Vaslui (în maghiară Vászló, în rusă Васлуй) este municipiul de reședință al

județului cu același nume, Moldova, România, format din localitățile componente

Bahnari, Brodoc, Moara Grecilor, Rediu, Vaslui (reședința) și Viișoara. Se află în
estul României, aproape de frontiera cu Republica Moldova. Este atestat documentar
în anul 1375.

Istoria
Se pretinde că orașul Vaslui ar fi fost înființat de bizantini, în memoria trecerii
lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului
Basile Bulgaroctonul (descrierea lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la
Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat că numele orașului ar proveni de la
migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) [6] La Vaslui s-a constituit în
secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele
iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan
Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc,
o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice
occidentale și cele de iconografie ortodoxă.[necesită citare]

Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul

domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17
sate. În pământ au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile
cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - capul de
bour.

Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice
demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000
î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii
constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de
aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de
după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului -
situat fiind la confluența râurilor Bârlad, Vasluieț și Racova - a constituit
cadrul propice de dezvoltare urbană a acestui târg. În atare condiții, în 1435, în
timpul lui Ștefan al II-lea Vaslui devine reședință domnească și centru
administrativ al Moldovei Meridionale, fapt pentru care se construiește aici o
curte domnească. Loc de popas și adăpost pe drumul comercial dintre Halici și
Dunăre, care făcea legătura dintre cetățile de pe țărmul Mării Negre și cele de la
Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi târguri din Moldova, dar și una din
așezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret.

Târgul Vasluiului își afirmă importanța atât pe tărâmul comercial, cât și pe cel
politic și strategic. Începând cu secolul al XIV-lea această așezare face parte din
categoria târgurilor cu o populație care a variat foarte mult de-a lungul
secolelor. Astfel, în secolul al XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang,
cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Importanța sa crește considerabil
din anul 1490, când Ștefan cel Mare îi acordă mari privilegii, aici reconstruiește
Curtea Domnească și construiește în amintirea bătăliei de la Podul Înalt o frumoasă
biserică. După moartea marelui voievod, orașul Vaslui intră într-un declin. Curtea
Domnească se ruinează, populația luptă pentru păstrarea privilegiilor. Târgul
Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și
turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc
documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin
poezia Peneș Curcanul.

Parte a complexului Curții Domnești

Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul
și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei
topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968,
când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ–teritorială,
revenindu-se la împărțirea României pe județe. De atunci orașul devine capitala
județului Vaslui, iar din anul 1979 devine municipiu cu o arhitectură modernă.

În perioada 1965-1985 s-a efectuat o industrializare în regiune, în scopul

redresării situației economice, prin construirea de capacități de producție, fapt
ce a determinat calificarea forței de muncă și formarea unui număr mare de
specialiști în orașul Vaslui (industria constructoare de mașini - ventilatoare și
instalații de ventilație (Mecanica s.a.), industria chimică - fire poliesterice
(Moldosin s.a.), industria materialelor de construcții - ind. lemnului (Mobila
s.a.), ind. textilă și a confecțiilor, ind. alimentară). Ulterior privatizării,
astăzi aceste societăți nu mai funcționează. După anul 1989, sectorul cel mai
dinamic devine comerțul, care s-a adaptat cel mai rapid economiei de piață.

Geografia
Așezarea

Centrul Civic Vaslui

Este așezat în partea de est a României, făcând parte din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″
longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:

Zăpodeni la nord;
Bălteni la nord-vest;
Pușcași la vest;
Lipovăț la sud-vest;
Muntenii de Jos la sud;
Tanacu la est;
Muntenii de Sus la nord.
Orașe apropiate

(Bacău) - 86 km;
(Bârlad) - 55 km;
(Huși) - 47 km;
(Iași) - 74 km (via DN24)(N);
(Negrești) - 34 km;
(Roman) - 83 km.
Relieful
Vaslui este situat pe valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț
și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central
Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții,
mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad, Vaslui și Racova
care au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se
poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt
deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de

platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite
de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în
special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei
forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile
Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul
despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

Hidrografia
Rețeaua hidrografică a municipiului Vaslui este drenat de râul Vaslui, Bârlad si
Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora).

