Ministerul Educației al României

Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

Facultatea de Studii Europene

REFERAT

Tema: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească

Grecu Daniel
Specializarea: Diplomație în afaceri, anul 1
 Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a fost o republică sovietică care a
existat în cadrul Uniunii Sovietice între anii 1940 și 1991. Aceasta a fost creată ca urmare a
anexării teritoriului basarabean de către Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial.
RSSM a fost situată în partea de est a Uniunii Sovietice, între Ucraina și România, având ca
capitală orașul Chișinău. Teritoriul său era compus în principal din Moldova de Est, care
fusese anterior parte a României, și o mică parte din nordul Bucovinei de Nord și Hertsa,
care fusese parte a Ucrainei.
Ca o republică sovietică, RSSM a fost condusă de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
(PCUS). A avut propria sa structură guvernamentală, care a fost subordonată guvernului
central sovietic și a fost guvernată de către un prim-secretar al PCUS și un consiliu de
miniștri.
În RSSM, economia era planificată și controlată de stat, în conformitate cu principiile
economiei socialiste. Industria, agricultura și resursele naturale erau gestionate de stat, iar
producția și distribuția erau supuse planurilor și cotelor stabilite de autoritățile centrale.
În domeniul cultural, RSSM a promovat ideologia comunistă și a susținut dezvoltarea unei
culturi moldovenești distincte. S-au promovat limba moldovenească (o formă de limbă
română cu influențe rusești), literatura moldovenească și tradițiile locale, în timp ce cultura
rusă și sovietică au avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra societății
moldovenești.
Cu toate acestea, RSSM a fost marcată de tensiuni etnice și conflicte, precum disputele
teritoriale și sentimentele naționaliste. Aceste tensiuni s-au amplificat în anii '90, în
contextul schimbărilor politice din Uniunea Sovietică, și au condus la sfârșitul RSSM și la
declararea independenței Republicii Moldova în 1991
Infățișarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești în contextul istoric este strâns
legată de evenimentele și schimbările politice care au avut loc în Europa de Est în prima
jumătate a secolului al XX-lea. Iată o dezvoltare mai amplă a contextului istoric al înființării
RSSM:
Tratatul de la Brest-Litovsk și crearea Basarabiei sovietice: În urma revoluției bolșevice din
Rusia în 1917, noul guvern sovietic a semnat Tratatul de la Brest-Litovsk în martie 1918, prin
care a pus capăt participării Rusiei în Primul Război Mondial. Acest tratat a avut implicații
teritoriale semnificative pentru Basarabia, care era parte a Imperiului Rus. O parte din
teritoriul basarabean a fost anexat de către Regatul României, în timp ce o altă parte a
rămas sub controlul sovietic.
RSS Ucraineană și RSS Moldovenească: La scurt timp după semnarea Tratatului de la Brest-
Litovsk, în 1919, a fost înființată Republica Sovietică Socialistă Ucraineană (RSSU) în partea
estică a Ucrainei, care includea și teritoriul Basarabiei sovietice. Totuși, în 1924, RSSU a fost
reorganizată, iar o regiune autonomă denumită RSS Moldovenească a fost formată în cadrul
RSSU, acoperind teritoriul Basarabiei sovietice.
Anexarea Basarabiei de către URSS: În 1940, în contextul Păcii de la Molotov-Ribbentrop
dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, care
fusese parte a României. A fost creată RSS Moldovenească ca republică autonomă în cadrul
Uniunii Sovietice. Această anexare a generat un sentiment de nemulțumire și proteste în
rândul populației basarabene, care nu a acceptat prea ușor schimbarea de suveranitate.
Reorganizarea și transformarea în RSSM: În 1945, după încheierea celui de-al Doilea Război
Mondial, RSS Moldovenească a fost reorganizată și redenumită în Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească (RSSM), cu capitala la Chișinău. RSSM a devenit o republică
socialistă deplină în cadrul Uniunii Sovietice, având propriul guvern, parlament și structură
administrativă.
Integrarea în sistemul sovietic: RSSM a fost strâns integrată în sistemul sovietic, urmând
modelul politic, economic și ideologic al Uniunii Sovietice. A adoptat planurile cincinale de
dezvoltare economică, a implementat colectivizarea agriculturii și a promovat ideologia
comunistă. În timpul mandatului lui Stalin, RSSM a suferit și ea de represiuni politice și
colectivizare forțată, care au avut un impact semnificativ asupra populației și economiei.
Astfel, inființarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) a avut loc într-un
context istoric complex, în care schimbările geopolitice și politice au influențat configurarea
teritorială și identitatea republicii. Anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică și
transformarea în RSSM a fost rezultatul negocierilor și acordurilor dintre Uniunea Sovietică
și România, precum și al contextului global al celui de-al Doilea Război Mondial.
Scopul și obiectivele principale ale RSSM au fost strâns legate de ideologia și principiile
comuniste promovate în cadrul Uniunii Sovietice.
Construirea unei societăți socialiste: Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca a avut ca
scop fundamental transformarea Moldovei într-o societate socialistă, bazată pe principiile
egalității sociale, proprietății de stat și controlului planificat al economiei. Ideologia
comunistă a promovat eliminarea claselor sociale și instaurarea unei societăți în care
mijloacele de producție să fie deținute și controlate de către proletariat.
Industrializarea și dezvoltarea economică: RSSM și-a propus să dezvolte și să modernizeze
economia în conformitate cu planurile și obiectivele economice stabilite de către guvernul
sovietic. Principalele obiective erau creșterea producției industriale, extinderea
infrastructurii, dezvoltarea agriculturii colectivizate și asigurarea autonomiei economice în
cadrul Uniunii Sovietice.
Educație și cultură: RSSM a acordat o atenție deosebită dezvoltării educației și culturii în
conformitate cu principiile comuniste. S-au înființat școli, universități și instituții de
învățământ superior pentru a asigura educația gratuită și accesibilă tuturor cetățenilor. De
asemenea, s-au promovat valorile culturale sovietice și moldovenești, în special prin
literatură, arte și tradiții locale.
Consolidarea identității moldovenești și promovarea limbii moldovenești: RSSM a încercat
să dezvolte o identitate moldovenească distinctă, subliniind specificul cultural și lingvistic al
populației locale. Limba moldovenească (considerată o variantă a limbii române cu influențe
rusești) a fost promovată și utilizată în instituțiile de învățământ, administrație și mass-
media.
Participarea activă în cadrul Uniunii Sovietice: RSSM a fost una dintre republicile sovietice și
a fost angajată să susțină și să implementeze politica și deciziile guvernului central sovietic.
Aceasta implica aderarea la planurile economice și politice stabilite de Uniunea Sovietică,
precum și cooperarea cu celelalte republici sovietice în diverse domenii.
În ansamblu, RSSM a avut ca scop construirea unei societăți socialiste și aplicarea
principiilor comuniste în Moldova, în conformitate cu direcțiile și politica generală a Uniunii
Sovietice.

Inființarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească a fost rezultatul unui context

politico-social tumultuos și a influenței revoluției bolșevice din Rusia din 1917.
Contextul politico-social al înființării RSSM:
Contextul politico-social în care a avut loc înființarea RSSM a fost marcat de evenimentele
revoluției bolșevice din Rusia din 1917 și de impactul lor asupra regiunii Moldovei. La
sfârșitul Primului Război Mondial și în urma prăbușirii Imperiului Rus, Moldova se afla într-o
perioadă de instabilitate și agitație socială.
Ideile socialiste și revoluționare au găsit un teren fertil în rândul populației moldovenești, în
special în rândul claselor muncitoare, țărănimii și intelectualității. Inegalitățile sociale,
sărăcia și lipsa de drepturi ale muncitorilor și țăranilor au contribuit la creșterea
nemulțumirilor și a dorinței de schimbare.
Proclamarea independenței RSSM:
La 2 decembrie 1917, în urma evenimentelor Revoluției din Octombrie din Rusia, Consiliul
Țăranilor și Muncitorilor din Moldova a proclamat independența Republicii Sovietice
Socialiste Moldovenești. Declarația de independență a RSSM a fost motivată de dorința de a
construi o societate socialistă și egalitaristă, în care mijloacele de producție și resursele să
fie în proprietatea colectivității.
Proclamarea independenței a avut susținerea activă a mișcărilor socialiste și a Partidului
Socialiștilor Revoluționari din Moldova, care promovau ideile comuniste și au contribuit la
organizarea și mobilizarea muncitorilor și țăranilor în lupta pentru eliberare socială.
Fondarea RSSM ca entitate autonomă în cadrul Uniunii Sovietice:
Odată cu formarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) în 1922, RSSM a devenit
una dintre republicile sovietice autonome, cu un guvern propriu și o administrație locală. Ca
parte a URSS, RSSM a adoptat principiile și politica comunistă, devenind o componentă
esențială a noii structuri politice.
Ca republică autonomă, RSSM a avut reprezentanți în Consiliul Suprem al URSS și în alte
organizații și instituții sovietice. Deși RSSM avea o autonomie limitată, avea responsabilități
și puteri specifice în ceea ce privește administrarea internă, politica culturală, economia și
alte aspecte ale vieții republicii.
Fondarea RSSM ca entitate autonomă în cadrul URSS a marcat consolidarea și
recunoașterea oficială a regiunii Moldovei ca o unitate administrativă și politică distinctă, cu
obiective și politici specifice în cadrul sistemului sovietic.
Această dezvoltare mai detaliată a subiectului referitor la înființarea RSSM oferă o
perspectivă mai amplă asupra contextului politic și social în care s-a format republica,
precum și asupra importanței sale în cadrul Uniunii Sovietice. Poți continua dezvoltarea
referatului abordând aspecte precum politica internă a RSSM, relațiile externe și impactul pe
care l-a avut în Moldova de astăzi.

