VASILE STROESCU - LUPTATOR PENTRU DESAVAR*IREAUNITATII NATIONALE ROMANESTI

CONSTANTIN I STAN

Intrarea Romaniei in razboi de partea puterilor Antantei, in august 1916, a redesteptat sperantele
romanilor de pretutindeni in realizarea desavarsirii unitatii nationale romanesti. Printre cei care
nutreau asemenea sperante se afla Vasile Stroescul. Infrangerile suferite de armata romana in
toamna anului 1916 nu i-a stirbit dorinta de libertate si de infaptuire a unitatii

tuturor romanilor. De aceea, multi il cautau, Ii cereau sfatul, sprijinul material si moral. La sfarsitul
anului 1916 0. Goga a planuit retragerea in Basarabia lui Vasile Stroescuimpreuna cu Onisifor Ghibu.
Cei doi refugiati ardeleni aveau in vedere adapostirea familiilor

lor la una din mosiile lui Stroescu din Basarabia, unde speirau sa fie in siguranta, dat fiind ca. ei erau
condamnati la moarte in contumacie. Cu toate cä 0. Goga obtinuse pentru amandoi pasa- poartele,
iar pregatirile in vederea deplasärii la Odessa erau incheiate, cel care a plecat a fost 0. Ghibu. 0. Goga
a fost retinut de Consiliul de Ministri la Iasi. Ulterior, el a prirnit sarcina dinpartea generalului Prezan,
seful Marelui Cartier General Roman, de a organiza ziarul acestei insitutii intitulat Romania".
Directorul noului cotidian era Mihail Sadoveanu, iar Gogafrideplinea functia de prim-redactor. 0.
Ghibu a ajuns in Odessa, la V. Stroescu, dar acesta i-adeclarat a nu are posibilitatea s ne
adaposteasca familiile, deoarece are mosiile date in arendar fi o nenorocire sa laisam familiile intr-un
sat din acela unde nu este telefon, nu este tren , nu este posta, nu este doctor, unde nu patrunde o
gazeta."2. Dupa, cinci zile, potrivit relatarilor lui 0. Ghibu in lungi convorbiri minunate, care s-au
soldat la sfarsit cu constatarea ca. proiectul lui 0. Goga de a ne lasa familiile in cutare sat basarabean
antedeluvian este in imprejurarile date cu totul in dezavantajul nostru si ar putea fi chiar catastrofal
pentru noi, in consecintaam si luat, cat ma priveste pe mine hotararea de a renunta definitiv la el,
urmand ca dupá intoar- cerea la Iasi sa-i comunice aceasta hotarare i lui Goga"3.

. La incepntul anului 1917, in Rusia a izbucnit revolutia. Tarul Nicolae al II-lea a fost fuläturat i s-a
constitnit un guvern provizoriu condus de Kerenski. Romanii basarabeni, dupa mai bine de un secol
de dominatie rusk s-au redesteptat, ridicandu-se la lupta pentru castiga- rea drepturilor i libertatilor
nationale.

Un rol important in organizarea i conducerea luptei politice a romanilor basarabeni 1-a avut crearea
la 3/16 aprilie 1917 in Chisinau a Partidului National Moldovenesc. Cu acest

1 V. Stroescu s-a nascut la 11 hoiembrie 1845 in satul Trinca din tinutul Hotinului,

intr-o veche familie boiereasca, fiind al patrulea copil al boierului Vasile Stroescu. Studiilegimnaziale
le-a facut la KemenetPodolesc, iar cele liceale la Chisinau si Odessa. A urmat dreptul la Moscova,
Petersburg si Berlin. In capitala Prusiei sustinut in 1866 teza de doctorat. Un an mai tarziu era
judecator la Hotin.

Vorbea cu usurinta limbile: franceza, italianá, germana, engleza si toate cele slave. Mosiile sale din
tinuturile Balti i Hotin aveau o suprafata de 25.000 hectare. El le-a arendat copiilor in conditii foarte
avantajoase (Vezi Gheorghe Bezviconi, Fratii Stroescu, in Din trecutul nostru", III, nr. 17-20,
februarie-mai 1935, p. 105 106; Liviu Marian, Vasile Stroescu. Amintiri, in Adevarul literar i artistic",
din 25 aprilie 1926; Antonie Plamadeala, Pagini

dintr-o arhivd inedihb, Bucuresti, 1984, p. XXVII XXVIII).

2 Onisifor Ghibu, Pe baricadele vigii, vol. IV, In Basarabia revolutionard (1917-1918),

Chisinau, 1992, p. 50 5 1.

Idem, Oameni mntre oameni. Amintiri, Ed. de Ion Bulei, Octavian Onisifor Ghibusi Serban Polverejan,
Bucuresti, 1990, p. 91.