Acumularea Solești - dispusă în lunca râului Vasluieț, în amonte de municipiul

Vaslui, cu o suprafață de 414 ha și un volum total de 46,89 milioane mc
Acumularea Pușcași - dispusă în lunca râului Racova, în partea de vest a
municipiului Vaslui, S - 296 ha și un V. total de 17,49 milioane mc;
Acumularea Delea - amplasată pe râul Delea, la 2 km nord de municipiul Vaslui,
ocupă o suprafață de 13 ha și are un volum total de 2,42 milioane mc;
Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor.
Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care
suprafața agricolă de 4963,04 ha.

Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și
au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 – 15 m). În timpul
verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de apă pentru oraș este acoperit
de lacurile de acumulare din punctele Pușcași și Solești, respectiv prin pompare
din râul Prut.

Clima
Clima orașului se încadrează în trăsăturile climei temperat – continentale cu
regiuni de antestepă. Regimul termic măsurat pe o perioadă de o sută de ani (1896 -
1996), pune în evidență următoarele:

temperatura medie anuală de 14,3 °C, apropiindu-se de media pe țară care este de
10,5 °C;
trecerea de la anotimpul rece la cel cald și invers se face brusc;
există mari diferențe de temperatură între luna martie și luna mai (12,5 °C - 13,2
°C);
numărul mare de zile cu îngheț (120), și cel cu temperaturi peste 30° (70);
în ultimii ani temperaturile minime și maxime depășesc chiar ± 35 °C.
Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Vaslui în anul 2010
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.
Temperatura medie a aerului (°C) -5,4° -0,4° 4,4° 10,8° 16,9° 20,3° 22,7° 23,3°
15,2° 7,2° 9,9° -2,7°
Temperatura minimă a aerului (°C) -26,8° -14,4° -8,9° -1,8° 7,3° 8,3°
12,9° 8,9° 5,6° -6,7° -4,2° -17,5°
Temperatura maximă a aerului (°C) 8,5° 11,7° 23,2° 23,8° 27,3° 36° 34,6° 37,2°
27,8° 16,4° 24° 10,9°
Precipitații atmosferice (mm) 54,6 68,6 16,1 30 126 105,9 135,6 37,5 85,4
51 27,5 59
Sursa: Anuarul Statistic al Județului Vaslui, anul 2011.[nefuncțională]
Regimul eolian pune în evidență dominarea curenților din N-NV și S-SE. Aceasta are
o influență directă asupra regimului precipitațiilor care sunt sărace în perioada
lunilor noiembrie – martie, când vânturile de E și NE au o frecvență mai mare și
mai bogată în celelalte luni ale anului când frecvența vânturilor dinspre N și
chiar SV crește. Cantitățile mari de precipitații cad în perioada caldă a anului,
cu maxime înregistrate în lunile mai și iunie (media multianuală fiind de 80,7 mm).
Stratul de zăpadă are o grosime ce variază între 12,2 și 33,6 cm.

Vegetația și fauna
Flora și fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Caracteristic silvostepei este
prezența pădurilor, în care se întâlnesc frecvent stejarul pufos (Quercus
pubescens), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), teiul, ulmul. Pădurile
ocupă o suprafață redusă (de aproximativ 8000 ha.) în Vaslui. Sunt grupate în două
masive principale: unul la Chițoc – Lipovăț – Oprișița (cca. 6000 ha.) și al doilea
la Bălteni – Mărășeni (cca. 600 ha.). În trecut pădurile ocupau o suprafață mai
mare care s-a redus continuu în decursul anilor. Documentele rămase de la
domnitorul Ștefan cel Mare pomenesc de „Codrii Vasluiului” și „Codrii Racovei” care
cu timpul, au fost desființați. Dintre arboreturile întâlnite în pădurile existente
menționăm: fagul (Fagus silvatica), stejarul pedunculat (Quercus robur), teiul
(Tilia tomentosa), carpenul (Carpinus betulus) și alte specii de plante. Pășunile
și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc
situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele
geografice.

În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic:
mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus capreolus), vulpea (Vulpes vulpes),
iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de soluri, preponderent

cernoziomurile. Solurile cenușii de pădure se găsesc pe dealuri joase și mijlocii
neîmpădurite, în mare parte defrișate de foarte mult timp.

