Razboiul Hibrid Al Rusiei in Republica Moldova

George SCUTARU
Marcu SOLOMON
Ecaterina DADIVERINA
Diana BAROIAN
București
2023
CUPRINS
INTRODUCERE_____________________________________________________________________1
I. TRANSNISTRIA – PRIMUL CONFLICT ÎNGHEȚAT AL EUROPEI_______________________2
II. GĂGĂUZIA- ÎNTRE RUSIA, TURCIA ȘI EUROPA___________________________________14
III. INSTRUMENTE HIBRIDE ALE RUSIEI ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA
1. Energia – cea mai eficientă armă hibridă a Rusiei__________________________20
2. Influența comercială a Rusiei în Republica Moldova________________________29
3. Influența Politică a Rusiei_________________________________________________32
4. Republica Moldova – ținta Rusiei pentru atacurile cibernetice,
propaganda ostilă și dezinformare _______________________________________39
CONCLUZII_______________________________________________________________________45
RĂZBOIUL HIBRID AL RUSIEI
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
de George SCUTARU, Marcu SOLOMON, Ecaterina DADIVERINA, Diana BAROIAN
La peste un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei este esențial să

înțelegem toate formele de agresiune ale Kremlinului, care sunt diverse și au loc pe multiple
planuri, pentru a ști cum să le contracarăm. Dacă Ucraina este obiectul unei agresiuni militare
la scară largă, principala victimă a unui război hibrid complex al Moscovei este Republica
Moldova. Analiza procesului de sabotare a Republicii Moldova este esențială nu numai pentru
înțelegerea contextului regional, ci și a modului în care acționează Federația Rusă pentru a
destabiliza și controla statele din fostul spațiu sovietic, existând un patern ce face mai ușor de
intuit următoarele mutări ale Kremlinului, prin care caută să-și mențină sfera sa de influență.
Republica Moldova păstrează o puternică influență rusească și multe vulnerabilități, de

la dependența energetică față de Moscova, nivelul de trai scăzut, până la o unitate teritorială
autonomă care poate fi influențată și instrumentată politic oricând de Rusia și trupe ruse pe un
teritoriu secesionist pe care de facto nu îl controlează. Deși nu are graniță directă cu Rusia,
fiind situată între România și Ucraina, Republica Moldova rămâne în continuare o țintă pentru
acțiunile destabilizatoare ale Kremlinului. Nefiind membru UE și NATO, țara este lipsită de
garanții de securitate și mecanisme de suport imediate, iar dependența de Rusia și desele
guverne care mai mult au mimat reformele nu au ajutat-o să aibă instituții puternice și o
societate rezilientă. Actualul Președinte, Maia Sandu, și majoritatea încă solidă din Parlament,
constituită în urma victoriei Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile din iulie 2021, încearcă
să recupereze timpul pierdut, în condiții deloc propice din cauza războiului din Ucraina și a
crizei economice și sociale severe generată de creșterea galopantă a prețurilor la energie.
Primele două secțiuni ale studiului se concentrează pe zonele din Republica Moldova
ce au un statut special și unde influența Rusiei este importantă: Transnistria, o regiune
separatistă, cu trupe ruse pe teritoriul său, și Găgăuzia, o regiune cu un grad ridicat de
autonomie, dar care păstrează dialogul și cooperarea interinstituțională cu Chișinăul, chiar dacă
uneori se înregistrează asperități, în general datorate influențelor externe.
1
Problema dependenței energetice față de Rusia a fost amplu tratată, ținând cont de
faptul că Moscova a știut să folosească gazul ca un instrument eficient de presiune asupra
Chișinăului timp de trei decenii și de impactul asupra stabilității sociale și economice. De
asemenea, încă de la proclamarea independenței Republicii Moldova în 1991, Rusia a dezvoltat
diferite mijloace de influențare atât a mediului politic, cât și a populației, care fac parte din
arsenalul hibrid rusesc împotriva Chișinăului, cum ar fi influența politică și comercială,
propaganda și dezinformarea, Biserica, minoritățile vorbitoare de limbă rusă, atacurile
cibernetice, asupra cărora cercetarea și-a îndreptat atenția.
Pentru acest studiu autorii au folosit informații din surse deschise, precum și informații
relevante obținute ca urmare a unei vizite de documentare organizate de New Strategy Center
în Republica Moldova în 23-26 ianuarie 2023, prilej cu care au avut o serie de întâlniri cu oficiali
de la Chișinău și Comrat, precum și cu experți independenți.
Regiunea separatistă Transnistria este o fâșie îngustă cu o lungime de aproape 200 de

kilometri și o lățime de 30 de kilometri între râul Nistru și granița de est a Moldovei cu Ucraina,
ce face parte de jure din Republica Moldova, însă de facto este în afara controlului guvernului
de la Chișinău. Populația regiunii transnistrene este estimată la 465 de mii de locuitori, iar
potrivit site-ului așa-zisului Minister de Afaceri Externe al Transnistriei, cele trei grupuri etnice
majore sunt moldovenii (33,2%), rușii (33,8%) și ucrainenii (26,7%).1
Din punct de vedere istoric, Transnistria a apărut ca o unitate administrativă creată

artificial în 1924 în Uniunea Sovietică, numită atunci Republica Autonomă Sovietică Socialistă
Moldovenească, ca parte din Republica Sovietică Socialistă Ucraineană.2 Această entitate a
fost creată de sovietici pentru a justifica o viitoare anexare a provinciei Basarabia3, ce fusese
gubernie rusească din 1812 și care decisese în 1918, în momentul disoluției Imperiului Țarist,
să-și declare independența față de Rusia și apoi să se unească cu România în martie 1918.
Exact în același mod, bolșevicii au creat la Harkov în decembrie 1917 o Republică Sovietică
Ucraineană, în contrapondere la Republica Populară Ucraineană, ce avea capitala la Kiev și
care a rezistat până în 1920.4
Ca o consecință a înțelegerii dintre Germania și Uniunea Sovietică încheiată în august

1939 și cunoscută sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, URSS a impus României
1
„Informații Generale”, site-ul (așa-zisului) Minister al Afacerilor Interne al Republicii Moldovenești Nistreane,
disponibil la: https://mid.gospmr.org/ru/republic_main
2
Andreas Johansson. „Conflictul transnistrean după scrutinul parlamentar moldovenesc din 2005". Journal of
Communist Studies and Transition Politics 22, no. 4 (2006): 507-516, p. 509.
3
Bogdan-Alexandru Ciachir. „Cum a ajuns Basarabia în componenţa Imperiului Rus?”, disponibil la:
https://historia.ro/sectiune/general/cum-a-ajuns-basarabia-in-componenta-imperiului-585728.html
4
Vali Brad. Stalin şi Ucraina. O lecţie a istoriei. Rador, 28 februarie 2022. Disponibil la:
https://www.rador.ro/2022/02/28/stalin-si-ucraina-o-lectie-a-istoriei/
2
cedarea Basarabiei printr-un ultimatum și a ocupat această regiune în iunie 1940.5 După luptele
din cel de-al Doilea Război Mondial, Basarabia este ocupată definitiv de sovietici în 1944,
urmând un amplu proces de deportare a românilor ce trăiau acolo, de deznaționalizare și
rusificare, fiind introdusă scrierea în chirilică în locul alfabetului latin și impunerea ideii că
moldovenii sunt un popor diferit față de români, cu o altă limbă decât cea română,6 în același
timp în care limba rusă era impusă ca „lingua franca”, evoluție necesară dominației politice a
URSS. Sovieticii unesc aproape toată Basarabia cu Transnistria, formând Republica Sovietică
Socialistă Moldovenească. Sudul Basarabiei, cunoscut acum ca și regiunea Bugeac, va deveni
parte a Ucrainei Sovietice.
În Transnistria se va concentra industria din RSS Moldovenească, înglobând majoritatea

uzinelor, în special cele metalurgice și cele producătoare de energie, în timp ce teritoriul dintre
Nistru și Prut era destinat agriculturii.7 Majoritatea nomenclaturii din Moldova Sovietică a fost
reprezentată în mare parte de etnici ruși, colonizați de Moscova pentru a exercita controlul și a
schimba componența etnică. Românii din Basarabia, în special țăranii mai înstăriți, au făcut
obiectul represaliilor din partea puterii sovietice, cele mai frecvente fiind deportările în Siberia și
nordul Kazahstanului, peste 35.000 de persoane fiind silite să-și părăsească casele.8
La finele anilor 1980, politica reformatoare de glasnosti și perestroika*,9 declanșată de

Mihail Gorbaciov, a determinat mai ales în republicile sovietice baltice (Estonia, Letonia,
Lituania) și în RSS Moldovenească mișcări de eliberare națională și un amplu proces de
contestare a centrului unional. Nou creatul Front Popular promova identitatea românească,
declararea limbii române ca fiind singura limbă oficială în RSS Moldovenească și întoarcerea la
grafia latină. Îngrijorați de aceste evoluții, rușii și o parte din celelalte minorități rusofone au
început să se organizeze și să se opună unor asemenea tendințe centrifuge.10
În acest context tensionat, în septembrie 1990, rușii din Transnistria decid să înființeze
Republica Moldovenească Nistreană. Ulterior, după puciul eșuat de la Moscova, din 19-22
august 1991, și pe fondul disoluției accelerate a Uniunii Sovietice, Moldova își proclamă
independența la 27 august 1991.11 Tensiunile dintre Tiraspol și Chișinău se acutizează astfel și
duc la un conflict armat intens, ce are loc între 30 martie 1992 și 21 iulie 1992, separatiștii din
5
Anatol Țăranu „Pactul Molotov-Ribbentrop în oglinda nostalgiei imperialiste a Kremlinului”, IPN.md, disponibil la:
https://www.ipn.md/en/the-molotov-ribbentrop-pact-in-the-mirror-of-the-kremlin-7978_1091853.html#ixzz7shxrS1wc
6
„Cum s-a trecut de la chirilică la grafia latină. Povestesc oameni din sudul Moldovei”, Moldova.org, disponibil la:
https://www.moldova.org/cum-s-trecut-de-la-chirilica-la-grafia-latina-povestesc-oameni-din-sudul-moldovei/
7
Andreas Johansson. „Conflictul transnistrean după scrutinul parlamentar moldovenesc din 2005". Journal of
Communist Studies and Transition Politics 22, no. 4 (2006): 507-516, p. 508.
8
„Listele deportaților în Siberia în 1949 sunt accesibile online”. Radio Europa Liberă Moldova, disponibil
la:https://moldova.europalibera.org/a/listele-deporta%C8%9Bilor-%C3%AEn-siberia-%C3%AEn-1949-sunt-accesibile
-online-/31929778.html
9
*O politică de stat de la finalul anilor 1980 în Uniunea Sovietică, reprezentate de liberalizare, atât pe plan politic și
economic, cât și din punctul de vedere al libertății de exprimare.
10
Ion Mardarovici. „NATO și securitatea în țările estice în perioada de tranziție". NATO Research Fellowships
programme, 2002, p. 10.
11
„Moldova: 25 de ani de independență”, Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/en/the-republic-of-moldova-25-years-of-independence/a-19508448
3
Transnistria fiind susținuți de trupele ruse ale Armatei a 14-a dislocate acolo.12 La 21 iulie 1992,
la Moscova, a fost semnată de președintele Federației Ruse, Boris Elțin, și cel al Republicii
Moldova, Mircea Snegur, convenția prin care se încetau ostilitățile. Trupele ruse deveneau
„forțe de menținere a păcii” și se instituia o zonă tampon între beligeranți.13 Astfel, a apărut
primul conflict înghețat generat de Rusia în regiunea Mării Negre.
Primul format de negociere a cuprins Rusia, Republica Moldova și cei doi vecini ai săi,
Ucraina și România, aceasta din urmă fiind însă exclusă la doar câteva luni, cu scopul de a
izola Republica Moldova, sub pretextul ridicat de Moscova că toate conflictele de pe fostul
spațiu sovietic ar trebuie soluționate la nivelul Comunității Statelor Independente. Scoaterea
României din formatul de negociere a fost făcută și cu suportul Ucrainei, care permisese
tranzitul unităților de cazaci ruși ce luptau alături de separatiștii transnistreni.14 Ulterior,
Transnistria a fost inclusă ca parte a negocierilor în 1994, alături de OSCE, mutarea fiind o
victorie a Rusiei, pentru că a reușit să pună pe același plan autoritățile legitime ale de la
Chișinău cu separatiștii de la Tiraspol. În 1997 era semnat la Moscova Memorandumul
Primakov, după numele ministrul de externe rus Evgheni Primakov, negociat cu suportul Rusiei,
Ucrainei și al OSCE. Prin acest document Transnistria căpăta dreptul de a participa la deciziile
Republicii Moldova în chestiuni importante de politică externă, putea să stabilească relații
economice în plan internațional (ceea ce a deschis calea exportului de produse metalurgice la
preț de dumping în toata Europa) și era reconfirmată prezența trupelor ruse de menținere a
păcii.15 Mai apoi, în 2006, SUA și Uniunea Europeană au devenit observatori, ajungându-se
astfel la actualul format 5+2.16 Procesul de negociere și identificare a unor soluții diplomatice
pentru soluționarea acestui conflict înghețat cunoaște câteva momente importante: în 1999,
când Rusia se angajează la summit-ul OSCE de la Istanbul să-și retragă trupele din Republica
Moldova, respectiv în 2003, când a fost propus de Rusia Memorandumul Kozak, un plan de
soluționare respins în final de Republica Moldova, pentru că ar fi federalizat țara.17
La 30 de ani de la luptele de pe malurile Nistrului, Transnistria rămâne un teritoriu

separatist ilegitim și nerecunoscut internațional, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
numind oficial „regiunea transnistreană ca zonă de ocupație rusă” în martie 2022.18 Rusia a
creat conflictul din Transnistria și s-a erijat în moderator al acestuia, făcând totul pentru a
12
Martin Duffy. „Moldova și conflictul transnistrean: Încă un război rece regional?”, E-International Relations, 2021, p.
1, disponibil la:
https://www.e-ir.info/2021/08/03/moldova-and-the-transnistria-conflict-still-aregional-cold-war
13
„18 ani de la încetarea focului la Nistru”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/18-ani-de-la-%C3%AEncetarea-focului-la-nistru/a-5822372
14
Constantin Corneanu. „România, Rusia și Geopolitica Conflictului Transnistrean”, Asociația Europeană
de Studii Geopolitice și Strategice, disponibil la:
https://www.aesgs.ro/romania-rusia-si-geopolitica-conflictului-transnistrean/
15
„Memorandum cu privire la bazele normalizării relațiilor între Republica Moldova și Transnistria”, OSCE, disponibil
la: https://www.osce.org/files/f/documents/f/9/42309.pdf
16
Ryan Kennedy. „Limitele echilibrului moderat: conflictul înghețat din Transnistria și provocarea pentru strategia UE
și NATO." Small Wars & Insurgencies 27, no. 3 (2016): 512-537, p. 517.
17
Ibid, p. 515.
18
„Transnistria, oficial recunoscută ca zonă ocupată militar de Rusia”. Deutsche Welle, disponibil
la:https://www.dw.com/ro/transnistria-oficial-recunoscut%C4%83-ca-zon%C4%83-ocupat%C4%83-militar-de-rusia/a-
61145534
4
împiedica în primă fază unirea Republicii Moldova cu România și apoi a bloca accesul
Republicii Moldova în UE și NATO. Astfel, în noiembrie 2006, în Transnistria a avut loc un dublu
referendum, participanții fiind chestionați dacă doresc renunțarea la independență și o integrare
viitoare în Republica Moldova sau se pronunță în favoarea independenței și a unei integrări
viitoare în Federația Rusă, majoritatea pronunțându-se pentru independența Transnistriei și
integrarea în Rusia.19 Acest referendum reprezintă și acum un instrument de presiune asupra
Republicii Moldova, pe care Moscova îl poate reactiva oricând, considerând că alipirea la Rusia
reprezintă un „act de voință populară”, așa cum a procedat în 2014 când a anexat Crimeea20
sau în septembrie 2022, când a alipit părți din patru regiuni ale Ucrainei, în urma unor
referendumuri regizate.21 Spectrul independenței Transnistriei este folosit de Rusia în momente
importante, spre exemplu, după ce Republica Moldova a semnat, în martie 2022, cererea de
aderare la Uniunea Europeană, regiunea separatistă Transnistria a cerut să-i fie recunoscută
independența.22
Cel mai evident mijloc de presiune este reprezentat de trupele ruse dislocate în
Transnistria. Cei 2.000 de militari sunt sunt grupați în două categorii: așa-numiții „pacificatori”
sau „trupe de menținere a păcii”, ce și-au început misiunea în 1992 la finele războiului (circa
500 militari) și soldații ruși din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (circa 1500 militari), care au
misiunea de a păzi depozitul de armament de la Cobasna, de pe granița cu Ucraina.23 Trebuie
menționat, de asemenea, că după 2014, Ucraina a blocat accesul pe cale ferată și aeriană
către fâșia separatistă, iar Republica Moldova a interzis dislocarea de trupe ruse prin aeroportul
de la Chișinău, astfel că rotația trupelor se asigură prin recrutarea localnicilor din Transnistria
care au cetățenie rusă.24 La sfârșitul lunii ianuarie 2023, autoritățile de la Tiraspol au anunțat
mobilizarea bărbaților cu vârsta de până la 55 de ani în așa-numitul contingent de menținere a
păcii.25 Acestora li s-a oferit hrană, îmbrăcăminte și o remunerație de la 2800 de ruble
transnistrene (175 USD). Transnistria deține și propriile sale forțe armate, numărul exact variind
19
Andrew Gardner. „Rusia va anexa Transnistria?”. Politico, disponibil la:
https://www.politico.eu/article/russia-to-annex-transnistria/
20
„Rezultatele referendumului privind independența Republicii Moldovenești Nistrene din 17 septembrie 2006”,
Comisia Electorală Centrală din Transnistria, disponibil la:
https://www.cikpmr.com/o-vyborakh-i-referendumakh/informatsiya-referendumakh/rezultaty-referenduma-o-nezavisim
osti-pridnestrovskoj-moldavskoj-respubliki-17-sentyabrya-2006-goda.html
21
„Pseudo-referendumuri în teritoriile ocupate”, Novynarnya Nestor, disponibil la:
https://novynarnia.com/2022/09/23/psevdoreferendumy-na-okupovanyh-terytoriyah-propagandysty-vzhe-namalyuvaly
-rezultaty-yaki-naslidky/
22
Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 03 martie 2022, Președinția
Republicii Moldova, disponibil la:
https://presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedinta-maia-sandu-a-semnat-cererea-de-aderare-a-republicii-mo
ldova-la-uniunea-europeana
23
Mădălin Necșuțu, „Ce trupe și armament există în Transnistria”, G4 Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/analiza-ce-trupe-si-armament-exista-in-transnistria-fortele-interne-numara-circa-5-000-de-mili
tari-iar-rusia-are-peste-1-600-de-trupe-stationate-ilegal-pentru-a-pazi-uriasele-depozite-de-munitii-din.html
24
„Republica Moldova şi Ucraina au îngrădit accesul militarilor ruşi în Transnistria – presă”. Economica.net, disponibil
la:
https://www.economica.net/republica-moldova-si-ucraina-au-ingradit-accesul-militarilor-rusi-in-transnistria-presa_101
433.html
25
„Tiraspolul anunță mobilizarea „în contingentul de pacificatori” a bărbaților până la 55 de ani; Taxa - de la 2800 de
ruble”, Jurnal.md, disponibil la:
https://www.jurnal.md/ro/news/0659e7ca2e4b18cb/tiraspolul-anunta-mobilizarea-in-contingentul-de-pacificatori-a-bar
batilor-pana-la-55-de-ani-taxa-de-la-2800-de-ruble.html
5
între 4000 și 7500 de soldați (plus 15.000 de voluntari), la care se adaugă membri ai altor
structuri de forță (ministerul de interne, KGB local).26 Staționarea a trupelor ruse în Transnistria
reprezintă un motiv de presiune asupra Chișinăului, care a cerut repetat retragerea trupelor ruse
care staționează ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului, solicitare ignorată de Rusia.27
Fig 1. Trupe ruse în regiunea transnistreană.

