Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.

org/wiki/Moldova

Moldova
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la
regiunea istorică și
geografică Moldova.
Pentru statul istoric
Moldova, vedeți Principatul
Moldovei. Pentru regiunea
cu același nume în România
actuală, vedeți Moldova
Occidentală. Pentru statul cu
același nume, vedeți
Republica Moldova. Pentru
alte sensuri, vedeți Moldova
(dezambiguizare).

Moldova (în engleză Moldavia,

în germană Moldau, în franceză
Moldavie, în rusă Молдавия, Repartiția actuală a teritoriului moldovenesc
Молдова, în turcă Boğdan, în
poloneză Mołdawia) este o
regiune istorică și geografică a
Europei, delimitată la vest de
către Carpații Orientali și la est de
către râul Nistru și care
corespunde vechiului Principat al
Moldovei. În prezent, arealul este
împărțit între România, Republica
Moldova și Ucraina. Suprafața
cumulată a tuturor acestor
teritorii ce alcătuiesc Moldova
istorică este de 94.862 km²,[1]
dintre care 35.806 km² în
România (cele 8 județe ale
Moldovei Occidentale cuprinzând
Bucovina de Sud), 29.680 km² în
Republica Moldova (partea din
dreapta Nistrului cunoscută și ca Dispersia moldovenilor în teritoriile din România, Republica
Basarabia) și 21.297 km² în Moldova și Ucraina
Ucraina (regiunea Cernăuți
cuprinzând Bucovina de Nord,
ținutul Herței și ținutul Hotinului, și cele 9 raioane din Bugeac). În sensul acelor de ceasornic,
Moldova se învecinează la vest cu Transilvania și Maramureșul, la nord-vest cu Galiția, la nord
și nord-est cu Podolia, la est cu Edisanul, la sud-est cu Marea Neagră, iar la sud cu Dobrogea și
Muntenia.

Actualmente sensul termenului este echivoc, noțiunea fiind folosită pentru a desemna fie numai
teritoriul aparținând României, fie numai pe cel al Republicii Moldova, fie întregul spațiu istoric

1 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

și geografic omonim, descris în acest articol. Istoric vorbind, termenul a fost folosit pentru a
desemna mai multe entități politice și administrative.

Populația arealului moldovenesc este formată, majoritar, de către etnici români numiți
moldoveni, amestecați, în proporții variabile în nord, est și sud-est (înafara frontierelor actuale
ale României), în principal cu populații de origine slavă.

Cuprins
Moldova (semantică)
Aspecte geografice și istorice
Vecinătate
Date de geografie istorică
Diviziuni istorice
Geografie politică
Geomorfologie
Hidrografie
Demografie
Orașe importante
Aspecte culturale
Graiul moldovenesc
Patrimoniu cultural
Note
Note
Bibliografie
Legături externe
Vezi și

Moldova (semantică)
În decursul istoriei, până la formarea statului român, termenul de „Moldova” s-a folosit pentru
a desemna:

în sens istoric, politic și de drept internațional:

„Marca” sau „căpitănia” Moldovei în prima parte a secolul XIV (structură militară
dependentă de Regatul Ungariei, în actuala Bucovină și împrejur);
Principatul Moldovei (din întinderea sa inițială și maximală în perioada 1359-1484, până
la întinderea minimală din anii 1812-1859);
Republica Democratică Moldovenească (1917);
Moldova sovietică, mai precis:
Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească (1924–1940 constituită în
cadrul Ucrainei sovietice;
Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (1940–1941, 1944–1991), membră
unională a URSS;

2 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Republica Moldova.
în sens geografic neoficial:
Teritoriul maximal al Principatului Moldovei dintre Carpații Orientali, Ceremuș, Nistru,
Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov;
Teritoriul minimal al Principatului Moldovei dintre Carpații Orientali și Prut, intrat în 1859
în cadrul României, inclus actual în Moldova Occidentală.

Spre sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, termeni precum Moldova Occidentală
(sau de Vest) și Moldova Orientală (sau de Est) au început să fie folosiți pentru a descrie arealele
geografice din Moldova separate de râul Prut.[2][3] Actualmente Moldova Occidentală (sau
Moldova de Vest) nu trebuie confundată cu Regiunea de dezvoltare Nord-Est.

