esenta divortul este cauzat de incompatibilitattea partenerilor. Starea de incompatibilitate este, practic, certa in cazul in care unul din parteneri este perceput ca om rau, prin aceasta intelegandu-se insuportabil. Divortul este precedat de perioade de insatisfactie, traita tacit de parteneri, pentru un timp, ca apoi sa apara reprosuri, imputari reciproce si implicit destainuiri fata de altii, toate acestea ducand la la deteriorarea cuplului conjugal. Putem identifica apoi si o perioada de confruntare si de separare, ce apare pana la pronuntarea divortului, chiar daca partenerii impart aceeasi locuinta. Statistic vorbind, divortul este initiat in majoritatea cazurilor de femei. Sistemul nostru juridic prevede ca modalitate ale divortului si acordul sotilor acesta fiind valabil doar prin indeplinirea conditiilor prevazute de art. 38 C. fam.: a) sa fi trecut un an de la incheierea casatoriei, b) sa nu existe copii minori rezultati din casatorie, si a indeplinirea unor cerinte legale prevazute de Codul de procedura civila la art. 6131, astfel ca cererea de divort sa fie intemeiat pe acordul celor doi soti si sa fie semnata de acestia. Casatoria, ca baza a familiei, nu constituie numai o problema de ordin personal, nu intereseaza numai pe cei doi soti, ci si societatea. In toate relatiile de familie traieste un interes social2. Caracterul social al casatoriei face ca vointa sotilor sa nu poata constitui prin
1 2

I. Filipescu op. cit., p.202 I. Filipescu op. cit., p.203

ea insasi un temei suficient pentru desfacerea ei (soarta casatoriei nu poate fi lasata numai la latitudinea sotilor). Imposibilitatea de a continua casatoria, datorata unor motive temeinice, se constata de catre autoritatea de stat competenta. Fundamentul stabilitatii casatoriei il constituie esenta morala a acesteia, adica afectiunea si inclinatia reciproca a sotilor, completata de sentimentul datoriei morale fata de familie si societate si cu comunitatea spirituala dintre soti. In principiu in casatorie se realizeaza armonia dintre datoria morala a sotilor si sentmentele si inclinatiile reciproce. Faptul ca divortul este permis, numai pentru motive bine intemeiate, verificate de organul de stat competent, atrage atantia asupra importantei pe care o prezinta casatoria si asupra raspunderii pe care si-o asuma partenerii prin incheierea ei. Temeiul divortului consta in indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) b) existenta unor motive temeinice, apreciate de instanta judecatoreasca; aceste motive sa fi vatamat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei sa fie vadit imposibila; c) imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei.

Divortul produce efecte numai pentru viitor. Divortul are efecte traumatizante asupra fostilor parteneri, dar mai ales asupra copiilor in cauza. Acestia din urma risca sa ramana cu o serie de traume in urma separarii de unul din parinti, intervenind un gol relational, chiar si complexe de stigmatizare si inferioritate sociala. Desi diminuarea functiilor familiei este evidenta, iar divortionalitatea accentuata, totusi familia rezista ca una din institutiile fundamentale si este posibil, din cauza agravarii disfunctiilor societatii, ori sa se destrame, ori sa se transforme intr-un bastion al supravietuirii1. Realizarea i meninerea solidaritii i stabilitii familiale au loc n mod diferit. Unele familii nu reuesc s stabileasc relaii de solidaritate, altele nu-i pot menine solidaritatea realizat, iar altele realizeaz solidaritatea i o menin. n primele dou situaii, ansele de disoluie a familiei sunt mari. Instabilitatea i disoluia familiei sunt, n acelai timp, probleme individuale i sociale att la nivelul condiionrilor lor, ct i la nivelul efectelor pe care le au.2