Sursă: Radio Free Europe România
O sursă de tensiune importantă în relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă este

depozitul militar de la Cobasna, păzit de trupe ruse, unde se află circa 20.000 de tone de
muniție ce au aparținut unităților sovietice dislocate în RDG și Cehoslovacia.28 Depozitul este
situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina și este considerat un pericol major pentru
securitatea regională, din cauza munițiilor învechite și stării lor precare. Ultima inspecție a
OSCE29 a avut loc în 2006, iar membrii comisiei nu au avut acces în toate depozitele, astfel
încât nu este cunoscută nici cantitatea exactă de muniție, nici starea ei. Potrivit misiunii OSCE
în Republica Moldova, din totalul de 42 de mii de tone de muniții, din 2001 până în 2003 au fost
26
Ana Maria Touma, „Transnistria forțează tinerii să intre în armată, potrivit unui raport moldovean”, Balkan Insight,
disponibil la:
https://balkaninsight.com/2017/07/14/moldova-rights-group-warns-of-separatist-military-recruiting-07-13-2017/
27
„Ministrul de externe al Republicii Moldova a cerut, la Consiliul OSCE, retragerea trupelor ruse din Transnistria”, G4
Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/ministrul-de-externe-al-republicii-moldova-a-cerut-la-consiliul-osce-retragerea-trupelor-ruse-di
n-transnistria.html
28
Simion Ciochină, Robert Schwartz, „Moștenirea explozivă”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/en/transnistrias-explosive-inheritance-from-the-soviet-era/a-18886862
29
Aliona Ciurcă. „Cobasna, cel mai mare depozit militar din Europa de Est, teren interzis pentru R. Moldova”, Ziarul
de Gardă, disponibil la:
https://www.zdg.md/video/video-cobasna-cel-mai-mare-depozit-militar-din-europa-de-est-teren-interzis-pentru-r-mold
ova%EF%BF%BC/
6
evacuate în Rusia aproximativ o jumătate din cantitate, însă acest proces a fost stopat de Rusia
în 2004.30
Transnistria este, totodată, și o platformă pentru propaganda rusă în regiune, dar și

pentru activități de război electronic. Centrul de Radio Transnistrean din Maiak, aflat la
aproximativ 22 de kilometri de granița cu Ucraina, a fost construit în perioada sovietică pentru
transmiterea de emisiuni în limba rusă în străinătate și avea o rază de acoperire până în SUA și
Cuba. În anul 2007, compania rusă „Rețeaua Rusă de Televiziune și Radiodifuziune” (RTRS) a
devenit proprietar, deși autoritățile de la Chișinău au considerat drept ilegală orice privatizare
organizată de autoritățile separatiste de la Tiraspol.31 De la Maiak se transmiteau posturile de
radio rusești „Vesti FM" și „Radio Rusia”, instrumente ale propagandei ruse în Republica
Moldova și Ucraina, după începerea războiului în februarie 2022.32
La 26 aprilie 2022, autoritățile din Transnistria au declarat că în urma unui atac cu drone
au fost aruncate în aer două dintre cele mai puternice turnuri ale complexului de transmisiuni
de la Maiak.33 Atacurile nu au fost revendicate, Tiraspolul acuzând Ucraina de acest atac,34 în
timp ce Chișinăul a declarat că în spatele atacurilor s-ar afla „forțele pro-război din
Transnistria”.35 Incidentul de la Maiak a urmat după ce, cu o zi înainte, pe 25 aprilie, persoane
neidentificate au tras în plină zi cu un lansator de grenade asupra sediului Ministerului
Securității Naționale din Tiraspol, nu s-au înregistrat victime.36
Atenția acordată de Rusia pentru complexul de transmisiuni din Transnistria trebuie
privită și din perspectiva unei platforme de război electronic. În 2011, un înalt oficial de la
Tiraspol a evocat „centrul de radiolocații Maiak” drept una dintre capabilitățile ce pot fi puse la
dispoziție Federației Ruse ca parte a unor „acțiuni simetrice de răspuns” la instalarea de către
SUA în România a unor elemente ale scutului anti-rachetă din Europa.37 Liderul transnistrean de
la acel moment, Igor Smirnov, a afirmat că Transnistria nu se va opune dacă Rusia, ca răspuns
30
„Depozitul cu armament de la COBASNA: la dispoziția GOTR și a formațiunilor paramilitare transnistrene”,
Zonadesecuritate.md, disponibil la:
https://zonadesecuritate.md/dex-depozitul-cu-armament-de-la-cobasna-la-dispozitia-si-folosinta-gotr-si-formatiunilor-p
aramilitare-transnistrene/
31
Vladimir Solovyov, „Plasele rusești aruncate în râul Nistru”, Kommersant, disponibil la:
https://www.kommersant.ru/doc/809732
32
„Posturile de radio rusești continuă să emită prin intermediul emițătoarelor MW în Transnistria”, Obob.tv, disponibil
la: https://obob.tv/sobytiya/rossiyskie-radiostancii-prodolzhayut/.
33
„Explozii în localitatea Maiac”, [așa-zisul] Minister al Afacerilor Interne al Republicii Moldovenești Nistreane,
disponibil la: https://mvdpmr.org/kriminalnie-novosti/37731-vzryvy-v-posjolke-mayak.html.
34
„Tentativă de atac terorist în localitatea Maiac”, așa-zisul Minister al Afacerilor Interne al Republicii Moldovenești
Nistreane, disponibil la:
https://mvdpmr.org/kriminalnie-novosti/37772-popytka-terakta-v-posjolke-mayak.html,
35
Vitalie Călugăreanu, „Maia Sandu: Exploziile au fost provocate de forțe pro-război din interiorul regiunii
transnistrene”, Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/maia-sandu-exploziile-au-fost-provocate-de-for%C8%9Be-pro-r%C4%83zboi-din-interiorul-reg
iunii-transnistrene/a-61600135, accesat la data de 03.02.2022.
36
Valentin Vidu, „Atac cu lansatorul de grenade la sediul ”ministerului securităţii publice” din Tiraspol, în Transnistria;
poliţia separatistă prorusă anunţă că nimeni nu a fost rănit”, News.ro, disponibil la:
https://www.news.ro/externe/atac-cu-lansatorul-de-grenade-la-sediul-ministerului-securitatii-publice-din-tiraspol-in-tra
nsnistria-politia-separatista-prorusa-anunta-ca-nimeni-nu-a-fost-ranit-video-1922401925002022042020685459.
37
„Ministrul de externe al PMR a comentat, într-un interviu acordat agenției de presă REGNUM, declarația
președintelui rus Dmitri Medvedev privind planurile SUA de a amplasa un sistem de apărare antirachetă în Europa”,
[așa-zisul] Minister al Afacerilor Externe al Republicii Moldovenești Nistreane, disponibil la:
https://mid.gospmr.org/en/node/1122.
7
la instalarea de rachete americane în România, va dori să instaleze pe teritoriul său rachete
Iskander.38
Fig 2. Turnurile de transmisie radio de la Maiak după atac. Aprilie 2022.

Sursă: MVD Transnistria
Un alt incident important de la începutul invaziei a avut loc pe data de 4 martie 2022,
când podul feroviar de peste râul Cuciurgan, care despărțea localitatea ucraineană Pavlivka de
cea moldovenească Pervomaisc, a fost aruncat în aer de către forțele ucrainene pentru a
preveni un atac asupra Odesei din Transnistria.39 La debutul agresiunii ruse asupra Ucrainei,
Transnistria ar fi putut reprezenta un element important al unui atac combinat asupra Odesei.40
Ucraina menține la granița cu Transnistria trupe importante care au rolul de a descuraja

un eventual atac rus41 și care pot să intre în Transnistria și să anihileze forțele ruse de acolo,
dacă situația din teren le-ar permite acest fapt. Trebuie avut în vedere că nici contingentul rus,
38
Ibidem.
39
Florin Marinescu, „Podul feroviar care leagă Transnistria de Ucraina a fost aruncat în aer, pentru a preveni o
invazie din teritoriul separatist pro-rus”, G4 Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/video-podul-feroviar-care-leaga-transnistria-de-ucraina-a-fost-aruncat-in-aer-pentru-a-preveni
-o-invazie-din-teritoriul-separatist-pro-rus.html
40
Dorin Oancea, „Ucraina este îngrijorată de situația din Transnistria. Autoritățile de la Kiev denunță provocările din
regiunea pro-rusă a Moldovei”, Mediafax, disponibil la:
https://www.mediafax.ro/externe/ucraina-este-ingrijorata-de-situatia-din-transnistria-autoritatile-de-la-kiev-denunta-pro
vocarile-din-regiunea-pro-rusa-a-moldovei-20780436
41
„Ucraina întărește graniţa cu regiunea separatistă Transnistria, după ultimele incidente”, Digi24, disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ucraina-intareste-granita-cu-regiunea-separatista-transnistria-dupa-ultimele-incident
e-1920667
8
nici trupele transnistrene nu au un armament modern în dotare,42 după 2014 fiind imposibil ca
Rusia să mai poată asigura transferul pe cale ferată, prin Ucraina, a tehnicii militare.
Transnistria este și un instrument al presiunii energetice, pe care Rusia o exercită asupra

Republicii Moldova. În perioada sovietică a fost construită aici centrala de la Cuciurgan, cu 12
turbine, ce livra atunci energie electrică în sudul Ucrainei, în Moldova și în România. Deși are
utilaje vechi și este energofagă, având un randament de doar 30%,43 energia electrică are
prețuri avantajoase pentru Transnistria și Republica Moldova, deoarece folosește gazul venit
din Rusia, pe care Transnistria nu îl plătește. După invazia rusă în Ucraina, compania rusă
GAZPROM a început să reducă livrările de gaze către Republica Moldova, în octombrie 2022
acestea fiind diminuate cu cu 30%,44 iar în noiembrie cu 56.5%.45 Măsura a afectat însă ambele
maluri ale Nistrului, pentru că din cauza acestor livrărilor mai mici de gaz a fost redusă
activitatea industrială a Transnistriei în mod semnificativ. Unul dintre cei mai mari angajatori din
Transnistria, dar și unul dintre cei mai mari contributori la bugetul autoproclamatei Republici
Transnistrene este combinatul siderurgic de la Rîbnița. Acesta produce cantități însemnate de
oțel la prețuri de dumping, vândut mai ales pe piața UE, tot ca urmare a folosirii de gaz gratis și
de electricitate ieftină.46
La 20 octombrie 2022, Tiraspolul a anunțat că Centrala de la Cuciurgan a redus livrările

de energie electrică către malul drept al Nistrului de la 70% la 27%.47 Situația livrărilor de
energie către Republica Moldova s-a înrăutățit și mai mult, atunci când, ca urmare a
bombardamentelor asupra infrastructurii energetice ucrainene, Kievul a trebuit să întrerupă
exportul de energie electrică, inclusiv pentru Republica Moldova.48 Chișinăul a reușit să
depășească relativ repede blocada, importând energie masiv din România, în mare parte la
prețuri subvenționate de statul român. România a ajutat Republica Moldova nu doar cu
42
Madalin Necsutu, „Moldova își apără acțiunea, blocând rotația trupelor rusești în Transnistria”, Balkan Insight,
disponibil la:
https://balkaninsight.com/2022/07/22/moldova-defends-action-blocking-russian-troop-rotation-in-transnistria/
43
„ANRE: Energia electrică livrată de Centrala de la Cuciucgan nu poate să coste 1,8 cenți SUA”. Monitorul Fiscal,
disponibil la:
https://monitorul.fisc.md/mic/anre_energia_electrica_livrata_de_centrala_de_la_cuciucgan_nu_poate_sa_coste_18_c
enti_sua.html/#:~:text=Noi%20am%20efectuat%20un%20calcul,3%20kWh%20de%20energie%20electric%C4%83.
44
Eugen Urușciuc, „Gazprom reduce livrările în Moldova cu 30%, de la 1 octombrie | Chișinăul va acoperi diferența
din rezerve sau achiziții noi”, Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/gazprom-reduce-livr%C4%83rile-%C3%AEn-moldova-cu-30-de-la-1-octombrie-chi
%C8%99in%C4%83ul-va-acoperi-diferen%C8%9Ba-din-rezerve-sau-achizi%C8%9Bii-noi/32060579.html
45
Adrian Tudor. „Gazprom reduce cu 56,5% livrările de gaz către Republica Moldova”. G4 Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/gazprom-reduce-cu-565-livrarile-de-gaz-catre-republica-moldova-in-plus-gazprom-a-acuzat-u
craina-ca-ar-fura-din-gazul-destinat-republicii-moldova-lucru-negat-de-kiev.html
46
Informații din cadrul discuțiilor avute de experți ai New Strategy Center cu ocazia vizitei de informare din Republica
Moldova, ianuarie 2023.
47
„Centrala de la Cuciurgan va reduce de la 70% la 27% livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului.
Krasnoselski susține că în noiembrie „pachetul energetic pentru Moldova ar putea fi de maxim 23%”, Ziarul de Gardă,
disponibil la:
https://www.zdg.md/stiri/stiri-economice/centrala-de-la-cuciurgan-va-reduce-de-la-70-la-27-livrarile-de-energie-electri
ca-catre-malul-drept-al-nistrului-krasnoselski-sustine-ca-in-noiembrie-pachetul-energetic-pentru-moldova-ar-pute/
48
„Loviturile rusești în Ucraina au întrerupt livrările de curent electric către R. Moldova”. Radio Europa Liberă
Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/loviturile-ruse%C8%99ti-%C3%AEn-ucraina-au-%C3%AEntrerupt-livr%C4%83rile
-de-curent-electric-c%C4%83tre-r-moldova/32075051.html
9
energie,49 ci și cu gaz,50 păcură, lemne de foc,51 fonduri,52 care, alături de ajutorul financiar al
UE pentru importul de gaz și subvenționarea pentru categoriile defavorizate,53 au făcut ca
Guvernul de la Chișinău să reziste șantajului energetic al Rusiei. Având ajutorul asigurat din
România, Chișinăul a putut să negocieze altfel cu Tiraspolul problema livrării de energie la
prețuri mai accesibile.
În luna decembrie, părțile au convenit ca Transnistria să primească de la Chișinău tot

gazul livrat de Rusia, iar Transnistria să livreze în schimb energie electrică de la centrala
Cuciurgan la un preț mai mic.54 Conform experților de la Chișinău, această cooperare este
convenabilă pentru ambele părți, deoarece Transnistria poate să își susțină economia prin
fondurile primite de la Chișinău în contul energiei electrice livrate și prin accesul la mai mult
gaz, iar Chișinăul primește energie electrică la un preț mai mic decât cel de pe piața
europeană. Un alt obiectiv avut în vedere de oficialii de la Chișinău a fost cel al evitării unui
colaps economic în Transnistria, ce ar genera probleme sociale și plecări în masă în Republica
Moldova.55 Din cauza războiului, Rusia nu își mai poate îndeplini toate angajamentele asumate
anterior față de regiunea separatistă, existând întârzieri la pensiile locuitorilor din Transnistria
care au cetățenie rusă,56 (Rusia acoperă în jur de 20% din pensiile din Transnistria)57 sau la
construcția de facilități sociale și culturale (școli, grădinițe, spitale etc.)58 Această situație ar
pune o presiune și mai mare asupra Republicii Moldova, în condițiile în care trebuie să
gestioneze prezența a peste 80.000 de refugiați ucraineni și multiple aspecte sociale generate
49
Robert Lupițu, „Fără precedent: România asigură astăzi 90% din necesarul de energie electrică al Republicii
Moldova”, Calea Europeană, disponibil la:
https://www.caleaeuropeana.ro/fara-precedent-romania-asigura-astazi-90-din-necesarul-de-energie-electrica-al-repub
licii-moldova/
50
Robert Lupițu, „Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta
Iași-Ungheni”. Calea Europeană, disponibil la:
https://www.caleaeuropeana.ro/premiera-romania-a-inceput-exportul-de-gaze-catre-republica-moldova-prin-conducta-
iasi-ungheni/
51
„Maia Sandu: În Republica Moldova a ajuns primul lot de lemne din România, de peste 2.000 de metri steri, care
vor ajunge în curând la cetăţeni”. G4Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/maia-sandu-in-republica-moldova-a-ajuns-primul-lot-de-lemne-din-romania-de-peste-2-000-d
e-metri-steri-care-vor-ajunge-in-curand-la-cetateni.html
52
„Proiecte transfrontaliere de peste 70 milioane euro, finanțate prin Programul România - Rep. Moldova”. Euractiv
https://www.euractiv.ro/euractiv-moldova/proiecte-transfrontaliere-de-peste-70-milioane-euro-finantate-prin-programul
-romania-rep.-moldova-31550
53
„UE ajută Republica Moldova să facă față crizei gazelor", Comisia Europeană, disponibil la:
https://neighbourhood-enlargement.ec.europa.eu/news/eu-helps-republic-moldova-face-gas-crisis-2021-12-15_en
54
Eugen Urușciuc, „Chișinău și Tiraspol, despre efectele semnării contractului cu MGRES”, Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/chi%C8%99in%C4%83u-%C8%99i-tiraspol-despre-efectele-semn%C4%83rii-cont
ractului-cu-mgres/32161100.html
55
56
„Pensiile plătite de Rusia în regiunea transnistreană, în mare întârziere. Krasnoselskii: „Nu depinde de serviciile
părții transnitrene””. Replicamedia.md, disponibil la:
https://replicamedia.md/ro/article/L1ndP8Jqw/pensiile-platite-de-rusia-in-regiunea-transnistreana-in-mare-intarziere-kr
asnoselskii-nu-depinde-de-serviciile-partii-transnitrene.html
57
„Tiraspolul are motive întemeiate să nu se implice în războiul ucrainean: o sursă importantă de importuri și
exporturi, iar Krasnoselski, Ignatiev și Gușan au pașapoarte ucrainene”, Zonadesecuritate.md, disponibil la:
https://zonadesecuritate.md/у-тирасполя-есть-веские-причины-не-ввя/
58
„„Republica Sheriff” -21. Kremlinul își schimbă miza în Transnistria” Ava.md, disponibil la:
https://ava.md/2020/08/25/respublika-sherif-21-kreml-menyaet-stavki/
10
de inflație și creșterea galopantă a prețurilor la energie.59 Există însă alte voci, mai ales din
partea opoziției politice pro-occidentale,60 care spun că Republica Moldova ar trebui să
condiționeze acest ajutor de unele concesii din partea Tiraspolului, cum ar fi eliberarea
deținuților politici sau stoparea politicilor agresive împotriva școlilor cu predare în limba
română.61
Dependența Transnistriei față de Republica Moldova crește și datorită faptului că în

prezent toate operațiunile de export/import se realizează doar prin Republica Moldova.
Chișinăul are astfel posibilitatea să urmărească activitățile comerciale, dar și fluxul financiar, în
condițiile în care granița dintre Ucraina și Transnistria este închisă. Acest fapt a diminuat
aproape total contrabanda, care era o sursă importantă de venituri ilicite pentru Transnistria. Un
alt efect al schimbării atitudinii Ucrainei în raport cu Transnistria a fost cel al numărului mare de
solicitări pentru așa-zise „numere neutre”, care dau posibilitatea șoferilor din regiunea
separatistă să circule cu mașina în afara teritoriului transnistrean. Solicitările pentru asemenea
numere nu au cunoscut o cerere foarte mare, existând mai multe amânări din partea Chișinăului
pentru un termen limită de punere în aplicare a unei asemenea măsuri, însă lucrurile s-au
precipitat în momentul în care Ucraina a anunțat că de la 1 octombrie 2021 nu mai permite
accesul pe teritoriul său al mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene.62
Actualul regim de la Chișinău încearcă să aplice politica „bățului și morcovului” față de

