Judetul Vrancea

-trecut, prezent, viitor-

Vrancea este un judeţ situat în sud estul României. Are reşedinţa în municipiul Focşani. Judeţul Vrancea este
situat la graniţa dintre regiunile istorice Moldova şi Muntenia, care erau despărţite de râul Milcov. Este cuprins
intre coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’ longitudine estică. Situată
în partea de sud-est a ţării, la curbura Carpaţilor Orientali, Vrancea constituie o punte de legătură între cele trei
provincii istorice – Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Ca aşezare, se învecinează cu judeţul Bacău la
nord, la nord-este cu judeţul Vaslui, la est cu judeţul Galaţi, cu judeţul Brăila la sud-est, la sud cu judeţul Buzău,
iar la vest cu judeţul Covasna. Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere al altitudinii şi
al formei, cât şi ca origine şi vârste geologice.

Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2
iulie 1431 (document descoperit de Constantin C. Giurescu) în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor
anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna (Puttnam). Voievodul Apor a
aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „au ieşit pe drumul Vrancei” („per viam Varancha”).
Referindu-se la la Varancha, Bogdan Petriceicu Haşdeu a emis opinia că termenul aparţine fondului lexical de
origine traco-dacicã, deoarece numele Vran ar însemna pădure, munte. Vrancea a fost un ţinut al transhumanţei,
fapt de necontestat care şi explică caracterul său păstoresc şi tradiţiile etnofolclorice. Prin cele câteva sute de
variante ale baladei „Mioriţa” regăsite în creaţia populară vrânceană, una dintre acestea fiind culeasă pentru
întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia
„Poezii populare”, Vrancea poate fi considerată leagănul celui mai expresiv poem al etnogenezei româneşti.

Prin Legea nr.2 din 16 februarie 1868, publicată în „Monitorul oficial” nr.17 din 17 februarie 1968 prin
organizarea administrativ-teritorială a RSR, în vigoare şi astăzi, s-au stabilit delimitările actualului judeţ
Vrancea. Acesta cuprinde, în proporţie de două treimi, fostul Ţinut Putna (mai târziu judeţ), având ca nucleu de
constituire Ţara Vrancei, la care s-a adăugat, în 1968, o parte din fostul judeţ Râmnicu-Sărat. Vrancea istorică,
localizată în partea de nord-vest a judeţului, a existat ca stat ţărănesc autonom, stăpânind în comun un singur
trup de moşie, înainte de întemeierea Ţării Româneşti şi a Moldovei. Ţinutul Putnei a intrat oficial în hotarele
Moldovei, cu autonomia amintită, la 10 martie 1482, când Ştefan cel Mare a stabilit graniţa cu Ţara Românească
pe râul Milcov, adăugându-i-se ulterior, trei regiuni: Vrancea istorică, regiunea de răsărit (Olteni) şi Ţinutul
Adjudului.

Mausoleul eroilor de la Mărăşti. Aici sunt înmormântaţi Mareşalul Alexandru Averescu şi generalul Arthur
Văitoianu

La 24 aprilie 1574, la Jilişte, lângă Focşani, Ioan Vodă cel Cumplit (1572 – 1574) a obţinut o victorie strălucită
împotriva oştilor turceşti. Istoria consemnează în aceste locuri şi alte evenimente memorabile: trecerea prin
Ţinutul Putnei şi prin Focşani a lui Mihai Viteazul în 1600, în drumul său victorios pentru realizarea visului
unirii într-un singur stat a Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei.

Între anii 1714 şi 1734, vrâncenii au luptat împotriva cotropirii de către maghiari a unor munţi dăruiţi lor de
către marele Voievod, iar în primele două decenii ale secolului XIX – pentru ieşirea din „boieresc”, Vrancea
fiind făcută danie vistiernicului Iordache Russet Roznovanu de către domnitorul Constantin Ipsilanti. Între
evenimentele de seamă petrecute pe teritoriul judeţului Vrancea menţionăm şi luptele de la Mărtineşti şi Focşani
din timpul războiului ruso-turc din 1789.

După înlăturarea monopolului turcesc asupra comerţului exterior al Ţării Româneşti şi activarea portului Galaţi
spre care se îndreptau produsele agricole şi manufacturiere din zonă, regiunea cunoaşte o revigorare economică.
În perioada contemporană, Focşanii au fost simbolul libertăţii şi demnităţii româneşti, al Unirii dintre Moldova
şi Ţara Românească de la 24 Ianuarie 1859, prin care s-au pus bazele statului modern român. Focşanii au fost
centrul primelor instituţii ale noului stat unificat român, Comisia Centrală şi Curtea de Apel. După Unirea
Principatelor, Focşaniul este cunoscut drept „Oraşul Unirii”, devenind simbol al idealului de Unire, căci pe 6
iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de unificare a Focşanilor, cel din Moldova şi cel din Ţara
Românească, care până atunci fusese împărţit de râul Milcov între cele două principate. Un alt reper istoric este
Casa memorială Ion Roată, ţăran ales membru al Divanului ad-hoc, care a fost direct implicat în acest proces
istoric.