Revista istorica", torn V. nr. 7-8, p. 811 816, 1994

ai-a

www.dacoromanica.ro

812 Constantin I. Stan 2prilej, potrivit unei participante la eveniment, s-a citit scrisoarea marelui
patriot V. Stroesciscare spunea ca, toata averea lui este pus& in folosul partidului care se formeaza
acum4. Programul noii formatiuni politice a fost intocmit de un grup de initiativa compus ditsAnton
Crihan, Ion Buzdugan, Gheorghe Andronache, Nicolae Cernei i Iorgu Tudor. El en-prindea idei
avansate pentru vremea adeea:

I) Exproprierea pamantului agricol farä nici un fel de despagubire, acesta urmandse dea uorodului
pentru ca. el il munceste. Padurile, pasunile, iazurile sunt, de asemenea, supuseexproprierii,
devenind proprietate obsteasca.

2) $colile trebuie a fie romanesti, lar invatatura sa fie WI plata i sa aiba chip (posi-bilitatea) sa invete
in ele copii ai taranilor i muncitorilor.

3) Limba moldoveneasca (romaneasca) sa se introduca in toate dregatoriile de s tat, de tinut si de

voloste (plasa), de comuna.

4) Arhireul (capul bisericii ortodoxe) i toti naccalnicii (functionarii administrativi>sunt datori sa

cunoasca limba norodului.

5) Recrutii sa nu mai fie dusi in alte gubernii pentru satisfacerea serviciului militar, ci sit faca slujba
pe loc, in Basarabia, in regimente moldovenesti, punandu-se astfel bazele ar-matei nationale.

6) Necesitatea obtinerii autonomiei interne, precurn si crearea unui Sfat al Tarii, alcatuit din
imputernicitii tuturor paturilor moldovenesti si ale altor neamuri conlocuitoare va ft sin gurul
carmuitor in Basarabia"5. Programul Partidului National Moldovenesc avea pe langa no caracter
profund demo-cratic si unul patriotic, urmarind generalizarea limbii romane si a alfabetului latin in
scoli, administratie, justitie i armata. Realismul, caracterul sau echilibrat au facut ca acest programsit
alba o aderenta considerabill in randurile opiniei publice, contribuind la sporirea personalitatii i
prestigiului noii formatiuni politice. Tot in ziva de 3/16 aprilie 1917 a fost alms& con-ducerea
Partidului National Moldovenesc. Se punea problema cine sa fie presedintele parti-. dului. P. Halippa
s-a gandit in primele momente la arhimandritul Gurie, care se gasea exilat undeva in interiorul
Rusiei. Dar alegerea unei fete bisericesti in fruntea unui partid politic inacele imprejurari nu era cea
mai bung. solutie. 0. Ghibu a propus fapt consemnat in memorislesale, ca in fruntea partidului A, se
afle cunoscutul boier nationalist, care s-a ilustrat o viatit . intreaga prin mari initiative in folosul
intregului popor roman, Vasile Stroescu, care, des i nu are calitati de luptator politic propriu-zis, este
un om de inima, un mare democrat, un ma, de bine si de o onestitate fara pereche, al carui sfat si
sprijin poate sit valoreze mai mult decat mice insusiri politice".

Propunerea lui Ghibu a fost intampinata cu rezerve, deoarece Stroescu era prea baran, dar in cele
din urma a fost primita, in principiu, iar doi delegati, P. Halippa si 0. Ghibu, urinausa se deplaseze la
Odessa unde petrecea de catava vreme venerabilul protector al cauzei natio-nale", pentru a inmana
o adresit semnata de cei 21 de membri fondatori ai Partidului. V. Stro-escu a fost impresionat de
onoarea de a fi ales in fruntea Partidului National Moldovenescscriind comitetului un mesaj
precizand: Ma simt fericit ca am ajuns zile la care niciodata. n-am putut sa ne asteptam. Soarta
poporului roman din Basarabia se aflt in mainile noastre". Ca de atatea oH, si de aceasta data,
marele mecenat se gandea la cei umili, cei simpli, la po-porul care trebuie luminat prin scoli
romanesti i conferinte. Trebuiesc formati conferentiari care sa umble prin sate, sa-i lumineze pe
tarani, sa stie dreptul i datoria lui (... )". $i cu aceasta. ocazie V. Stroescu li reafirma deplinul
atasament fata de cauza nationala romaneasca, decla-rand Eu is cu totul la dispozitiunea tarii mele,
cu mintea, cat mi-a dat Dumnezeu, cu toatb. inima i cu toata averea mea"7.