1 2

N. Grosu op. cit., p.133

Ion Mihilescu, Familia n societile europene, Editura universitii din Bucuresti, 1999, Bucureti, pagina 103.
4

n societile europene, datele statistice arat c familia este n prezent mai puin stabil dect era cu cteva decenii n urm, a crescut rata divorialitii i a sczut durata medie de convieuire a unui cuplu, astfel, familia a intrat ntr-o lung perioad de criz. Etapele disoluiei cstoriei Strile conflictuale i eroziunea Acestea pot aprea mai devreme sau mai trziu avnd efecte de disoluie i eroziune a vieii conjugale prin manifestarea satisfaciei fa de convieuirea n cuplu. Femeile invoc: alcoolismul soilor, agresivitatea fizic, lipsa de comunicare. Brbaii invoc: lipsa de afeciune i nelegere, agresivitatea verbal i infidelitatea. ncetarea relaiilor sexuale Este o urmare fireasc a strilor conflictuale i o cale spre separare sau divor. Toate cazurile de separare duc la divor. Disoluia legal Este forma definitiv a ruperii relaiei conjugale, consfinirea juridic a acestei stri de fapt.

Evoluia divorialitii n Europa

n Europa rata divorialitii s-a dublat sau chiar s-a triplat n ultimii 30 de ani (Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Elveia, Olanda, Ungaria, Rusia, Polonia). n rile n care familia a suportat cele mai profunde transformri: atitudinea fa de cstorie, comportamentul nupial, fertilitatea, situaia femeii n familie i n societate, divorialitatea nregistreaz cele mai ridicate niveluri. Din anul 1950 pn n 1995 s-a nregistrat o reducere a duratei medii a cstoriei n momentul divorului de la 12-15 ani la 8 ani. n Republica Moldova, o cstorie din dou se sfrete prin divor. De obicei acest lucru se ntmpl familiilor tinere, unde vrsta soilor este ntre 25 i 34 de ani. n strad, oamenii cred c rata nalt a divorurilor ar fi o consecin a migraiei i a lipsei banilor. n 2010, s-au ncheiat 26,5 mii cstorii, cu 1,1 la sut mai puin comparativ cu anul precedent, rata nupialitii constituind 7,4 cstorii la 1000 locuitori. Cele mai multe cstorii s-au ncheiat n luna octombrie (16,0%), iar cele mai puine n luna martie (3,8%). Cei mai muli brbai care s-au cstorit n 2010, aparin grupei de vrst 25-29 ani (35,1%), iar femeile din grupa de vrst 20-24 ani (47,9%). Vrsta medie la prima cstorie a fost de 26 ani pentru brbai i 23 ani pentru femei.17,9% din numrul cstoriilor nregistrate la sate au fost ncheiate de femei n vrst sub 20 ani, fa de 7,2%, n mediul

urban. Din totalul cstoriilor nregistrate n 2010, cele ncheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru brbai i 85% pentru femei. Proporia persoanelor divorate, care sau recstorit, a fost de 16,7% la brbai i 13,7% la femei, iar proporia persoanelor vduve, care s-au recstorit, a constituit respectiv 0,6 % i 1,3%. Numrul divorurilor pronunate prin hotrrea judectoreasc a fost, n 2010, de 11,5 mii, cu 3,2% mai puin fa de anul 2009, revenind n medie 3,2 divoruri la 1000 locuitori. n anul 2010, din totalul divorurilor, 31,6% au intervenit dup o perioad de csnicie mai mic de 5 ani, urmate de cstoriile desfcute dup o perioad cuprins ntre: 5-9 ani (21,6%), 20 ani i peste (19,8%), 10-14 ani (13,7%). Durata medie a cstoriei desfcute prin divor a fost de 11 ani. Cstoriile desfcute n cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 30% din totalul divorurilor, iar numrul copiilor minori afectai de desfacerea acestor cstorii a fost de 4697. Divorul este un fenomen psihosocial complex, reprezint forma final a desfacerii vieii conjugale, modificnd viaa partenerilor i a descendenilor acestora. El antreneaz stadii tensionale, conflicte, frustrri i insatisfacii ale unor efecte ce se prelungesc dincolo de pronunarea instanelor de judecat. 1 Divorul poate fi determinat de factori economici, culturali, psihologici, morali, religioi care acioneaz la nivelul partenerilor, n interiorul cuplurilor i n afara acestora. Factori interni ce pot genera divorul 1. Experiena premarital a partenerilor i atitudinea lor reciproc fa de aceasta. Diferenele mari de experien premarital constituie un factor puternic ce mpiedic realizarea solidaritii familiale. 2. 3. 4. 5. Motivaia cstoriei i modul de ncheiere a cstoriei (cstorii motivate de Vrsta la cstorie i diferenele de vrst ntre soi. Heterogenitatea cuplului familial in raport cu mediul de provenien al soilor, Poziia femeii n societate i n familie. Dac soia este dependent din punct de avantaje economice, sociale sau cstorii impuse).