Politica internă a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost puternic influențată de

ideologia și principiile comuniste ale Uniunii Sovietice. RSSM a adoptat o serie de politici și
măsuri menite să promoveze transformarea socială, politică și economică în conformitate cu
obiectivele comuniste.
Colectivizarea agricolă: Unul dintre obiectivele centrale ale politicii interne ale RSSM a fost
colectivizarea agriculturii. Aceasta a presupus transformarea fermelor individuale în ferme
colective sau cooperative agricole, în care mijloacele de producție și resursele erau deținute
în comun. Scopul acestei politici a fost să consolideze controlul statului asupra sectorului
agricol și să asigure distribuția egală a resurselor și produselor agricole.
Industrializarea: RSSM a urmărit o politica de industrializare rapidă și extindere a sectorului
industrial. S-au construit și dezvoltat fabrici, uzine și întreprinderi în diverse domenii, cum ar
fi industria textilă, metalurgică, energetică și a construcțiilor de mașini. Aceasta a dus la
transformarea Moldovei într-o regiune industrială importantă în cadrul Uniunii Sovietice.
Politica culturală și educație: RSSM a promovat o politică culturală și educațională amplă, cu
accent pe răspândirea valorilor și ideologiei comuniste. S-a acordat o atenție deosebită
dezvoltării alfabetizării și accesului universal la educație. S-au deschis școli, universități și
instituții de cercetare, iar programele educaționale au fost concepute pentru a promova
valorile comuniste și ideologia marxist-leninistă.
Politica lingvistică: RSSM a adoptat o politică lingvistică care promova limba moldovenească
(româna) ca limbă oficială, utilizând alfabetul chirilic. Aceasta a fost în conformitate cu
politica de rusificare a Uniunii Sovietice, care a încurajat utilizarea limbii ruse în toate sferele
vieții publice și administrative. Cu toate acestea, în deceniile următoare, această politică
lingvistică a suferit modificări și au avut loc dezbateri în jurul limbii oficiale și a folosirii
alfabetului latin.
Politica de planificare economică: RSSM a aplicat politica de planificare economică
centralizată a Uniunii Sovietice. Activitățile economice și producția au fost reglementate și
coordonate de planurile cincinale elaborate de autoritățile centrale. Acest sistem a avut ca
scop maximizarea producției și eficienței economice, cu accent pe dezvoltarea sectoarelor
prioritare și satisfacerea nevoilor sociale.