Aspecte geografice și istorice

Vecinătate

Regiunile istorice învecinate sunt:

în nord-vest: Galiția (cu teritoriul actualmente inclus regiunilor administrative ucrainene

Ivano-Frankivsk și Ternopil);
în nord-est: Podolia (cu teritoriul actualmente inclus regiunilor administrative ucrainene
Hmelnițki și Vinița);
în est : Edisanul (cu teritoriul actualmente inclus regiunii administrative ucraineană Odesa);
în sud-est: Marea Neagră (ape teritoriale ale Ucrainei);
în sud: Dobrogea și Muntenia;
în vest: Transilvania și Maramureșul.

Localizarea regiunilor Localizarea regiunii Localizarea regiunii Localizarea regiunii

moldovenești din Galiția în spațiul Podolia în spațiul Edisan în spațiul
spațiul actual actual ucrainean actual ucrainean actual ucrainean
ucrainean

3 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

În verde, localizarea
Moldovei printre
regiunile istorice
românești

Date de geografie istorică

Din punct de vedere istorico-geografic, specificitatea teritoriului se încadrează între obstacolele

naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la
miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistrului inferior, limanelor
Basarabene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi, care au reprezentat în decursul
vremurilor limite ale Tirgeților, Carpilor, Bastarnilor, Iașilor și însfârșit ale romanicilor
orientali.[4]

Diviziuni istorice

Spațiul moldovenesc – anume suprafața vechiului Principat al Moldovei, a fost de-a lungul
timpului în mai multe moduri divizat din punct de vedere administrativ:

în cadrul Principatului Moldovei, în: Țara de Sus, Țara de Jos și Basarabia. Aceasta din
urmă a fost până în 1812, limitată la teritoriul denumit de turci Bugeac.

Pocuția nu a fost niciodată teritoriu moldovenesc, ci doar o posesiune personală

a voievozilor moldoveni în regatul Poloniei.
Transnistria (teritoriu pe atunci integrat atât Podoliei poloneze cât și Edisanului
otoman) nu a fost niciodată a Moldovei, dar voievozii moldoveni (începând cu
Bogdan al III-lea în 1512 și continuând până la Gheorghe Duca în 1672) au avut
posesiuni lângă Soroca (mori de apă, Valea Adâncă) și în jurul Dubăsarilor (satul
și vadurile).

trei teritorii au fost pierdute de Principatul Moldovei înainte de 1812:

Bugeacul – împărțit în raiale turcești în 1484 și în 1538 (anume Ismail, Chilia,

Cetatea Albă în 1484, Reni și Tabacu în 1536, Tighina în 1538);
Ținutul Hotinului – devenit raia turcească în 1713;
Bucovina – devenită parte a Imperiului Austriac în 1775.

în 1812 prin tratatul de la București Principatul Moldovei a fost împărțit în două, partea de la
răsărit de Prut formând o nouă gubernie a Imperiului Rus denumită Basarabia. Aceasta a
cuprins atât ținuturile principatului dintre Prut și Nistru (Soroca, Orhei, o parte a ținutului Iași,
Lăpușna, o parte a ținutului Fălciu și Tigheciu) cât și raialele turcești de la Hotin și din
Bugeac.
în 1856 Imperiul Rus a fost silit să restituie ținuturile Cahul, Bolgrad și Ismail către

4 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

principatul Moldovei, care unindu-se cu cel al Țării

Românești a format România în 1859. În 1878 România
și-a dobândit independența, dar a trebuit să-i
retrocedeze Rusiei ținuturile Cahul, Bolgrad și Ismail.
în 1917 gubernia Basarabiei s-a constituit în Republica
Democratică Moldovenească, care s-a declarat
independentă de Rusia și în 1918 s-a unit cu România,
urmată în același an de Bucovina. Astfel, unitatea
teritoriului istoric moldovenesc s-a refăcut în cadrul
României, care însă a menținut denumirile de Basarabia
și Bucovina ca diferite de cea de Moldova – aplicată
numai teritoriului Principatului de după 1812, așa cum
intrase în componența României în 1859.
din 1940 încoace (cu excepția anilor 1941-44),
suprafața vechiului Principat al Moldovei a fost împărțită
între:
România, anume mare parte din județele Vrancea,
Bacău, Neamț, în întregime județele Suceava,
Botoșani, Vaslui, Galați și Iași;
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care
a devenit în 1991 Republica Moldova, anume partea
din dreapta Nistrului;
Ucraina, anume Regiunea Cernăuți (cuprinzând
Bucovina de Nord și cea mai mare parte din ținutul
Hotinului), Ținutul Herța, și Bugeacul (cuprinzând 9
raioane din partea vestică a regiunii Odesa: Reni,
Ismail, Chilia Nouă, Bolgrad, Arciz, Sărata, Tarutino,
Tatarbunar și Cetatea Albă).