Primul Război Mondial a marcat definitiv istoria Vrancei. Aici se desfăşoară, din Zboina Neagră şi până în
Valea Siretului, la Doaga, Muncelu, Cireşoaia, Străoane, Panciu, Străjescu, luptele eroice din vara anului 1917,
care au culminat cu marile bătălie de la Mărăşeşti şi Mărăşti.

Caracteristică din punct de vedere altimetric, este dispunerea reliefului în trepte ce coboară de la vest spre est,
Astfel, treapta vestică, cea mai mai înaltă, este alcătuită din culmi şi masive muntoase, cu aspect de măguri, ale
căror altitudini oscilează între 960 – 1783 m. Ele formează munţii Vrancei, care domină printr-o diferenţă de
nivel de 300 – 600 m, un prelung uluc depresionar situat la est de linia ce uneşte localităţile Tulnici, Văcăria,
Neculele. Depresiunea ce se întinde spre nord până la vest de Soveja este fragmentată de către văi transversale,
într-o serie de culmi deluroase, ale căror altitudini variază între 500 – 850 m. Către este acestă este străjuit de
culmi şi masive deluroase, înalte de 600 până la 1000 m. La est de culmile înalte vestice se află un al doilea uluc
depresionar, cu altitudine mai mică decât primul ( 350 – 650 m ). În partea estică a lui se găsesc dealuri înşirate
pe un singur aliniament, fragmentat de văi transversale (Suşiţa, Putna, Milcov ). Acestea sunt dealurile înalte
estice, ale căror altitudini variază între 600 – 996 m. Variaţiile originii, formei, alcătuirii interne şi vârstei
principalelor forme de relief determină diferenţierea în cadrul teritoriului a mai multor unităţi şi subunităţi de
relief – Munţii Vrancei, dealurile subcarpatice şi Câmpia Siretului – eşalonate în ordinea înălţimii şi vechimii,
de la vest la est.

Judeţul Vrancea are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape
50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a băuturilor (aproape
20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de mobilier, industria celulozei,
hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric. Industria textilă şi de
confecţii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeţului fiind reprezentate de confecţii. Un alt
sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deţine 31% din restul exporturilor.

Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor,
activitate ce asigură materia primă pentru industria alimentară. Industria alimentară este încă orientată spre piaţa
naţională, deşi este una dintre industriile competitive ale judeţului. Ea se dezvoltă cu precădere în mediul rural,
valorificându-se astfel resursele umane din această zonă a judeţului.

În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt localizate în
Vrancea, lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. În Vrancea s-au înfiinţat
12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD. Renumele vinurilor vrâncene a trecut
graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri internaţionale.
Turiştii ce vizitează oraşul Focşani se pot delecta cu numeroase activităţi intelectuale: piese de teatru jucate de
trupe din întreaga ţară la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultură „Leopoldina Bălănuţă”,
spectacole de operă şi operetă la Ateneul Popular. Biblioteca judeţeană „Duiliu Zamfirescu” oferă o vastă
colecţie de cărţi, iar numeroasele biserici, datând încă dinainte de „mica unire” din 1859, completează peisajul
cultural al oraşului. Din punctul de vedere al educaţiei, municipiul Focşani are o bogată tradiţie, primul
gimnaziu al Focşanilor datând încă din 1867, aici formându-se ca personalităţi cunoscuţi oameni de cultură din
România. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Colegiul Naţional
„Unirea”, ce fac parte şi din patrimoniul cultural al oraşului.

Importante sunt şi vestigiile istorice, monumente şi lăcaşuri de cult de o valoare inestimabilă, cum sunt: Biserica
“Precista”, Biserica ”Naşterea Maicii Domnului”, “Muzeul Vrancei” cu secţiile sale, toate situate în municipiul
Focşani, Mănăstirea Soveja, Mănăstirea Mera, Schitul Dălhăuţi, Mănăstirea Vizantea, Mănăstirea Lepşa,
Mănăstirea Recea-Cândeşti, Casa memorială ”Moş Ion Roată” din Câmpuri, Casa Tudorei Vrâncioaia de la
Bîrseşti, Muzeul etnografic din Paltin, Cascada Putnei.

Ca instituţii de cultură şi civilizaţie pot fi amintite: Muzeul satului vrâncean, situat în Crângul Petreşti, Muzeul
Unirii din Focşani, Rezervaţia naturală Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervaţia geologică
“Focul viu”, din zona montană Andreiaşu, Ansamblul arhitectonic Piaţa Unirii din Focşani, cu obeliscul realizat
de sculptorul Ion Jalea. Totodată, mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja, atracţie turistică aparte, vorbesc
de istoria acestui ţinut.

