Romanizarea dacilor

Membrii echipei: Andronic Ștefan; Cristian Costică

 Formarea României
Formarea poporului român și a limbii române
• -Perioada imediat următoare retragerii aureliene a administrației și a armatei a reprezentat pentru
Dacia o epoca foarte grea.
• -Momentul precis în care s-a format poporul român este foarte puţin cunoscut în istoriografie, din
cauza puţinelor izvoare scrise din perioada evului întunecat care a urmat antichităţii târzii. Abia la câteva
secole de la retragerea aureliană din Dacia romană aflăm date despre o serie de localnici care nu-şi
spuneau nici daci, nici romani, ci „rumâni” în urma unei sinteze dificil de descifrat.
• -Mai mult decât atât, deşi erau populaţii sedentare, comunităţile romanizate, în căutare de resurse
”roiua” către zonele care nu au fost niciodată sub stăpânirea imperiului, precum Moldova, de exemplu.
• -Aşa că daco-romanii şi românii timpurii au roit mereu, iniţial la câţiva kilometri de vechea vatră,
pentru întemeierea unui nou sat şi aşa mai departe”, preciza istoricul clujean în ”Dacii şi romanii” în
Revista ”Cultura”.
 Moldova
• Moldova  este o regiune istorică și geografică a Europei, delimitată la vest de către Carpații
Orientali și la est de către râul Nistru și care corespunde vechiului Principat al Moldovei. În
prezent, arealul este împărțit între România, Republica Moldova și Ucraina. Suprafața cumulată a
acestor teritorii este de 86.783 km², dintre care 35.806 km² în România, 29.680 km² în Republica
Moldova și 21.297 km² în Ucraina regiunea Cernăuți cuprinzând Bucovina de Nord,
ținutul Herței și ținutul Hotinului, și cele 9 raioane. În sensul acelor de ceasornic, Moldova se
învecinează la vest cu Transilvania și Maramureșul, la nord-vest cu Galiția, la nord și nord-est
cu Podolia, la est cu Edisanul, la sud-est cu Marea Neagră, iar la sud cu Dobrogea și Muntenia.
• Actualmente sensul termenului este echivoc, noțiunea fiind folosită pentru a desemna fie numai
teritoriul aparținând României, fie numai pe cel al Republicii Moldova, fie întregul spațiu istoric și
geografic omonim, descris în acest articol. Istoric vorbind, termenul a fost folosit pentru a
desemna mai multe entități politice și administrative.
• Populația arealului moldovenesc este formată, majoritar, de către etnici români numiți moldoveni,
amestecați, în proporții variabile în nord, est și sud-est în principal cu populații de origine slavă.
 Țara Românească
• Țara Românească sau Rumânească, cunoscută istoric și ca Ungro-Vlahia, iar în limbile
străine Valahia este un stat apărut în Evul Mediu, al cărui teritoriu a fost inițial limitat în nord
de Munții Carpați și de o linie pornind din Munții Vrancei până la răsărit de cetatea
Chilia inclusiv, în sud de Dunăre de la Turnu-Severin până la Silistra inclusiv, iar la est de Marea
Neagră . Locuitorii săi foloseau endonimul de „rumâni”, exonimele uzuale utilizate până în
epoca modernă fiind „vlahi” sau mai savant și recent „valahi”. Moldovenii îi numeau
„munteni”.
• În zilele noastre, denumirea se referă exclusiv la zona geografică din sudul României moderne,
dintre Dunăre, Carpați și râurile Milcov, Putna și Siret.
• Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de
500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur
de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat la data de 24 ianuarie/5
februarie 1862, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară
pentru a forma bazele României moderne.
 Basarabia
• Basarabia  este denumirea dată de Imperiul Rus în 1812 teritoriului voievodatului
Moldovei dintre Prut și Nistru anexat prin Tratatul de la București din 1812, odată
cu raiaua Hotinului și cu Basarabia istorică. Faptul că a fost cedat Rusiei și o parte din teritoriul
voievodatului, în ciuda tratatului româno-otoman care garanta integritatea Moldovei, se datorează
dibăciei negociatorului francez Gaspard Louis de Langeron care slujea interesele țarului. Inițial
numele Basarabia a fost dat Țării Românești, datorită dinastiei întemeietoare a acestui voievodat,
familia Basarabilor. Aceștia, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 și 1342, au luat în stăpânire
stepa cuprinsă între Carpații Vrancei - Dunăre - Marea Neagră și o linie mergând de la
confluența Trotușului cu Siretul la capul Codăești . Ulterior, acest teritoriu a fost cedat în secolul al
XIV-lea de Alexandru Basarab voievodatului Moldova, în cadrul căruia i-a rămas numele de
Basarabia. În 1484, Turcii cuceresc malurile Dunării și Mării Negre cu cetățile-porturi Chilia și
Cetatea Albă, iar în 1538 cuceresc Tighina și restul teritoriului de acum încolo numit de ei Bugeac,
dar de restul Europei și de români Basarabia. Aceasta a fost Basarabia istorică până în 1812.
În 1713, Turcii iau în stăpânire și cetatea Hotinului cu ținutul dimprejur, dar acest ținut nu făcea
încă parte din Basarabia atunci, numele acesta limitându-se încă la ceea ce numim astăzi Bugeac.
 Transilvania
• Transilvania sau Ardeal  este o regiune istorică și geografică situată în
interiorul arcului carpatic, una din regiunile istorice ale României. De-
a lungul timpului a făcut parte din Dacia, din Imperiul Roman,
din Regatul Ungariei, respectiv din Imperiul Austriac. Pentru circa 170
de ani, între 1526 și 1699, a fost stat autonom, sub suzeranitatea
Imperiului Otoman, cu numele de Principatul Transilvaniei. În această
calitate a jucat un rol însemnat în Războiul de 30 de ani, de partea
coaliției protestante.
 Banatul
• Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte
din Ungaria.
• În evul mediu, pe teritoriul Banatului a existat o formațiune politică cu centrul la Morisena (astăzi Cenad). Cei
mai cunoscuți voievozi au fost Glad, care a dus lupte împotriva nomazilor maghiari, cu armate formate din
români, pecenegi și bulgari, Ahtum și Chanadinus, strănepoții lui Glad, care s-au luptat între ei. În perioada
dominației Coroanei Maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban: Banul
de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabăț. Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de
Timișoara. Inițial, numele regiunii Banat se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de Severin și de succesorii istorici ai
acestuia Banatul de Lugoj-Caransebeș, și Banatul de Timișoara avea formațiuni politice, militare și administrative
cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului românesc actual, Banatul de
Severin a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele
Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar și restabilirea influenței Bisericii latine în
regiune. În această perioadă, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc 1365.
• Prima atestare documentară a numelui Banatvs Timisvariensis Pars se găsește în Harta Trans-Tisiensis întocmită
cel mai probabil în toamna anului 1685. Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută și sub denumirea
de Temișana.
 Crișana
• Crișana este o regiune istorică situată pe teritoriile României și Ungariei, având ca limite
naturale râul Tisa la vest, râul Mureș la sud, Munții Apuseni în est și râul Someș în nord.
• Crișana este compusă din:
• pe teritoriul României: județul Bihor (integral), cea mai mare parte a județului Arad și
a județului Sălaj, extremitatea sudică a județului Satu Mare și extremitatea nordică
a județului Hunedoara;
• pe teritoriul Ungariei: comitatul Biharia (în maghiară Hajdú-Bihar) și comitatului
Bichiș (în maghiară Békés).
• Capitala tradițională este Oradea (magh. Nagyvárad). Alte orașe importante
sunt: Arad, Beiuș, Békéscsaba, Brad, Debrecen, Gyula, Ineu, Marghita, Salonta, Șimleu
Silvaniei, Tășnad și Zalău.
 Maramureșul
• Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală aflată pe
teritoriul României și Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată
pe cursul superior al văii Tisei, și versanții munților care o înconjoară: Munții
Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, și Munții Maramureșului la est și
nord.
• Limitele regiunii se situează între paralela 47°33' N și 48°02' N (latitudine
nordică) și între meridianele 23°15' E și 25°03' E (longitudine estică). În lungime,
între Hust și Pasul Prislop sunt aproximativ 150 km iar lărgimea pe axa nord-sud
de până la 80 km.
• Sudul acestei regiuni aparține, în prezent, României, constituind partea de nord-
est a județului Maramureș, iar partea nordică, Maramureșul de Nord, este în
estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Hust, Rahău și Teceu)
 Bucovina
• Bucovina, devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac este
o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu de 10.441 km² care acoperă zona
adiacentă orașelor Cajvana, Câmpulung Moldovenesc, Gura
Humorului, Frasin, Milișăuți, Rădăuți, Siret, Solca, Suceava, Vatra
Dornei și Vicovu de Sus din România, precum
și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe
Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.
 Dobrogea
• Dobrogea este un habitat istoric și geografic dintre Dunăre și Marea Neagră,
care face parte din teritoriul României, Bulgariei și Ucrainei. Regiunea a fost
cunoscută în antichitate sub numele de Sciția Mică, care nu desemna o
provincie, ținutul făcând parte din provincia Moesia inferior iar mai apoi,
în Evul Mediu, din thema bizantină Paristrion. Astăzi, din punct de vedere
administrativ cuprinde în România județele Tulcea și Constanța iar în
Bulgaria — regiunile Dobrici și Silistra.
• Principalele orașe sunt, în nord: Constanța, Tulcea, Medgidia și Mangalia, la
care se adaugă stațiunile balneo-climaterice și de vacanță de pe litoralul
românesc: Mamaia, Eforie, Costinești și stațiunile din zona Comorova
a Mangaliei. Dobrogea cuprinde în partea de nord-est Delta Dunării, habitat
aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
 Teoria imigrationista
Autorul acestei teorii este Robert Roesler. 

Principalele puncte ale teoriei sale erau:

• dacii au fost total masacrați în cele două războaie daco-romane.
• românii s-au format la sud de Dunăre şi apoi au migrat spre nord, dovadă fiind după parerea lui asemănările
câtorva cuvinte din limbile română şi albaneză.
• Dacia a fost părăsită în totalitate de romani, aceasta rămânând pustie.
• o pretinsă  lipsă a izvoarelor istorice timpurii, care să furnizeze informaţii despre români.
• imposibilitatea romanizării Daciei în numai 165 de ani.
 Teoria continuitatii
•  Insasi teoria nu are baze destul de solide, doar concluzia finala este
data: românii sunt urmasii daciilor si al celor care i-au invins pe ei , al
romanilor, ei au trait tot timpul acolo unde astazi este teritoriul
Romaniei. Argumentatia numai este insa atat de solida. Asupra
amanuntelor exista o polemica si in cercuriile istoricilor romani, cea ce
nici nu este de mirare, deoarece ipoteza lor intalneste multe
contradictii cu izvoarele faptice .Dar impotriva tuturor certurilor,
aproape nici un istoric roman nu are curajul sa puna la indoiala
aceasta teorie