Împărțirile succesive ale teritoriului

moldovenesc

Principatul Moldovei Principatul Moldovei

în secolul al XV-lea în secolul al XVII-lea

Principatul Moldovei Moldova occidentală Republica Republica Socialistă

în atlasul american al în cadrul Regatului Democratică Sovietică
lui Anthony Finley României (1901) Moldovenească Moldovenească
(1827) (1940)

5 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Republica Moldova

Geografie politică

Reconstituirea teritoriului istorico-geografic al principatului Moldovei este problematică[5][A]

deoarece acest teritoriu astăzi transfrontalier[5] face parte din:

3 state: România, Republica Moldova și Ucraina

5 euroregiuni: Carpatică, Prutul de Sus, Siret–Prut–Nistru, Nistru, Dunărea de Jos.

Moldova istorică Localizarea Euroregiunea Prutul Euroregiunea Siret–

astăzi: republica Euroregiunii de Sus: cu roșu Prut–Nistru (galben)
(roșu), părțile Carpatice pe Harta (raioanele din
aparținând Ucrainei Europei Republica Moldova),
(portocaliu) și cu galben (județele
teritoriul statului din România), cu
român din Moldova albastru (oblasturile
Occidentală din Ucraina)
(trandafiriu).

Euroregiunea Dunării
de jos cu roșu
(raioanele din
Republica Moldova),
cu violet (județele din
România), cu verde
(oblastul Odesa din
Ucraina)

6 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Geomorfologie

Morfostructural, teritoriul regiunii istorice Moldova este constituit - de la vest spre est, de:

Catene centrale și estice ale Carpaților Orientali, mai precis o parte dintre munții axului
cristalino-mezozoic (spre vest) și din grupa munților flișului (spre est), respectiv din grupele
nordică și centrală;
Subcarpații Moldovei (centru) și subunitatea Subcarpaților Vrancei (sud) din Subcarpații de
Curbură;
Culoarul Siretului, prelungit spre nord de către văile Sucevei și Moldovei;
Podișul Moldovei în nord și centru, care constituia peste două treimi din teritoriul Moldovei
medievale. Acesta este traversat de râul Prut și are la sud subunitățile Siretului inferior,
Tecuciului și Covurluiului (parte din Câmpia Română).

Carpații Orientali Subcarpații de Podișul Moldovei pe Subunitățile Câmpiei

Curbură harta fizică a Române (numită și
României Mari Valahă ori a Dunării
de Jos – în alte
surse)

În sensul acelor de ceasornic, limitele sale sunt date de următoarele morfo-structuri: Podișul
Podoliei la nord, nord-est și est, continuarea Câmpiei Mării Negre la est, Marea Neagră în sud-
est, Delta Dunării, Podișul Dobrogei, structurile de continuare ale Câmpiei Române,
Subcarpaților de Curbură și Carpaților Orientali la sud.

Hidrografie

Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt:

Siretul cu cea mai mare parte din afluenții săi principali de dreapta (Siretul Mic, Suceava,
Moldova, Bistrița, Trotuș și Putna) sau de stânga (Polocin și Bârlad);
Prutul cu afluenții săi principali de dreapta (Ceremuș, Bașeu și Jijia – cu afluentul principal
Bahlui) sau de stânga Camenca;
Cogălnicul;
Nistrul cu afluenții săi principali de dreapta (Răut, Bîc, Ichel, Botna).

