Judeul Hotin

Capitole

Geografie

Asezare. Judetul H. face parte dintre judetele Moldovei dintre Prut si Nistru (Basarabia) si este ultimul judet spre Nord, al acesteia. Era, pe vremuri, tinutul din marginea Poloniei si cuprindea cetatea Hotinului, menita sa apere Moldova dinspre aceasta parte. Suprafata. 3.782 km. nfatisarea pamntului. O culme deluroasa nalta care porneste din masivul Brdaului de la granita cu Bucovina, taie judetul de la V la E tinndu-se aproape de Nistru. Din aceasta culme coboara catre valea cu meandre, adncite n marginea podisului Podolic pinteni scurti ; iar catre valea, mai larga si mai mlastinoasa a Prutului, culmi deluroase prelungi si cu spinarea netezita n chip de podis. Clima si ape. Clima este mai aspra dect n Sudul tarii (media temperaturii anuale este de

peste 8), cu contraste de temperatura destul de mari nsa (25 28) si cu precipitatiuni ceva mai abundente (ntre 400-600 mm anual) numai n N-V si pe dealurile mai nalte din interiorul judetului. Catre valea Nistrului, dar numai n E, precipitatiunile scad sub 400 mm. Un indiciu al asprimei climei de aici este si faptul ca pe la Hotin trece limita vitei de vie, dar strugurii nu se coc de obiceiu. Fiind amenintate sa sece n timpul verii, ele au fost prefacute de locuitori n salbe de lacuri. Merita totusi o mentiune speciala, linia de izvoare dela obrsiile acestor ruri ( de o parte si de alta a culmii dinspre Nistru), unde, atrase de abundenta apei, satele se tin lant cale de multi km. Vegetatie. n N-V judetului, pe dealurile care depasesc 300 m, fagetul este nca frumos dezvoltat ; n restul tinutului nsa, adica n cea mai mare parte a lui, plcurile de stejari de pe naltimi sunt asociate cu fneata de tipul foarte apropiat celei medio-europene, cu multe ierburi nalte si flori ; stepa propriu-zisa se strecoara numai n lungul vaii Prutului, pe o fsie subtire. Bogatii minerale. Afara de piatra, (calcar de constructie si de var) si afara de putin lignit n S-V judetului, nu se pot cita minereuri importante.

Istoriesus
Vechime si dezvoltare istorica. Judetul H. si-a luat numele de la cetatea care-si rasfrnge, n fata Camenitei bastion al Poloniei de altadata - chipul n apele Nistrului. Cetatea a fost naltata de moldovenii lui Alexandru cel Bun, catre 1400, cu ajutorul litvanilor marelui principe Vitold. Pna la trecerea ei n posesiunea Turcilor, cetatea a fost administrata de prcalabi. Sub Stefan cel Mare, prcalabul ei a fost un unchiu al Domnului Vlaicu. n ea, Petru Rares a nfruntat pe Poloni. Din ea, Bogdan, fiul lui Alexandru Lapusneanu, a plecat pentru desele lui incursiuni n Polonia. n 1600, Mihai asedia pe Ieremia Movila, nchis n cetate. Aici, n 1673, Stefan Petriceicu, Domn al Moldovei si Grigore Ghica, Domn al Tarii Romnesti, si asezara corturile, alaturi de oastea turceasca, venita sa atace pe regele