Demografia

Circle [Link]
Componența etnică a municipiului Vaslui

Români (98,63%)

Romi (1,19%)

Lipoveni (0,06%)

Altă etnie (0,12%)

Circle [Link]
Componența confesională a municipiului Vaslui

Ortodocși (88,58%)

Necunoscută (9,29%)

Altă religie (2,12%)

Conform Recensământului populației efectuat in 2011 populația este de 55.407

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 70.571 de locuitori.[1] Vasluiul este al 40-lea oraș că mărime din
România. Majoritatea locuitorilor sunt români (53.678), cu o minoritate de romi
(1,19%) și una de Lipoveni (0.06%). Pentru 0,12% din populație, apartenența etnică
nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (53.758%). Pentru 9,29% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.[7]

Istoric
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul orașului Vaslui a fost locuit
din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite
atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca
migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile
istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație.

În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se

apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum
și cu apariția vorniciei Țării de Jos la Bârlad, Vasluiul a început să decadă,
menținându-se timp de trei secole în categoria târgurilor mici și mijlocii.
Documentele istorice, mărturiile unor călători străini, catagrafiile evidențiază
mai multe perioade demografice.
Evoluția
Prima perioadă de înviorare demografică începe din secolul al XV-lea și se încheie
în secolul al XIX-lea, odată cu venirea din Galiția a unui număr mare de evrei. În
această perioadă orașul Vaslui, fiind așezat la răscrucea unor importante drumuri
comerciale și într-o regiune cu puține așezări urbane, a ajuns în scurt timp să
joace un rol important în viața socială și politică a Moldovei. Pe lângă moldoveni
se stabilesc în Vaslui un număr însemnat de evrei, armeni și greci.
În perioada 1830 – 1899 sunt înregistrați în catagrafii 3142 locuitori. Prima
perioada se încheie în jurul anului 1899, odată cu venirea unui număr mare de
evrei, ajungând la 37% din populația târgului.

A doua perioadă de dezvoltare demografică (1900 - 1930) corespunde avântului

economic, care se concretizează în apariția micii industrii ce valorifică
materialele prime locale. Primul recensământ pe baze științifice s-a efectuat în
anul 1912, când orașul număra 10.397 locuitori.
În anul 1930 numărul a crescut la 13.827 de locuitori. Perioada în care populația a
crescut a fost scurtă, urmând un timp de 35 ani în care evoluția demografică este
lentă, cu perioade de regres în timpul războaielor mondiale.

▪ În anul 1941 - 13.923 locuitori;

▪ În anul 1948 - 13.738 locuitori;
▪ În anul 1956 - 15.197 locuitori;
▪ În anul 1966 - 17.591 locuitori.
A treia treaptă în evoluția demografică începe odată cu anul 1968, prin aplicarea
reformei administrativ – teritoriale, când orașul Vaslui devine capitală de județ.
▪ În anul 1968 - 17.960 locuitori;
▪ În anul 1970 - 22.825 locuitori;
▪ În anul 1980 - 46.181 locuitori;
▪ În anul 1990 - 74.615 locuitori;
În anul 1992 - 80.614 locuitori.
Vaslui - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Conform recensământului din 2011, municipiul Vaslui are o populație de 55.407

locuitori. În perioada 2002 - 2011, Vaslui a pierdut 27,8% din populație.[8]

Dinamica demografică
În raport cu dinamica demografică, mișcarea naturală și îndeosebi natalitatea pun
în evidență particularitățile demografice ale orașului Vaslui, înregistrându-se
variații foarte mari. În perioada 1890 – 1916 natalitatea variază între 310 și 380
de locuitori pe an, scade în timpul Primul Război Mondial la 223 în 1916 și se
menține scăzută până în 1920. O altă perioadă de scădere corespunde celui de al
Doilea Război Mondial (1941-1944) de 200 de locuitori, criza demografică este
prelungită din cauza secetei în anii 1945 – 1946.

Dacă ne referim la structura populației, după recensământul din 15 martie 1946, în

orașul Vaslui etnia română reprezenta 99% din populație, structură ce s-a menținut
în linii mari până astăzi. Documentele existente atestă prezența și a altor etnii
de-a lungul veacurilor. Astfel, în secolul al XV-lea sunt prezente populații
alohtone. Misionarul catolic Marco Bandini (lantinizat - Bandinius), menționa la
1646, prezența catolicilor unguri cu 20 de ani în urmă, respectiv în 1626. Cu 300
de case la început, iar din cauza atacurilor exercitate de polonezi, Bandini
găsește numai 16 catolici maghiari. Sunt menționați și cca. 400 de armeni. Prezența
lor în aceste locuri datează din 1418, când Alexandru cel Bun colonizează în
Moldova 3000 de armeni aduși din Polonia. Ocupația principală a acestor etnii era
comerțul. Numărul lor începe să scadă după 1439, în urma invaziilor tătarilor și
distrugerii orașului.
O altă etnie care s-a ocupat cu comerțul au fost evreii. Ei sunt menționați în
documente încă din anul 1525. În număr mic la început, numărul lor a crescut
considerabil după 1838, prin venirea masivă din Galiția. În perioada de înflorire a
comerțului (1869-1899), numărul evreilor a ajuns la 3742 de locuitori. Lipovenii
veniți din Rusia înainte de 1880 au ocupat locurile de la periferia orașului,
ocupându-se până astăzi cu grădinăritul. Etnia rromă s-a stabilit la marginea
orașului în suburbiile Rediu și Brodoc fiind urmașii vechilor robii mănăstirești și
domnești.