nivelul de instrucie, profesiunea, trsturile psihice i temperamentale. vedere economic fa de so, divorialitatea este sczut. Dac ea este independent din punct

Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 65.
1

de vedere economic nu mai accept unele relaii familiale i astfel cuplul se ndreapt spre divor.
6.

Incompatibiliti psihice i temperamentale ale partenerilor. Insatisfacii emoional-afective i sexuale. Infidelitatea. Comportamentele agresive.

7. 8. 9.

10. Alcoolismul unuia dintre parteneri. Factori externi care pot genera divorul 1. Apariia i meninerea unor dezechilibre demografice ntre numrul femeilor i numrul brbailor ntr-o anumit zon sau colectivitate. 2. Creterea volumului migraiilor i urbanizarea. 3. Diminuarea controlului social care duce la aprecierea c viaa de familie este o problem strict personal. 4. Condiiile economice generale pot favoriza indirect disoluia unor cupluri. Factorii externi care favorizeaz disoluia solidaritii familiale nu produc aceste efecte dect dac aciune lor se combin cu cea a unor factori din interiorul familiei. Modificarea atitudinii fa de divor Modificarea factorilor care asigur stabilitatea familiei a fost nsoit i de o modificare a atitudinii fa de divor. Modificrile de atitudine pot fi constatate, instituii sociale i societi ntregi. Dintr-o anchet din anii 80 fcut n Frana a reieit c tinerii aveau o atitudine favorabil fa de divor n comparaie cu generaiile vrstnice iar brbaii i femeile au atitudini relativ similare.1 n Romnia s-a constatat o atitudine mai favorabil divorului la tineri dect la persoanele vrstnice i n cadrul familiilor de muncitori. nainte de 1990 intelectualii aveau o atitudine restrictiv fa de divor fiind influenai de normele i valorile promovate atunci. Dup 1990 au nceput s manifeste o atitudine mai favorabil fa de divor.2 Legislaia cu privire la divor Divorul reprezint forma legal de desfacere a cstoriei sau desfacerea cstoriei prin hotrre judectoreasc. n rile europene divorul este reglementat de trei tipuri de legislaii:
Cea mai mare convergen de atitudini este ntlnit n grupa de vrst de 25-34 de ani, grup n care se nregistreaz majoritatea divorurilor.
1 2

Ion Mihilescu, Familia n societile europene, Editura Universitii din Bucureti, 1999, Bucureti, pagina 113. 7

A.

Divorul sanciune prevede c disoluia cstoriei se face n urma constatrii culpei unuia dintre soi. Divorul nu se poate pronuna mpotriva soului inocent. Fiind o sanciune pentru culp se poate pronuna dac s-a acionat n instan, chiar i cnd continuarea cstoriei nu devine imposibil prin culpa svrit.1

B.

Divorul faliment apare cnd legturile dintre soi sunt puternic afectate, contientinzndu-se falimentul uniunii conjugale.2 Divorul remediu este soluia unei cstorii complet compromise ce permite partenerilor recstoria pentru a dobndi o csnicie reuit.3

C.

n Romnia, divorul avea un caracter de excepie cstoria ncheindu-se pe via. Acest caracter a fost nlturat n 1993 cnd legiuitorul a stabilit cteva condiii pentru ca instana s pronune divorul: Pn la data cererii de divor s fi trecut cel puin un an de la ncheierea

cstoriei. Soii pot ncheia acordul nainte de a se mplini un an, acord pe care l vor folosi dup exprimarea acestui termen. S nu existe copii minori rezultai din cstorie. Dup verificarea existenei consimmntului soilor, instana fixeaz un termen de dou luni n edin public, termen ce las posibilitatea soilor de a reveni asupra cererilor. n cazul n care nu se renun la divor se trece la judecarea cauzei fr a se administra probe cu privire la motivele de divor.4