Sobietki, si de aici, trecura n oastea acestuia, tradnd cauza Turcilor. n 1713, Abdi Pasa, serascherul, trecnd prin Hotin, cu oaste, spre a instala ca rege n Polonia pe Stanislas Leszczynski, prietenul lui Carol XII si viitorul socru al regelui Ludovic XV al Franciei, puse mna pe frumoasa cetate a Moldovei. Cu ajutorul chiar al lui Nicolae Mavrocordat care domnea atunci n Moldova, el i facu reparatii si adaosuri ntr-un miserabil stil turcesc si o dadu n primire, mpreuna cu tinutul nconjurator pe care l smulse Moldovei, unui pasa, ca sa fie de aparare Semilunei, n acest punct amenintat de expansiunea teribila a Rusiei. Asa se nascu raiana Hotinului, a carei existenta tulburata de incursiuni austriece si rusesti, n 1739, 1769, 1788 se sfrsi n 1812. Monumente istorice. Cetatea Hotinului , pe care profesorul N.Iorga o descrie astfel n cartea sa Neamul romnesc n Basarabia : Mesteri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au facut din piatra bine potrivita si amestecata cu linii de caramida, pentru podoaba, un masiv rotund de zidarie strasnica, ce se ridica drept pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umfla pe la colturi, tot asa de urias planuite si aduse la ndeplinire. n centru se facura ncaperi de rugaciune si locuinta, si printre naruiturile de acum, printre multele schimbari, care au pierdut astazi mai orice nfatisare, rami uimit cnd vezi semnele deosebitoare ale arhitecturii din veacul al XV-lea al Moldovei. Casele acestea care au fost spoite cu rosu pentru haremul vreunui pasa, au feresti de piatra alba, n arcuri sfarmate, si o use de biserica n care se taie trei rnduri de linii mpodobite, ca la usa bisericii din Scnteie, cladita de Stefan cel Mare. Colo sus, pe zidul acela maret, feresti mai mici au ciubuce de piatra sapata, care se taie n unghiuri drepte, si se vede chiar prin sparturi o poarta de sapte opt arce n cadrele ei ndrasnete, cari e desigur, cea mai frumoasa din toate vechile cladiri romnesti. Ea e sfarmata n parte, drumul la dnsa s-a rupt, si ar trebui sa te cateri prin bolovanii risipiti ca s-o vezi mai bine . Biserica sf. Nicolae din Hotin , atribuita lui Stefan cel Mare, resedinta nvatatului episcop Amfilohie, dupa 1770 degradata de Turci, care au folosit-o ca moschee. Biserica Nasterii Maicii Domnului din Culiscauti, constructie de lemn din 1603.

Populaiesus

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, judetul H. numara de 395.345 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex

Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Total judet Barbati Femei 193.146 202.199 395.345 7.344 Orasul Hotin Total rural Plasa Briceni Plasa Hotin Plasa Lipcani Plasa Secureni 15.287 380.058 185.802 194.256 94.167 46.128 48.039 100.369 48.406 51.963 106.566 52.224 54.342 78.956 39.044 39.912 7.943

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 395.345 30-49 de ani 50-69 de ani 0- 9 ani 10-29 ani

Locuitori 85.005 37.370

113.157 70 de ani si peste 6.598 152.248 Vrsta nedeclarata 967

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii polulatiei n judetul H. conform cifrelor publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931 1936 sunt urmatoarele:

Anual Nascuti vii 1930- 1935 medie anuala 1931 1932 1933 1934 1935 1936

Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie n fiecare an

Proportii la 1.000 Cifre absolute locuitori

Morti -

Excedent natural 12.390

Nascuti Excedent Morti vii natural 7.566 4.824 30,3

18,5 11,8

387.895 404.277 408.792 414.794 417.073 421.848

12.448 13.843 12.217 12.241 11.200 11.364

7.419 7.414 6.749 8.142 7.703 7.051

5.029 31,3 6.029 34,2 5.466 29,9 4.099 29,5 3.497 26,9 4.313 26,9

18,6 12,7 19,3 14,9 16,5 13,4 19,6 9,9 18,5 8,4 16,7 10,2

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Hotin a fost de 425.627 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 si anume 395.345 reprezinta un spor natural de 30.282 locuitori n timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 7,7 %.