Tiraspol și consideră că a identificat o fracțiune mai pragmatică, dispusă la discuții. Folosind
mai ales pârghiile economice, Chișinăul trebuie să negocieze cu cele două tabere, una
pragmatică, cu care se poate negocia și obține pe viitor o înțelegere, adică cea controlată de
Victor Gușan, patronul Companiei Sheriff Tiraspol (avându-l ca exponent pe actualul lider
transnistrean Vadim Krasnoselski), cealaltă, indezirabilă, controlată de structurile de forță în
directă legătură cu serviciile secrete ruse (în frunte cu așa-zisul ministru de externe Vitali
Ignatiev).
Compania Sheriff Tiraspol a fost fondată de Victor Gușan și Ilia Kazmalî, doi foști ofițeri
KGB, reușind să-și asigure monopolul asupra majorității domeniilor de activitate economică din
Transnistria.63 Odată cu creșterea puterii ei economice, compania s-a infiltrat treptat în viața
politică a Transnistriei, ajungând să controleze mulți politicieni. Cea mai clară victorie pentru
oligarhii aflați în fruntea companiei a fost alegerea în 2016 a actualului așa-zis președinte al
Transnistriei, Vadim Krasnoselski, ce l-a învins pe candidatul preferat de Kremlin, Evgeny
Shevchuk. În 2020, partidul controlat de companie, numit Obnovlenie (Înnoire), a câștigat
59
Simion Ciochină, „Cum va rezista Republica Moldova iernii energetice”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/cum-va-rezista-republica-moldova-iernii-energetice/a-63813584
60
„Igor Munteanu: E necesară destrămarea regimului separatist prin sugrumare economică”, IPN, disponibil la:
https://www.ipn.md/ro/igor-munteanu-e-necesara-destramarea-regimului-separatist-prin-sugrumare-7965_1093277.ht
ml
61
62
Lina Grâu, „Îmbulzeală online la schimbarea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene”, Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/placute-neutre-moldova-ucraina-programare-online/31508290.html
63
Mădălin Necșuțu, „Transnistria: Omul șerifului se menține la putere cu binecuvântarea Moscovei". Veridica.ro,
disponibil la:
https://www.veridica.ro/en/editorials/transnistria-sheriffs-man-holds-on-to-power-with-moscows-blessing
11
majoritatea parlamentară.64 Comerțul exterior și, în special, exporturile regiunii transnistrene
sunt reorientate în principal spre țările UE, Ucraina și Republica Moldova.65 Principalele active
ale holdingului Sheriff Tiraspol, în afară de Transnistria, nu se află în Rusia, ci în Ucraina,66 de
aici și deschiderea mai mare față de Europa. În realitate, toți cei care contează cu adevărat în
Transnistria au legătură cu serviciile ruse, iar acea deschidere spre Occident a forțelor Sheriff
este pur mercantilă. În aprilie 2022, presa de Chișinău a publicat o listă cu oameni influenți de
la Tiraspol (membri ai guvernului separatist, politicieni, generali cu atribuții în serviciile secrete,
lideri sindicali, jurnaliști), informațiile fiind primite de la un așa-zis grup de „ofițeri patrioți
transnistreni”‚ care nu doreau ca regiunea separatistă să fie atrasă într-un război împotriva
Ucrainei și care au dorit să arate influența mare a serviciului de informații al armatei ruse -
GRU.67
Trebuie să înțelegem că în ciuda retoricii de multe ori aparent conflictuale, liderii de la

Chișinău și Tiraspol au avut în 30 de ani multe interese economice comune, profitând de gazul
ieftin rusesc, contrabanda prin Ucraina, exportul la preț de dumping al oțelului de la combinatul
de la Rîbnița din Transnistria. Cleptocrația de pe ambele maluri ale Nistrului a construit în timp
un mod eficient de cooperare, ale căror rădăcini transced partidele și guvernele. Mai departe
geografic de Moscova, clamându-și loialitatea în declarații și bucurându-se de gazul gratis al
rușilor, liderii de la Tiraspol au făcut bani buni împreună cu politicieni de la Chișinău, au finanțat
campanii electorale, au profitat din plin de statutul de „zonă gri”. Războiul le-a afectat celor de
la Tiraspol, oamenilor de afaceri, politicienilor și membrilor ai structurilor de forță, confortul și
predictibilitatea relației cu Rusia și Republica Moldova, pentru că acum Ucraina devine un
jucător major și, mai ales, ostil. Chiar dacă Chișinăul va fi dispus la concesii, Kievul nu va dori
în apropierea sa o zonă unde Moscova să joace un rol important.
Începând din 2005, negocierile pentru soluționarea conflictului transnistrean au avut loc
în formatul 5+2 (Republica Moldova și separatiștii din Transnistria, ca mediatori Rusia, Ucraina,
OSCE, la care se adăugau ca observatori Uniunea Europeană și SUA). Negocierile nu au avut
rezultate remarcabile, acestea fiind momentan blocat ca urmare a invaziei Ucrainei de către
Rusia. În acest moment, sunt puțini cei care la Chișinău creditează cu șanse reluarea formatului
5+2 de negociere, fiind foarte puțin probabil ca Rusia și Ucraina să poată să se mai așeze la
aceeași masă și să-și exercite rolul de mediatori în conflictul transnistrean.68
64
„Transnistria separatistă se află în totalitate sub controlul Sheriff în timp ce partidul Obnovlenie mătură consiliul în
alegerile parlamentare”. Intellinews, disponibil la:
https://www.intellinews.com/breakaway-transnistria-fully-under-sheriff-s-control-as-obnovlenie-party-sweeps-board-in-
parliament-election-198054/
65
„Raport Anual EUBAM 2021”, disponibil la:
https://eubam.org/wp-content/uploads/2022/04/EUBAM-Annual-Report-2021.pdf
66
„„BILET” UCRAINEAN ÎN EUROPA PENTRU ȘEFII „ZONEI” RUSEȘTI”. Rise Moldova, disponibil la:
https://www.rise.md/articol/bilet-ucrainean-in-europa-pentru-sefii-zonei-rusesti/
67
„Lista spionilor ruși din Transnistria, publicată de presa din Moldova, care o atribuie unui grup de agenți din
serviciile de securitate de la Tiraspol.”. G4 Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/lista-spionilor-rusi-din-transnistria-publicata-de-presa-din-moldova-care-o-atribuie-unui-grup-d
e-agenti-din-serviciile-de-securitate-de-la-tiraspol-fortele-distructive-ale-protejatilor-ru.html
68
Simion Ciochină, „Oleg Serebrian: Problema transnistreană depinde foarte mult de cum va evolua războiul din
Ucraina”, Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/oleg-serebrian-problema-transnistrean%C4%83-depinde-foarte-mult-de-cum-va-evolua-r%C4
%83zboiul-din-ucraina/a-61235453
12
Este evident că viitoarele negocieri privind relația dintre Tiraspol și Chișinău depind de
rezultatul războiului dintre Rusia și Ucraina. Republica Moldova dorește o soluționare pe cale
pașnică a conflictului, de aceea este puțin probabil să accepte ca Ucraina să anihileze pe calea
armelor prezența militară rusă în Transnistria.69 Totodată, este puțin probabil ca Republica
Moldova să dorească ca problema soluționării conflictului transnistrean să se afle pe agenda
viitoarelor negocieri dintre Ucraina și Rusia, indiferent cum și când vor avea loc, pentru că nu
va avea posibilitatea de a influența în vreun fel asemenea tratative.70
În urma demisiei prim-ministrului Natalia Gavrilița și a înlocuirii acesteia cu Dorin

Recean71 este posibil ca dinamica negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol să se schimbe.
Experiența sa de consilier prezidențial pe chestiuni de securitate, dar și rolul asumat în dialogul
cu Tiraspolul în 2022, au făcut să nu existe până acum incidente pe fondul războiului din
Ucraina.72 Premierul Recean va trebui să continue dialogul cu Tiraspolul, având în vedere faptul
că formatul de negociere 5+2 nu mai este unul viabil, iar Moscova încearcă să exploateze orice
vulnerabilitate, fapt ce se observă și din retorica tot mai agresivă a Rusiei cu privire la
Transnistria. În februarie 2023, Kremlinul a anunțat abrogarea unui decret din 2012 ce se
referea la liniile directoare ale politicii externe ruse, în logica escaladării și a războiului rece
dintre Rusia și Occident, această măsură anulând și prevederea prin care Moscova își asuma
obligația „să continue participarea activă la căutarea modalităților de soluționare a problemei
transnistrene bazate pe respectarea suveranității, integrității teritoriale și a statutului neutru al
Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”, decizie ce a adus noi
îngrijorări la Chișinău.73
Ministerului Apărării rus a continuat seria presiunilor anunțând că deține informații
potrivit cărora Ucraina ar urma să invadeze Transnistria, iar imediat Ministerul de Externe de la
Moscova a precizat că un atac asupra Transnistriei și al militarilor ruși dislocați acolo va fi
considerat drept un atac asupra Federației Ruse.74 Ulterior, instituțiile de forță de la Tiraspol au
anunțat că au dejucat în martie 2023 un atentat îndreptat împotriva liderul transnistrean Vadim
Krasnoselski, învinuind serviciile secrete ucrainene. Acestea au negat însă vehement
69
70
Ibid.
71
„Dorin Recean, desemnat premier al R. Moldova de președinta Maia Sandu după demisia guvernului Gavrilița”.
Radio Europa Liberă România, disponibil la:
https://romania.europalibera.org/a/demisie-guvern-gavrilita-moldova/32265304.html
72
„Carp: Dorin Recean se află chiar acum în discuții cu Vadim Krasnoselski, la Varnița”, TV8.md, disponibil la:
https://www.tv8.md/ru/2022/28/04/video-carp-dorin-recean-se-afla-chiar-acum-in-discutii-cu-vadim-krasnoselski-la-var
nita/199223
73
Alexandru Costea „Moldova îi răspunde lui Putin după ce a anulat decretul prin care Rusia recunoștea
suveranitatea Chișinăului în problema Transnistriei”, Digi24, disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova-ii-raspunde-lui-putin-dupa-ce-a-anulat-decretul-prin-care-rusia-recunostea
-suveranitatea-chisinaului-in-problema-transnistriei-2259775
74
„Moscova avertizează SUA, NATO și Ucraina: Un atac asupra Transnistriei va fi considerat un atac împotriva
Federației Ruse”. Jurnal.md, disponibil la:
https://www.jurnal.md/ro/news/aec6562e48c34848/moscova-avertizeaza-sua-nato-si-ucraina-un-atac-asupra-transnis
triei-va-fi-considerat-un-atac-impotriva-federatiei-ruse.html?utm_source=RSS&utm_medium=RSS&utm_campaign=R
SS
13
implicarea, considerând că este o încercare a Moscovei de a tensiona situația, în timp ce
premierul Recean a afirmat tentativa de asasinat nu este confirmată.75
Deși Rusia nu-i recunoaște Transnistriei un statut independent, prin această declarație
își asumă drepturi de protecție similare ca spirit celor existente în tratatele de asistență mutuală
încheiate cu așa-zisele republici independente Donețk și Lugansk înainte de invazia asupra
Ucrainei din februarie 2022. Se deschide, astfel, calea spre o posibilă recunoaștere a
independenței Transnistriei, dar și a unei posibile anexări, așa cum a procedat Moscova cu
regiunile separatiste din Donbas, totul depinzând de contextul militar și realitatea din teren.
Încercările de destabilizare din partea Rusiei sunt evidente și au atras atenția aliaților
occidentali, purtătorul de cuvânt pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, afirmând
că Rusia răspândește dezinformări privind un iminent atac al Ucrainei în Transnistria și susține
proteste pentru a instiga la o insurecție împotriva guvernului de la Chișinău, astfel că situația
determină SUA să intensifice suportul pentru Republica Moldova, manifestat inclusiv prin
schimburi de informații pentru a contracara acțiunile Rusiei.76
La 23 iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au primit din partea Consiliului

European al UE statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană,77 parcursul lor spre
Vest fiind împreună și depinzând de capacitatea Kievului de a rezista invaziei ruse și a
Chișinăului de a-și dovedi reziliența în fața acțiunilor destabilizatoare din partea Kremlinului. În
aceeași zi, așa-zisul ministru de externe al Republicii Transnistrene afirma că „poate că doamna
Sandu își dorește cu adevărat aderarea țării la UE și unirea cu România, dar oamenii din
Transnistria au planuri total diferite”, clamând independența și apropierea de Rusia.78
Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) Găgăuzia este o parte componentă a Republicii

Moldova, situată în sudul țării, cu o suprafață de 1.848 de km2, care are în componență trei
raioane, Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, centrul administrativ fiind municipiul Comrat.79
Găgăuzia este un teritoriu autonom în granițele Republicii Moldova, cu un statut juridic special,
75
Alina Cotoros „Recean, despre presupusa tentativă de asasinare a liderului de la Tiraspol: Nu avem o confirmare”,
Adevărul.ro, disponibil la:
https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/recean-posibila-tentativa-asasinare-lider-tiraspol-2248729.html
76
Ion Gaidău „Casa Albă: Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova pentru a instala un guvern pro-rus
la Chișinău”, Adevarul.ro, disponibil la:
https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/casa-alba-moscova-incearca-sa-destabilizeze-2249138.html
77
Vitalie Călugăreanu. „Moldovenii, în așteptarea deciziei istorice a Consiliului European”. Deutsche Welle Moldova,
disponibil la:
https://www.dw.com/ro/moldovenii-în-așteptarea-deciziei-istorice-a-consiliului-european/a-62238396
78
Mircea Olteanu, „Tiraspolul susține că Republica Moldova și Transnistria au valori și identități diferite, aproape
imposibil de reconciliat”. Umbrela Strategică, disponibil la:
https://umbrela-strategica.ro/tiraspolul-sustine-republica-moldova-si-transnistria-au-valori-si-identitati-diferite-aproape-
imposibil-de-reconciliat/
79
„Statutul Juridic”, Găgăuzia.md, disponibil la:
https://www.gagauzia.md/ro/ato-gagauziya/simvolika.html
14
având o lege fundamentală proprie similară unei constituții (Regulamentul), cu un parlament
local (Adunarea Populară) și un guvern local (Comitetul Executiv). Liderul Găgăuziei este
Guvernatorul sau Bașkanul, căruia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale
Găgăuziei și reprezintă Găgăuzia pe teritoriul Republicii Moldova și la nivel internațional.80
Pe teritoriul Găgăuziei locuiesc 134.535 de cetățeni, dintre care 112.387 se declară a fi

găgăuzi, 6.564 bulgari, 6.292 moldoveni, 4.344 ruși, 3.317 ucraineni, 57 de români iar restul
sunt de etnie romă sau alte etnii.81 Deși Găgăuzia are trei limbi oficiale (găgăuză,
moldovenească și rusă), rusa reprezintă lingua franca, fiind folosită pentru comunicarea
cotidiană, în sistemul educațional, în administrație, justiție și în mass-media.82 Găgăuzii vorbesc
o limbă înrudită cu turca, având însă religia creștin ortodoxă. Când Imperiul Otoman a accelerat
represiunile în Bulgaria, locul în care locuiau inițial găgăuzii, mulți au început să se stabilească
în Basarabia sub protecția Imperiului Țarist, în secolul XIX. Din acest motiv, memoria istorică83 și
afinitățile pro ruse ale găgăuzilor rămân și astăzi, prin conservarea acestei imagini a Rusiei
protectoare. În timpul regimului sovietic, găgăuzii au fost din nou supuși rusificării,84 ei
devenind susținători ai cauzei sovietice. În martie 1991, găgăuzii au votat în unanimitate să
rămână parte a URSS și au susținut puciul de la Moscova din august 1991 al conservatorilor
anti-Gorbaciov.85
80
„Regulamentul Găgăuziei”, Direcția Generală a Relațiilor Externe UTA Găgăuzia, disponibil la:
http://gder.md/md/index.php?do=static&page=pravovaya-baza-ulozhenie-ob-osobom-pravovom-statuse-ato-gagauziy
a
81
„Găgăuzia”, Recensământul populației și al locuințelor 2014, disponibil la:
https://recensamant.statistica.md/ro/dissemination/person/3724f1b309d02b7f475f69eba8107ae0
82
„Informații Generale”, Găgăuzia.md, disponibil la:
https://www.gagauzia.md/ro/turizm/obshhaya-informacziya.html
83
Gagauz adamlıс. Cum Moldova a devenit casă comună pentru diferite popoare. Partea a doua, Newsmaker,
disponibil la:
https://newsmaker.md/rus/novosti/gagauz-adamlyk-kak-moldova-stala-obshchim-domom-dlya-raznyh-narodov-chast-
vtoraya-38495/
84
„Găgăuzia: Un alt obstacol în calea Moldovei spre Europa?”, CIPE.org, disponibil la:
https://www.cipe.org/blog/2016/02/04/gagauzia-another-obstacle-on-moldovas-path-to-europe/
85
„CINE SUNT GĂGĂUZII / Rătăciți prin istorie”. Timpul.md, disponibil la:
https://timpul.md/articol/cine-sunt-gagauzii-rataciti-prin-istorie-30276.html
15
Fig 3. Poziționarea geografică a Găgăuziei.
Sursă: Pinterest
Pe fondul tensiunilor dintre Chișinău și Tiraspol a început să crească și în regiunea

locuită de găgăuzi curentul favorabil declarării independenței, fapt încurajat de Moscova. În
decembrie 1990, mișcarea separatistă Gagauz Halkî a proclamat Republica Găgăuzia în
raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.86 Spre deosebire de Transnistria, conflictul armat
a fost evitat, iar după negocieri intense autonomia Găgăuziei a fost recunoscută de către
Republica Moldova. La 23 decembrie 1994, Parlamentul de la Chişinău a votat Legea pentru
Statutul Special al Găgăuziei, transformând regiunea într-un teritoriu național autonom, parte a
Republicii Moldova.87
La sud de Găgăuzia, în Ucraina, există o regiune cu o importantă populație găgăuză,

regiunea Bugeac. Având o mare diversitate etnică, însumând ruși, bulgari, ucraineni, găgăuzi și
români,88 Bugeac a fost terenul unde Moscova a încercat să creeze în 2014-2015 o mișcare
separatistă ce urmărea constituirea unei entități independente de Kiev, asemănătoare celor
create în Donbas.89
86
„Gagauzia si Transnistria, cele doua vulnerabilitati de pe teritoriul Republicii Moldova. Cum isi activeaza Rusia
focarele de instabilitate din tarile ex-sovietice”, Hotnews.ro, disponibil la:
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-16848282-gagauzia-transnistria-cele-doua-vulnerabilitati-teritoriul-republicii-mold
ova-cum-isi-activeaza-rusia-focarele-instabilitate-din-tarile-sovietice.htm
87
„CINE SUNT GĂGĂUZII / Rătăciți prin istorie”. Timpul.md, disponibil la:
https://timpul.md/articol/cine-sunt-gagauzii-rataciti-prin-istorie-30276.html
88
„Despre Bugeac şi Insula Şerpilor”, Rumaniamilitary.ro, disponibil la:
https://www.rumaniamilitary.ro/despre-bugeac-si-insula-serpilor
89
John Haines, „O ceartă într-o țară îndepărtată": Ascensiunea unei republici populare Bugeac?”, Foreign Policy
Research Institute, disponibil la:
https://www.fpri.org/article/2015/04/a-quarrel-in-a-far-away-country-the-rise-of-a-budzhak-peoples-rep
ublic/#_ftn4
16
Rusia menține o influență puternică asupra Găgăuziei, ce nu s-a erodat după începerea
agresiunii împotriva Ucrainei. Un sondaj de opinie efectuat în luna ianuarie 2023 arată că
locuitorii din Găgăuzia au o atitudine favorabilă față de Rusia de 93,8% și față de Putin de
82,4%. 66,5% au o atitudine neutră față de războiul din Ucraina, 26,4% se pronunță în
favoarea Rusiei și doar 2,7% susțin Ucraina.90
Găgăuzia s-a declarat de mai multe ori împotriva apropierii Chișinăului de UE, fiind
relevant momentul în care Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014, iar
în Găgăuzia a fost organizat un referendum ilegal, unde 99% au votat pentru independența
Găgăuziei, 98% au votat ca Republica Moldova să adere la Uniunea Vamala
Rusia-Belarus-Kazahstan și numai 2% au susținut decizia de parteneriat cu UE.91 Una dintre
temele predilecte ale propagandei ruse în Găgăuzia a fost cea a „pericolului unirii cu România”,
fapt ce a determinat politicienii locali să insereze în principala lege a Găgăuziei o prevedere
care să le permită dreptul la autodeterminare în cazul „schimbării statutului de stat independent
al Republicii Moldova".92 Rămâne de văzut ce se va întâmpla în cazul în care Republica
Moldova se va integra peste ani în Uniunea Europeană și dacă Găgăuzia va apela la acest
drept de secesiune. Fiindcă vorbim de un proces îndelungat, este de așteptat ca percepția față
de UE să se îmbunătățească în Găgăuzia, așa cum se întâmplă cu atitudinea față de România,
care încet, dar sigur, se modifică în bine, în ciuda propagandei ruse, 23,7% dintre găgăuzi
având în ianuarie 2023 o atitudine favorabilă față de România. Acest fapt se datorează creșterii
numărului de copii care învață în limba română, atitudinii echilibrate a României, care a alocat
direct fonduri pentru investiții în infrastructura școlară, și mai ales a atractivității economice a
României.93 Sugestiv este exemplul liceului cu predare în limba română „Mihai Eminescu” din
Comrat, capitala Găgăuziei. Prin finanțarea din partea Guvernului României s-a construit încă o
clădire, ceea ce a permis ca numărul elevilor să crească de la 600 la 1000. Pentru anul școlar
2022/2023 au fost 1400 de cereri!94 Creșterea numărului de găgăuzi care vorbesc în limba
română este și o cale de a diminua influența campaniilor de dezinformare promovate de Rusia,
pentru că le facilitează accesul și la alte surse de informare, decât cele ruse.
Relația dintre Chișinău și autoritățile de la Comrat a fost sinuoasă, depinzând mai ales
de modul în care cel ce era președintele Republicii Moldova se raporta față de Rusia. Relația
dintre actualul președinte Maia Sandu și liderul găgăuz (bașkanul) Irina Vlah este rece, fără a
depăși relația instituțională, determinată și de faptul că aceasta din urmă l-a susținut la alegerile
90
91
Călin Marchievici, „Referendumul din Găgăuzia: plan de destabilizare orchestrat de Moscova și pionii ei”,
Cotidianul.ro, disponibil la:
https://www.cotidianul.ro/referendumul-din-gagauzia-plan-de-destabilizare-orchestrat-de-moscova-si-pionii-ei/
92
Regulamentul Găgăuziei, Direcția Generală a Relațiilor Externe UTA Găgăuzia, disponibil la:
http://gder.md/md/index.php?do=static&page=pravovaya-baza-ulozhenie-ob-osobom-pravovom-statuse-ato-gagauziy
a
93
94
Mai există un liceu românesc în Vulcănești, unde învață 400 de elevi, autoritățile locale din Găgăuzia solicitând
sprijin României pentru a se deschide un liceu cu predare în limba română și în cel de al treilea raion al Găgăuziei, la
Ceadîr-lunga. Informații din cadrul discuțiilor avute de experți ai New Strategy Center cu ocazia vizitei efectuate la
Comrat în ianuarie 2023.
17
prezidențiale din 2020 pe președintele în funcție Igor Dodon, un politician pro-rus, apropiat de
Vladimir Putin. Poziția Irinei Vlah privind războiul din Ucraina este una ambiguă. Deși s-a arătat
„înspăimântată” de războiul din apropiere, Vlah nu a condamnat clar agresiunea rusă și nu a
vorbit despre crimele de război comise de trupele ruse, preferând un discurs pacifist.95
Adunarea Populară a Găgăuziei nu a interzis purtarea cocardei Sfântului Gheorghe, un simbol
al războiului Rusiei în Ucraina, după ce Chișinăul o interzisese.96 Trebuie remarcată însă
atitudinea ponderată a actualului bașkan, care nu a încurajat în 2022 inițiative radicale în
Găgăuzia, care ar fi tensionat situația pe fondul problemelor economice și sociale cu care se
confruntă Republica Moldova. Agenți de influență locali, susținuți de ruși, au încercat
organizarea de manifestații anti-Guvern și anti-Maia Sandu sau convocarea unor reuniuni prin
care se putea ajunge la adoptarea de rezoluții cu caracter secesionist, însă aceste demersuri nu
au avut în final impactul scontat.97
Chișinăul trebuie să continue dialogul cu autoritățile de la Comrat pentru a diminua