Efectele divorului : psihologice i juridice

Divorul prin complexitatea sa antreneaz modificri majore la nivelul tuturor funciilor familiei. Funciile economice, de solidaritate, de socializare cunosc o destructurare sau, n cazul cuplurilor cu copii, o redimensionare de cele mai multe ori negativ. Divorul are
1 2

Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 66 Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 66 Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 67

Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 67
4

ca efect pierderea funciei psiho-afective a familiei, stabilirea sau ruperea relaiilor formale i informale ale partenerilor. 1 n cazul divorului responsabilitile paterne sunt preluate de printele cruia i s-a ncredinat minorul. Exist mai multe variante pentru restructurarea familiei:

O nou persoan vine n familie prelund ndatoririle partenerului absent. O nou persoan intr n familie prelund rolurile conjugale dar nu i pe cele parentale. O nou persoan intr n familie realiznd o parte din rolurile de partener fr a participa ca so. Multe familii se vor reconstrui printr-o nou cstorie. Efecte asupra descendenilor Divorul are de multe ori efecte negative asupra minorului afectnd echilibrul psihic al acestuia. Securitatea afectiv a minorului este grav afectat, fapt ce se poate concretiza n conduite specifice bazate pe hipersensibilitate, irascibilitate, izolare, performane colare sczute sau acte deviante i delignvente. Influeneaz negativ socializarea moral a copiilor i duce la apariia unor deprinderi deviante. Apar altitudinile de respingere sau agresiune fa de cstorie manifestate de cei care provin din cupluri divorate. Putem aprecia c divorul parental provoac o slbire a relaiilor dintre printele plecat i urma, meninut de cele mai multe ori la situaia unui printe simbolic-mam sau tat- la care copilul se poate raporta pentru identificarea originii sale. 2 Divorul determin pentru membrii familiei importante consecine pe plan economic, social, psihic i juridic. Efecte demografice Numrul divorurilor n Europa a nregistrat creteri semnificative dup 1960. Marea Britanie se afl pe primul loc deoarece fiecare a treia cstorie se termin cu un divor, n Germania 36% din aduli prefer relaiile de parteneriat deoarece divorul are un cost ridicat, n Rusia au loc 69 de divoruri la fiecare sut de cstorii.

Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 67
1

Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 71
2

n rile unde domin religia catolic numrul divorurilor este mai mic.1 n Spania i Grecia se pstreaz modelul familiei existente, mai multe generaii. n Romnia numrul divorurilor la suta de cstorii a evoluat de la 20,2 n 1989 la 30,1 n 1994. utiliznd indicatorul numr divoruri la mia de locuitori constatm o cretere de la 1,56 n 1989 la 1,88 n 1994.2 Chiar dac divorul are n prezent consecine mai puin dramatice asupra celor care divoreaz, chiar dac din punct de vedere economic copii ai cror prini au divorat au mai puin de suferit, divorul continu s antreneze tulburri emoionale puternice. Pentru societate, divorul constituie o rezolvare democratice a dorinelor cetenilor, o posibilitate de evitare a traumelor unor cupluri cu relaii conflictuale i de evitare a disfuncionalitilor educaionale ale unor asemenea relaii asupra copiilor minori i posibilitii de constituire a unor cupluri normale, funcionale. 3 Asigurarea stabilitii familiilor, scderea ratelor divorialitii, evitarea consecinelor sociale ale instabilitii cuplurilor nu se pot realiza dect acionnd.

Se confirm pentru Spania, Italia i Portugalia nu i pentru Frana, Marea Britanie i rile scandinave (Norvegia, Suedia, Danemarca) 2 Maria Voinea, Psihosociologia familiei, Editura Universitii din Bucureti, 1996, Bucureti, pagina 72
3

Ion Mihilescu, Familia n societile europene, Editura Universitii din Bucureti, 1999, Bucureti, pagina 128.