Economiasus
Judetul H. are un profund caracter agricol. Industria desvoltata pe pamnt e strns legata de productia agricola. Importanta productie de miere.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 378.200 ha. Suprafata arabila este de 303.771 ha, adica 80,32% din suprafata judetului si 1,03 % din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 6.813 ha, adica 2,24%, iar mica proprietate 296.958 ha, adica 97,76%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 246.935 ha, astfel repartizate : Porumbul ocupa 100.320 ha, cu o productie de 1.413.683 chint. (prod. medie la ha 14,1 chint.), n valoare de 332 mil. lei. Grul ocupa 69.941 ha, cu o productie de 604.022 chint. (prod medie la ha 8,6 chint.), n valoare de 239 mil. lei. Orzul ocupa 37.450 ha, cu o productie de 309.011 chint. (prod. medie la ha 8,2 chint.), n valoare de 76 milioane lei. Secara ocupa 34.010 ha, cu o productie de 333.309 chint. (prod. medie la ha 9,8 chint.), n valoare de 97 milioane lei. Ovazul ocupa 4.094 ha, cu o productie de 33.478 chint. (prod. medie la ha 8,1 chint.) , n valoare de 10 milioane lei. Hrisca ocupa 1.053 ha, cu o productie de 5.397 chint. (prod. media la ha. 5,1 chint.), n valoare de 2 milioane lei. Meiul ocupa 66 ha si maturile ocupa 1 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.744 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 5.099 ha, cu o productie de 105.975 chint. fn (media la ha 20,7 chint.), n valoare de 14 milioane lei si 50 chint. samnta. Lucerna ocupa 2.199 ha, cu o productie de 54.543 chint. fn (media la ha 25,6 chint.), n valoare de 7 milioane lei si 21 chint samnta. Radacinile de nutret ocupa 956 ha, cu o productie de 164.158 chint. (media la ha 171,7 chint.), n valoare de 11 mil. lei.

Plantele alimentare ocupa 16.332 ha. Din aceasta suprafata fasolea ocupa 6.934 ha, cu o productie de 50.653 chint. (media la ha 7,3 chint.) n valoare de 18 mil. lei. C artofii ocupa 5.346 ha, cu o productie de 486.362 chint. (media la ha 90,9 chint.), n valoare de 61 milioane lei. Cartofii printre porumb dau o productie de 23.024 chint. n valoare de 3 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 7.973 chint. n valoare de 3 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 770.879 chint., n valoare de 39 mil. lei. Plantele industriale ocupa 24.025 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 15.445 ha, cu o productie de 116.629 chint. (media la ha 10,8 chint.), n valoare de 62 mil. lei. Sfecla de zahar ocupa 2.583 ha, cu o productie de 435.419 chint (media la ha 168,5 chint.) n valoare de 24 mil. lei. Cnepa ocupa 1.890 ha, cu o productie de 9.281 chint. fuior (media la ha 4,9 chint.), n valoare de 32 mil. lei si 13.260 chint. samnta (media la ha 7.0 chint.), n valoare de 5 mil. lei. Mustarul ocupa 1.098 ha, cu o productie de 3.301 chint. (media la ha 3,0 chint.) n valoare de 2 mil. lei. Anisonul ocupa 417 ha, cu o productie de 3.301 chint. (media la ha 3,0 chint). Caracteristica. Suprafetele ocupate n acest judet de secara, linte, hrisca, anison (70,4% din tara) si mac sunt clasate pe locul I din tara. n privinta productiei la ha a anisonului, judetul H. este deasemenea n fruntea judetelor tarii. Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (378.200 ha) , ogoarele sterpe ocupa 1.735 ha. Fnetele naturale ocupa 3.070 ha, cu o productie de 50.962 chint. (prod. medie la ha 16,6 chint.), n valoare de 6 mil. lei. Pasunile ocupa 6.728 ha. Padurile ocupa 39.511 ha. Livezile de pruni ocupa 1.132 ha, cu o productie de 65.716 chint. (prod. medie la ha 66,8 chint.), n valoare de 23 mil. lei. Alti pomi fructiferi (meri, peri, nuci) ocupa 2.401 ha.

