Judeul Arad

Capitole

Geografie

Asezare. E judetul din mijlocul seriei de sase tinuturi ale granitei de apus. E asezat pe malul stng al Muresului (cu exceptia unei parti din hinterlandul orasului Arad) prin el trece calea ferata internationala care iese din tara pe la Curtici (Decebal). Suprafata. 6.248 km. (E unul dintre cele mai mari judete din tara). nfatisarea pamntului. Judetul Arad cuprinde si munte si ses. Temeiul vechiu al judetului a fost tara Zarandului, un fel de golf de cmpie taiat prin mijloc de apa CrisuluiAlb si marginit cu exceptia coltului N.E.- de munti nu prea nalti (sub 1.000 m ) att spre N. ( Muntii Codrului ) ct si spre S. ( muntii Zarandului ). Vechea tara a Zarandului, care forma odata ea singura un tinut, se ntinde azi nsa si n judetul vecin catre Rasarit (Hunedoara). Ca o compensatie, s-a alipit tarii de munte si partea corespunzatoare din sesul Tisei. Suprafata de mari ntinderi, neteda ca o oglinda, cladita din pietrisurile si nisipurile pe care apele, venite din Bihor, le-au asternut la poalele muntilor. Cea mai mare parte din acesta Cmpie de munte e nalta si svntata; n lungul Muresului nsa, si mai ales al Crisului, ea este joasa si mlastinoasa. Vegetatia. Padurile de pe munte si aici taiate fara crutare - sunt, aproape exclusiv fageturi. Exceptie fac doar regiunile de sub 300 m, unde domina stejerisurile. nauntrul vaii Crisului-Alb si al unora din afluentii lui de munte, se ntlnesc nsa, datorita adapostului si expunerii spre Sud, plante de origine meridionala ( liliacul spontan, castanul dulce cultivat, ntinse livezi de nuci, etc.). Dupa cum dovedesc solurile (sol brun si cernoziom degradat), tot padurea de stejar se ntindea si n cmpia de sub munte. Azi nsa ea a fost pastrata, sub forma de plcuri, numai n N. n Apusul judetului, n fine, tot solul (cernoziom chocolat) arata prezenta stepei, a unei stepe diferite nsa de cea pontica prin faptul ca e bogata n plante cu flori; ceea ce o apropie de tipul fnetei din mijlocul Europei. Azi cerealele si fneata artificiala au

nlocuit, mai pretutindeni, vechea formatie vegetala. Bogatii naturale. Cmpia e saraca (numai pietris, nisip si loess) ; n schimb muntii cuprind numeroase cariere de piatra : granit, diabaz, gresie, pe Mures ; andesit, calcar, conglomerat etc., pe Crisul Alb. De altfel, structura geologica, foarte variata a muntilor Zarand si Codrului da mari posibilitati judetului n aceasta privinta. Nu lipsesc nici izvoarele minerale (Mocrea si Moneasa) si nici lignitul.