10

1. DATE PERSONALE Nume : N.L. Varsta : 55 ani Sex: F Starea civila : divortata Profesie : cadru didactic / profesor Studii : superioare 2. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE Locuieste in Chisinau, este absolventa a Facultatii de Filologie din cadrul Univesitatii de Stat, in prezent este profesor de limba engleza la un gimnaziu din suburbie. 3. DIAGNOSTICUL : Depresie majora Conform criteriilor DSMIV-R, pacienta N.Liri, prezinta toate simptomele depresiei majore: tristete, scaderea interesului si a placerii, aspect depresiv (facies si corp); retragere sociala (nu mai are prieteni, nu merge la nimeni in vizita, nu vine nimeni la ea); incetinire psihomotorie, ruminatii, pesimism, autocompatimire, autodevalorizare, culpabilitate, nu prinde curaj. I se administreaza medicatie antidepresiva, cu Amitriptilina si Carbamazepina. 4. LISTA DE PROBLEME - Autocontrolul - Sistem de referinta deficitar - Complex de vinovatie - Convingeri ce-i saboteaza personalitatea - Lipsa empatiei 5. DATE SEMNIFICTIVE DIN ANAMNEZA PACIENTEI In urma cu 12 ani isi pierde fiul intr-un banal accident; se aflau impreuna la un picnic iar acesta se urca pe o locomotiva si atinge din greseala liniile de inalta tensiune. Se electrocuteaza, iar dupa doua saptamani de terapie intensiva, moare. La doi ani de la moartea fiului, sotul doreste divortul si paraseste domicilul. Atunci are loc prima cadere psihica. 6. OBIECTIVELE TERAPIEI Am plecat de la premisa c fixarea obiectivelor impreuna cu pacienta si testarea ecologica a acestora de catre subiect, angajarea autentica in procesul reechilibrrii personalitatii, reprezinta conditiile unui act psihoterapeutic de succes. Obiectivele au fost fixate de comun acord cu pacienta: Linistirea pacientei;
11

 Descoperirea de sine; Schimbarea sistemului de referinta de la cel extern, criticist, la cel intern, adaptat- privind judecarea propriilor acte; Demontarea complexului de vinovatie in credinte comandamente cu tripli descriptori (cognitivi, afectivi si comportamentali) la care persoanele se raporteaza diferit, acordand o mai mare pondere unuia sau altuia din descriptori; Restructurarea convingerilor (credintelor) de viata prin schimbarea unor convingeri vechi cei sabotau personalitatea; Scopul terapiei era nu numai acela de a rezolva episodul prin care trece pacienta, ci si acela de a evita recaderile, motiv pentru care in procesul terapetic pacienta a invatat sa-si insuseasca indemanarile de manipulare ale depresiei. 7. CONCEPTUALIZAREA CAZULUI EXPLICATIE DIN PERSPECTIVA UNEI TEORII PSIHOLOGICE MODELUL LUI BECK a) Experiente precoce:- in urma cu 12 ani isi pierde fiul si dupa doi ani isi pierde si sotul in urma divortului pe care acest din urma il solicita; cand se vede singura are loc prima cadere psihica, este internata la Spitalul de psihiatrie din or.Chisinau, in sectia Psihiatrie, cu diagnosticul de depresie majora. b) Scheme cognitive Valoarea mea depinde de succesul profesional! Nu mai am pe nimeni ! Sunt singura cuc! Serviciul este singura mea scapare! Stres : - probleme profesionale = la scoala are probleme cu parintii elevilor, pe care ii jigneste, deoarece nu se poate stapani, acestia o enerveaza foarte tare, pentru ca sunt galagiosi, obraznici, tupeisti, lipsiti de bun simt! ; - probleme sociale = nu se descurca foarte bine nici cu banii, nu-i ajung, inainte mai avea cateva meditatii, dar acum nu mai are nici una, crede ca au aflat toti ca ea are probleme medicale si din acest motiv se feresc de ea. c) Ganduri disfunctionale cand este galagie in clasa imi pierd foarte repede controlul, ma enervez foarte tare si ii fac pe elevi in toate felurile!,nu ma pot controla deloc!, inainte nu eram asa, glumeam cu elevii, ma jucam cu ei, eram tot tipul vesela, acum nu mai stiu cand am fost vesela ultima data...,Apoi vin parintii, se cearta cu mine, fac reclamatii la directoare.. .au facut si la inspectorat...; As renunta la serviciu ca nu mai am mult pana la pensie... dar de unde am sa fac rost de bani, ca nu ma descurc si nu ma ajuta nimeni, nu mai am pe nimeni.. .doar un frate la tara... ma simt bine acolo... ma linistesc... dar nu prea ma inteleg cu cumnata... si nu merg pe
12