Vita de vie ocupa 363 ha. Cresterea animalelor. n judetul H. se gaseau n anul 1935 : cai 55.357, boi 55.073, oi 178.565, capre 1.306, porci 37.882, stupi sistematici 7.011, stupi primitivi 5.771. Industrie. Alimentara. 241 mori ( 7 sistematice, 13 cu aburi, 96 de apa, 37 de vnt si 88 taranesti cu motor), 42 fabrici si teascuri de ulei, 1 fabrica de zahar, 3 fabrici de bomboane, 1 de unt, 4 de spirt, 1 de bere, 1 de malt. Alte industrii. 3 fabrici de caramida, 1 de tigla, 11 de var, 1 de ghips, 3 de cherestea, 4 de sapun, 1 de tabacarie si 1 de oale. Cariere. Ghips (la Mamaliga), piatra calcara pentru fabricarea varului la Hotin, piatra calcara pentru constructii la Edinita. Comert. Comert intens cu cereale, fructe, vite, pasari si produse animale. Export n Polonia, Germania si Palestina. Centre comerciale: Hotin, Lipcani, Briceni, Edinita si Secureni. Credit si cooperatie. n cuprinsul judetului functioneaza 3 banci (societati anonime). Cooperative agricole de aprovizionare si vnzare n comun 13.536 membri si cu un capital varsat de 408.917 lei. Bilantul ncheiat 2.218.042 lei. Cooperative de consum 26, cu 2.879 membri si cu un capital social varsat de 1.162.621 lei. Marfurile generale n valoare de 766.219 lei. Drumuri. Judetul H. este strabatut de o retea de drumuri n lungime totala de 1.225 km 896 m, repartizata astfel : Drumuri nationale. 262 km 416 m, din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 146 km 792 m (pietruiti si pavati). Drumuri judetene 273 km 743 m din care administratia judetului ntretine 66 km 774 m, pavati si pietruiti.

Drumuri comunale 689 km 737 m. Lungimea podurilor este de 2.385,70 metri repartizata astfel : podur i nationale 672,50 m, judetene 484,20 m si comunale 1.229,00 m. Prin judet trec 5 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : 1. Cernauti - Hotin. 2. Cernauti Lipcani Otaci - Trg. 3. Hotin Briceni Balti (Hotin Briceni=67 km). 4. Saveni Lipcani Hotin. 5. Saveni Edinita - Otaci- Trg. Cale ferata. Judetul H. este strabatut de o linie secundara simpla de cale ferata de 141 km. Statii importante : Larga, Sulita Posta, telegraf, telefon. 10 oficii P.T.T. de stat la: Hotin, Sulita, Briceni - Tg, Chelmenti, Cliscauti, Corjeuti, Edinita-Tg, Lipcani-Tg, Romancauti si Secureni Tg; 2 agentii speciale la Dinauti si Mamaliga si 1 gara cu serviciu postal (Iarnauti). Oficii telefonice la : Hotin, Sulita, Briceni-Trg, Chelmenti, Cliscauti, Corjauti, Dinauti, Edinita Trg, Iarnauti, Lipcani Trg, Mamaliga, Romancauti, Secureni Trg.

Culturasus
Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 313.977 locuitori, din care 29,7% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 43,6% barbati stiutori de carte si 16,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara Mediul urban Mediul rural Totalul stiutorilor de carte 100,0 100,0 Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare 15,5 56,6 19,2 5,3 2,8 0,6 10,1 80,7 6,6 1,9 0,6 0,1