marja de acțiune a Rusiei și să prezinte celor ce locuiesc în Găgăuzia beneficiile sprijinului
masiv ce vine din parte UE, al României și al SUA, pentru stabilizarea situației economice,
ajutor incomparabil mai mare decât ceea ce poate să dea Rusia acum, inclusiv Găgăuziei.98
Acest ajutor al Occidentului este însă puțin cunoscut găgăuzilor care se informează mai mult
din surse ruse,99 iar limba rusă rămâne principalul mijloc de comunicare, depășind chiar și
limba găgăuză, inclusiv în unitățile de învățământ.100
Rusia reprezintă un punct de reper pentru politicienii din Găgăuzia, iar orice vizită la
Moscova capătă o simbolistică deosebită în ochii populației locale. În 2015, după câștigarea
primul mandat ca și guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah a vizitat Moscova, unde s-a întâlnit cu
fostul vicepremier Dmitri Rogozin, cu șeful Comisiei pentru spațiul CSI din Duma de Stat a
Federației Ruse, Leonid Sluțchii, și alți oficiali ruși,101 iar în 2018, cu ocazie unei alte vizite la
Moscova, Vlah a avut ocazia să se întâlnească și cu președintele Vladimir Putin.102 Influența a
fost atât de puternică, încât până și discursul de învestire în funcție în 2015 al Irinei Vlah a fost
95
„Sugera că războiul din Ucraina o „înspăimântă cu adevărat”, dar a semnat actul ce permite utilizarea panglicii
negru-oranj”. Jurnal.md, disponibil la:
https://www.jurnal.md/ro/news/741f04364339a82a/sugera-ca-razboiul-din-ucraina-o-inspaimanta-cu-adevarat-dar-a-s
emnat-actul-ce-permite-utilizarea-panglicii-negru-oranj.html
96
Liliana Barbăroșie, „Legislativul Găgăuziei adoptă o lege în favoarea panglicii Sf. Gheorghe”. Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/legislativul-g%C4%83g%C4%83uziei-adopt%C4%83-o-lege-%C3%AEn-favoarea-
panglicii-sf-gheorghe/31827169.html
97
98
„Găgăuzia pro-rusă, finanţată de UE”, Ziarul de Gardă, disponibil la:
https://www.zdg.md/reporter-special/reportaje/gagauzia-pro-rusa-finantata-de-ue/
99
„Experţi: Populaţia din UTA Găgăuzia rămâne captivă propagandei ruse”, Adevărul.ro, disponibil la:
https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/experti-populatia-din-uta-gagauzia-ramane-captiva-2116932.html
100
Tatiana Beghiu, „Până și învățătorii de găgăuză, între ei, nu vorbesc în limba găgăuză…”, moldova.org, disponbil
la: https://www.moldova.org/limba-gagauza-este-putin-vorbita-in-gagauzia/
101
Iulia Modiga, „Irina Vlah și-a dat întâlnire cu Rogozin la Moscova”, infoprut.ro, disponibil la:
https://infoprut.ro/38672-irina-vlah-si-a-dat-intalnire-cu-rogozin-la-moscova.html
102
„Irina Vlah s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Sankt-Petersburg”, Știri.md, disponibil la:
https://stiri.md/article/politica/irina-vlah-s-a-intalnit-cu-vladimir-putin-la-sankt-petersburg
18
corectat de consilieri ruși, care au adăugat mesaje anti-europene, anti-românești și care
susțineau apropierea cu Rusia.103
Găgăuzia este locul unde se manifestă și o puternică influență a Turciei, fondată pe

legăturile lingvistice și culturale dintre cele două popoare, accentuată de politica
neo-otomanismului și de creșterea rolului Turciei în plan internațional, direcții promovate de
președintele Recep Tayyip Erdogan. Turcia investește în proiecte de infrastructură și
educație,104 deschide centre culturale și librării,105 are un consulat la Comrat.106 Este important
faptul că Turcia nu a încurajat niciodată atitudinile secesioniste și joacă un rol important
temperarea tendințele radicale, care ar ajuta Rusia să destabilizeze regiunea. Este sugestivă în
acest sens vizita făcută în septembrie 2022, la Chișinău și Comrat, de președintele
Parlamentului Turciei, Mustafa Șentop, care a afirmat clar la întâlnirea cu politicienii găgăuzi că
„viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova. Găgăuzia este parte integrantă a
Moldovei”.107 Declarația este importantă pentru că a fost făcută la scurt timp după ce Moscova
încercase să organizeze proteste anti-guvernamentale în Găgăuzia, speculând dificultățile
economice, dar care nu au strâns mai multe de 300 de persoane.108 Chiar și proiectele
educaționale finanțate de Turcia, pentru păstrarea și creșterea rolului limbi găgăuze,109 trebuie
văzute ca un instrument de stopare a influenței dominante a limbii ruse în Găgăuzia.
103
„Instrucțiuni pentru favoriți”, rise.md, disponibil la:
https://www.rise.md/articol/instructiuni-pentru-favoriti/
104
„Gagauzia Bashkan and Tika Officials Discuss Implementation of Projects Funded by Government of Turkey”,
Infotag, disponibil la: https://www.infotag.md/rebelion-en/296609/
105
„Bine ați venit în Găgăuzia!”, Agenția de Dezvoltare Regională Găgăuzia. Cooperare pentru dezvotlare, disponibil
la: http://www.adrgagauzia.md/pageview.php?l=ro&id=3128&idc=675
106
„Inaugurarea Consulatului General al Turciei în capitala Autonomiei Găgăuze”, TRT, disponibil la:
https://www.trt.net.tr/romana/lume/2020/08/28/inaugurarea-consulatului-general-al-turciei-in-capitala-autonomiei-gaga
uze-1480520
107
„Președintele Parlamentului Turciei, mesaj de unitate în Republica Moldova, în contextul războiului din Ucraina:
Viitorul Găgăuziei nu este în altă parte, ci în Moldova, este parte integrantă/ Să aveți o atitudine mai constructivă ca
niciodată în relațiile cu Chișinăul”, G4Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/presedintele-parlamentului-turciei-mesaj-de-unitate-in-republica-moldova-in-contextul-razboiu
lui-din-ucraina-viitorul-gagauziei-nu-este-in-alta-parte-ci-in-moldova-este-parte-integranta.html
108
109
„TİKA Supports Preserving the Gagauz Turkish Language”, Republic of Türkiye Ministry of Culture and Tourism,
Turkish Cooperation and Coordination Agency, disponibil la:
https://www.tika.gov.tr/en/news/tika_supports_preserving_the_gagauz_turkish_language-63228
19
Fig 4. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, în vizită oficială la Comrat, capitala UTA Găgăuzia
Source: Sputnik.tr
În contextul în care Rusia încearcă prin diverse forme să destabilizeze Moldova, este
important cine va câștiga alegerile din 2023 pentru funcția de bașkan și va fi viitorul lider al
Găgăuziei pentru următorii patru ani. Un lider echilibrat va fi mai favorabil dialogului cu
Chișinăul și nu va gira excese care pot determina o sursă suplimentară de instabilitate în
Republica Moldova, chiar dacă pentru a obține voturi matricea de acțiune electorală implică
criticarea Chișinăului și o atitudine vădit pro-rusă.110
1. Energia – cea mai eficientă armă hibridă a Rusiei
Declararea independenței la 27 august 1991 nu i-a adus Republicii Moldova și

independența energetică, aceasta fiind cea mai mare vulnerabilitate a sa, cu efecte nu doar în
plan economic, ci și politic. Rusia a știut să folosească energia ca pe o formă de șantaj și
110
20
presiune politică în toți anii care au urmat disoluției Uniunii Sovietice nu doar în fostele republici
sovietice fără resurse importante de energie, dar și în raport cu multe dintre statele europene
aflate în aceeași situație de vulnerabilitate.
După invadarea Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022, Chișinăul a trebuit
să se confrunte cu efectele politicii eronate promovate în ultimii 30 de ani, când Republica
Moldova a preferat o vasalitate energetică față de Moscova și confortul gazelor rusești primite
la preț subvenționat, în locul căutării opțiunilor alternative care să diminueze influența malignă a
Rusiei în domeniul energetic. Rusia a folosit Gazprom ca pârghie de influență politică, împărțind
discreționar gazul în fostul spațiu sovietic la prețuri diferite. Au fost situații, precum în 1994,
când Republica Moldova plătea 80 USD /1000 metri cubi de gaz, în timp ce alte state din
Comunitatea Statelor Independente beneficiau de gaz mult mai ieftin, la 50 USD/1000 metri
cubi.111
În tot acest timp, Gazprom a creat conexiuni strategice în plan economic în Republica
Moldova, astfel încât energia să fie transformată într-una dintre cele mai puternice arme hibride
și de presiune a Moscovei împotriva Republicii Moldova. Societatea pe acțiuni moldo-rusă
Moldovagaz este una dintre cele mai mari întreprinderi, ocupându-se cu transportarea,
furnizarea și distribuția gazelor naturale, fiind unicul distribuitor de gaz rusesc din Republica
Moldova, inclusiv în Transnistria. Gazprom deține pachetul majoritar asupra Moldovagaz, având
50% plus una din acțiuni.112 Totodată, 11 din cele 17 persoane care se află în structura de
conducere a companiei dețin poziții de conducere și în compania Gazprom.113 În acest fel,
Chișinăul a permis Rusiei să dețină controlul asupra întregii rețele de distribuție a gazelor, ceea
ce a accentuat dependența Republicii Moldova față de Rusia, care nu era doar unicul furnizor
de gaz, ci avea și monopol asupra rețelei de distribuție. Primul pas important în spargerea
acestui monopol a fost construirea gazoductului Iași-Ungheni, în 2014, ce putea aduce pentru
prima oară gaz din România, și apoi continuarea acestuia până la Chișinău, proces finalizat în
2020. Gazoductul are o lungime de 150 km și poate acoperi tot consumul Republicii Moldova
de 1,5 miliarde metri cubi (fără Transnistria), România investind 150 milioane Euro în acest
proiect.114 Din cauza prețului mai mic al gazului rusesc, Republica Moldova nu a folosit acest
gazoduct ca să compenseze măcar parțial importurile din Rusia, primul transport important de
gaz, de 1 milion metri cubi, având loc abia în 3 decembrie 2022,115 după ce Gazprom a redus
111
Nicolai Paholinițchii. „Gazprom cere Moldovei restituirea unei datorii de $700 mln. De unde s-a luat
suma și cum stau lucrurile în realitate?”, Newsmaker.md, disponibil la:
https://newsmaker.md/ro/gazprom-cere-moldovei-restituirea-unei-datorii-de-700-mln-de-unde-s-a-luat-suma-si-cum-st
au-lucrurile-in-realitate/
112
„Adunarea Generală Anuală a Acționarilor SA „Moldovagaz””, Moldovagaz, disponibil la:
https://www.moldovagaz.md/rom/centrul-de-presa/comunicate-de-presa/adunarea-generala-anuala-a-actionarilor-sa-
moldovagaz-1721
113
„Organele de conducere”, Moldovagaz, disponibil la:
https://www.moldovagaz.md/rom/despre-companie/organele-de-conducere
114
„Gazoductul Iași-Chișinău, finalizat după 5 ani și 150 de milioane de euro”, Mediafax, disponibil la:
https://www.mediafax.ro/social/gazoductul-iasi-chisinau-finalizat-dupa-5-ani-si-150-de-milioane-de-euro-19447434
115
„Premieră | România a livrat primul transport de gaze către Moldova prin gazoductul de la Ungheni”. Radio Europa
Liberă România, disponibil la:
21
drastic livrările către Republica Moldova, în octombrie 2022 cu 30%,116 iar în noiembrie cu
56.5%.117 Acest gazoduct este util și pentru că poate aduce în Republica Moldova gaze din
Azerbaidjan sau chiar gaz lichefiat din SUA, folosind diversele sisteme de interconectare ale
României.118 În vara anului 2022, Bursa Română de Mărfuri (BRM) anunța că a finalizat
procedurile care permit funcționarea deplină a platformei de tranzacționare competitivă a
gazelor naturale în Republica Moldova.119 Aceasta permite furnizarea de gaze naturale pentru
consumul național de pe piața românească și europeană.
Fig 5. Rețeaua de gazoducte prin care Gazprom livrează gaz Republicii Moldova
Sursă: Radio Europa Liberă
Șantajul gazului rusesc la adresa Republicii Moldova ar putea înceta în 2027, când
România va începe să beneficieze de gazul din cel mai prolific perimetru al său din Marea
Neagră, Neptun Deep. Consorțiul format din companiile OMV Petrom și Romgaz, unde statul
român are o pondere de 60%, va face cea mai mare investiție de până acum din sectorul
energetic din România din ultimii 30 de ani, de peste 4 miliarde euro. Neptun Deep are o
capacitate estimată de 100 de miliarde de metri cubi de gaze,120 România devenind în 2027 cel
mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și al patrulea din Europa, după Rusia,
https://romania.europalibera.org/a/romania-da-gaze-moldovei/32160257.html
116
Eugen Urușciuc, „Gazprom reduce livrările în Moldova cu 30%, de la 1 octombrie | Chișinăul va acoperi diferența
din rezerve sau achiziții noi”, Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/gazprom-reduce-livr%C4%83rile-%C3%AEn-moldova-cu-30-de-la-1-octombrie-chi
%C8%99in%C4%83ul-va-acoperi-diferen%C8%9Ba-din-rezerve-sau-achizi%C8%9Bii-noi/32060579.html
117
Adrian Tudor. „Gazprom reduce cu 56,5% livrările de gaz către Republica Moldova”. G4 Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/gazprom-reduce-cu-565-livrarile-de-gaz-catre-republica-moldova-in-plus-gazprom-a-acuzat-u
craina-ca-ar-fura-din-gazul-destinat-republicii-moldova-lucru-negat-de-kiev.html
118
119
„Operatorii moldoveni pot cumpăra gaze naturale pe Bursa Română de Mărfuri”, Radio Europa Liberă Moldova,
disponibil la: https://moldova.europalibera.org/a/31948520.html
120
„OMV Petrom și Romgaz au depus declarația de comercialitate pentru exploatarea gazelor din Neptun
Deep, Marea Neagră”. PRO TV, disponibil la:
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/omv-petrom-si-romgaz-au-depus-declaratia-de-comercialitate-pentru-exploatarea-
gazelor-din-neptun-deep-marea-neagra.html
22
Norvegia și Marea Britanie.121 România va putea astfel nu doar să-și asigure integral consumul
intern, dar și să aibă o influență consistentă în regiune, devenind un furnizor de securitate
energetică pentru țările dependente de gazul rusesc. România va avea capacitatea de a scoate
Republica Moldova în totalitate de sub influența Gazprom, fiind de așteptat și ca prețurile la
nivel internațional să se tempereze până în 2027,122 astfel că implicațiile geopolitice ale
rezervelor de gaz din Marea Neagră sunt cu adevărat importante pentru întreaga regiune.
Dependența de gazul rusesc a cauzat Republicii Moldova și datorii mari în comparație

cu posibilitățile sale financiare. Gazprom invocă datorii de 700 milioane USD ale companiei
Moldovagaz, unde tot el este acționar majoritar, autoritățile de la Chișinău contestând însă
veridicitatea acestei sume.123 Părțile au stabilit realizarea unui audit internațional, ce este
efectuat de companii de specialitate din Norvegia și Marea Britanie, fiind așteptate rezultatele.
Nu se știe însă dacă Gazprom va recunoaște raportul final de audit.124 Curtea de Conturi a
Republicii Moldova a efectuat un control la Moldovagaz și a constatat în raportul său
numeroase nereguli în ceea ce privește procesul de achiziții de bunuri, datorii fictive către
Gazprom, costuri exagerate pentru construcția noului sediu (care a costat dublu față de
estimarea inițială), facturile dispărând din contabilitate. La începutul anului 2023, Centrul
Național Anticorupție a informat Curtea de conturi că a demarat o serie de investigații ca
urmare a raportului efectuat.125 La această datorie a Republicii Moldova către Gazprom,
disputată încă în ceea ce privește cuantumul real, se adaugă volumul uriaș al gazului livrat
gratis Transnistriei tot prin Moldovagaz, prin care Rusia a subvenționat regimul separatist încă
de la crearea sa. Tiraspolul nu plătește pentru gazul pe care îl consumă, ceea ce i-a permis să
livreze energie electrică la prețuri avantajoase Republicii Moldova și să exporte ciment sau
produse metalurgice, veniturile generate de sectorul energetic ajungând direct în economia
transnistreană și în bugetul de stat.126 Practic, tot modelul economic al Transnistriei se bazează
pe neachitarea gazului rusesc.127 La 30 septembrie 2021, rapoartele Gazprom menționau o
121
„Cum contează Insula Șerpilor în contextul războiului din Ucraina din 2022? O evaluare a importanței strategice a
celei mai disputate insule din războiul ruso-ucrainean”, New Strategy Center, disponibil la:
https://www.newstrategycenter.ro/wp-content/uploads/2022/11/NSC-NUPI-How-the-Snake-Island-matters-in-the-cont
ext-of-the-2022-war-in-Ukraine.pdf
122
Moldova, ianuarie 2023..
123
Nicolai Paholinițchii, „Gazprom cere Moldovei restituirea unei datorii de $700 mln. De unde s-a luat suma și cum
stau lucrurile în realitate?”, Newsmaker, disponibil la:
https://newsmaker.md/ro/gazprom-cere-moldovei-restituirea-unei-datorii-de-700-mln-de-unde-s-a-luat-suma-si-cum-st
au-lucrurile-in-realitate/
124
125
Vitalie Călugăreanu, „Ofițerii anticorupție investighează corupția de la Moldovagaz”, Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/ofi%C8%9Berii-anticorup%C8%9Bie-investigheaz%C4%83-corup%C8%9Bia-de-la-moldovag
az/a-64595176
126
127
Denis Dermenji. „Cine va plăti pentru gazele Transnistriei? Ce s-ar întâmpla dacă nimeni nu-și va
asuma acest rol?”. Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/cine-va-pl%C4%83ti-pentru-gazele-transnistriei-ce-s-ar-%C3%AEnt%C3%A2mpla
-dac%C4%83-nimeni-nu-%C8%99i-va-asuma-acest-rol-/32162556.html
23
datorie a Moldovagaz de 8,2 miliarde USD, pentru livrările efectuate pentru întreg teritoriul
Republicii Moldova, inclusiv regiunea separatistă Transnistria.128
Creșterea prețurilor la gaze în Europa, generată de Rusia ca formă de presiune politică