Relațiile externe ale RSSM au fost strâns legate de apartenența sa la Uniunea Sovietică și de
politica externă a acesteia.
Relația Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) cu Uniunea Sovietică și celelalte
republici sovietice a avut o importanță semnificativă în istoria Moldovei și în evoluția sa
politică, economică și culturală. Iată o dezvoltare mai amplă a acestei relații:
Subordonarea față de Uniunea Sovietică: RSSM a fost o republică autonomă în cadrul
Uniunii Sovietice și era subordonată politicii și deciziilor luate la nivel central de Partidul
Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) și de liderii sovietici. Politica și economia RSSM erau
strâns controlate și influențate de politica sovietică. Această subordonare a dus la
uniformizarea politicilor și a structurilor socio-economice în cadrul Uniunii Sovietice.
Relațiile inter-republicane: RSSM a avut relații cu celelalte republici sovietice, atât la nivel
politic, cât și economic și cultural. Partidul Comunist al RSSM menținea legături strânse cu
celelalte partide comuniste din republicile sovietice, iar liderii politici ai RSSM participau la
întâlniri și negocieri la nivel sovietic. De asemenea, RSSM colabora cu celelalte republici în
cadrul Uniunii Sovietice în domenii precum comerțul, schimbul de bunuri și servicii,
cooperarea culturală și sportivă.
 Promovarea ideologiei comuniste: RSSM a fost influențată și modelată după ideologia
comunistă promovată de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Propaganda și educația
promovau valorile și principiile comunismului, iar structurile politice și administrativ-
birocratice erau similare în toate republicile sovietice. Aceasta a dus la o uniformizare a
ideologiei și a sistemului politic în cadrul Uniunii Sovietice.
Migrația și legăturile culturale: Relațiile dintre RSSM și celelalte republici sovietice au
influențat și sfera culturală și socială. Migrația internă era frecventă, cu cetățeni ai RSSM
care se mutau în alte republici sovietice pentru a lucra sau a studia. Acest lucru a facilitat
schimbul de idei, tradiții și influențe culturale între diferitele republici. De asemenea, erau
organizate evenimente culturale și artistice comune, expoziții și festivaluri, care promovau
diversitatea culturală și identitatea sovietică.
Impactul dezbaterilor naționaliste: Relația cu celelalte republici sovietice a fost și subiectul
unor dezbateri și tensiuni naționaliste în RSSM. În anii '80 și începutul anilor '90, au apărut
mișcări naționaliste și revendicări de autonomie și independență, influențate de schimbările
politice și sociale din Uniunea Sovietică. Aceste tensiuni naționale au afectat relațiile dintre
RSSM și alte republici sovietice și au contribuit la procesul de dezmembrare a Uniunii
Sovietice.
Relația RSSM cu Uniunea Sovietică și celelalte republici sovietice a avut un impact
semnificativ asupra dezvoltării politice, economice și culturale a Moldovei. A influențat
structurile instituționale, politicile și orientarea ideologică a republicii. De asemenea, a fost
un factor important în modelarea identității moldovenești și a relațiilor etnice și culturale în
regiune.
Relațiile cu statele vecine: RSSM a avut relații diplomatice și economice cu statele vecine
din Europa de Est. În această perioadă, vecinii principali ai RSSM erau România, Ucraina și
Uniunea Sovietică. Relațiile cu România, care avea o populație semnificativă de etnie
română, au fost tensionate, din cauza diferențelor ideologice și a pretențiilor teritoriale. Cu
toate acestea, relațiile economice cu România au continuat să existe în anumite domenii,
cum ar fi comerțul și transporturile.
Relațiile cu statele din blocul estic: RSSM a făcut parte din blocul estic, format din țările
comuniste din Europa de Est, care erau sub influența Uniunii Sovietice. RSSM a avut relații
strânse cu statele din blocul estic, inclusiv cu statele membre ale Tratatului de la Varșovia,
cum ar fi Polonia, Cehoslovacia și Germania de Est. Cooperarea economică, culturală și
politică a fost promovată în acest cadru, iar RSSM a participat la diverse organizații și
instituții ale blocului estic.
Relațiile cu statele din afara blocului estic: RSSM a dezvoltat și relații cu alte state din afara
blocului estic, în special cu țările non-aliniate și cu mișcările de eliberare națională din țările
colonizate. RSSM a susținut mișcările de independență și a acordat sprijin politic și material
unor țări precum Cuba, Vietnam și alte state din Africa și Asia, care se luptau pentru
eliberarea de sub dominația colonială sau imperialistă.
Relațiile cu Organizațiile Internaționale: RSSM a fost implicată în organizațiile internaționale
comuniste și socialiste, precum Cominternul (Internationalea a III-a) și Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc (CAER). Aceste organizații promovau cooperarea economică, culturală și
politică între statele socialiste și comuniste. RSSM a avut reprezentanți în diverse organizații
și a participat la conferințe și reuniuni internaționale, în special în cadrul organizațiilor din
Europa de Est.
Este important de menționat că politica externă a RSSM a fost strâns coordonată de
autoritățile centrale ale Uniunii Sovietice, iar RSSM a acționat în conformitate cu orientările
și interesele Uniunii Sovietice în relațiile sale externe.