nvatamnt. Populatia scolara a judetului H. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 113.454 loc. (6.012 mediu urban si 107.442 mediu rural). Scoli secundare:. 1 liceu de baieti, (Hotin), 1 liceu de fete, 2 licee comerciale de baieti (Hotin si Sulita), 2 gimnazii industriale de baieti (Hotin si Sulita), 1 gimnaziu industrial de fete (Hotin), 2 licee particulare (Briceni si Secureni), 1 gimnaziu de baieti (Lipcani) , 1 gimnaziu comercial (Briceni), 1 gimnaziu evreesc (Sulita), 1 scoala de agricultura (Romancauti). Scoli primare: 243, din care 226 rurale si 17 urbane (273 scoli de stat si 2 confesionale), cu un numar total de 38.579 elevi (3.039 mediu urban si 35.540 mediu rural) si cu 738 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii: 17, din care 13 rurale si 4 urbane (toate de stat), cu un numar total de 776 copii (130 mediu urban si 646 mediu rural) si cu 17 conducatoare (situatia din 1934). Institutii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n 62 de localitati. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine n judet 78 camine culturale, 3 societati muzicale si 9 biblioteci, adica n total 90 organizatii culturale, dintre care 63 au personalitate juridica.

Asociatia ASTRA pentru cultura si literatura romna n Bucovina activeaza la Hotin, Lipcani, Edinita, Colencauti. n Orasul Hotin se mai afla 2 biblioteci publice, 1 filiala a Soc. Fauritorii Romniei mari, Soc. Culturala Ateneul Bogdan Petriceicu- Hasdeu , la Sulita 1 camin cultural C.F.R., la Lipcani Soc. Culturala Speranta . n judet sunt 8 cinematografe, 1 teatru de vara, 9 societati sportive si 4 societati de vnatoare.

Religiesus
Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locui torilor judetului 87,0% sunt ortodocsi. Biserici si lacasuri de nchinaciune. 155 biserici ortodoxe, 4 lipovenesti, 1 romanocatolica, 1 armeneasca, 44 case de rugaciuni baptiste, 67 sinagogi si case de rugaciuni mozaice. n satul Neporotova se afla manastirea Galita . Institutii bisericesti. 2 protopopiate ortodoxe la Hotin si Edinita. Judetul se afla n eparhia Hotinului (Mitropolia Bucovinei).

Administraiesus
Organizare administrativa. Capitala judetului H. este orasul Hotin. Judetul are 2 orase (Hotin si Sulita) si 215 sate, mpartite astfel: Plasa Chelmenti . 37 sate Plasa Cliscauti .. 37 sate Plasa I.G. Duca 46 sate Plasa Lipcani .. 34 sate Plasa Secureni 23 sate Plasa Sulita .. 33 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Hotin cu o sectiune, 9 magistrati si 1 procuror n circumscriptia Curtii de Apel din Cernauti. 6 judecatorii n Hotin, Sulita, Briceni, Cliscauti, Tg. Lipcani, si Secureni cu un total de 12 magistrati. Organizare sanitara. 8 spitale de stat la Hotin, Sulita, Briceni, Chelmenti, Lipcani, Romancauti, Secureni si Trnova. 1 spital pentru tuberculosi la Vorniceni. 4 spitale evreesti la Hotin, Sulita, Briceni si Secureni. 8 dispensare de stat, 1 dispensar comunal, 1 dispensar al Soc. Crucea Rosie si 2 dispensare particulare evreesti. Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Cernauti are un oficiu la Hotin si organizatii medicale la Hotin, Sulita, Lipcani, cu un total de 4 medici.

Principalele aezrisus

HOTIN - capitala judetului

GEOGRAFIE Asezare. Orasul H. s-a desvoltat la adapostul unei vechi cetati care pazea vadul de trecere peste Nistru catre Polonia, n N. Moldovei. Azi este orasul cel mai din N. al tarii legat prin drum bun numai de Cernauti. Vatra orasului, n suprafata de aproape 940 ha, se ntinde sus pe un podis la o altitudine de cca 240 m. O parte din gospodariile periferice coboara nsa att rpele valcelelor scurte si repezi care dau n valea principala, ct si malul destul de abrupt al acesteia. Tot sus se gaseste, n mahalaua ruseasca si vechea cetate.