Demografie

În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul
și refluxul populațiilor respectiv sedentare și nomade în funcție de variațiile climei și
pluviometriei. În perioadele de secete prelungite, când pădurile erau periclitate în favoarea
stepei, populațiile sedentare se retrăgeau spre zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre
Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade

7 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele
de altele, din cauza secării izvoarelor și râurilor mici. În
perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își
regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau,
populațiile de agricultori (succesiv daci, slavi, romanici
manifestați prin cultura Dridu, bolohoveni etc.) coborau din
nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea
stăpânirea nomazilor din stepă (succesiv sciți, sarmați,
roxolani, onoguri, hazari, pecenegi, cumani, maghiari și
tătari) și reclădeau sate și cetăți.[6]
Grupuri etnice în teritoriile
românești la începutul secolului
Orașe importante
XX

Orașele cu mai mult de 50.000 de locuitori, sunt:

Țară, regiune
Oraș Populație*
administrativă

1. 532.513 Moldova, Chișinău

Chișinău
România, Județul
2. Iași 290.422[7]
Iași
România, Județul
3. Galați 249.432[7]
Galați
Ucraina, Regiunea Chișinău
4. 240.600
Cernăuți Cernăuți
România, Județul
5. Bacău 144.307[7]
Bacău
România, Județul
6. 106.847[7]
Botoșani Botoșani
7. Bălți 97.930 Moldova, Bălți

România, Județul
8. 92.121[7]
Suceava
Suceava
Iași
9. Tighina 91.882 Moldova, Bender

Piatra România, Județul

10. 85.055[7]
Neamț Neamț
Ucraina, Regiunea
11. Ismail 84,815
Odesa
România, Județul
12. Focșani 79.315[7] Cernăuți
Vrancea
România, Județul
13. Bârlad 55.837[7]
Vaslui
România, Județul
14. Vaslui 55.407[7]
Vaslui
România, Județul
15. Roman 50.713[7]
Neamț

* Recensăminte: România – 2011, Republica Moldova – 2014, Ucraina – 2001

8 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Aspecte culturale
Există la nivelul teritoriului moldovenesc istoric diferite
aspecte etnografice și culturale, care în majoritate nu
sunt proprii exclusiv acestui teritoriu și dintre care
multe nu se găseau în totalitatea arealului, ci numai în
anumite zone; cele mai specifice dintre aceste aspecte
sunt graiul moldovenesc al limbii române și
organizarea religioasă a arealului, care aparținea până Suceava
în 1815 în întregime Mitropoliei Moldovei înființată
între anii 1381-1386 și recunoscută de Patriarhia
Constantinopolului în anul 1401, cu sediul mitropolitan
inițial la Rădăuți, apoi în 1401 la Suceava, iar la
mijlocul sec. al XVII-lea, în Iași.[8]

Graiul moldovenesc

Din punct de vedere lingvistic, specificitatea teritoriului

se manifestă îndeosebi prin graiul moldovenesc, care de
altfel depășește limitele sale, devreme ce era vorbit în
Conacul lui Zamfirache Ralli din Dolna
Dobrogea de Nord de-a lungul Dunării, și în
Transilvania de Nord-Est.[8]

Articol principal: Graiul moldovenesc.

Pe teritoriul Moldovei istorice există (sau existau) mai multe graiuri moldovenești, aparținând
arealului lingvistic al subdialectului de tip nordic sau moldovenesc, cuprinzând o serie de
particularități dialectale care reprezintă principala trăsătură comună a moldovenilor, ele fiind
utilizate, mai mult sau mai puțin frecvent, pe întreg spațiul moldovenesc și chiar dincolo de el,
în Transnistria, zone din nordul Munteniei, Delta Dunării sau diaspora română[9], datorat, în
cea mai mare parte, emigrărilor ardelenești la est de Carpați[10].