acolo... stau singura si mi-e frica ca am sa mor singura... fara nimeni... DEPRESIE - SIMPTOME 1) Cognitive - tulburari de concentrare a atentiei: ma simt depasita de cerintele meseriei de dascal; tulburari de memorie : nu-mi amintesc uneori ce am facut in urma cu o zi, sau ce zi a saptamanii este, sau de la cat incep orele la scoala; 2) Afective - tristete; descurajare nu ma mai pot bucura de nimic din jurul meu!; 3) Somatice insomnie; trezirea precoce matinala; oboseala ; 4) Comportamentale scaderea randamentului profesional; Factorii biopsihosociali importanti A. Factorii favorizanti : convietuirea singura, intr-o garsoniera, fara ca nimeni sa o viziteze; trairea unui doliu datorat mortii fiului sau; sentimentul de singuratate, care o domina de la moartea fiului sau si care s-a accentuat odata cu divortul de sotul sau si separarea de acesta ; B. Factorii resursa : este o persoana care isi cultiva resursele intelectuale ( citeste mult- i-a plcut intotdeauna sa citeasca, asculta muzica de orice gen- i-a placut mereu sa asculte muzica buna ); ii place sa calatoreasca,sa viziteze, sa cunoasca locuri noi, oameni noi, obiceiurile acestora; pana la divortul de sot nu a fost niciodata bolnava, si intotdeauna a avut un corp de invidiat, nu mananca nici acum mult ca sa nu se ingrase ; motivatia pacientei pentru schimbare ; imaginatia deosebita de care da dovada ( buna premisa in organizarea unor scenarii terapeutice, gen metafora si solutionarea unor prescriptii de tip ericksonian ). 8. DECIZII TERAPEUTICE SI TEHNICI UTILIZATE In cele opt sedinte desfasurate cu L. au fost abordate atat tehnici si prescriptii terapeutice ericksoniene cat si din perspectiva integrativa, adaptate specificului cazului: metafora ,,Calatoria la o stanca (Hunter)- pentru intarirea eului, cu adaptari care au preluat teme, motive din interviul preliminar al pacientei; tehnica refacerii scenariului, pentru rezolvarea in plan imaginar hipnotic a despartirii de fiul sau, asa cum simte ca ar descatusa-o de sentimentul de vinovatie; povestirea ,,Noroc, ghinion, cine stie ?, pentru relativizarea unor experiente de viata ; transe cu sugerarea unor progresii de varsta in care pacienta regaseste starile de echilibru, placere pe care le abandonase, se simte confortabil in casa; interviuri structurate care au punctat efectul realizarii unor prescriptii (ritualul arderii) ;
13