și de destabilizare a Uniunii Europene, a afectat enorm și Republica Moldova, aducând-o în
pragul colapsului. Într-un an, prețul la gaz a crescut de șapte ori, de la 4 la 29 lei moldovenești
per metru cub de gaz,129 fapt ce a afectat Moldova nu doar din punct de vedere energetic, ci și
politic. Astfel, societatea a fost instigată prin intermediul politicienilor pro-ruși și a televiziunilor
controlate de aceștia să organizeze proteste împotriva guvernului pro-european pe fondul crizei
energetice.130 Monopolul rus asupra complexului energetic a înrădăcinat în mentalitatea locală
narațiunea propagandistă că Republica Moldova nu se poate descurca din punct de vedere
energetic fără Rusia și că ar trebui să se întoarcă la masa negocierilor cu Kremlinul pentru a
opri criza. Astfel, energia este folosită de Rusia ca armă politică și instrument de generare a
tensiunilor sociale și instabilitate economică, pentru a submina apropierea de Uniunea
Europeană a Republicii Moldova.
Pe acest fond de criză multiplă, Guvernul de la Chișinău a demarat o serie de inițiative,

una dintre cele mai importante fiind instituirea Fondului de reducere a vulnerabilității energetice,
pentru acordarea de compensații de la stat pentru consumul de gaze naturale, energie termică
și electricitate.131 De asemenea, Andrei Spînu, fost vicepremier și ministru al Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale, minister ce gestionează domeniul energiei, a declarat că până în 2025,
Republica Moldova va avea două centrale termoelectrice de cogenerare, cu o capacitate de 55
MW/h energie electrică și 43 Gcal/h.132 Guvernul de la Chișinău lucrează alături de Ministerul
Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și USAID la implementarea unei noi strategii în domeniul
energetic cu obiective până în anul 2050.133
128
Eugen Urușciuc, „Sergiu Tofilat: Datoria malului drept la gaze a fost majorată artificial de Gazprom cu cel puțin 958
de milioane USD”. Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/31989169.html
129
Veronica Fetco, „Vom achita peste 29 de lei pentru un metru cub de gaze naturale. Noul tarif intră în vigoare de la
1 octombrie”, Ziarul de Gardă, disponibil la:
https://www.zdg.md/stiri/stiri-economice/vom-achita-peste-29-de-lei-pentru-un-metru-cub-de-gaze-naturale-noul-tarif-i
ntra-in-vigoare-de-la-1-octombrie/
130
Iulian Moșneagu, „Protest masiv în Moldova. Mii de persoane au cerut demisia guvernului pro-occidental pe fondul
crizei energetice”, Mediafax, disponibil la:
https://www.mediafax.ro/politic/protest-masiv-in-moldova-mii-de-persoane-au-cerut-demisia-guvernului-pro-occidental
-pe-fondul-crizei-energetice-21189874
131
„În R. Moldova urmează să fie creat Fondul de reducere a vulnerabilității energetice”, Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/%C3%AEn-r-moldova-urmeaz%C4%83-s%C4%83-fie-creat-fondul-de-reducere-a-
vulnerabilit%C4%83%C8%9Bii-energetice/31946152.html
132
Mihaela Conovali, „Până în 2025, Republica Moldova va avea două centrale termoelectrice de cogenerare”,
Newsmaker, disponibil la:
https://newsmaker.md/ro/spinu-pana-in-2025-moldova-va-avea-doua-centrale-termoelectrice-de-cogenerare/#:~:text=
P%C3%A2n%C4%83%20%C3%AEn%202025%2C%20Republica%20Moldova,construc%C8%9Bia%20centralelor%
20electrice%20de%20cogenerare.
133
„Moldova își regândește Strategia Energetică, cu suportul USAID”, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării
Regionale, disponibil la:
https://midr.gov.md/noutati/moldova-isi-regandeste-strategia-energetica-cu-suportul-usaid
24
O vulnerabilitate suplimentară pentru Republica Moldova o constituie și moștenirea din
perioada sovietică a interconectării cu rețeaua de transport de energie electrică din Ucraina,
ceea ce face ca în prezent să se mențină riscul deconectării automate, în regim de avarie, fapt
care s-a întâmplat de câteva ori în momentul în care infrastructura energetică ucraineană din
regiunea Odesa a fost bombardată de ruși în noiembrie-decembrie 2022.134
În prezent, există șapte linii electrice de 330 kV și 11 linii de 110 kV care traversează
frontiera cu Ucraina, fiind utilizate pentru schimburi de energie. Cu România există o singură
linie de interconexiune de 400 kV, care are secțiuni ce traversează și teritoriul Ucrainei și care
ajunge la Chișinău, după ce trece și prin Transnistria. Guvernul Republicii Moldova a demarat în
2022 construirea unei noi linii de 400kV între Vulcănești și Chișinău, ce se va finaliza în 2025,
care să evite traversarea prin Ucraina și Transnistria, cu o lungime totală de 158 km, precum și
construcția unei stații back-to-back de curent continuu de înaltă tensiune (HVDC) la
Vulcănești, pentru a permite conectarea dintre sistemul energetic al Republicii Moldova,
Rețeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport Energie Electrică (ENTSO-E) și
Sistemul Integrat de Energie Electrică/Sistemul de Energie Unită (IPS/UPS). Investiția face parte
dintr-un proiect mai amplu de interconectare a Republicii Moldova cu România, în valoare de
260 milioane euro, finanțat de Uniunea Europeană și de mai multe instituții internaționale
financiare.135
Un pas important spre integrarea europeană în domeniul energetic a fost sincronizarea

cu succes a rețelelor electrice ale Republicii Moldova și ale Ucrainei cu cele europene, la 16
martie 2022, ceea a asigurat stabilitatea sistemelor de electricitate la nivel național și
continuitatea furnizării serviciilor către consumatorii ucraineni și moldoveni,136 chiar dacă atunci
hackerii ruși au încercat să atace infrastructura energetică din România și Republica
Moldova.137
134
„De ce s-a stins lumina în Republica Moldova?”, Moldstreet, disponibil la:
https://www.mold-street.com/?go=news&n=15017
135
„CONSTRUCȚIA LINIEI ELECTRICE AERIENE 400 KV VULCĂNEȘTI–CHIȘINĂU ȘI A STAȚIEI BACK-TO-BACK
VULCĂNEȘTI VOR FI DECLARATE UTILITATE PUBLICĂ DE INTERES NAȚIONAL”. Guvernul Republicii Moldova,
disponibil la:
https://www.gov.md/ro/content/constructia-liniei-electrice-aeriene-400-kv-vulcanesti-chisinau-si-statiei-back-back
136
„Rețelele electrice din R. Moldova și Ucraina au fost sincronizate cu succes la rețelele electrice din UE”. Calea
Europeană, disponibil la:
https://www.caleaeuropeana.ro/retelele-electrice-din-r-moldova-si-ucraina-au-fost-sincronizate-cu-succes-la-retelele-e
lectrice-din-ue/
137
Moldova, ianuarie 2023
25
Fig. 6 Rețeaua de transport energie electrică a Republicii Moldova
Sursă: Moldelectrica
Această interconectare a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană este însă

sub forma unei singure entități și nu ca două rețele independente. Republica Moldova nu se
poate decupla momentan de la sistemul ucrainean pentru a se integra în cel românesc, din
cauza conexiunilor insuficiente cu România. Construcția noii linii electrice aeriene de înaltă
tensiune între Vulcănești și Chișinău va diminua dependența cvasitotală de sistemul ucrainean
de transportare a energiei și va pune bazele conexiunii sistemului de energie electrică din
România cu cel din Republica Moldova.138
Deși este evident că reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova față de

Rusia implică o mai strânsă colaborare cu România și, implicit, cu Uniunea Europeană,
progresul interconectării dintre cele două state a fost lent. Din cele trei linii electrice propuse de
România Republicii Moldova, doar una a fost construită, linia de 110kV Gotești-Fălciu. Așa cum
a fost menționat, linia Chișinău – Vulcănești cu legătură în România la Isaccea e în curs de
construire pe teritoriul Republicii Moldova, iar a treia linie propusă, cea de 400kV între Suceava
și Bălți, a fost inclusă în strategiile de dezvoltare ale celor două țări încă din 2004, fără a se
demara însă lucrările. Finalizarea acestei linii este momentan setată pentru anul 2031.139 Unul
dintre motivele acestor întârzieri este și faptul că de-a lungul timpului România a avut dificultăți
în a concura pe piața energetică cu Transnistria, ce primește gaz de la Rusia fără a-l plăti și
produce electricitatea la un preț de dumping.140 Este un alt aspect al războiului hibrid,
138
„Când va începe construcția liniei electrice 400 kV Vulcănești-Chișinău? Pilonii, testați în India”. Moldstreet,
disponibil la: https://www.mold-street.com/?go=news&n=15188
139
O linie electrică în 30 de ani: de ce proiectele de interconexiune energetică se realizează lent”. Moldstreet,
disponibil la: https://www.mold-street.com/?go=news&n=15448
140
„Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova”. Anticorupție.md, disponibil
la:
26
orchestrat de Moscova, care a eliminat sau a întârziat orice proiect concurențial ce îi putea
diminua influența în Republica Moldova, prin criterii de viabilitate economică, distorsionate însă
de lipsa costului gazului în prețul final al energiei electrice.
Un alt obiectiv care se află pe agenda bilaterală a autorităților de la București și

Chișinău este crearea unei piețe energetice comune între România și Republica Moldova, fiind
demarate discuții ca autoritatea de resort din România (Operatorul pieţei de energie electrică şi
de gaze naturale din România - OPCOM) să devină operatorul de piaţă de energie electrică din
Republica Moldova în perioada următoare.141 În august 2022, operatorii de stat pentru
transportul energiei electrice din Republica Moldova și România, Moldelectrica și
Transelectrica, au semnat un acord comercial pentru tranzacții de energie electrică, care va
permite procurarea curentului din România.142 Intensificarea relațiilor dintre companiile
energetice din România și Republica Moldova va facilita viitoarele proiecte energetice anterior
menționate și ar putea contribui la reduce termenelor de finalizare.
Lipsa de fonduri, dar mai ales de voință politică, din Republica Moldova, birocrația din
România, precum și concurența neloială din partea Tiraspolului, au dus la o interconectare
precară între cele Republica Moldova și România. Abia acum, în contextul crizei energetice
majore și a războiului din Ucraina, se accelerează toate proiectele puse în așteptare de ani de
zile. Atâta timp cât aproape toate liniile de transport de energie electrică ale Republicii Moldova
traversează teritoriul ucrainean, această țară rămâne vulnerabilă la bombardamentele rusești
asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Invazia rusă din Ucraina și criza energetică generată de Moscova au adus în atenția
Occidentului situația instabilă a complexului energetic moldovenesc, astfel că încă din primele
luni ale războiului, Chișinăul a beneficiat de ajutorul Uniunii Europene și al SUA.
Republica Moldova beneficiază de suportul SUA prin mai multe proiecte. În martie
2022, s-a derulat proiectul Securitatea Energetică a Republicii Moldova (MESA - Moldova
Energy Security Activity), gestionat de USAID, în baza căruia Chișinăul primește ajutor financiar
pentru a micșora dependența de piețele rusești.143 În 2022 SUA a decis să sprijine sectorul
energetic al Republicii Moldova cu aproximativ 155 de milioane de dolari. În luna aprilie, SUA a
oferit Chișinăului 50 de milioane de dolari pentru consolidarea democrației și reducerea
https://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/caracatita-rusiei-si-controlul-asupra-obiectivelor-energetice-din-republi
ca-moldova
141
„Platforma de energie OPCOM s-ar putea extinde în Republica Moldova.”, Digi24, disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/platforma-de-energie-opcom-s-ar-putea-extinde-in-republica-mold
ova-2229947
142
„Furnizorii din R. Moldova vor putea cumpăra energie electrică din România”, Radio Europa Liberă Moldova,
disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/furnizorii-din-r-moldova-vor-putea-cump%C4%83ra-energie-electric%C4%83-din-r
om%C3%A2nia-/31984967.html
143
„USAID va susține Republica Moldova în consolidarea și diversificarea sectorului energetic”, Ambasada Statelor
Unite în Republica Moldova, disponibil la:
https://md.usembassy.gov/wp-content/uploads/sites/210/MESA-Press-Release-RO.pdf
27
dependenței de piețele din Rusia.144 În august, americanii au oferit 63 de milioane de dolari
Republicii Moldova prin intermediul USAID, ca sprijin pentru multiplele crize cu care se
confruntă această țară după invazia Rusiei în Ucraina145, iar în decembrie ambasadorul
american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a anunțat că SUA vor oferi o asistență financiară în
valoare de 42 de milioane de dolari pentru „viitorul energetic al Moldovei”.146 În martie 2023 a
fost consemnat anunțul pentru cel mai substanțial ajutor al SUA direcționat spre asistență în
sectorul energetic, în valoare de 300 milioane USD.147
În anul 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova aproximativ 340 de

milioane de euro, sub formă de ajutor nerambursabil de 75 de milioane de euro ca sprijin
bugetar pentru a răspunde crizei energetice,148 a unui grant de 15 milioane de euro pentru
eficientizarea energetică a mai multor instituții149 și a unui pachet de sprijin în valoare de 250 de
milioane de euro pentru achiziționarea de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie
pentru populație.150
Moștenirea sovietică a interconectării doar spre est a sistemelor de transport de

electricitate și gaze, politicile energetice eronate ale Chișinăului ce au favorizat relația
clientelară cu Gazprom și primatul rusesc în domeniul energetic, acumularea de datorii
semnificative, ce au creat pârghii suplimentare de șantaj și presiune politică din partea
Kremlinului la adresa Chișinăului, precum și controlul rusesc al companiilor principale de
energie, au dus la criza cu care se confruntă acum Republica Moldova, cu profunde implicații
politice, sociale și economice. Republica Moldova gestionează criza și încearcă să împiedice
un colaps economic și social doar mulțumită ajutorului masiv occidental, în acest efort
144
„Samantha Power: „Acest sprijin este pentru a ajuta țara dumneavoastră să facă față provocărilor””, Radio Europa
Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/samantha-power-acest-sprijin-este-pentru-a-ajuta-%C8%9Bara-dumneavoastr%C
4%83-s%C4%83-fac%C4%83-fa%C8%9B%C4%83-provoc%C4%83rilor-/31789180.html
145
„America oferă 63 de milioane de dolari R. Moldova prin intermediul USAID”, Radio Europa Liberă Moldova,
disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/america-ofer%C4%83-63-de-milioane-de-dolari-r-moldova-prin-intermediul-usaid/3
1992942.html
146
„SUA oferă încă 42 milioane de dolari pentru securitatea energetică a R. Moldova”, Radio Europa Liberă Moldova,
disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/sua-ofer%C4%83-%C3%AEnc%C4%83-42-milioane-de-dolari-pentru-securitatea-
energetic%C4%83-a-r-moldova-/32176092.html
147
Ion Gaidău, „Casa Albă: Moscova încearcă să destabilizeze Republica Moldova pentru a instala un guvern pro-rus
la Chișinău”. Adevărul, disponibil la:
https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/casa-alba-moscova-incearca-sa-destabilizeze-2249138.html
148
„Moldova primește de la UE încă 75 de milioane de euro pentru atenuarea crizei energetice”, Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/moldova-prime%C8%99te-de-la-ue-%C3%AEnc%C4%83-75-de-milioane-de-euro
-pentru-atenuarea-crizei-energetice-/31955106.html
149
Daniela Davidov, „Republica Moldova primește de la UE 15 milioane de euro pentru a eficientiza energetic instituții
publice din țară”, Cotidianul, disponibil la:
https://cotidianul.md/2022/09/13/republica-moldova-primeste-de-la-ue-15-milioane-de-euro-pentru-a-eficientiza-energ
etic-institutii-publice-din-tara/
150
„Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova noi ajutoare pentru energie”, Radio Europa Liberă Moldova,
disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/uniunea-european%C4%83-ofer%C4%83-republicii-moldova-noi-ajutoare-pentru-
energie-/32123739.html
28
România jucând un rol esențial. Republica Moldova are nevoie de finalizarea proiectelor
energetice cu România, de o perspectivă europeană în plan energetic și de modernizarea
infrastructurii sale cu ajutorul UE și SUA, pentru a se desprinde în totalitate de dependența față
de Rusia. Este un proces lung, care depinde mai ales de fluctuațiile politice de la Chișinău și de
voința politică a liderilor de aici, dar care, în final, va duce la dispariția celui mai eficient
instrument de control, șantaj și presiune pe care Rusia l-a creat și dezvoltat atât de abil în
relația cu Republica Moldova: dependența energetică. Relația Rusiei cu Republica Moldova în
plan energetic este o lecție de care toți trebuie să ținem seama: nu exista gaz ieftin din Rusia,
pentru că în final îl vei plăti cu cel mai mare preț, propria ta libertate.
2. Influența comercială a Rusiei în Republica Moldova
Influența comercială a Rusiei este în declin, situându-se în 2022 pe locul 2 în Republica