Fonetic, din punct de vedere lexical, precum și din punct de vedere morfologic sau sintactic,
Moldova nu are un grai unitar. Astfel, graiurile din Bucovina au un aspect de mozaic (îmbină
trăsături ale graiurilor centrale, bucovinene și în unele localități ale graiurilor maramureșene),
iar la est și nord de Prut au un specific aparte (dar nu au statut autonom – aparținând ariei
dialectale a masivul moldovenesc și, luate în ansamblu n-au fost atrase într-o altă arie
lingvistică). Graiurile centrale din Basarabia au trăsături similare cu cele consemnate în dreapta
Prutului, iar mare parte dintre particularitățile din zona sud-vestică (pe linia Cahul–Reni–
Chilia) fac arie comună cu graiurile muntenești. În zona nord-vestul Basarabiei, nordul
Bucovinei, ținutul Herța, graiurile fac arie comună cu sudul Bucovinei. Pe linia Camenca –
Râbnița – Dubăsari și Kotovsk, Ucraina aflată în zona de nord-est a Republicii Moldova,
graiurile fac în unele privințe arie comună cu cele din nordul Moldovei istorice și se
caracterizează prin păstrarea la toate nivelele a multor elemente vechi la toate compartimentele
limbii, dar și prin dezvoltarea unor particularități specifice. Există deasemeni o împărțire a
graiului Moldovenesc într-un areal nordic și unul sudic, graiul moldovenesc tipic fiind
reprezentat în zonele centrală și de nord ale Moldovei.[11]

Despre Transnistria – zonă aflată înafara arealului istoric moldovenesc, dar unde se află
vorbitori de limbă română, există opinia (cf. M. V. Serghievskii), contestată, a unei evoluții de
sine stătătoare a limbii vorbite, etichetată drept „moldovenească”.[11]

9 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Patrimoniu cultural

Din punct de vedere cultural, specificitatea teritoriului se

manifestă pregnant prin conștiința localnicilor romanici de a
fi „Moldoveni”, anume descendenți ai locuitorilor vechiului
Principat, dar această conștiință, împărtășită de toți între
Carpați și Nistru, este diferit exprimată de-o parte și de alta a
Prutului, în cele două teritorii separate de Tratatul de la
București din 1812. În partea de Apus, care se află în
România din 1856 (1918 pentru Bucovina de Sud), a fi
„Moldovean” înseamnă a face parte din poporul Român, în
aceiași măsură cu Ardelenii, Bănățenii, Dobrogenii, Oltenii
Colaj. Munții Hășmașului din
sau Muntenii. Dimpotrivă, în partea de Răsărit care a stat
Carpații Orientali, Mănăstirea
105 ani sub stăpânirea Imperiului Rus, 47 de ani în
Voroneț, Palatul Culturii din Iași,
Statuia lui Ștefan cel Mare din
stăpânirea sovietică și care din 1991 încoace se află în zona de
Chișinău și un grup de dansatori
influență geopolitică a Rusiei, teama (accentuată de războiul
moldoveni.
pierdut din 1992) de a „supăra” minoritățile conlocuitoare (o
treime din locuitori) și de a provoca „puterea tutelară”, ai
căror reprezentanți exprimă amenințări la orice tentativă de
apropiere de România, determină majoritatea cetățenilor care se simt „Moldoveni” să-și
exprime această identitate în sensul dorit de acei reprezentanți, anume în sensul că a fi
„Moldovean” înseamnă a face parte dintr-o „etnie” diferită de cea a (celorlalți) Români[12].

Articol principal: Controversa identitară în Republica Moldova.

Cu toate acestea, atât „Moldovenii români” cât și cei din zona

de influență geopolitică a Rusiei socotesc poeții și scriitorii
născuți în teritoriul istoric al Moldovei ca fiind o parte
esențială din patrimoniul lor cultural comun:

Literatură și publicistică: Mihai Eminescu, Ion Creangă,

Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Bogdan Petriceicu-
Hasdeu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Eugen
Lovinescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Costache
Negruzzi, Nicolae Labiș, Miron Costin, Grigore Ureche,
Ion Neculce, Mitropolitul Dosoftei.
Muzică: George Enescu, Ciprian Porumbescu, Anton
Achiței, Nicolae Botgros, Margareta Clipa, Daniela
Condurache, Laura Lavric, Viorica Macovei, Ion Paladi,
Nicolae Sulac, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca.
Pictură: Pictura se regăsește cel mai adesea în lăcașurile Ion Creangă
de cult: frescele bisericilor moldovenești au o puternică
amprentă locală și se evidențiază prin estetica culorilor folosite.[13] Mostre ale acestei arte
se pot observa la bisericile din nordul Moldovei, care azi fac parte din patrimoniul UNESCO
și datorită picturii lor.