Istoriesus
Vechime si dezvoltare istorica. Revizuirile facute pna azi istoriei maghiare a judetului, fixeaza astfel momentele esentiale ale trecutului lui: Tinutul la Nord de linia Curtici-Siria, care forma n evul mediu vechiul judet al Zarandului, va fi apartinut, n epoca antemaghiara a voievodatelor, Tarii Bihorului, judecnd dupa unele dovezi de gravitare a sa spre Nord din secolele urmatoare si dupa ndelungata dainuire a separatiei sale de valea muresana. Regiunea din lungul Muresului a apartinut voivodatului muresan, care se ntindea de la portile Ardealului si de la Dunarea de jos pna spre Seghedin, si-si avea capitala la Moresana ( Murasana , pe locul Cenadului - Vechiu de azi). Ultimul voievod al acestei tari, pomenitul descendent din Glad : Ohtun sau Achtum din Gesta Hungarorum , singurul documentar dintre ducii bastinasi ai lui Anonymus, ca urmasi documentari ce pot fi urmariti pna n sec XIV, si-a avut mnastirea familiara si gropnita domneasca (Achtunmonustura, nstrainata abia n sec XIV de succesorii mutati de mult n Slovacia) n partea de SV a judetului actual al Aradului, n hotarul apusean al Pecichii. Dupa caderea pna la linia trianonica de azi a voievodatului Moresanei, ntmplata n ultimii ani ai lui Stefan I-ul ( 1038), rezistenta romneasca n fata navalitorilor s-a mutat din Cenad n tinutul aradan si a dainuit eroic pna la sfrsitul unguresc de la 1918. Comanda a avut-o un timp cetatea Orodului de pe locul Glogovatului de astazi, distrusa n sec XVI n luptele cu Turcii. Catre sfrsitul sec XII, aceasta cetate ajunge resedinta a unui capitan de canonici si a unei vladici onorifice catolice, destinata dimpreuna cu cteva mnastiri stravechi, dar la aceasta epoca catolice ( Bizere, pe Mures, Dienesmonustura, pe la Ineu, s. a. ) sa usureze penetratia noului stat pe cale bisericeasca. Daca nsa n-a fost cu putinta direct, patrunderea stapnirii unguresti prin biserica n judetul Aradului a izbutit n alt chip : prin rolurile la care au ajuns n biserica si-n treburile publice ale Ungariei conducatorii aradanilor, si prin legaturile de proprietate ce le aveau astfel aici asimilatii trecuti peste neprecizata, nca, granita etnica. Mijlocul acesta de cucerire (relatii de familie, asimilari n scop de parvenitism) s-a ntins n epoca ce a urmat, a Angevinilor, aproape pe toata linia, ducnd la o tot mai mare iobagire a poporului si la nceputuri de infiltratie maghiara etnica. A pus capat primejdiei

ocupatia turceasca, venita n sec XVI peste cea mai mare parte a judetului, dupa ce au trecut pe aici doua crncene rascoale: a lui Doja (1514) si a Tarului Iovan (1527). Istoricii unguri recunosc ei nsisi ca lunga ocupatie turceasca a prilejuit o totala descotorosire a tinutului de infiltratiile etnice unguresti. Izgonirea Turcilor (1695) readuce n judet pe nemesii unguri si ungurizati, cu implicitele nceputuri de infiltratie etnica maghiara, mpestriteaza Aradul si mprejurimile cu colonii nemtesti si face din linia Muresului granita de tara, mpanata cu garnizoane granitaresti srbesti (n parte cu etnic romnesc), care prilejuiesc dimpreuna cu vladicia ortodoxa srbizata o extrem de primejdioasa expansiune srbeasca n tinutul Aradului, paralela cu una de la N la S, n Bihor, a Rusnecilor. Aradul, de acum cu cetate noua (cea de azi de pe Mures), e mpartit n acesta vreme n doua, administrat deosebit : Aradul vechi , romnesc si srbesc, si Aradul vechi , nemtesc, iar de la un timp si unguresc. nti ungurii apar n Arad la nceputul sec XIII, n legatura cu mutarea aici a prefecturii de judet. Etnicul Aradului s-a pastrat n sec XVIII n cea mai mare parte romnesc, dupa ce, opresiunile prilejuite n contra srbilor de racoala lui Seghedinat (1735) au dus la o mare emigratie srbeasca n Rusia. Ungurizarea capitalei de judet a progresat mai ales dupa ce la 1833 a fost proclamata ilegal municipiu. ntre timp nsa, prin lupta nationalista a lui D. Tichindeal, Moise Nicoara s.a. de la nceputul secolului, prin nfiintarea de la 1812 a scolii normale, careia i s-a adaus peste ctiva ani o scoala teologica, si prin romnizarea ierarhiei bisericesti, Aradul a devenit centru de miscare culturala si nationalista romneasca, dupa ce pna aici romnii sai se manifestasera n afara de agricultura numai n domeniul meseriilor, dnd Aradului ntile bresle pomenite aici. La 1849 aici si-a avut sfrsitul, cu depunerea de la Siria a armelor si cu decapitarea de la Arad a capilor ei, rascoala kosutista. n timpul absolutismului ce a urmat rascoalei, s-a nfiintat la Arad o societate curturala romneasca asemanatoare Astrei si s-a romnizat pe timpul prefectului romn Gh. Popa de Teius administratia comunala, ramnnd de aici nainte judetul cu un mare numar de notari romni. Dupa anexarea Ardealului la Ungaria (1867) s-a nfiintat aici ntia publicatie romneasca bisericeasca: Speranta a clericilor (1869), apoi Tipografia Diecezana, care a avut un mare rol n viata culturala a granitei etnice. ntre timp (1871) episcopia a luat n discutie chiar nfiintarea la Arad a unei Universitati romnesti. Catre sfrsitul secolului trecut, parlamentul judetean a fost teatrul unor rasunatoare lupte pentru oficializarea limbii romne, iar n judet s-a nceput prin Banca Victoria o mare miscare pentru ntarirea economica a romnilor. Prin ziarele Tribuna Poporului , Tribuna , Romnul , Aradul a devenit n secolul nostru centrul luptei politice a romnilor asupriti, iar ca urmare, la 1918 aici a luat fiinta comandamentul primei armate romnesti ardelene (garzile nationale) si de aici s-a convocat si s-a pregatit de catre Consiliul National Romn adunarea Unirii de la Alba-Iulia.