Cadrul este format de podisul, pe alocurea foarte ntins si cu caracter de suprafata structurala care se ntinde, lipsit de paduri, mai ales n E. si n S., pna la Prut. Oras de granita, a sporit n ultima vreme prin emigrantii de peste Nistru. ISTORIE Vechime si desvoltare istorica. Orasul H. este anterior ntemeierii Moldovei. Cetatea lui a fost construita de Alexandru cel Bun cu ajutorul litvanilor marelui principe Vitold, ntinsa si fortificata mai trziu de Petru Rares. Punct strategic de prim ordin, cetatea a servit deseori de adapost boierilor rasculati si domnitorilor rasturnati din scaun. Monumente istorice. Cetatea Hotinului. Biserica Sf. Nicolae atribuita lui Stefan cel Mare. Degradata de Turci care au folosit-o ca moscheie. POPULATIE Orasul H. avea n anul 1930 un numar de 15.286 locuitori ECONOMIE Industrie si comert. Nefiind legat de interiorul tarii prin cale ferata, Hotinul a ramas un centru de schimb al produselor din imediata apropiere : cereale, animale si produse animale. n Hotin se afla : 1 fabrica de bere, 1 fabrica de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, 1 fabrica de sapun, 12 mori si 3 fabrici de caramida. Institutii de credit. Banca Nationala (agentie), Banca Basarabia , Banca Corpului Didactic, Banca Cetatea , 2 banci populare, Banca de mprumut si pastrare.

CULTURA nvatamnt. Liceu de baieti, Liceu de fete, Liceu comercial, Gimanziu industrial de baieti, Gimnaziu industrial de fete, 10 scoli prinmare, 3 scoli de copii mici. Ziare si reviste. Glasul Hotinului (saptamnal) Aurora (lunar), Buletinul judetului Hotin. RELIGIE Biserici si lacasuri de nchinaciune. 3 biserici ortodoxe, 1 biserica romano catolica, 2 biserici lipovenesti, 1 biserica armeneasca, 1 casa de rugaciune baptista si 17 sinagogi. ADMINISTRATIE

Orasul H. este capitala judetului Hotin, situat la 283 km de Chisinau si la 554 km de Bucuresti. Statie c.f. la 35 km (Larga). Institutii publice. Prefectura, Primarie, Tribunal, Judecatorie, Administratie financiara, Politie, Perceptie, Revizorat scolar, Serviciu sanitar judetean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu veterinar judetean, Serviciu agricol, Camera de agricultura, Camera de comert si industrie, Serviciu judetean de drumuri, Birou de masuri si greutati, Vama, nchisoare, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic. Edilitati. Uzina electrica, abator comunal.

SULITA - comuna urbana

Situata la 39 km de resedinta judetului si la 546 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Ia si Vasile Lupu Balti - Cernauti. Are 5.027 locuitori.

Bugetul orasului pe exercitiul 1936/37 se ridica la 3.482.103 lei. Comert intens cu cereale, animale, lemne. Banca Comerciala, Banca Populara Sprijinul , Banca Tovarasia de mprumut si pastrare, Banca taraneasca Plugarul , Banca meseriasilor C.F.R. Liceu comercial, gimnaziu industrial, gimnaziu mixt evreesc, 6 scoli primare, 1 gradina de copii. 1 camin cultural al Fundatiei Culturale Principele Carol , 1 camin C.F.R., 1 biblioteca particulara, 2 cinematografe, 1 societate sportiva. 3 biserici ortodoxe. Primarie, Prefectura, Judecatorie de ocol, Comisaritat de politie, Perceptie fiscala, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Aeroport, uzina electrica. Spital de stat, 1 dispensar de stat, Soc. Crucea Rosie , 1 azil de batrni.

Fotografiisus

[ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]