Pictori cu origini moldovene sunt: Octav Băncilă, Victor Brauner, Nicu Enea, Ștefan Luchian,
Camil Ressu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Glebus Sainciuc, Arthur Aron Segal,
Gheorghe Tattarescu, Nicolae Tonitza...

Cinematografie: Emil Loteanu, Cristian Mungiu, Lucian Pintilie...

10 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Casă tradiţională în Casă tradiţională din Interiorul unei case Straie moldoveneşti
județul Neamț Strășeni tradiţionale din purtate de un
Moldova veteran, Chișinău
Occidentală 1995

Intrarea mănăstirii Frescă de la Castelul Sturdza, Mănăstirea Noul

Voroneţ Mănăstirea Voroneţ Miclăușeni, Iași Neamț de la
Chițcani

Arta populară moldovenească este de asemenea un patrimoniu cultural comun tuturor

moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Creațiile arhitecturale sunt de asemenea un patrimoniu comun, fie că este vorba de cele
bisericiești construite în stil moldovenesc[14] , fie că este vorba de vechile cetăți de apărare.

Note
A Dovada este că în Euroregiunea Siret–Prut–Nistru, întemeiată în acest scop, nu intră
decât o parte din unitățile teritorial-administrative din arealul Moldovei istorice, în timp ce a
intrat județul Prahova care nu face parte din acest areal. Mai precis, fac parte din această
Euroregiune 26 din cele 32 raioane din Republica Moldova: Orhei, Hîncești, Ungheni,
Ialoveni, Soroca, Sîngerei, Strășeni, Fălești, Căușeni, Florești, Drochia, Anenii Noi,
Călărași, Criuleni, Telenești, Ștefan Vodă, Rîșcani, Nisporeni, Cimișlia, Glodeni, Leova,
Rezina, Taraclia, Șoldănești, Dubăsari, Basarabeasca, precum și unitătea teritorială
administrativă Găgăuzia, dar din Moldova Occidentală din România, numai județele Iași și
Vaslui... Cum era mai de așteptat, din partea Ucrainei nici regiunea Cernăuți, nici raioanele
din Bugeac nu și-au manifestat interesul. Chiar și în această configurație, Euroregiunea
poate totuși, în cadrul procesului de globalizare, juca rolul de punte de legătură între statele
naționale.[5]

Note
1. ^ Muntele, Ionel; Sîrbu, Costel-Cosmin; Ostopovici, Ionuț-Vasile (2019). „Historical