Monumente istorice. Cetatea straveche de la Siria, n zidurile careia s-au descoperit pietre cu inscriptii romane. Cetatea de la Soimus, ruinata deasemenea, ridicata de Ioan Corvinul n fata ruinelor vechii cetati a Lipovei, de pe malul stng al Muresului. Fresce din sec XVIII. Mnastirea de la Hodos-Bodrog, ctitorita pe la 1500 de catre fratii srbi Jaksici, are odoare din sec XVI si o evenghelie din sec XVIII, tiparita de domnul Moldovei Mihail Racovita. Biserica reformata din Jermatea Neagra, naltata de Matei Corvinul n sec XV.

Populaiesus
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul A. numara 423.824 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex: Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Barbati Femei 423.82 206.68 217.13 Total judet 4 7 5 Municipiul Arad 77.225 36.736 40.489 346.59 169.95 176.64 Total rural 9 1 8 1. Plasa Aradul-Nou 47.316 22.688 24.628 2. Plasa Chisineu-Cris46.659 23.112 23.657 3. Plasa Halmagiu 27.073 13.466 13.607 4. Plasa Ineu 53.924 26.205 26.719 5. Plasa Pecica 47.784 23.605 24.179 6. Plasa Radna 29.481 14.339 15.142 7. Plasa Sfnta Ana 33.346 16.172 17.174 8. Plasa Sebis 29.005 14.404 14.601 9. Plasa Siria 32.901 15.96 16.941

b) Pe grupe de vrsta: Grupe de vrstaLocuitoriGrupe de vrsta Locuitori Toate vrstele 423.8 30-49 de ani 112.9 0- 9 ani 85.45 50-69 de ani 63.48 10-29 ani 147.5 70 de ani si peste 13.01 Vrsta nedeclarata1.505 Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul A., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele: Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Anual

Cifre absolute Nascuti Excedent Morti vii natural

Proportii la 1.000 de locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 20,4 22,4 21,9 19,5 19,5 18,6 19,2 18,7 1,7 19,3 20,0 17,8 17,3 19,1 17,1 3,1 1,9 1,7 2,2 -0,5 2,1

1930 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

424.5 425.6 426.1 427.2 427.3 427.8

8.688 9.5 9.329 8.328 8.33 7.954 8.224

7.953725 8.1771.323 8.511818 7.577751 7.411919 8.141187 7.325899

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arad a fost de 428.326 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 423.824 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 4.502 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,6%.

nfiare socialsus
Strajuind importantul drum catre apus si miazazi al Muresului si legatura cu minele mult exploatate sub romani din partile Monesei si Bradului, tinutul aradan a trebuit sa fie din cele mai influentate de stapnirea romana din Dacia, dovada nu numai numeroasele-i relicve de pe vremea aceea, ci, mai cu seama, via marturie a exceptionalei dainuiri si progresari a romnilor sai, mai staruitori n locul lor de straja dect cei mai multi dintre romnii de pe granitele etnice. Adevarat ca, daca au fost aradenii la rascrucea marsului