 prescriptii in nota ericksoniana (ritualul arderii, indeplinirea mesajului primit pe calea inconstientului poza fiului, lista dovezilor de dragoste filiala pentru conturarea scenariului refacut) ; prescriptii din terapia cognitiv-comportamentala (lista ocupatiilor preferate, centrarea interesului pacientei pe zona de confort psiho-afectiv, desensibilizare prin expunere) . SEDINTA 1. ANAMNEZA. In urma cu 12 ani isi pierde fiul intr-un banal accident; se aflau impreuna la un picnic iar acesta se urca pe o locomotiva si atinge din greseala liniile de inalta tensiune. Se electrocuteaza, iar dupa doua saptamani de terapie intensiva se stinge din viata. La doi ani de la moartea fiului, sotul doreste divortul, si paraseste domicilul. Atunci are loc prima cadere psihica si este internata la Spitalul de Psihiatrie, Chisinau, in sectia de boli psihice. Pana sa se intample tragedia cu fiul sau, era cea mai fericita femeie din lume, nu-i lipsea nimic, avea o situatie financiara foarte buna, la serviciu era foarte apreciata, era plina de viata, era o femeie frumoasa, cu un corp de invidiat. Mergea in fiecare an, si pe vremea regimului comunist, in concediu in strainatate. Toate erau bune si frumoase pana s-a intamplat nenorocirea cu fiul ei. Dupa pierderea fiului, ramane cu sotul, acesta nu-si mai dorea nimic. Pacienta spune : nici nu stiu cand am inceput sa nu ne mai vorbim, fiecare facea ce vroia... eram ca doi straini, nu mai aveam nimic in comun, singurul lucru care ne lega era fiul nostru care... acum nu mai era Am hotarat sa divortam, sa vindem apartamentul in care locuiam sa-si ia fiecare alta locuinta si sa ne vedem fiecare de viata lui. Nu am pastrat legatura cu el, nu mai stiu nimic de el. SEDINTA 2. Prescriptii din terapia cognitiv comportamental (lista ocupatiilor preferate) am incercat sa centrez interesul pacientei pe zona de confort psiho afectiv, si sa realizez o desensibilizare prin expunere. SEDINTA 3. Dupa cateva discutii privind cu au decurs lucrurile de la ultima intalire, am realizat cateva exercitii de relaxare a anumitor parti ale corpului, (de exemplu bratul), pentru a crea o relatie cu pacienta; am folosit inductia Elman, dupa care am trecut la Ancorarea intro stare generala de resursa . Pacienta a fost foarte sugestibila si a trait la maxim, profund transa hipnotica. SEDINTA 4. Tehnica refacerii scenariului ,pentru ca pacienta sa rezolve in plan imaginar hipnotic, despartirea de fiul sau, asa cum aceasta simte ca ar descatusao de acel sentiment de vinovatie. SEDINTA 5. Am realizat jocul de rol Inapoierea profetiei. Metafora castelului construit din oglinzi, folosita pentru a imbina astfel metafora terapeutica cu fantezia. SEDINTA 6. Interviuri structurate care au punctat efectul realizarii unor prescriptii. Am ales
14

prescriptii in nota ericksoniana; i-am recomandat ritualul arderii, indeplinirea mesajului primit pe cale inconstienta poza cu fiul sau - , lista dovezilor de dragoste filiala pentru conturarea scenariului facut. SEDINTA 7. Povestea terapeutica Noroc,ghinion,cine stie? pentru relativizarea unor experiente de viata. Metafora Calatorie la o stanca(Hunter) pentru intarirea eului, folosind motive din interviul preliminar al pacientei. SEDINTA 8. Transe cu sugerarea unor progresii de varsta in care pacienta regaseste starile de echilibru si placere pe care le abandonase, se simte confortabil in casa. 9. REZULTATE EVOLUTIA PACIENTEI Examenul psihologic a evidentiat o imagine de sine scazuta, devalorizare, agresivitate si tendinte depresive, hipocondriace, coeficientul de inteligenta = 116 (peste medie). Psihoterapia a cuprins opt sedinte si a integrat tehnici din hipnoza, scenariile, metaforele si povestile terapeutice spuse in transa, strategiile cognitiv comportamentale, convorbirea nondirectiv, artterapia. La ultima sedinta, pacienta N.L. isi prezinta starea ca fiind mult imbunatatita, nemaisimtind nevoia sa ia medicamente antidepresive. Este increzatoare ca va reusi sa fie eficienta in rezolvarea problemelor, fara sa-si ,,mai piarda timpul cu ganduri fara rost,, Ii sugerez ca la realizarea unor proiecte de viata importante (excursii in tara si peste hotare) sa-mi dea de stire ca sa ne putem bucura impreuna.

BIBLIOGRAFIE
Maria Voinea Sociologie Generala si Juridica, edit. Sylvi, 2000 Ion P. Filipescu Tratat de Dreptul Familiei, edit. All Beck, 2000 Nicolae Grosu Tratat de Sociologie, edit. Expert, 2000

15