11 of 13 9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia
Moldavia – from Demographic Expansion
to a Shrinking Region” (https://journals.inde
xcopernicus.com/search/article?articleId=2
227971). Romanian Journal of Geography.
63 (1): 3. ISSN 2285-9675 (https://www.wo
rldcat.org/issn/2285-9675). Accesat în 13
aprilie 2021.
2. ^ Istoria evreilor în țerile noastre (https://ar
chive.org/stream/NicolaeIorga-IstoriaEvreil
ornerileNoastre1913/NicolaeIorga-IstoriaEv
reilornerileNoastre1913_djvu.txt), Nicolae
Iorga, Analele Academiei Române Seria II
Tom XXXVI— Memoriile Secțiunii Istorice
No. 7, Librăriile Socec & Comp și C.
Sfetea, București, 1913
3. ^ Istoria românilor (Ediția I) – Cap.
„Adevărul asupra trecutului și prezentului
Basarabiei” (https://ro.wikisource.org/wiki/A
dev%C4%83rul_asupra_trecutului_%C8%
99i_prezentului_Basarabiei) în , Nicolae
Iorga, București, 1936-1939
4. ^ Nicolae Chetraru, Din istoria arheologiei
Moldovei, ed. Știința, Chișinău 1994, ISBN
5-376-01636-6.
5. ^ a b c Regiunile de cooperare
transfronatalieră, surse de stabilitate sau
conflict ? (http://www.geopolitic.ro/R%20Ge
o%2020.pdf), Nicolae Popa, Geopolitica,
Anul IV, nr. 20 (4 / 2006), p. 25
6. ^ Victor Spinei, Realități etnice și politice în
Moldova meridională în secolele X-XIII:
români și turanici, ed. Junimea, Iași 1985.
7. ^ a b c d e f g h i j Rezultatele finale ale
Recensământului din 2011: „Tab8.
Populația stabilă după etnie – județe,
municipii, orașe, comune” (http://www.rece 11. ^ a b Graiurile românești din nord-estul
nsamantromania.ro/wp-content/uploads/20
13/07/sR_Tab_8.xls). Institutul Național de
Statistică din România. iulie 2013. Accesat
în 5 august 2013.
8. ^ a b Gheorghe Postică, Civilizația veche
românească din Moldova, ed. Știința,
Chișinău 1995, ISBN 5-376-01634-X.
12 of 13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova
9. ^ Pentru delimitarea arealelor dialectale ale
dacoromânei, specialiștii au avut în vedere
mai multe criterii, printre care cel genetic și
/ sau structural rămâne prioritar, deoarece
reușește să corecteze acele lipsuri care nu
privesc „repartiția dialectală a dacoromânei
prin prisma noilor metode și procedee
lingvistice de analiză și sinteză”. Astfel,
graiurile moldovenești, aparținând arealului
istoric respectiv, se încadrează conform
acestui criteriu, în „subdialectul de tip
nordic sau moldovenesc, desfășurat pe cel
mai întins areal lingvistic”, spre deosebire
de subdialectul de tip sudic sau
muntenesc. Vezi, în acest sens, Matilda
Caragiu Marioțeanu, Compendiu de
dialectologie română (nord și sud-
dunăreană), București, Editura Științifică și
Enciclopedică, 1975, p. 128-188 și, mai
nou, Ion-Horia Bîrleanu, Curs de
dialectologie românească, Partea I.
Probleme teoretice, Editura Universității,
Suceava, 2000, p. 61-71 sau Ion-Horia
Bîrleanu, Gheorghe Jernovei, Dialectologia
limbii române, Partea I, Cernăuți, „Ruta”,
2005.
10. ^ Vezi, pentru detalii, Ion-Horia Bîrleanu,
Emigrări ardelenești la est de Carpați.
Consecințe lingvistice, Iași, Sedcom Libris,
1998. Aportul demografic transilvănean
este reflectat nu numai în graiurile
funcționale în acest areal lingvistic ci și în
toponimie sau antroponimie, cum ar fi
numele de familie formate de la oiconime
ardelenești, de tipul: Bălcan, Băițan,
Budușan(u) etc., p. 87-124.
Republicii Moldova (http://www.academia.e
du/10165457/Stela_Sp%C3%AEnu._Graiu
rile_rom%C3%A2ne%C5%9Fti_din_nord-e
stul_Republicii_Moldova), Stela Spînu,
Institutul de Filologie – Academia de Științe
a Republicii Moldova, Magna-Princeps.
S.R.L., Chișinău, 2010, ISBN
978-9975-4173-0-3, (v. p. 18-26)
12. ^ Jean Nouzille La Moldavie, Histoire
tragique d'une région européenne
(„Moldova, istoria tragică a unei regiuni
europene”), ed. Bieler, ISBN
2-9520012-1-9
13. ^ Cultură și civilizație medievală
românească (din Evul Mediu timpuriu până
în secolul XVII), Eșanu, 1996, p. 109-111
9/2/2021, 9:15 AM
Moldova - Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

14. ^ Cultură și civilizație medievală în secolul XVII), Eșanu, 1996, p. 105-109

românească (din Evul Mediu timpuriu până

Bibliografie
Cultură și civilizație medievală românească (din Evul Mediu timpuriu până în secolul XVII) (h
ttps://andreiesanu.files.wordpress.com/2011/11/andrei-esanu-cultura-si-civilizatie-medievala
-romaneasca.pdf), Andrei Eșanu, Editura ARC, Chișinău, 1996, p. 109-111, ISBN
9975-928-06-4

Legături externe
Bucătărie tradițională și meșteșuguri pe plaiuri moldovenești (http://www.traditiimoldovenest
i.ro/), Asociatia Ecologica de Turism Montan Absolut, proiect selectat în cadrul Programului
Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională

Vezi și
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir
Geografia României
Geografia Republicii Moldova

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Moldova&oldid=14278850

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 3 august 2021, ora 10:53.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

13 of 13 9/2/2021, 9:15 AM