spre sud sau spre apus al tuturor popoarelor vechi, iar apoi cei mai presati de expansiunea ungureasca si srbeasca, puterea lor s-a nnoit mereu de-a lungul veacurilor prin expansiunea spre apus a romnilor din munti si spre miazanoapte-apus (cu directia spre Carpatii nordici) a romnilor de la miazazi. Trebuie sa fi fost foarte puternica acesta populatie granitareasca, daca marea lor emigratie de dinainte de tatari n partile slovace si maghiare nordice de azi, amintita mai sus la capitolul istoriei Aradului, a lasat tinutul romnesc n grelele veacuri urmatoare ale feudalismului. Ne-a ajutat mult apoi, stapnirea turceasca, si prin izgonirea nemesagului maghiar sau maghiarizat, si prin aducerea romnilor ntre granite comune cu romnii celorlalte provincii de sub stapnirea sau de sub suzeranitatea turceasca. Asa ca tinutul acesta de granita etnica ncepe sa se mpestriteze de fapt cu straini abia dupa turci (sec 18, 19), prin infiltratiile si colonizarile unguresti, prin colonizarile svabesti, prin marea expansiune srbeasca de-a carei si mai mare primejdie dect cea maghiara ne-a salvat, precum s-a aratat mai sus, abia ntmplarea. Toate acestea explica ndeajuns de ce romnii aradeni sunt att de feluriti ca port, ca trasaturi, si n multe parti, att de deosebiti unii de altii prin puterea fizica si spirituala. n parta de la cmpie a existat ntotdeauna o prosperitate, care s- a soldat cu multe beneficii pentru romnii de acolo. Traditiile, obiceiurile, aceleasi dealtminteri ca mai pretutindeni la romni, se mentin cu deosebire n regiunea Ineului. Pna cu 4-5 decenii n urma practica diferitelor datini ne referim la cele care ar trebui conservate - era generala si n partea apuseana ; timpurile noi o mputineaza nsa din ce n ce. O dovada stralucita a bogatiei de comori ce se pierd, ne-a dat din partea apuseana a judetului (regiunea Nadlacului) dl. Tiucra-Pribeagul, n exemplara sa colectie de folclor aradan Pietre ramase . Altminteri comorile de acest fel ale Aradului sunt prea putin adunate, dupa cum tot att de putin sunt cercetate bogatiile etnografice, istorice sau antichitatile. ndeletnicirea principala a locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor, n podgorie vieritul si pomaritul, n rasaritul judetului pomaritul, cresterea vitelor si n mai mica masura lemnaritul, iar la svabii de la Schela (Aradul-Nou), legumaritul, practicat pe o scara att de mare, nct a ajuns sa deserveasca si Bucurestii si centrele Ardealului. Zootehnia plugarilor din jumatatea apuseana a judetului poate fi data ca exemplu pe tara, tot asa ca si agricultura lor rationala. n partea halmageana a judetului, unde cresterea vitelor si pomaritul ar fi sa fie principala sursa de trai n urma defrisarii padurilor si a ncetarii unor ocupatii industriale, stocul vitelor e foarte insuficient, zootehnia foarte putin cunoscuta, iar pomaritul ntr-un mare regres ; s-au facut nsa n toate aceste directii nceputuri fagaduitoare n anii din urma, sub conducerea Camerei agricole. Asisderea, rapoartele anuale ale prefecturii judetului reclama mereu o atentie deosebita la starea economica regresata din partea sud-estica a judetului. n acest tinut s-a semnalat n ultimii

ani o excesiva descrestere a sporului natural al populatiei, fenomen de care e atinsa si partea cea mai mare a restului judetului Arad, care altminteri a progresat mult n alte privinte. Daca pentru curmarea acestei nefaste suprimari a nasterilor nu se poate interveni deocamdata direct, s-au luat n schimb masuri fagaduitoare pentru combaterea bolilor sociale, ajungndu-se pe alocuri la un nceput de corectare a disproportiei dintre morti si nasteri.