Focul viu de la Andreiaşu

Judeţul Vrancea oferă numeroase posibilităţi de drumeţie şi odihnă : staţiunea Soveja, cunoscută pentru cel mai
ozonat aer din ţară, valea Putnei – Lepşa, podgoriile şi beciurile domneşti de la Panciu şi Odobeşti.

Poziţia geografică şi cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, de
sejur, cultural, rural, de vânătoare şi pescuit, agromontan sau de weekend. Turismul de sejur, în zonele montane,
de podgorie sau şes este favorizat de existenţa a numeroşi factori naturali care pot determina mai multe forme de
petrece a vacanţelor, de odihnă şi recreere, în staţiuni balneoclimaterice, cu peisaj pitoresc, nepoluat şi cu
particularităţi microclimatice deosebite. Soveja este unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ţară, iar Vizantea
se remarcă prin apele sale minerale.

Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea vechilor meşteşuguri populare tradiţionale: oieritul, caşul
afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul,
ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de
instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a
autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, practicate în special în zona montană, prelucrarea
artistică a răchitei, papurei la Suraia şi nu în cele din urmă meşteşugul vinului cu excelentele sale soiuri
autohtone reunite într-o salbă de podgorii şi crame de prelucrare, stocare şi degustare, renumite, cum sunt:
Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu cu al său vestit vin spumant, reunite într-un străvechi “Drum al
Podgoriilor”, meşteşuguri practicate în zonele de deal şi de şes ale Vrancei.
Peste 20 de ani, Judetul Vrancea cu siguranta nu va mai avea meseriile de alta data, din trecut. Agricultura si
meseriile de rand vor fi foarte slabe. In viitor, cele mai cautate meserii vor fi:

1. Specialist IT, care pot fi programatori sau informaticieni. Tehnologia este într-o continuă evoluţie,
iar din acest motiv, în acest domeniu vor exista mereu locuri de muncă disponibile, iar salariile sunt
motivante. Salariul cel mai mare din industria IT îl au programatorii care dețin cunoștințe atât din
sistemul bancar, cât și din telecomunicații.

2. Medicii. Facultăţiile de Medicină de la noi pregătesc adevăraţi profesionişti, însă majoritatea dintre ei

pleacă în străinătate pentru a practica această profesie. Cu toate acestea, datorită faptului că s-au
deschis din ce în ce mai multe clinici private, salariul unui medic poate ajunge şi la 3500 de euro lunar.

3. Specialiști statistică și analiști business. Companiile au mijloace din ce în ce mai numeroase de a

strânge informații comportamentale despre clienți care trebuie analizate rapid, cu scopul de a furniza un
avantaj competitiv, aşadar aceste meserii vor fi căutate în următorii 20 de ani.

4. Consilierii în genetică şi asistenți terapie persoane vârstnice împreună cu ORL-isti, optometriști și

alte meserii destinate îngrijirii persoanelor în vârstă, având în vedere faptul că populaţia Europei are un
ritm de îmbătrânire simțitor.

5. Specialist outsourcing. Pentru firmele de externalizare a serviciilor, criza economică reprezintă un

avantaj deoarece companiile trebuie să recurgă la furnizorii de astfel de servicii pentru a reduce
costurile. În general, se caută mai mult cunoscătorii de limbi străine, iar companiile de outsourcing pun
la dispoziție pentru studenții interesați locuri de muncă cu un program flexibil.

6. Meseriile în construcții. Proiectele de dezvoltare a sectorului construcțiilor vor mari șansele de

angajare ale inginerilor constructori, proiectanților și arhitecților, potrivit sursei citate. Până în anul
2040, acest domeniu va înregistra o creștere a locurilor de muncă care se datorează investiilor statului.

7. Contabili şi auditori. Până în 2040 se estimează că vor apărea 367.198 de joburi pentru aceşti
specialişti, iar salariul mediu anual în 2012 poate ajunge la 2.000.000 lei. Aceste meserii au căutare,
deoarece pe fondul crizei care a început în 2008/2009, guvernul a instituit noi reglementări ce impun
standarde financiare stricte.

8. Specialist în biotehnologie. Domeniul științelor biologice se va dezvolta considerabil datorită

interesului pentru organismul uman şi estetică. Datorită bugetelor mari care se aloca programelor de
cercetare, specialistul în biotehnologie beneficiază de un salariu ridicat.

9. Avocaţii. Contrar aparenţelor şi având în vedere faptul că există foarte mulţi absolvenţi de drept în
România, această profesie va fi din nou căutată în următorii ani. Economia se redresează şi odată cu ea
îşi revin şi afacerile, ceea ce va duce la creşterea cererii de avocaţi acreditaţi. În general, cele mai mari
câştiguri le au cei care lucrează în avocatura de business.