Moldova în ceea ce privește exporturile, după România, și asta în bună măsură din cauza
dependenței energetice a Chișinăului, și doar pe locul 6, în ceea ce privește piețele de
desfacere pentru produsele de export ale Republicii Moldova, fiind depășită de România,
Ucraina, Italia, Turcia și Germania.151
Fig 7. Sursă: Statistica.gov.md
151
„Comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna octombrie și în ianuarie-octombrie 2022”.
Statistica.gov, disponibil la:
https://statistica.gov.md/ro/comertul-international-cu-marfuri-al-republicii-moldova-in-luna-octombrie-si-in--9539_6016
9.html
29
Fig 8. Sursă:Statistica.gov.md
Rusia a folosit des blocarea pieței sale pentru produsele din Republica Moldova, mai
ales pentru cele agricole, ca represalii atunci când autoritățile de la Chișinău nu aveau o
atitudine percepută ca fiind suficient de docilă față de Moscova. Presiunea economică a fost
astfel unul dintre instrumentele hibride de forță ale Kremlinului, care încerca să obțină beneficii
politice folosind șantajul economic. Un an de referință a fost 2014, când au fost impuse
embargouri diferite, primul împotriva industriei vinului, ce reprezintă un procent semnificativ din
PIB-ul Republicii Moldova, urmat de un embargo parțial pe carne de porc și de unul asupra
fructelor și al legumelor moldovenești. Ultimele două au fost aplicate cu doar două luni înaintea
Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană.152 Un incident mai
recent s-a înregistrat în 2022, când Rusia a interzis importurile de legume și fructe din
Republica Moldova din motive sanitare, această măsură fiind luată pentru a flexibiliza poziția
Chișinăului în negocierile cu Gazprom.153 Un alt element al politicii comerciale a Rusiei față de
Republica Moldova este folosirea discreționară de facilități acordate punctual către anumite
companii din zone geografice unde se înregistrează o influență mai puternică a partidelor
pro-ruse. În toamna anului 2023, autoritățile fito-sanitare ruse au oferit derogări speciale pentru
producătorii din Orhei, unde este puternică influența oligarhului pro-rus, Ilan Șor,154 acuzat în
Republica Moldova de corupție și fugit în Israel, finanțator al protestelor anti-guvernamentale
care se desfășoară aproape săptămânal la Chișinău.
152
Răzvan Diaconu, „Răzbunarea economică a Rusiei împotriva Republicii Moldova: Patru embargouri într-un an”.
Cursdeguvernare.ro, disponibil la:
https://cursdeguvernare.ro/razbunarea-economica-a-rusiei-impotriva-republicii-moldova-patru-embargouri-intr-un-an.
html
153
Alexandra Coșlea, „Rusia interzice importurile de legume și fructe din Republica Moldova”. Hotnews.ro, disponibil
la:
https://www.hotnews.ro/stiri-international-25725608-rusia-interzice-importurile-legume-fructe-din-republica-moldova.ht
m
154
„Cum dezbină Rusia sectorul agricol din Republica Moldova cu ajutorul fugarului Ilan Șor: Moscova permite
exportul pe piața rusă doar pentru fermierii înregistrați în Orhei, fieful interlopului”. G4Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/cum-dezbina-rusia-sectorul-agricol-din-republica-moldova-cu-ajutorul-fugarului-ilan-sor-mosc
ova-permite-exportul-pe-piata-rusa-doar-pentru-fermierii-inregistrati-in-orhei-fieful-interlopului.html
30
Companiile rusești de stat sau private au vizat obținerea controlului în puncte strategice
ale economiei tânărului stat, cum ar fi sectorul energetic, compania MOLDOVAGAZ, unde
Gazprom este acționar majoritar, controlând rețeaua de distribuție a gazelor construită în
perioada sovietică, sau infrastructura de transport, precum aeroportul internațional Chișinău.
Acesta a fost concesionat de Guvernul de la Chișinău în 2013 unei companii ruse, care nu și-a
respectat însă obligațiile asumate în ceea ce privește investițiile. Condițiile care au defavorizat
statul au deschis calea unor anchete care în final au dus la rezilierea contractului în instanță,
după un șir lung de procese, aeroportul urmând să reintre în proprietatea statului în vara anului
2023.155 Același om de afaceri rus, Andrey Goncharenko, care controla aeroportul din Chișinău
a fost și beneficiarul privatizării companiei Air Moldova în octombrie 2018 pentru suma de 50
milioane MDL, echivalentul a 6,2 milioane USD.156
Contrabanda din Transnistria a fost o altă sursă ilegală de venituri, care a hrănit
politicienii corupți de pe ambele maluri ale Nistrului ani la rând, finanțând campanii electorale și
în Republica Moldova și în Transnistria, și ajutând să se mențină la putere politicieni controlați
de ruși.157 Transnistria a fost unul dintre centrele de trafic ilegal din Europa, care a afectat grav
atât bugetul de stat al Republicii Moldova, cât și reputația sa, întrucât armele, printre alte
bunuri, au intrat și au tranzitat țara în mod necontrolat timp de cel puțin 25 de ani.158 Acest
trafic ilegal la scara mare a fost posibil și prin complicitatea Ucrainei, vecinul de la granița
răsăriteană a Transnistriei. Kievul și-a modificat atitudinea după ce relațiile sale cu Moscova
s-au deteriorat ca urmare a anexării Crimeii, fapt ce a dus la creșterea cooperării cu Republica
Moldova și la „sigilarea” în prezent a graniței cu Transnistria, ceea ce obligă Tiraspolul să
negocieze orice chestiune vamală direct cu Chișinăul.159
Prezența rușilor în punctele nevralgice s-a făcut în paralel cu respingerea, mai fățișă sau
mai discretă, a capitalului românesc, una din obsesiile Moscovei fiind să împiedice orice
influență mai consistentă a României în economia Republicii Moldova. Achiziționarea a 66%
din acțiunile Victoriabank de către Banca Transilvania,160 cea mai mare bancă din România, cu
155
„Aeroportul Internațional Chișinău va reveni în gestiunea statului în cel mult 180 de zile. Câți bani ar putea întoarce
statul companiei „Avia Invest” pentru „investițiile” pe care le-a făcut în 7 ani”. Ziarul de Gardă, disponibil la:
https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/aeroportul-international-chisinau-va-reveni-in-gestiunea-statului-in-cel-mult-180-d
e-zile-cati-bani-ar-putea-intoarce-statul-companiei-avia-invest-pentru-investitiile-pe-care-le-a-facut-in-7-ani/
156
„Noul proprietar al Aeroportului Chișinău, implicat și în privatizarea AIR Moldova, pe timpul Guvernului Filip”.
Cotidianul.md, disponibil la:
https://cotidianul.md/2019/12/28/noul-proprietar-al-aeroportului-chisinau-implicat-si-in-privatizarea-air-moldova-pe-tim
pul-guvernului-filip/
157
158
Ion Mardarovici. „NATO și securitatea în țările estice în perioada de tranziție". NATO
Research Fellowships programme, 2002, p. 16.
159
Nikolai Kuzmin, „Transnistria izolată este zguduită de cutremurele războiului din Ucraina apropiată”, Balkan
Insight, disponibil la:
https://balkaninsight.com/2022/06/28/isolated-transnistria-shaken-by-tremors-of-war-in-nearby-ukraine/
160
Sabina Fati, „Riscul anchetei de la Victoriabank. Ce spune principalul acționar, Banca Transilvania din România”.
Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/riscul-anchetei-de-la-victoriabank-ce-spune-principalul-ac%C8%9Bionar-banca-tra
nsilvania-din-rom%C3%A2nia/30783952.html
31
capital românesc, trebuia să fie un succes al operațiunii de asanare a sectorului bancar din
Republica Moldova, grav afectat după scandalul furtului miliardului de dolari din 2014, când
oligarhi și politicieni au devalizat sistemul bancar. Situația actuală a Băncii Transilvania în
Republica Moldova, acționar majoritar împreună cu BERD la Victoriabank (a 4-a ca mărime din
RM) nu încurajează mari investiții private românești, transformându-se într-un exemplu negativ
inclusiv pentru relația bilaterală dintre România și Republica Moldova.161
3. Influența Politică a Rusiei
Partidele pro-ruse
Cea mai evidentă formă de influență a Rusiei se realizează prin intermediul partidelor
pro-ruse. Principalii vectori de influență politică au fost Partidul Comuniștilor și Partidul
Socialiștilor, ce au deținut, alternativ, un rol important pe scena politică în ultimii 20 de ani,
până la alegerile anticipate din 2021, când alianța lor electorală a fost înfrântă zdrobitor de
partidului pro-european PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate).162 O altă formațiune pro-rusă care
a trecut pragul electoral de 5% din voturi este Partidul „Șor”, condus de Ilan Șor, ce își are baza
electorală în zona Orhei, o zonă rusofonă.
Unul din punctele de referință al influenței politice a Kremlinului a fost ascensiunea

Partidului Comuniștilor la conducerea Republicii Moldova, respectiv ocuparea postului de
președinte de către Vladimir Voronin (între 2001 și 2009). A fost șocant la acea vreme în Vest ca
un partid comunist să câștige alegerile, ajungând la putere prin mijloace democratice. Fost
ministru al afacerilor interne în perioada sovietică (1989–1990),163 Voronin a dus o politică
pro-rusă, în special în primii săi ani ca președinte. Acesta a susținut integrarea în Uniunea
Statală Rusia-Belarus și avea declarații vehement anti-occidentale, afirmând că Republica
Moldova ar trebui să reziste Europei așa cum rezistă Cuba pe continentul american.164 În 2003,
Federația Rusă a propus un plan de soluționare a conflictului transnistrean, așa numitul
Memorandumul Kozak, după numele adjunctului șefului administrației prezidențiale, Dmitry
Kozak, cel care a promovat documentul. Planul propunea o federație asimetrică formată din
161
Procuratura RM a deschis un dosar penal împotriva băncii și a pus în 2020 sechestru asiguratoriu pe active de
100 milioane euro ale Victoriabank, în dosarul furtului miliardului de euro, fraudă bancară ce a avut loc în 2014, deși
Banca Transilvania și BERD au preluat banca în 2018. Investigația nu cunoaște progrese, ceea ce împiedică banca
să continue investițiile și extinderea pe piața bancara din RM.
162
„Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor au anunțat formarea unui „bloc politic” permanent”. Radio Europa
Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/partidul-sociali%C8%99tilor-%C8%99i-partidul-comuni%C8%99tilor-au-anun%C8
%9Bat-formarea-unui-bloc-politic-permanent/31706439.html
163
„Profil: Vladimir Voronin”, Rise.md, disponibil la:
https://profiles.rise.md/profile.php?id=190203105605&lang=rom
164
Cristian Cantir, Ryan Kennedy. „Echilibrul pe umerii giganților: Politica externă a Moldovei față de Rusia și Uniunea
Europeană". Foreign Policy Analysis 11, nr. 4 (2015): 397-416, p. 402-403.
32
Moldova, Transnistria și Găgăuzia, cu un Parlament bicameral, în care Senatul era format din 13
reprezentanți ai Moldovei, 9 ai Transnistriei și 4 ai Găgăuziei, Senatul urmând să valideze orice
proiect de lege. Trupele ruse trebuiau să stea pe teritoriul Republicii Moldova până în 2023.
Limba de stat ar fi fost „limba moldovenească” iar rusa ar fi devenit limbă oficială pe întreg
teritoriul federației, fără a se specifica diferența dintre „limba de stat” și „limba oficială”.165
Propunerea a declanșat un val de proteste la Chișinău și din partea opoziției, fiind considerat
un atac asupra suveranității Republicii Moldova, ce ar fi federalizat țara. După ce inițial a
susținut acest memorandum, Voronin și-a schimbat radical poziția datorită protestelor și a
amânat semnarea documentului.166
Fig 9. Demonstrații împotriva memorandumului Kozak – ianuarie 2003.

Sursă: Radio Europa Liberă Moldova, Arhiva BBC Chișinău
Odată cu pierderea influenței Partidului Comuniștilor, în special după 2009, următorul

vector al al Kremlinului avea să fie Igor Dodon, președinte al Moldovei între 2016 și 2020, liderul
Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Acesta a reînceput dialogul
Chișinău-Moscova, asumându-și în întregime poziția pro-rusă, după o perioadă de aproximativ
5 ani de guvernări care adoptaseră o linie de conduită mai pro-europeană. Ca dovadă, Dodon
s-a deplasat de minim 10 ori la Moscova numai în 2016.167 Acesta a susținut și integrarea în
organizațiile internaționale dirijate de Moscova, precum Uniunea Vamală
168
Rusia-Belarus-Kazahstan dorindu-și și obținerea statutului de observator la Uniunea
165
Alexandru Cozer. „Cine este Dmitri Kozak și ce prevedea planul său, care a scos zeci de mii de moldoveni în
stradă", Cotidianul.md, disponibil la:
https://cotidianul.md/2019/05/30/cine-este-dmitri-kozak-si-ce-prevedea-planul-sau-care-a-scos-zeci-de-mii-de-moldov
eni-in-strada/
166
Valentina Basiul. „2003: Respingerea planului Kozak". Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/27916820.html
167
„Profil: Igor Dodon”, Rise.md, disponibil la:
168
Ibidem.
33
Economică Eurasiatică.169 Și-a afișat opoziția față de integrarea europeană a Republicii
Moldova prin scoaterea steagului UE de la administrația prezidențială din Chișinău.170 Dodon
este implicat în scandaluri de corupție, fiind notorii acuzațiile potrivit cărora ar fi primit 1.5
milioane de euro de la o companie offshore din Bahamas, conectată cu Federația Rusă, pentru
finanțarea campaniei sale prezidențiale.171 În 2020, a apărut în spațiul public o înregistrare video
în care Dodon primea o sacoșă cu bani direct de la oligarhul Vladimir Plahotniuc, fapt ce a dus
la deschiderea unui dosar penal în care este învinuit de mită, trădare de patrie şi acceptare de
finanţare a unui partid politic de către o organizaţie criminală. Momentan, Dodon are interdicția
de a părăsi Republica Moldova.172 Aceste exemple arată nu doar dependența totală de
Moscova a liderului socialist, dar și imensa vulnerabilitate a statului, nivelul de influență politică
ce putea fi exercitat de Rusia fiind nelimitat.
Rusia caută acum noi politicieni dispuși să-i susțină interesele, cel mai probabil
încurajând opțiuni din zona de centru a spectrului politic, care ar putea lua atât voturile
electoratului pro-rus tradițional, cât și o parte din voturile celor care sunt nemulțumiți de situația
economică a țării. Actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban, fost membru al Partidului
Comuniștilor și al Partidului Socialist, și-a creat propriului său partid în decembrie 2022,
Mișcarea Alternativă Națională (MAN), pe zona de centru. Mai multe informații apărute în presa
de la Chișinău au indicat conexiunile lui Ceban cu un agent FSB, Iurii Gudilin, în perioada când
Ceban era membru al Partidului Socialiștilor,173 iar Trezoreria din SUA a afirmat că acesta ar fi
primit ajutor de la același agent și pentru înființarea partidului MAN, Kremlinul fiind în spatele
operațiunii.174
Ceban încearcă să-și creeze imaginea unui politician echilibrat, mergând mai mult pe
conturarea unui profil de bun manager al problemelor capitalei, și dorind chiar să-și găsească
prin multiple vizite făcute în România parteneri de dialog politic pentru a arăta o deschidere
pro-europeană.175 El întruchipează o abordare mai discretă de acțiune a Kremlinului, ce nu se
169
Nicole Bodishteanu. „Republica Moldova și traiectoria eurasiatică a politicii sale: Impactul factorilor interni&externi
asupra formării politicii externe". Higher School of Economics Research Paper, p. 12, disponibil la:
https://wp.hse.ru/data/2020/12/01/1353755813/39IR2020.pdf
170
Ibidem, p. 13.
171
„Banii lui Dodon din Bahamas”, Rise Moldova, disponibil la:
https://www.rise.md/articol/banii-lui-dodon-din-bahamas/?lang=ro
172
„Republica Moldova: Fostul preşedinte Igor Dodon are interdicţie de a părăsi ţara încă 60 de zile”. Agerpres,
disponibil la:
https://www.agerpres.ro/politic-ex/2023/01/16/republica-moldova-fostul-presedinte-igor-dodon-are-interdictie-de-a-par
asi-tara-inca-60-de-zile--1044278
173
„Ion Ceban, despre relația sa cu agentul FSB, Iurii Gudilin: “Dumnealui ne-a făcut conexiunea cu o companie
foarte mare, specializat pe diferite domenii””. PROTV Chișinău, disponibil la:
https://protv.md/actualitate/ion-ceban-despre-relatia-sa-cu-agentul-fsb-iurii-gudilin-dumnealui-ne-a-facut-conexiunea-
cu-o-companie-foarte-mare-specializat-pe-diferite-domenii---2635791.html
174
„Primarul capitalei, Ion Ceban- acuzat de SUA ca partidul sau, Miscarea Alternativa Nationala, ar fi coordonat si
finantat de Kremlin”. PRO TV Chișinău, disponibil la:
https://protv.md/actualitate/primarul-capitalei-ion-ceban-acuzat-de-sua-ca-partidul-sau-miscarea-alternativa-nationala-
ar-fi-coordonat-si-finantat-de-kremlin---2630250.html
175
„Presshub.ro: Primarul Chișinăului, primit cu onoruri de politicieni importanți din România, finanțat de Kremlin
pentru destabilizarea Moldovei”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/presshubro-primarul-chi%C8%99in%C4%83ului-primit-cu-onoruri-de-politicieni-importan%C8
%9Bi-din-rom%C3%A2nia-finan%C8%9Bat-de-kremlin-pentru-destabilizarea-moldovei/a-63578516
34
mai bazează pe retorica agresivă anti-occidentală și pro-rusă. Unii analiști consideră că
îmbrăcând haina pro-europeană este mult mai ușor să fie sabotate apoi politicile de
europenizare ale Republicii Moldova.176
Deși nu mai deține toate pârghiile la nivelul Republicii Moldova, Rusia încearcă să
construiască alternative politice pentru următoarele alegeri locale din toamna lui 2023 și alegeri
prezidențiale din noiembrie 2024 și să speculeze situația economică dificilă prin care trece
Republica Moldova. Însă, în același timp, încearcă să provoace mai devreme o criză politică,
pentru a se declanșa alegeri anticipate, folosind în acest sens presiunea străzii și tulburările
sociale sau chiar o lovitură de stat. Astfel, în februarie 2023, președintele Maia Sandu a
declarat că a fost informată de serviciile secrete ale Ucrainei că Rusia pregătește acțiuni
violente, folosind grupuri de diversiune cu pregătire militară, pe fondul protestelor
anti-guvernamentale, pentru a răsturna puterea legitimă de la Chișinău. Cetățeni din Rusia,
Belarus, Muntenegru și Serbia ar fi urmat să fie implicați în asemenea acțiuni, la care trebuiau
să se alăture elemente ale grupărilor criminale.177 Doar într-o săptămână, în martie 2023,
autoritățile Republicii Moldova au refuzat intrarea în țară a 182 de cetățeni străini, printre care și
un cetățean rus, membru din gruparea paramilitară Wagner, oprit pe aeroportul din Chișinău.178
Deteriorarea situației de securitate și acțiunile hibride în forță ale Moscovei au obligat

Republica Moldova să-și extindă cooperarea cu partenerii occidentali, în primul rând cu
România, pentru a contracara mai bine aceste fenomene. Aflat în vizită la Chișinău, la 23 martie
2023, premierul român Nicolae Ciucă afirma că „războiul din Ucraina, implicaţiile lui majore
asupra Republicii Moldova, precum şi acţiunile tot mai agresive de destabilizare susţinute de
Rusia şi de interese locale ostile, toate acestea reclamă o coordonare strânsă şi constantă între
țările noastre”. Una dintre inițiativele concrete este crearea la nivelul Uniunii Europene a unui
regim de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova.
„Continuăm demersurile în această direcție şi vom lucra îndeaproape cu Guvernul de la
Chişinău, cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu instituţiile europene pentru
transpunerea în practică a acestui obiectiv”, a precizat primul ministru român după întâlnirea cu
omologul său de la Chișinău, Dorin Recean.179
176
Sorin Ioniță, „Rotativa la Chişinău: cine face jocurile Moscovei şi ce rol joacă România în peisaj”. Contributors.ro,
disponibil la:
https://www.contributors.ro/rotativa-la-chisinau-cine-face-jocurile-moscovei-si-ce-rol-joaca-romania-in-peisaj/
177
„Maia Sandu: Rusia pregătește o lovitură de stat în Moldova. Vor fi trimiși „diversioniști cu pregătire militară" care
să ia ostatici,” Digi24, disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/maia-sandu-rusia-se-pregateste-sa-trimita-diversionisti-cu-pregatire-militara-camufl
ati-in-civili-sa-atace-institutiile-rep-moldova-2250027
178
„Un mercenar Wagner a încercat să intre în Republica Moldova. Presiunile asupra guvernului pro-occidental se
intensifică”. Ziare.com, disponibil la:
https://ziare.com/mercenar/mercenar-wagner-oprit-intrare-republica-moldova-1793560
179
„Vizita premierului Nicolae-Ionel Ciucă în Republica Moldova”, Gov.ro, disponibil la:
https://gov.ro/ro/stiri/vizita-premierului-nicolae-ionel-ciuca-in-republica-moldova
35
Influența oligarhilor
O altă pârghie de influență a Rusiei o reprezintă oligarhii, ce au avut capacitatea

financiară și politică de a submina autoritățile Republicii Moldova și de a sabota procesul de
europenizare și reformă din țară. Cei mai puternici oligarhi sunt Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
Plahotniuc a deținut companii în domeniul petrolier, media, bancar și imobiliar,180 iar Șor a
moștenit un lanț de magazine duty-free, activând și în domeniul imobiliarelor.181 Un adevărat
imperiu media a fost creat de oligarhi pentru a influența alegerile și starea de spirit a populației,
aceste publicații fiind interzise de autoritățile actuale, pentru că au încălcat de mai multe ori
prevederile Codului Serviciilor Audiovizuale și au prezentat „în mod tendențios și manipulator
știrile despre războiul din Ucraina și au făcut propagandă deschisă agresiunii ruse”.182 Amândoi
au controlat partide parlamentare, Partidul Șor fiind prezent și în actualul Parlament, iar Șor
păstrându-și și acum, chiar dacă este în exil, locul de deputat.
Colaborarea în acte de corupție a politicului cu zona de afaceri este o altă latură a

războiului hibrid rusesc, care generează instabilitate politică, încetinind reformele necesare unei
integrări europene și demoralizând populația cu privire la viitorul Republicii Moldova. Puterea
politică și influența în stat au fost folosite pentru a genera noi venituri ilegale, prin spolierea
statului. În cea perioadă, Republica Moldova a fost practic un stat capturat de oligarhi.183 Cazul
definitoriu este devalizarea sistemului bancar din Republica Moldova, prin multiple scheme de
spălare de bani care au avut loc între 2012 și 2014, la finalul cărora a fost furat 1 miliard de
dolari, ce reprezenta atunci 12% din PIB-ul Republicii Moldova. Acțiunea orchestrată de
oligarhi, politicieni și înalți funcționari are repercusiuni și acum, fiind afectată credibilitatea
Republicii Moldova, fluxul de investiții străine, iar intervenția statului pentru a salva sistemul
bancar a avut impact asupra datoriei externe a țării ce trebuie plătită de cetățeni pentru
următorii 25 de ani.184
Având mandate de arestare pe numele lor, Plahotniuc și Șor au fugit din Republica
Moldova și se află în străinătate, în Ciprul de Nord, respectiv în Israel,185 șansele de a fi
extrădați și deferiți justiției fiind minime.186 Cu toate acestea, influența lor rămâne semnificativă
și acum. Ilan Șor este cel care finanțează protestele din Chișinău împotriva Guvernului,187 poliția
180
„Profil: Vladimir Plahtoniuc”. RISE Moldova, disponibil la:
https://profiles.rise.md/profile.php?id=190114120938
181
„Profil: Ilan Șor”. RISE Moldova, disponibil la:
182
„Republica Moldova în 2022 – a fi sau a nu fi?”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/republica-moldova-%C3%AEn-2022-a-fi-sau-a-nu-fi/a-64158590
183
Ibidem.
184
Andriy Osavoliuk, Igor Savchenko, „"Furtul secolului" din Moldova - investigații ostentative sau dorință sinceră de
dreptate?”, Open Dialogue Foundation, disponibil la:
https://en.odfoundation.eu/a/37290,moldovas-theft-of-the-century-ostensible-investigations-or-sincere-lust-for-justice/
185
Sorin Ioniță, „Rotativa la Chişinău: cine face jocurile Moscovei şi ce rol joacă România în peisaj”. Contributors.ro,
disponibil la:
https://www.contributors.ro/rotativa-la-chisinau-cine-face-jocurile-moscovei-si-ce-rol-joaca-romania-in-peisaj/
186
187
„#OrheiLeaks: Persoanele publice din telefonul liderului protestelor Partidului Șor”. Ziarul de Gardă, disponibil la:
36
arestând oameni din partidul său care aveau sume importante în cash pentru plata
demonstranților,188 mulți dintre ei oameni cu venituri reduse, care pot fi ușor manipulați.189
Fig 10. O demonstrație antiguvernamentală la Chișinău în noiembrie.