Economiasus
Judetul Arad nzestrat cu multe ferme printre satele sale, face parte din zona grului de calitate si a culturilor rationale variate : grul dominant, culturi alimentare, (fasole, cartofi, pepeni, ceapa), industriale (cnepa, tutun, sfecla de zahar), fneata cultivata (trifoi de samnta si de nutret), vii renumite n marginea dealurilor ( Minis, Siria ). Cu toata saracia de minereuri, asezarea judetului la o importanta raspntie de drumuri si vointa stapnirii trecute, i-au adaugat si un caracter de industrie mare, foarte accentuat. Podgoriile Aradului se claseaza printre primele din tara, n ceea ce priveste calitatea produselor lor. Sunt vestite podgoriile Minis, Pncota, Maderat, Siria. Orasul Arad, capitala judetului, este unul dintre cele mai nsemnate centre comerciale si industriale din tara. Prin punctul de frontiera Curtici trece n Occident o buna parte a exportului romnesc. Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 624.800 ha. Suprafata arabila este de 286.314 ha, adica 45,82% din suprafata judetului si 0,97% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 6.363 ha, adica 2,22%, iar mica proprietate 279.951 ha, adica 97,78%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 255.112 ha astfel repartizate: Grul ocupa 125.367 ha, cu o productie de 1.165.391 chint. (prod. medie la ha 19,3 chint). Porumbul ocupa 108.981 ha, cu o productie de 1.547.386 chint. (prod. medie la ha 14,1 chint.). Ovazul ocupa 10.805 ha, cu o productie de 87.672 chint. (prod. medie la ha 8,1 chint.). Orzul ocupa 8.068 ha, cu o productie de 69.463 chint. (prod. medie la ha 8,6 chint.).

Secara ocupa 1.564 ha cu o productie de 11.653 (prod. medie la ha 7,5 chint.). Maturile ocupa 274 ha, meiul 33 ha, hrisca ocupa 20 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.696 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupa 5.697 ha, cu o productie de 101.263 chint. fn (media la ha 33,0 chint.) si 70 chint samnta. Lucerna ocupa 3.511 ha, cu o productie de 109.745 chint. fn si 700 chint samnta. Alte fnete cultivate ocupa 3.746 ha, cu o productie de 48.581 chint. Plantele alimentare ocupa 7.384 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.561 ha, cu o productie de 109.067 chint. (media la ha 42,5 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 916 ha, cu o productie de 90.140 chint ( media la ha 98,4 chint.). Dovlecii ocupa 603 ha, cu o productie de 12.895 chint. Ceapa ocupa 522 ha, cu o productie de 22.224 chint. (media la ha 42,5 chint.). Cartofii printre porumb dau o productie de 11.333 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 113.279 chint. Plantele industriale ocupa 4.355 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 1.655 ha, cu o productie de 186.455 chint ( media la ha 112,6 chint.). Cnepa ocupa 1.283 ha, cu o productie de 3.541 chint. fuior si 5.925 chint. samnta. Tutunul ocupa 579 ha, cu o productie de 4.981 chint. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (624.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 4.767 ha. Fnetele naturale ocupa 16.089 ha, cu o productie de 249.379 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint.). Pasunile ocupa 68.741 ha. Padurile ocupa 141.402 ha.

Livezile de pruni ocupa 2.975 ha cu o productie de 19.635 chint. (prod. medie la ha 6,6 chint.) Alti pomi fructiferi ocupa 1.497 ha. Vita de vie ocupa 6.550 ha (din care viile pe rod 6.274 ha) cu o productie de 359.051 hl (prod. medie la ha 57,2 hl). Cresterea animalelor. n judetul A. se gaseau n anul 1935 : C ai 60.473, boi 82.019, bivoli 2.125, oi 69.692, capre 13.146, porci 99.810, stupi sistematici 8.491, stupi primitivi 3.659. Industrie. (fara municipiul Arad) A limentara: 38 mori, 1 fabrica de cognac, rom si liqueur (Ghioroc), 1 de spirt, 1 de ulei, 1 de otet, 3 de gheata artificiala. Lemnului: 10 fabrici de cherestea, 2 fabrici de tmplarie si mobile (Pecica si Pncota), 1 de caroserii de automobile la Aradul-Nou, 1 de tocuri de lemn ; Materiale de constructie : 5 fabrici de caramizi si de tigle, 1 de var, 2 de articole de beton. Alte industrii: 1 fabrica de fuior si clti de cnepa (Iratos), 1 turnatorie de clopote (Ghioroc), 1 de pielarie (Pncota). Cariere: pietris la Ghioroc, caolin la Agris, dolomit la Galsa, piatra de granit la Radna, piatra de andezit-trachit la Leasa, Mocrea, Paulian, Prajesti, Sebis si Talagiu, diorit la Paulis, marmora la Moneasa, piatra de ru la Pncota. Comert. Judetul Arad face un comert activ cu produsele sale agricole si industriale. Export intens cu cereale, struguri, vin, fructe, carne si animale vii. Drumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.811 km, 504 m mpartita astfel: Drumuri nationale 259 km, 615 m, din care Directia Generala a Drumurilor, ntretine 248 km 062 m, (pietruiti si pavati) iar municipiul 11 km 553 m. Drumuri judetene 864 km 593 m, (ntretinute de administratia judetului) din care 17 km 340 m sunt pavati.