Impactul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM) a fost semnificativ și a avut

efecte profunde asupra diverselor aspecte ale societății moldovenești.
Transformarea economică: RSSM a suferit o transformare economică semnificativă sub
regimul sovietic. Politica de industrializare și colectivizare a avut ca rezultat dezvoltarea unor
sectoare industriale importante, cum ar fi producția de mașini, metalurgie și industria
chimică. Au fost construite fabrici și uzine, iar agricultura a fost reorganizată în cooperative
agricole. Această transformare a dus la modernizarea economică a RSSM și la creșterea
producției industriale și agricole.
Dezvoltarea infrastructurii: RSSM a beneficiat de investiții semnificative în dezvoltarea
infrastructurii. S-au construit drumuri, căi ferate și rețele electrice extinse, facilitând
transportul și comunicarea în întreaga republică. De asemenea, au fost construite centre
culturale, instituții de învățământ și spitale. Dezvoltarea infrastructurii a facilitat integrarea
teritoriilor și a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației.
Industrializarea și urbanizarea: RSSM a cunoscut un proces intens de industrializare și
urbanizare. O mare parte a populației rurale a migrat către orașe în căutarea de locuri de
muncă în industrie și sectorul de servicii. Acest proces a dus la creșterea populației urbane și
la schimbări demografice semnificative. Orașe precum Chișinău, Tiraspol și Bălți au cunoscut
o creștere rapidă și au devenit centre industriale și culturale importante.
Educație și cultură: RSSM a acordat o importanță deosebită dezvoltării sistemului de
învățământ și promovării culturii moldovenești. S-au deschis școli, universități și instituții de
cercetare, asigurând accesul larg la educație. A fost promovată limba moldovenească
(românească), iar cultura moldovenească a fost susținută prin intermediul teatrelor,
muzeelor, literaturii și artelor vizuale. RSSM a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării
intelectuale și culturale a populației.
Schimbări politice și administrativă: RSSM a avut un impact semnificativ asupra structurii
politice și administrative a Moldovei. S-a format un sistem de guvernare socialist, condus de
Partidul Comunist și de liderii politici locali. S-a creat o rețea de administrație și instituții
publice pentru gestionarea treburilor administrative, economice și sociale ale republicii.
Aceste structuri politice și administrative au influențat modul de guvernare și luare a
deciziilor în Republica Moldova de astăzi.
Moștenirea și dezbaterile actuale: Impactul RSSM este subiectul unor dezbateri și
interpretări diferite în prezent. Există cei care văd această perioadă ca pe o epocă de
progres și dezvoltare, cu realizări semnificative în domeniul economic, educației și
infrastructurii. Pe de altă parte, alții critica politica de asimilare forțată, opresiunea politică și
influența negativă asupra identității și culturii moldovenești.
Este important să recunoaștem și să analizăm atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative
ale impactului RSSM pentru a înțelege mai bine evoluția Republicii Moldova și pentru a
contura direcțiile viitoare ale țării. Moștenirea RSSM continuă să influențeze evoluția
politică, socială și economică a Republicii Moldova și reprezintă o parte integrantă a istoriei
și identității moldovenești.

Sfârșitul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și transformarea în Republica Moldova