Politică și administrație

Primaria municipiului Vaslui

Municipiul Vaslui este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23
consilieri. Primarul, Vasile Pavăl, de la Partidul Social Democrat, este în funcție
din 2008. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[9]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 10

Partidul Național Liberal 8

Uniunea Salvați România 4

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 1

Evoluția prezenței la Alegerile locale în turul I[10]:

2012: |||||||||||||||||| 39.78% din 64.856 (Ti), 25.797 (Tp)

2008: |||||||| 35.21% din 64.449 (Ti), 22.693 (Tp)
2004: |||||||||||| 47.01% din 62.402 (Ti), 29.334 (Tp)
2000: |||||||||| 45.71% din 61.848 (Ti), 28.271 (Tp)
1996: |||||||||||||||| 51.39% din 55.944 (Ti), 28.747 (Tp)
Tî - Total aleg. înscriși în liste, Tp - Total aleg. prezenți la urne

Articol principal: Listă de primari ai municipiului Vaslui.

Municipiul Vaslui este membru al Convenției primarilor pentru energie locală
durabilă din anul 2010.

Piețe

Piața Centrală Vidin

Piața Agroalimentară Traian;
Piața Centrală Agroalimentară Vidin;
Piața Agroalimentară din cartierul 13 Decembrie.
Cartiere
Cartierul 13 Decembrie
Cartierul Traian
Cartierul Moara Grecilor
Cartierul Nou
Cartierul Copou
Cartierul Delea
Cartierul Racoviță
Cartierul Procopiu
Cartierul Penitenciar
Cartierul Irta
Cartierul Icil
Cartierul Gară
Cartierul Centru
Cartierul Podul Înalt
Cartierul Zona Industrială
Cartierul Nord
Cartierul Rediu
Cartierul Brodoc
Cartierul Viișoara
Cartierul Bahnari
Cartierul Gura Bustei
Municipiul Vaslui împreună cu cele 5 localități componente are 248 de artere
conform nomenclatorului stradal de pe harta municipiului Vaslui.

Relații externe
Orașe înfrățite
Flag of [Link] Quarrata din 1991
Flag of [Link] San Fernando de Henares din 2010
Flag of [Link] Cahul din 2011
Flag of North [Link] Radovis din 2015
Flag of [Link] Comuna Purcari din 2017 si Anenii Noi din 2021
* Conform Primăriei Vaslui_orașe înfrățire

Activitatea economică
Industria
Industria textilă (ind. bunurilor de larg consum)
Industria confecțiilor și tricotajelor (Confecții s.a., Vastex s.a.).
Industria alimentară
Industria panificației (Comcereal s.a.)
Industria uleiurilor vegetale și biodiesel (Ulerom s.a.);
Industria cărnii și a preparatelor din carne (Vascar s.a.);
Industria laptelui și a produselor lactate (Ilvas s.a.)
Mass-Media
Radiodifuziune sonoră terestră

Municipiul Vaslui este deservit de o varietate de posturi de radio publice și

comerciale, cu acoperire națională, regională și județeană (cu precizarea că în
banda FM, unele posturi private naționale au inserții locale).

AM - în benzile de unde lungi și de unde medii:

Frecvență [kHz] Program Amplasament stație de emisie
153 Radio România Antena Satelor SNR Bod, BV
603 Radio România Actualități SNR Botoșani, BT
873 Radio Moldova ÎSR Chișinău-Codru, Republica Moldova
1053 Radio Iași România SNR Uricani, IS
1179 Radio România Actualități SNR Galbeni, BC
FM - banda de unde ultrascurte:
Indică foste frecvențe din banda est (FM-OIRT), în prezent desființată.