Drumuri comunale 687 km 296 m. Lungimea podurilor este de 6.354,69 metri repartizata astfel: poduri nationale 1700,60 m, judetene 3.360,14 m si comunale 1.293,95 m. Prin judet trec 3 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Deva Arad Oradea - Arad - Timisoara Deva Beius - Oradea Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 406 km din care 24 km linii principale, linii principale simple 120 km si linii secundare simple 262 km. Itinerarii principale: Exprese si rapide: Bucuresti Arad Decebal (Budapesta Viena Paris) Accelerate: Bucuresti Arad; Timisoara - Arad Oradea. Statii importante: Arad, Decebal, Sntana, Nadab, Otlaca, Ineu, Cermeiu. Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia particulara Sebis - Baile Moneasa. Navigatie aeriana. Plecare si sosire pe aerodromul municipiului Arad.

Itinerarii: Cernauti Cluj Arad ; Bucuresti T. Severin - Timisoara si Bucuresti Arad Budapesta. Statiuni climatice, balneare, turism. Baile Moneasa, situate la poalele muntilor Codru, ntre paduri de stajar si molid, pe linia ngusta Sebis- Moneasa. Climat dulce, aer ozonizat. Altitudine 280 m. Anotimp: Iunie Septembrie. Ape oligo-metalice. Indicatiuni: anemie, reumatism cronic, catar pulmonar si afectiuni nervoase. Instalatiunile balneare compuse din doua bazine si doua stabilimente de hidroterapie, alimentate de patru izvoare minerale cu apa termala (pna la 32 C). Hoteluri, restaurante, medic balnear, Oficiu PTT, parc, cazinou, etc.. Baile Moneasa ofera numerose locuri de excursii : Fntna Ursilor, Pestera, Moneasa, Tinoasa. Altele : podgoriile de la Siria, izvoarele intermitente de la Calugari. Judet de cmp, ndeosebi n partea lui vestica, Aradul are, n regiunea muntoasa, interesante formatii carstice precum si valea, de o remarcabila frumusete, a Crisului Alb.

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 364.605 locuitori, din care 69,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 76,5% barbati stiutori de carte si 61,9% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 1. Extrascolara 0,4 0,6 2. Primara 65,7 93,6 3. Secundara 24,7 4,2 4. Profesionala 6,2 1,1 5. Universitara 1,9 0,1 6. Alte scoli superioare 1,1 0,4 nvmnt. Populatia scolara a judetului (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 75.892 locuitori (10.031 mediu urban si 65.861 mediu rural).

coli superioare : Academia de teologie ortodoxa. coli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu comercial de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu profesional de fete, 1 liceu industrial de fete, 1 conservator de muzica. coli primare 304, din care 271 rurale si 33 urbane (256 scoli de stat si 48 confesionale), cu un numar total de 49.577 elevi (42.801 mediu urban si 6.776 mediu rural) si cu 819 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Grdini de copii 46, din care 31 rurale si 15 urbane, (42 de Stat si 4 confesionale) cu un numar total de 3.769 copii (2.552 mediu urban si 1.217 mediu rural) si cu 57 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. Asociaia pentru literatura i cultura poporului romn Astra are un despartamnt la Arad si 6 organizatii locale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are 10 camine culturale. Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale n Chier si Seleus. Casa coalelor i a Poporului ntreine n judet 92 cmine culturale, dintre care 51 au personalitate juridic. Alte instituii culturale n Arad : Muzeul i Biblioteca Palatului Cultural, Ateneul Popular, Institutul de Cercetari Banat Crisana , Asoc. Culturala Concordia , Soc. culturala Sf. Pavel , 32 societati sportive, 6 societati de vnatoare si pescuit. Teatrul municipal i 4 cinematografe la Arad. 7 cinematografe la : Aradul- Nou, Chisineu-Cris, Halmagiu, Pecica, Nadlac, Pncota si Ineu.