Sursă: New York Times
Fig 11. Bani confiscați în urma percheziției mașinilor celor implicați în finanțarea protestelor lui Ilan Șor, martie
2023.
Sursă: Adevărul
https://www.zdg.md/investigatii/ancheta/orheileaks-persoanele-publice-din-telefonul-liderului-protestelor-partidului-sor
/
188
Alina Cotoros. „Percheziții în dosarul finanțării ilegale a partidului Șor din Rep. Moldova. Au fost ridicați bani
destinați organizării protestelor antiguvernamentale”. Adevărul, disponibil la:
https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/perchezitii-in-dosarul-finantarii-ilegale-a-2248806.html
189
Andrew Higgins, „Războiul de alături aduce o criză de energie și proteste plătite în Moldova”. New York Times,
disponibil la:
https://www.nytimes.com/2022/12/11/world/europe/moldova-russian-ukraine-war.html?smid=url-share&fbclid=IwAR2a
vI55DloQI_PJRbxDzVS89xwcKPUzDQZ7esdc_44Kw7Rc6Q4PmKt-7Rc
37
Autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de tacticile Kremlinului, actualul ministru de
interne, Ana Revenco, declarând că „miza protestelor săptămânale de la Chișinău este
răsturnarea ordinii constituționale și instaurarea puterii Moscovei la Chișinău”.190 Aceasta a
adăugat că „suntem față în față că un război hibrid și acest șantaj energetic, această
dezinformare masivă, aceste falsuri – știri care spun că autoritățile ar fi interesate să oprime
vorbitorii de rusă – toate sunt folosite pentru a radicaliza societatea”. Șor și Plahotniuc sunt sub
sancțiuni occidentale și au fost numiți agenți ai Kremlinului de către Occident,191 însă încă au o
putere economică considerabilă în Republica Moldova și pot să manipuleze masele, să corupă
oficiali și să ghideze mișcări politice pro-Moscova spre funcții de conducere. Astfel,
dezoligarhizarea este un demers obligatoriu pentru menținerea stabilității și parcursului
european în Republica Moldova.
Procesul de dezoligarhizare ca proces de „de-Kremlinizare”
Guvernul Republicii Moldova a luat în considerare abia în ultimii doi ani varianta unor
măsuri menite să combată influența oligarhilor. Astfel, procesul de dezoligarhizare este, în fond,
un proces de reducere a intruziunii ruse la nivel politic și economic. Printre primii pași în acest
sens au fost luați în 2021, când guvernul pro-european al premierului Nataliei Gavrilița a
adoptat o lege ce crește transparența companiilor și deținătorilor lor.192 Momentan, se dezbate
implementarea unei legi anti-oligarhi, asemănătoare cu cea implementată în Ucraina în 2021.
Există însă și opinii critice care consideră că o asemenea lege este o metodă populistă de a
ataca selectiv anumiți oligarhi, în funcție de susținerea lor pentru puterea politică. Astfel, în
cazul Ucrainei, legislația permite Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, care este
numit personal de către președinte, să stabilească cine este un oligarh și cine ar trebui să se
confrunte cu restricții în ceea ce privește deținerea de canale media sau participarea la viața
politică a țării.193 Aceste măsuri pot avea un caracter discutabil, chiar dacă produc efecte
imediate, pentru că nu creează mecanisme durabile și cu adevărat independente precum
crearea unui sistem judiciar independent, consolidarea legilor și a autorităților antitrust, reforma
190
„Interviu Ana Revenco, ministrul de Interne al Republicii Moldova: Miza protestelor este instaurarea puterii
Moscovei la Chișinău, prin asta ar folosi Moldova ca monedă de negociere cu Europa, cu Occidentul / Ilan Șor e în
Israel, Vlad Plahotniuc în Ciprul de Nord”. G4Media, disponibil la:
https://www.g4media.ro/interviu-ana-revenco-ministrul-de-interne-al-republicii-moldova-miza-protestelor-este-instaura
rea-puterii-moscovei-la-chisinau-prin-asta-ar-folosi-moldova-ca-moneda-de-negociere-cu-europa-cu-occid.html
191
„Oligarhii Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor, pe lista persoanelor sancţionate de Marea Britanie”. Ziare.com, disponibil
la:
https://ziare.com/olan-sor/oligarhii-vladimir-plahotniuc-si-ilan-sor-sanctionati-marea-britanie-bunuri-inghetate-1776949
192
„Moldova schimbă legea pentru a pune capăt secretomaniei în jurul off-shore-urilor„”. Balkan Insight, disponibil la:
https://balkaninsight.com/2021/10/14/moldova-changes-law-to-end-secrecy-surrounding-offshores/
193
„Legea antioligarhică din Ucraina: O preluare populistă a puterii de către președintele Zelenski?”,
Atlantic Council, disponibil la:
https://www.atlanticcouncil.org/blogs/ukrainealert/ukraines-anti-oligarch-law-president-zelenskyys-populist-power-gra
b/
38
guvernanței corporative în sectorul public, eliminarea avantajelor fiscale pentru marile
întreprinderi și o mai mare transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media.194
Reprezentanți ai Uniunii Europene au dat semnale spre Chișinău considerând că pentru
Republica Moldova nu ar fi de preferat reformarea instituțiilor publice și transparentizarea
veniturilor, a deținătorilor companiilor moldovenești și a finanțărilor partidelor politice.195
Important este ca dincolo de dezbaterile legate de soluția potrivită pentru reducerea

puterii oligarhilor să existe o voință politică reală pentru a se adopta cadrul legislativ necesar,
care să elimine una dintre marile vulnerabilități ale Republicii Moldova și să prevină
recapturarea statului de către oligarhi. Relația dintre corupția din Moldova și formațiunile
politice pro-ruse este una simbiotică, iar afectarea unui element va avea impact și asupra
celuilalt, ceea ce va diminua consistent influența Moscovei.
4. Republica Moldova – ținta Rusiei pentru atacuri cibernetice, propagandă ostilă și

dezinformare
Potrivit viceprim-ministrului pentru digitalizare al Republicii Moldova, Iurie Țurcanu, în

anul 2022 în Republica Moldova au avut loc cele mai intense și numeroase atacuri cibernetice,
acestea crescând cu până la 35 % față de anul precedent.196 Printre țintele atacurilor de tip
DDoS (Distributed Denial of Service) au fost și pagini web ale instituțiilor publice.197 În august
2022, au fost înregistrate mai multe tentative de atacuri cibernetice asupra sistemelor
informaționale ale instituțiilor publice din Republica Moldova, atacurile fiind efectuate de pe
adrese IP localizate în diferite țări. Scopul acestor tentative de atac a fost cel de a bloca
accesul la resursele informaționale prin transmiterea unui număr mare de cereri de conexiune
sau a unui volum mare de date, suprasolicitând resursele de procesare.198 Atacurile au fost
lansate după ce gruparea pro-rusă KILLNET a ameninţat că va ataca cibernetic reţelele
instituţiilor din Republica Moldova.199 Unele atacuri cibernetice au fost realizate cu sprijinul unor
194
Ibidem.
195
196
„Republica Moldova elaborează o lege privind securitatea digitală, în urma atacurilor cibernetice tot mai frecvente”,
Tvr.ro, disponibil la:
http://stiri.tvr.ro/republica-moldova-elaboreaza-o-lege-privind-securitatea-digitala--in-urma-atacurilor-cibernetice-tot-m
ai-frecvente_921585.html#view
197
„SIS anunță despre atacuri asupra unor site-uri ale instituțiilor publice din R. Moldova: Atacul cibernetic este
atribuit unei grupări pro-ruse”, Ziarul de Gardă, disponibil la:
https://www.zdg.md/stiri/comunicate/sis-anunta-despre-atacuri-asupra-unor-site-uri-ale-institutiilor-publice-din-r-moldo
va-atacul-cibernetic-este-atribuit-unei-grupari-pro-ruse/
198
„Peste 80 de site-uri guvernamentale din R. Moldova au fost ținta unor atacuri cibernetice; „Sunt lansate din afara
RM”, Jurnal.md, disponibil la:
https://www.jurnal.md/ro/news/fdf07b614b6bca71/peste-80-de-site-uri-guvernamentale-din-r-moldova-au-fost-tinta-un
or-atacuri-cibernetice-sunt-lansate-din-afara-rm.html
199
„Hackerii pro-Putin au atacat de peste 80 de ori sistemele informatice din Republica Moldova”, Digi24.ro, disponibil
la:
39
tineri, care au fost identificați de autoritățile de la Chișinău. Acest lucru indică ușurința cu care
Rusia poate desfășura astfel de atacuri fără a implica direct agenți ruși. 200
Republica Moldova rămâne unul dintre cele mai vulnerabile state din fostul spațiu
sovietic la propaganda rusă. Deși la 26 februarie 2022, Serviciul de Informații și Securitate (SIS)
al Republicii Moldova a blocat unele site-uri precum Sputnik.md, pe motiv că difuzau
„informații ce incită la ură și război”,201 însă imediat a fost folosită platforma Telegram ca
alternativă. Aceasta este în ultima vreme rețeaua de socializare preferată a instituțiilor media
controlate de Kremlin. Canalul de Telegram Sputnik.md, care distribuie nu doar mesaje
pro-Kremlin, dar și informații tendențioase sau false cu privire la actuala guvernare de la
Chișinău, avea în martie 2022 peste 25.000 de abonați. De asemenea, există câteva canale
similare pro-ruse cu un număr mare de followeri, de exemplu Kp.md cu peste 17.000 de
abonați,202 Aif.md cu peste 4.000 de abonați203 și gagauznews.md cu aproape 10.000 de
abonați.204
Televiziunile rămân un vector important de dezinformare, mai ales pentru populația mai
în vârstă. Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău a dispus la 16 decembrie 2022
suspendarea licențelor pe perioada stării de urgență a mai multor posturi de televiziune
controlate de oligarhul Ilan Șor, dar și de Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.205
Această măsură a fost luată în scopul protejării spațiului informațional și prevenirii riscului de
dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei
publice, având la bază lista persoanelor fizice și juridice supuse sancțiunilor internaționale.206
Rusia utilizează narațiuni adaptate mediului unde sunt lansate, încercând să identifice
punctele vulnerabile ale acelei societăți. În cazul Republicii Moldova, dat fiind că este o fostă
republică sovietică, ce are o populație rusofonă încă destul de consistentă, propaganda și
dezinformarea se pot infiltra mult mai ușor, acestea amplificându-se și mai mult de la începerea
agresiunii ruse în Ucraina și determinând confuzie în rândul populației. Un sondaj efectuat la
începutul anului 2023 arată că doar 39.6% dintre cei chestionați cred că invazia Ucrainei este
https://www.digi24.ro/stiri/externe/hackerii-pro-putin-au-atacat-de-peste-80-de-ori-sistemele-informatice-din-republica-
moldova-2059701
200
201
Serviciul de informații și securitate, „Sursele informaționale care distribuie știri false, informații care instigă la ură,
război sau violență rămân în atenția SIS”, SIS.md, disponibil la:
https://sis.md/ro/content/update-sursele-informa%C8%9Bionale-care-distribuie-%C8%99tiri-false-informa%C8%9Bii-c
are-instig%C4%83-la-ur%C4%83
202
Canalul este disponibil la: https://t.me/KpMoldova
203
Canalul este disponibil la: https://t.me/aifmd
204
Canalul disponibil la: https://t.me/gagauznewsmd
205
„Republica Moldova interzice televiziunile de propagandă rusă. 6 posturi au rămas fără licență”, Digi24, disponibil
la:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/republica-moldova-interzice-televiziunile-de-propaganda-rusa-2186733
206
Vitalie Călugăreanu „ Lecție de jurnalism. Chișinăul elimină „tancurile” lui Putin din audiovizual”, Deutsche Welle,
disponibil la:
https://www.dw.com/ro/lec%C8%9Bie-de-jurnalism-chi%C8%99in%C4%83ul-elimin%C4%83-tancurile-lui-putin-din-a
udiovizual/a-64135709
40
nejustificată Rusia nefiind provocată în vreun fel, în timp ce 22.5% consideră că Rusia apără
republicile populare din Donbas de Ucraina, iar 12% sunt de părere că este vorba de o
operațiune de eliberare a Ucrainei de nazism.207 Totodată, 52,3% afirmă că rușii și ucrainenii
sunt același popor, 47,7% nu cred că Rusia vrea să destabilizeze Republica Moldova, iar
67,2% vor ca președintele Maia Sandu să se ducă la Moscova să negocieze prețuri mai bune
la gaz. Acești indicatori arată eficiența propagandei rusești, ce influențează un număr
semnificativ din cetățenii Republicii Moldova în favoarea intereselor Federației Ruse.208
O altă narațiune prezentă puternic în campaniile propagandistice de inspirație rusească

este portretizarea actualului guvern pro-reformist ca fiind o marionetă a Occidentului,
spunându-se că orice acțiune împotriva unei figuri politice pro-ruse, cum ar fi anchetarea lui
Igor Dodon, este un diktat de la Washington, guvernul de la Chișinău neavând niciun fel de
autonomie.209 În această linie, ministrul de externe rus, Sergei Lavrov, a declarat că Moldova ar
fi pregătită de Occident pentru intrarea într-un scenariu de conflict cu Rusia.210
O temă predilectă a propagandei ruse, folosită și împotriva Ucrainei pentru a-și justifica
agresiunea, este cea a asupririi populației rusofone și a concetățenilor ruși. Declarațiile sunt
atât de agresive, încât unii oficiali ruși au afirmat că Rusia va face un culoar până în
Transnistria, cu scopul de a proteja rusofonii din zonă, limba rusă fiind oprimată de regimul de
la Chișinău.211 De asemenea, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a cerut cetățenilor săi să
raporteze orice fel de discriminare națională, lingvistică sau culturală, indicând că această
discriminare ar fi sistematică.212 În acest registru al temei oprimării populației vorbitoare de
limbă rusă, ce urmărește crearea de tensiuni interetnice, se înscriu și știrile false prin care se
afirmă că Maia Sandu închide universități și școli cu predare în rusă, fiind vorba de fapt de
comasarea unor instituții de învățământ, proces gestionat de Ministerului Educației, ce vizează
207
„Percepția moldovenilor față de războiul din Ucraina, influențată grav de dezinformare și propagandă”,
Anticorupție.md, disponibil la:
https://anticoruptie.md/ro/stiri/perceptia-moldovenilor-fata-de-razboiul-din-ucraina-influentata-grav-de-dezinformare-si
-propaganda
208
„DEZINFORMARE: Crește numărul moldovenilor care se poziționează de partea Rusiei în războiul din Ucraina”.
Veridica.ro, disponibil la:
https://www.veridica.ro/en/disinformation/disinformation-the-number-of-moldovans-siding-with-russia-in-the-war-in-ukr
aine-is-growing
209
Adrian Nae, „Propaganda rusă pe Telegram: mesaje privind Republica Moldova”, Centrul Român de Studii Ruse,
disponibil la:
https://russianstudiesromania.eu/ro/2022/06/01/propaganda-rusa-pe-telegram-mesaje-privind-republica-moldova/
210
„Lavrov amenință Republica Moldova. Maia Sandu este noua țintă a Rusiei”. Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/lavrov-amenin%C8%9B%C4%83-republica-moldova-maia-sandu-este-noua-%C8%9Bint%C4
%83-a-rusiei/a-64592343
211
Radu Pircă, „General rus: Vom face un culoar până în Transnistria, unde populația de limbă rusă e oprimată”. Wall
Street.ro, disponibil la:
https://www.wall-street.ro/articol/International/284805/general-rus-vom-face-un-culoar-pana-in-transnistria-unde-popul
atia-de-limba-rusa-e-oprimata.html#gref
212
„Vorbitori de rusă, la RFI: ”Nu suntem discriminați în R.Moldova. Ceea ce se întâmplă în Ucraina e o tragedie”
(Reportaj)”. RFI.ro, disponibil la:
https://www.rfi.ro/reportaj-rfi-148683-vorbitori-de-rusa-la-rfi-nu-suntem-discriminati-rmoldova-ceea-ce-se-intampl
41
școli și în română și în rusă.213 Prin crearea unei mentalități bazate pe o gândire de tipul „noi
versus ei”, se accentuează faliile în societate și se păstrează o bază de votanți favorabili
Moscovei, a căror opinie este greu de schimbat.
Reacția Moscovei a fost furibundă în momentul în care președintele Maia Sandu a

