SCHIŢĂ DE LECŢIE

Clasa a IV-a prof. înv. primar, Maftei Viorica

Aria curriculară – Om şi societate

Obiectul : Geografia României

Unitatea de învăţare : Organizarea administrativă

Subiectul lecţiei : Organizarea administrativă a ţării

Tipul lecţiei : lecţie de însuşire de noi cunoştinţe

Obiective specifice:
consolidarea deprinderilor de lucru cu harta României ,județului sau a regiunilor istorice din țara noastră
familiarizarea elevilor cu harta administrativă a României,cu harta județului și cu alte hărți utile în
procesul de învățare

Obiective operaţionale :
O.1 – să aplice cunoştinţele despre aşezare, vecini, forme de relief, localizând pe harta României
judeţele,municipiul Bucureşti ;
O.2 – să folosească vocabularul specific disciplinei
O.3 – să lucreze cu harta României selectând judeţele şi oraşul Bucureşti

Metode şi procedee didactice : conversaţia euristică, exerciţiul, lucrul cu harta, observarea dirijată.

Mijloace didactice : harta fizică şi harta administrativă a României, Atlasul geografic, manualul, jetoane cu
imagini.

Forme de organizare : frontală, pe grupe, individuală

BIBLIOGRFIE
Med.C – Curriculum Naţional – Programme şcolare pentru învăţământul primar Dăneţ,O. Enache, M.,
Olănescu, E., Metodica predării geografiei, E.D.P., Bucureşti, 1984
Şincan, E., Pădureanu, V., Molan, V., Îndumătorul învăţătorului pentru aplicarea programelor şcolare la
clasele I-IV, Ed.Sigma, Bucureşti, 1994

Desfăşurarea activităţii
1.Organizarea clasei
Se pregătesc materialele didactice necesare desfăsurării lecţiei: harta, atlase geografice, jetoane, fişe de lucru.
Elevii vor extrage câte un jeton şi se vor grupa în funcţie de imaginea existentă pe jeton: o localitate rurală
mică, o localitate urbană, o localitate rurală mai mare.
2.Anunţarea temei şi a obiectivelor
Scrierea pe tablă şi în caiete a titlului lecţiei: Organizarea administrativă a ţării
Anunţarea obiectivelor
4.Dirijarea învăţării
-Exerciţii de prezentare a hărţii administrative a României, de citire a legendei şi de identificere a simbolurilor
-Exerciţii de recunoaştere şi de denumire a aşezărilor umane din imaginile prezentate: sat, oraş, comună.
-Exerciţii de prezentare a localităţii natale, pe baza schemei: denumire, clădri importante
-Exerciţii de prezentare a României: aşezare, forme de relief, vecinii, ape importante
 Schema lecţiei
Organizarea administrativă a ţării

Pentru a fi mai bine gospodărit , teritoriul României este împărţit în următoarele unităţi
administrativ – teritoriale :
 Judeţele – sunt cele mai mari unităţi administrativ – teritoriale. Ele sunt formate din mai multe comune
şi oraşe , apropiate ca aşezare. Fiecare judeţ se gospodăreşte singur. Cel mai important oraş din judeţ
este numit- reşedinţă de judeţ.
Ţara noastra are 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti- capital României.
Judetele se pot clasifica: - dupa marimea teritoriului ( suprafata)
-dupa numar de locuitori
-dupa unitatile geografice in care se afla ( munte, deal, podis,campie)
-resurse naturale
-dezvoltare economica
Clasificarea judetelor dupa marimea suprafetei ocupate
Judetele - au in medie o suprafata 5800km2
Cel mai intins judet al tarii este Timis 8697km2
Cel mai putin intins judet este Ilfov -1593km2

Clasificarea judetelor dupa nr de locuitori

In medie judetele au cca 550 000 loc
Cel mai populat judet este Prahova – 862 460 loc
Cel mai putin populat judet este Covasna 231 270 loc.
Cea mai populata resedintra de judet este Iasi- 349 550 loc
Cea mai putin populata resedinta de judet este Buftea 19 810 loc
Clasificarea judetelor dupa unitatile geografice in care sunt
Judete montane – Covasna
Judete de podis – Botosani, Iasi, Constanta
Judete de campie – Braila, Ialomita, Calarasi,Giurgiu, Calarasi
Cele mai multe judete au in cuprinsul lor doua sau chiar toate unitatile de relief
Judete care au toate unitatile de relief: Buzau, Valcea, Dambovita, Arges, Bihor.

 Municipiile – oraşele cele mai dezvoltate şi cu un număr mare de locuitori- in prezent sunt 86 de
municipii.
Cele mai mare municipiu- oraşul Bucureşti- capitala ţării. El este împărţit în 6 sectoare , fiecare sector
are primărie proprie coordonată de primăria generală a capitalei.
 Oraşele – aşezări omeneşti mai dezvoltate din punct de vedere economic şi cu un număr mai mare de
locuitori decât satele.
Comunele - unităţi administrativ – teritoriale alcătuite din unul sau mai multe sate care se gospodăresc
împreună, dintre care unul este reşedinţa de comună. Sunt in numar de 2686 si au o medie de 4000 locuitor

Municipiile, sectoarele Bucureştiului , oraşele şi comunele sunt gospodărite de primării , conduse de un

primar ales de populaţie.

Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie 1392, când domnitorul Mircea cel
Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat
documentar de pe teritoriul actual al României. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a
avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată
de autoritățile comuniste după 1948.