Religiesus
Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 55,8% sunt ortodocsi si 4,2 greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.

Biserici i lcauri de nchinciune. 304 biserici ortodoxe, 21 greco-catolice, 54 romano-catolice, 17 reformate, 6 evanghelico-luterane, 85 case de rugaciune baptiste, 4 case de rugaciune adventiste si 12 sinagogi. 1 mnastire ortodoxa la Hodos-Bodrog si 1 mnastire a ordinului franciscan la Radna (romano-catolica). Instituii bisericesti. n Arad se afla resedinta Episcopiei ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului. Protopopiate ortodoxe se afla la : Arad, Halmagiu, Gurahont, Chisineu-Cris, Siria si Buteni. n Arad se mai afla o episcopie luterana, 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat ortodox srbesc si 1 casa minoritara. Protopopiate romano-catolice se mai afla la Sf. Ana, Rovine si Snmartin, evanghelic la Nadlac.

Administraiesus
Organizare administrativa. Capitala judetului Arad este municipiul Arad. Judetul are 226 sate, mpartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate Plasa Chisineu-Cris - 19 sate Plasa Halmagiu - 45 sate Plasa Ineu - 15 sate Plasa Pecica - 12 sate Plasa Radna - 36 sate Plasa Sntana - 13 sate

 Plasa Sebis - 37 sate Plasa Siria - 11 sate Plasa Trnova - 16 sate Organizare judectoreasca. Un tribunal la Arad, cu 3 sectiuni si 26 magistrati, 1 prim procuror si 3 procurori, n circumscriptia Curtii de Apel din Timisoara. O curte de jurati la Arad pe lnga tribunal. 10 judecatorii cu un total de 28 magistrati. O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori. Organizare sanitara. 4 spitale de stat ( 3 la Arad si 1 la Ineu). 13 dispensare de stat 8 n Smbateni, Halmagiu, Vrfuri, Gurahont, Sepreus, ChisineuCris, Sicula, Rovine, Brzava, Petris, Sebis, Dezna, Brsa. Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al municipiului Arad si cel al punctului de frontiera Curtici. Asistenta si prevedere sociala Casa Asigurarilor Sociale din Arad ntretine organizatii medicale n alte 31 localitati, cu un total de 54 medici. Directia Ocrotirilor din Ministerul Sanatatii si Ocrotirilor Sociale ntretine n judet urmatoarele asezaminte de ocrotire : Centrul pentru ocrotirea copiilor din Arad, cu 150 ocrotiti n asezaminte si 1.500 ocrotiti n colonii. Asezamntul de orbi din Arad, cu 40 de femei ocrotite. Asezamntul de debili mintali din Ineu, cu 120 de ocrotiti. Societatea Crucea Rosie are organizatii n Arad, Julita, Buteni. La Arad mai activeaza: Soc. Principele Mircea , Oficiul I.O.V., Soc pentru

profilaxia tuberculozei, Soc ortodoxa a femeilor romne, Soc de ocrotire a orfanilor din rasboiu, Soc. pentru ocrotirea orbilor, Asociatia de ocrotire a mamei si copiilor, Soc. Misiunea Sociala , Fondul milelor ortodoxe romne, Soc. Viitorul , Reuniunea femeilor romne, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor reformate, Soc Caritas , Reuniunea femeilor izraelite, 3 orfelinate, 3 camine pentru infirmi, 1 camin pentru servitoare, 1 camin pentru copiii vagabonzi, 1 camin pentru meseriasii batrni, 3 azile pentru batrni, 1 leagan de zi, 1 cantina evreiesca pentru saraci, 1 colonie de vara. Uniunea Femeilor din Siria, cu un internat pentru copii.

Principalele aezrisus

Arad, capitala judeului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Fotografiisus

[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]