promulgat legea adoptată de Parlament prin care sintagma „limba moldovenească” va fi
înlocuită cu sintagma „limba română” în toată legislația și documentele oficiale ale Republicii
Moldova, inclusiv în Constituție. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt al Ministerul de Externe
al Federației Ruse a acuzat România că a ocupat Basarabia până în 1940 și că limba
moldovenească a fost un „simbol de autoidentificare” a locuitorilor din Republica Moldova,
remarcând că limba moldovenească s-a păstrat oficial doar în Transnistria.214
Miza acestei legi depășește sfera lingvistică, fiind un pas concret, puternic ca
simbolistică și cu efecte pe termen lung, în procesul de decuplare a Republicii Moldova de
spațiul cultural și istoric al Lumii Ruse (Russkii Mir) și de anulare a efectelor procesului de
deznaționalizare și rusificare început din vremea ocupației sovietice. Conectarea la spațiul
cultural occidental prin limba română este, de altfel, obiectivul asumat public de Maia Sandu:
„Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a
Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei
care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte
de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii
Europene. Cei care ne-au zis decenii la rând că noi, cetățenii Republicii Moldova, vorbim limba
«moldovenească» și nu româna - au urmărit un singur lucru: să ne dezbine. Și aceasta pentru
că, odată ce ai divizat un neam, îl poți subjuga și controla mai ușor. (...) Mă bucur mult când
întâlnesc astăzi tineri de diferite etnii care vorbesc foarte bine limba română. Noi toți putem
sprijini acest efort pentru ca, uniți, să ne îndreptăm energia spre construcția unui viitor comun
în Uniunea Europeană, acolo unde toate limbile sunt respectate și protejate".215
În logica războiului dintre Rusia și Vest, atât de prezentă în spațiul public din Rusia,
propaganda împotriva României este una constantă și intensă în Republica Moldova, ce
prezintă România ca fiind o putere revanșardă, cu tendințe imperialiste, ce oprima în trecut
populația Republicii Moldova, când Basarabia era parte a României în timpul perioadei
interbelice. Această imagine negativă construită împotriva României, ce datează încă din
perioada sovietică, are repercusiuni și acum și este în continuare eficientă, în special în zone cu
213
„FAKE NEWS: Maia Sandu închide universități și școli cu predare în limba rusă”. Veridica.ro, disponibil
la:https://www.veridica.ro/stiri-false/fake-news-maia-sandu-inchide-universitati-si-scoli-cu-predare-in-limba-rusa
214
„Maria Zaharova, în delir: Limba română trebuie redenumită în „limba moldovenească”, nu invers. Acuzații la
adresa României”. PRO TV, disponibil la:
https://stirileprotv.ro/stiri/international/maria-zaharova-in-delir-limba-romana-trebuie-redenumita-in-zlimba-moldovene
asca-nu-invers-acuzatii-la-adresa-romaniei.html
215
„Maia Sandu a promulgat legea prin care limba română devine limba oficială în Republica Moldova”, Digi24,
disponibil la:
https://www.digi24.ro/stiri/externe/maia-sandu-a-promulgat-legea-prin-care-limba-romana-devine-limba-oficiala-in-rep
ublica-moldova-2291235
42
o afinitate mai mare pentru Rusia.216 A fost folosită și în campaniile electorale, spre exemplu în
campania prezidențială din 2016 Igor Dodon a declarat că „jandarmul român vrea să ne
cotropească, să ne asuprească, e fascist”, folosind sloganul „jandarmul român nu va fi la noi
stăpân!”.217 Această idee a agresivității statului român a fost direcționată împotriva oricărei
tentative de intensificare a relațiilor București-Chișinău, una dintre cele mai recente știri false
fiind cea care spune că România a primit acordul de la Bruxelles pentru a anexa Republica
Moldova.218
Un alt instrument prin care Rusia exercită o influență semnificativă asupra Republicii
Moldova, în special asupra persoanelor mai în vârstă, este Biserica. În Republica Moldova,
confesiunea creștin-ortodoxă este dominantă, fiind însă un teren de dispută între Rusia și
România. Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, cea mai puternică prin prisma parohiilor
și enoriașilor aflați sub autoritatea sa, cunoscută și ca Biserica Ortodoxă din Moldova, este
parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar Mitropolia Autonomă a Basarabiei aparține Patriarhiei
Române.
Principalele grupe de cetățeni din Republica Moldova care sunt țintite de propaganda
rusă prin intermediul Bisericii sunt minoritățile etnice rusofone, enoriașii activi și vârstnicii.
Rusia, prin Biserica Ortodoxă din Moldova, vrea să câștige „mințile și inimile enoriașilor”,219
pentru a-și spori relevanța nu numai pe plan social, ci și politic. Biserica rusă își folosește
influența asupra enoriașilor din Republica Moldova mai ales în perioade electorale, relația dintre
Biserică și decidentul politic fiind una strânsă, deoarece Biserica beneficiază de sprijin
financiar, iar politicienii afiliați Kremlinului își sporesc vizibilitatea în rândul cetățenilor și câștigă
voturi. Spre exemplu, în anul 2016, Episcopul Marchel, de Bălți și Fălești, a îndemnat creștinii
să nu o voteze pe Maia Sandu, pentru că ea ar prezenta „pericol pentru Biserică”, ci să-l voteze
pe „creștinul Igor Dodon”. Marchel a mai declarat că Maia Sandu ar fi „stearpă”, pentru că nu
are familie și copii și că un vot în favoarea acesteia „va fi un păcat”.220
216
„Soleancă, cu de toate: personaje și conspirații din bucătăria Kremlinului”. Hotnews.ro, disponibil la:
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24040354-conspiratiile-5g-dezinformarea-rusiei.htm
217
Ibidem.
218
„FAKE NEWS: Bruxelles-ul și-a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de România”. Veridica.ro, disponibil
la:
https://www.veridica.ro/stiri-false/fake-news-bruxelles-ul-si-a-dat-girul-pentru-anexarea-republicii-moldova-de-romania
219
Mădălin Necșuțu, „Politica și Biserica își dau mâna în alegerile din Moldova", Sinopsis, disponibil la:
https://sinopsis.info.ro/2019/01/24/politica-si-biserica-isi-dau-mana-in-alegerile-din-moldova/
220
„Moscova o atacă pe Maia Sandu prin gura preoților săi misogini din Moldova”, Deutsche Welle, disponibil la:
https://www.dw.com/ro/moscova-o-atac%C4%83-pe-maia-sandu-prin-gura-preo%C8%9Bilor-s%C4%83i-misogini-din
-moldova/a-36274358
43
Fig 12. Mitropolitul Moldovei, Vladimir, și Kirill, Patriarhul Rusiei, după decorarea lui Vladimir.
Sursă: Radio Europa Liberă Moldova
Legătura dintre Mitropolia Moldovei cu Moscova nu a fost întreruptă în urma războiului

din Ucraina. Liderul Bisericii Ortodoxe din Moldova, mitropolitul Vladimir, a primit o nouă
decorație din mâinile patriarhului Kiril221 și a fost invitat să conducă o serie de ceremonii
religioase în complexul bisericesc din incinta Kremlinului.222 Aceste deplasări la Kremlin și
întrevederi dintre oficialitățile religioase reprezintă o formă prin care Moscova reiterează faptul
că încă are controlul asupra populației și conducerii uneia dintre cele mai influente instituții din
Republica Moldova. Sondajele arată că Biserica rămâne lider la capitolul încredere, 62,5%
dintre locuitorii Moldovei având în decembrie 2022 încredere în ea,223 mai mult decât în oricare
altă instituție.
Rusia desfășoară ample operațiuni de influențare a populației rusofone folosind diverse
activități culturale organizate de Casa Rusă din Chișinău, finanțată de Agenția
„Rossotrudnicesto”. Schimburi de experiență în Rusia, concerte, seri de poezie, flashmob-uri
cu steaguri rusești lângă clădirea universității din Tiraspol, expoziții itinerante privind
semnificația bătăliei de la Stalingrad sau Borodino, „tabara ambasadorului Rusiei” ce oferă unui
grup de copii din Republica Moldova sejururi în stațiuni, burse în Rusia, toate acestea sunt
activități desfășurate de organizațiile ruse în 2022 pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Cu
ocazie Zilei Eroului Necunoscut, ce se sărbătorește în Rusia la 3 decembrie, orașul Bălți a
găzduit festivalul „Victoria - una pentru toți”, majoritate participanților purtând uniforme militare
din perioada sovietică. Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la bătălia de la Stalingrad, Casa Rusă
221
Eugen Urușciuc, „Mitropolitul Moldovei, Vladimir, decorat de Kirill, patriarhul Rusiei”, Radio Europa Liberă
https://moldova.europalibera.org/a/mitropolitul-moldovei-vladimir-decorat-de-c%C4%83tre-kirill-patriarhul-rusiei/3208
2383.html
222
Alexandru Eftode, „De ce a fost ales tocmai mitropolitul moldovean să-l înlocuiască pe patriarhul rus la rugăciunile
de la Kremlin”, Radio Europa Liberă Moldova, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/de-ce-a-fost-ales-tocmai-mitropolitul-moldovean-s%C4%83-l-%C3%AEnlocuiasc%
C4%83-pe-patriarhul-rus-la-rug%C4%83ciunile-de-la-kremlin/32091608.html
223
„Patriarhul întregului război. Cum Biserica din Moldova servește și prietenește cu Moscova”, Newsmaker, disponibil
la:
https://newsmaker.md/ro/patriarhul-intregului-razboi-cum-biserica-din-moldova-serveste-si-prieteneste-cumoscova-pr
oiect-special-nm/
44
și organizațiile etnicilor ruși din diverse localități ale Republicii Moldova au inițiat în lunile
noiembrie și decembrie 2022 o expoziție itinerantă, fiind semnate acorduri de cooperare pentru
„conservarea patrimoniului militar-istoric și a educației patriotice a tineretului“ cu mai multe
instituții de învățământ din Chișinău și alte localități din Republica Moldova. Unul dintre
organizatorii acțiunii a postat pe rețelele de socializare că această „expoziție va ajunge până în
ultimul sat care ne așteaptă, dar pentru a nu ușura sarcina agenților români, nu vom face
publice datele evenimentelor”. Zeci de acțiuni care de fapt fac apologie spiritului militarist rus și
propagă informații false despre războiul din Ucraina, despre România și Occident sunt
organizate în Transnistria, Găgăuzia, dar și în alte zone din Republica Moldova, Casa Rusă fiind
astfel un vector principal al propagandei ruse.224
Republica Moldova este ținta unui amplu război hibrid desfășurat pe multiple planuri de
Federația Rusă, pentru genera o sursă suplimentară de instabilitate, în vecinătatea Ucrainei și a
NATO și UE. Fără suportul financiar și politic al Occidentului, Republica Moldova va colapsa iar
Moscova va avea șansa de a impune un guvern obedient. Un asemenea scenariu va duce la
deteriorarea situației de securitate pentru Ucraina, care își va vedea tăiată calea de comunicație
terestră și feroviară dintre Odesa și România, rută ce trece prin Republica Moldova.
În cazul unui război de uzură în Ucraina pe termen lung și, în final, a unei evoluții
favorabile Rusiei din punct de vedere militar, este foarte probabil ca armata rusă să ocupe nu
doar litoralul la Marea Neagră al Ucrainei, ci și Republica Moldova. Într-o astfel de situație,
Kremlinul nu se va mulțumi să instaleze un guvern marionetă la Chișinău, ci va ocupa militar
această mică țară, care nu are adâncimea strategică pentru a absorbi șocul inițial al unui atac,
nu are nici armată și nici voința de a lupta. Un asemenea scenariu va afecta considerabil
situația de securitate în vecinătatea imediată a României, prezența rușilor pe râul Prut și la
Gurile Dunării, la granița României, fiind coșmarul strategic pentru București.
Pe de altă parte, Republica Moldova nu va avea șansa unui proces de integrare

europeană cu un final de succes dacă nu se va rezolva problema Transnistriei. Uniunea
Europeană nu va mai accepta un al doilea Cipru și un teritoriu cu statut internațional incert.
Actualul regim de la Chișinău încearcă să aplice politica bățului și morcovului față de Tiraspol și
să profite de ermetizarea frontierei dintre Transnistria și Ucraina pentru a pune o presiune
moderată pe Tiraspol, sperând că va avea parte de o atitudine mai flexibilă în viitor din partea
liderilor separatiști. Exportul firmelor din Transnistria se poate face doar dacă sunt înregistrate
în Republica Moldova, se poate urmări acum de către Chișinău fluxul de exporturi/importuri și,
în consecință, și fluxurile financiare. În momentul în care în toamna lui 2022 Gazprom a început
să diminueze abrupt cota de gaz, Chișinăul a apelat la București pentru a primi energie
electrică. Spre surprinderea Tiraspolului, Guvernul de la Chișinău s-a descurcat și a dovedit că
224
45
poate să gestioneze tăierea furnizării energiei electrice de la centrala de la Cuciurgan, din
Transnistria. Republica Moldova s-a folosit de România nu doar pentru a gestiona o situație de
criză energetică, dar și pentru a-și crea o pârghie de presiune asupra Tiraspolului, dovedindu-i
că se poate descurca onorabil in extremis.
Chișinăul încearcă separarea liderilor separatiști în 2 tabere, una pragmatică, cu care se

poate negocia și obține pe viitor o înțelegere, avându-l ca exponent pe actualul lider
transnistrean Vadim Krasnoselski, cealaltă, indezirabilă, controlată de structurile de forță în
directă legătură cu serviciile secrete ruse, în frunte cu așa-zisul ministru de externe Vitali
Ignatiev. Realitatea însă este că toți cei care contează cu adevărat în Transnistria au legătură cu
serviciile ruse.
Marele minus al strategiei Chișinăului în raport cu Tiraspolul este lipsa timpului. Este
vorba de un proces îndelungat, care să conecteze economic Transnistria la Republica Moldova,
să permită întărirea instituțiilor din Republica Moldova și gestionarea treptată, de-a lungul a 2-3
cicluri electorale, a afluxului de votanți din Transnistria care ar avea opțiuni mai mult spre
partidele pro-ruse. Este puțin probabil ca actuala putere de la Chișinău să aibă șansa să
gestioneze acest proces îndelungat, ceea ce va da posibilitate Tiraspolului să iasă de sub
presiune în momentul în care un președinte și o coaliție euro-sceptică, dacă nu chiar pro-rusă,
ar câștiga alegerile. În plus, actuala putere de la Chișinău nu condiționează în vreun fel
Tiraspolul, așa cum Chișinăul primește finanțare europeană condiționată de realizarea unor
reforme.
O soluționare a conflictului transnistrean este direct legată de rezultatul războiului din

Ucraina. O Rusie învinsă și slăbită va determina nu doar o presiune din partea Chișinăului
asupra Tiraspolului, dar mai ales una puternică din partea Kievului. Ucraina va dori să se
asigure că nu rămâne în coastă cu o enclavă rusă. În cazul prăbușirii militare a Rusiei va reveni
în atenție opțiunea militară din partea Ucrainei în Transnistria. Aceasta nu trebuie exclusă, chiar
dacă acum Chișinăul se pronunță ferm împotriva unei asemenea soluții. O victorie rusă aduce
însă în prim-plan nu doar scenariul Novorossia și podul terestru spre Transnistria, ci și pericolul
major al ocupării Republicii Moldova de către Federația Rusă, ipoteză cu un impact negativ
profund asupra securității României și întregii zone sud-estice a Flancului Estic al NATO. O
variantă de mijloc, foarte probabilă, a unei înghețări a conflictului, fără eliberarea de către
ucraineni a tuturor teritoriilor pierdute, face probabilă menținerea unei influențe a Moscovei în
Transnistria, mult mai mari decât se dorește. În orice variantă a evoluției situației de pe frontul
ucrainean, formatul de negociere 5+2 (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE -
negociatori și UE și SUA - observatori) nu mai poate fi viabil, ținând cont de prezența celor doi
beligeranți în acest format.
Spre deosebire de Ucraina, Republica Moldova are însă la dispoziție o variantă

accelerată pentru accede în UE, dacă procesul de integrare europeană demarat acum nu va
avea o perspectivă reală și nu va exista un calendar cert pentru a căpăta statutul de membru al
Uniunii. Republica Moldova mai are opțiunea unirii cu România, moment în care va deveni
parte a unui stat deja membru al UE și NATO, aparținând astfel spațiului euro-atlantic, prosper
și democratic, și beneficiind de umbrela de securitate a Tratatului Nord-Atlantic. În 1940,
46
trupele sovietice au desprins Basarabia de România în mod brutal, iar comunismul a marcat
tragic destinul națiunii române pentru jumătate de secol. Acum, clasa politică de la Chișinău are
această opțiune de a apela la nevoie la București pentru a evita reintrarea în sfera de influență a
Moscovei, pentru că România poate fi centura de siguranță a Republicii Moldova.225
225
Mai multe despre idea unirii cu România ca ultimă soluție de salvare pentru Republica Moldova în cea mai gravă
situație se poate citi în articolul L”unica garanzia di sicurezza della Moldova e la resistenza dell”Ucraina, autori Dan
Dungaciu și Leonardo Dinu, revista Limes, nr.1/2023, pag. 225-234.
47
Acest raport a fost publicat cu susținerea

Razboiul Hibrid Al Rusiei in Republica Moldova

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Razboiul Hibrid Al Rusiei in Republica Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

George SCUTARU

I. TRANSNISTRIA – PRIMUL CONFLICT ÎNGHEȚAT AL EUROPEI_______________________2

II. GĂGĂUZIA- ÎNTRE RUSIA, TURCIA ȘI EUROPA___________________________________14

III. INSTRUMENTE HIBRIDE ALE RUSIEI ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA

1. Energia – cea mai eficientă armă hibridă a Rusiei__________________________20

2. Influența comercială a Rusiei în Republica Moldova________________________29

3. Influența Politică a Rusiei_________________________________________________32

4. Republica Moldova – ținta Rusiei pentru atacurile cibernetice,

propaganda ostilă și dezinformare _______________________________________39

de George SCUTARU, Marcu SOLOMON, Ecaterina DADIVERINA, Diana BAROIAN

La peste un an de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei este esențial să

Republica Moldova păstrează o puternică influență rusească și multe vulnerabilități, de

Regiunea separatistă Transnistria este o fâșie îngustă cu o lungime de aproape 200 de

Din punct de vedere istoric, Transnistria a apărut ca o unitate administrativă creată

Ca o consecință a înțelegerii dintre Germania și Uniunea Sovietică încheiată în august

În Transnistria se va concentra industria din RSS Moldovenească, înglobând majoritatea

La finele anilor 1980, politica reformatoare de glasnosti și perestroika*,9 declanșată de

La 30 de ani de la luptele de pe malurile Nistrului, Transnistria rămâne un teritoriu

Fig 1. Trupe ruse în regiunea transnistreană.

O sursă de tensiune importantă în relațiile Republicii Moldova cu Federația Rusă este

Transnistria este, totodată, și o platformă pentru propaganda rusă în regiune, dar și

Fig 2. Turnurile de transmisie radio de la Maiak după atac. Aprilie 2022.

Ucraina menține la granița cu Transnistria trupe importante care au rolul de a descuraja

Transnistria este și un instrument al presiunii energetice, pe care Rusia o exercită asupra

La 20 octombrie 2022, Tiraspolul a anunțat că Centrala de la Cuciurgan a redus livrările

În luna decembrie, părțile au convenit ca Transnistria să primească de la Chișinău tot

Dependența Transnistriei față de Republica Moldova crește și datorită faptului că în

Actualul regim de la Chișinău încearcă să aplice politica „bățului și morcovului” față de

Trebuie să înțelegem că în ciuda retoricii de multe ori aparent conflictuale, liderii de la

În urma demisiei prim-ministrului Natalia Gavrilița și a înlocuirii acesteia cu Dorin

La 23 iunie 2022, Ucraina și Republica Moldova au primit din partea Consiliului

Unitatea Teritorial Administrativă (UTA) Găgăuzia este o parte componentă a Republicii

Pe teritoriul Găgăuziei locuiesc 134.535 de cetățeni, dintre care 112.387 se declară a fi

Pe fondul tensiunilor dintre Chișinău și Tiraspol a început să crească și în regiunea

La sud de Găgăuzia, în Ucraina, există o regiune cu o importantă populație găgăuză,

Chișinăul trebuie să continue dialogul cu autoritățile de la Comrat pentru a diminua

Găgăuzia este locul unde se manifestă și o puternică influență a Turciei, fondată pe

1. Energia – cea mai eficientă armă hibridă a Rusiei

Declararea independenței la 27 august 1991 nu i-a adus Republicii Moldova și

Dependența de gazul rusesc a cauzat Republicii Moldova și datorii mari în comparație

Creșterea prețurilor la gaze în Europa, generată de Rusia ca formă de presiune politică

Pe acest fond de criză multiplă, Guvernul de la Chișinău a demarat o serie de inițiative,

Un pas important spre integrarea europeană în domeniul energetic a fost sincronizarea

Această interconectare a Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană este însă

Deși este evident că reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova față de

Un alt obiectiv care se află pe agenda bilaterală a autorităților de la București și

În anul 2022, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova aproximativ 340 de

Moștenirea sovietică a interconectării doar spre est a sistemelor de transport de

2. Influența comercială a Rusiei în Republica Moldova

Influența comercială a Rusiei este în declin, situându-se în 2022 pe locul 2 în Republica

Fig 7. Sursă: Statistica.gov.md

3. Influența Politică a Rusiei

Unul din punctele de referință al influenței politice a Kremlinului a fost ascensiunea

Fig 9. Demonstrații împotriva memorandumului Kozak – ianuarie 2003.

Odată cu pierderea influenței Partidului Comuniștilor, în special după 2009, următorul

Deteriorarea situației de securitate și acțiunile hibride în forță ale Moscovei au obligat

O altă pârghie de influență a Rusiei o reprezintă oligarhii, ce au avut capacitatea

Colaborarea în acte de corupție a politicului cu zona de afaceri este o altă latură a

Fig 10. O demonstrație antiguvernamentală la Chișinău în noiembrie.

Procesul de dezoligarhizare ca proces de „de-Kremlinizare”

Important este ca dincolo de dezbaterile legate de soluția potrivită pentru reducerea

4. Republica Moldova – ținta Rusiei pentru atacuri cibernetice, propagandă ostilă și

Potrivit viceprim-ministrului pentru digitalizare al Republicii Moldova, Iurie Țurcanu, în

O altă narațiune prezentă puternic în campaniile propagandistice de inspirație rusească