independentă au fost rezultatul unei serii de cauze și evenimente cheie care au marcat
declinul și destrămarea RSSM.
Cauzele declinului și destrămării RSSM:
 Tensiuni etnice și teritoriale: Disputele teritoriale, precum cea din regiunea Transnistria,
în care locuitorii de limbă rusă și separatistă au declarat independența, au alimentat
tensiunile și conflictul intern din RSSM. Aceste tensiuni etnice au avut un impact
semnificativ asupra stabilității republicii și au subminat unitatea sa.
 Mișcările naționaliste și revendicările de independență: În anii '80 și începutul anilor
'90, mișcările naționaliste din RSSM au câștigat popularitate și au început să solicite
autonomie și chiar independență față de Uniunea Sovietică. Aceste mișcări, cum ar fi
Frontul Popular, au mobilizat populația și au generat un puternic sentiment de dorință
de schimbare și autodeterminare.
 Criza economică și stagnarea: La fel ca întreaga Uniune Sovietică, RSSM s-a confruntat
cu o criză economică profundă și cu stagnare. Inflația, corupția, scăderea productivității
și lipsa de investiții au subminat economia republicii și au generat nemulțumire în
rândul populației.
 Impactul reformelor lui Gorbaciov: Politica de glasnost și perestroika promovată de
Mihail Gorbaciov a avut un impact semnificativ asupra RSSM. Aceste reforme au deschis
ușa libertății de exprimare și au permis dezvăluirea corupției și a abuzurilor regimului
comunist. Cu toate acestea, reformele au avut rezultate inconsistente și au generat
nemulțumire și instabilitate în rândul populației.
Evenimentele cheie care au dus la sfârșitul RSSM:
Declarația de independență: La 27 august 1991, Parlamentul RSSM a adoptat Declarația de
Independență, proclamând Republica Moldova ca stat independent și suveran. Acest act a
marcat sfârșitul oficial al RSSM și a pus bazele Republicii Moldova moderne.
Războiul din Transnistria: Conflictul armat din regiunea Transnistria, care a izbucnit în 1992
între forțele separatiste pro-ruse și cele loiale RSSM, a avut un impact major asupra
destrămării RSSM. Războiul a subminat autoritatea RSSM și a generat o stare de instabilitate
și tensiuni etnice, culminând cu obținerea autonomiei de facto de către regiunea
Transnistria.
Formarea Republicii Moldova independente: După destrămarea RSSM, Republica Moldova
a intrat într-un proces de tranziție spre statutul de stat independent. Au fost organizate
alegeri, au fost adoptate noi legi și a fost stabilită o nouă structură guvernamentală. Aceste
eforturi au dus la consolidarea independenței Republicii Moldova și la definirea sa ca stat
suveran pe scena internațională.
Transformarea în Republica Moldova independentă: După sfârșitul RSSM, Republica
Moldova a urmat un parcurs de transformare către un stat independent și democratic. Au
fost adoptate reforme politice, economice și sociale pentru a consolida instituțiile
democratice și pentru a dezvolta economia țării. Relațiile cu alte state și organizații
internaționale au fost stabilite și consolidate, iar Republica Moldova a devenit membră a
Organizației Națiunilor Unite în 1992.
Transformarea în Republica Moldova independentă a fost un proces complex și dificil,
marcat de provocări politice, economice și sociale. Cu toate acestea, Republica Moldova și-a
consolidat treptat statalitatea și și-a asumat responsabilitățile de stat suveran, continuând
să se dezvolte într-un cadru democratic și să își consolideze relațiile internaționale.

În concluzie, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a fost o entitate

importantă în cadrul Uniunii Sovietice, cu o istorie distinctă și un impact semnificativ asupra
Moldovei și a regiunii în general. RSSM a fost creată în 1940 și a existat până la sfârșitul
Uniunii Sovietice în 1991. Durata existenței sale a fost marcată de schimbări politice,
economice și sociale profunde.
Politica internă a RSSM s-a concentrat pe industrializare, colectivizare și crearea unei
societăți socialiste, cu accent pe egalitatea socială, educație accesibilă și satisfacerea
nevoilor sociale. Politica externă a RSSM a fost strâns legată de Uniunea Sovietică, cu relații
puternice cu celelalte republici sovietice și țările din blocul estic.
Impactul RSSM a fost divers. Aceasta a contribuit la modernizarea economică, dezvoltarea
infrastructurii și promovarea educației și culturii moldovenești. Totuși, există și critici
referitoare la impactul său, inclusiv în ceea ce privește asimilarea forțată a identității
moldovenești și subordonarea politică față de Moscova.
Sfârșitul RSSM în anii 1990 a fost marcat de declarația de independență a Republicii
Moldova și de tranziția spre economia de piață și democrație. Procesul a fost însoțit de
conflicte etnice și teritoriale, instabilitate economică și schimbări politice profunde.
Astăzi, Republica Moldova se confruntă cu provocări și provocări în continuare. Integrarea
europeană și dezvoltarea democrației sunt priorități, iar moștenirea RSSM este în
continuare un subiect de discuție și dezbateri. În timp ce unii consideră că RSSM a adus
dezvoltare și stabilitate, alții văd această perioadă ca pe o perioadă de subordonare și
influență externă.
În ansamblu, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o entitate cu impact
semnificativ în istoria Moldovei. Este important să analizăm această perioadă într-un
context mai larg și să recunoaștem atât realizările, cât și provocările și să înțelegem cum
acestea au contribuit la modelarea realităților actuale ale Republicii Moldova.

Surse:
Foreign Relations of the United States (FRUS)
"Diplomația moldovenească în anii RSS Moldovenești (1940-1990)" de Mihail Sirkeli
"Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în contextul Uniunii Sovietice" de Alexandru
Balan
"Istoria RSS Moldovenești" de Ion Țurcanu