Românii basarabeni au acordat, de asemenea, o atentie deosebita organizarii lor militare. S-au
format cohorte (cete) moldovenesti. 0 (cohorta) ceatk era alcatuita dintr-o suta. de oameni, cu un
ofiter i avea in frunte un inspector (comandant). In vederea constituirii aces-* Elena Alistar-
Romanescu, Amintiri din anii 1917-1918, in Biblioteca AcademiciRomane, Sectia Manuscrise (in
continuare se va cita B.A.R., sectia Mss.), Arh. Grigore T_Kirileanu, mapa VI, rnss. 20, f. 49, 5 Iorgu
Tudor, Amintiri, vol. II, Dupd Unire in fara liberd (manuscris aflat in posesiaprof. George Vioreanu din
Buzau), f. 23. O. Ghibu, Pe baricadele vol. IV, p. 73-74. 7 Cf. Al. Ciulcu, Din viata si activitatea lui
Vasile Stroescu, in Viata Basarabiei", IX, nr. 1, ianuarie 1940, p. 20.

sa.

'

www.dacoromanica.ro

3 Vasile Stroescu 813

tor unitati militare s-a creat Comitetul Ostd,sesc Moldovenesc. Noul comitet s-a ocupat de acti-
vitatea de recrutare, organizare i instruire a cohortelor, concomitent, noul organism s-a preo- cupat
de problema popularizarii i sustinerii aspiratifior nationale romanesti. La 18 aprilie,1917, Comitetul
Militar din Odessa a organizat un miting Iii localitate cu participarea catorva mii de soldati, tarani,
muncitori, intelectuali, functionari din oras i imprejurimi. La aceastaintalnire, au fost prezenti
delegati din Chisinau ai Partidului National Moldovenesc: Pan Ha lip- pa, Simion Murafa, Vasile Hare,
Vladimir Bogos, Vladimir Cazacliu, reprezentanti ai refu- giatilor ardeleni, banateni i bucovineni: 0.
Ghibu, 0. Goga, Ion Nistor. Manifestantii s-au deplasat pe sträzile orasului cu tricolorul romanesc in
fninte, ffindinsotiti de muzica militara care intona cantece patriotice. Demonstrantii, in jur de 10
ceasuri au defilat prin Odessa purtand pancarde pe care erau scrise lozinci ca: Vrem autonomia Basa-
rabiei" Vrem scoall nationala". Cei prezenti s-au oprit in fata Hotelului unde se afla bolnavVasile
Stroescu. Acesta, in aplauzele i ovatiile miilor de participanti iese pe balcon si se adre- seaza
multimii. Martor al evenimentului, Iorgu Tudor consemna in memoriile sale, inca ine- dite, atmosfera
emotionata care domnea la acest miting: Venerabilul batran iese pe balcon

scria I. Tudor lumea ii ovationeaza cu caldura. Adanc miscat, cu ochii in lacrini, se inclinä adanc i
privind cu dragoste i admiratie marea de oameni, civili si militari, adreseazá acestora un cuvfint de
saint i recunostinta. Vorbitorul ii exprima cu acest prilej mirarea, dar in ace- lai nemárginita
satisfactie fata de multimea adunata: Scumpii mei si dragii mei frati prieteni, v iubesc si nu-mi vine sa
cred ochilor, caci e prea de vis, e de necrezut ceca ce vad, o lume de entuziasti implinatori, indrazneti
ai unui testament, ai unui vis Satisfactia lui

Stroescu era cu atat mai mare cu cat la miting participau reprezentanti ai tuturor romanfior:
regateni, ardeleni, banateni, bucovineni, moldoveni din Basarabia, care reprezentau simbolic
a Romania de maine, Romania intregita, Romania mare 8. Era crezul pentru care marele mece- nat
actionase i lupta in continuare. Prezenta acestor soli iti umplea inima de bucurie si speranta

in izbanda cauzei romanesti: 8 ziva de azi, pentru mine e cea mai luminoasä, inaltatoare si feri- cita zi
din viata mea. -SA traiti dragii mei, sa luptati ca sa ne vedern implinit cat mai =randidealul nostru
sfant. Traiasca. Romania mare! 8"8.

La randul sau, Pantelimon Halippa descria in memoriile sale bucuria lui Stroescu generata de
prezenta impunatoarei multimi de romani care se aflau in fata Hotelului Londone" unde

locuia cel care: si-a cheltuit viata si averea pentru nevoile vitale ale romanilor de pretudin- deni",
subliniind: si i-am procurat cea mai mare bucurie din viata and a vazut cu ochiul

lui minunatul tablou al ostasimii moldovenesti basarabene, care se incadra in randuri stranse

si unite ale neamului pentru salvarea lui"°. Desi bolnav, destul de in varstä, V. Stroescu a mentinut
stranse logaturi cu lupta tarii pentru unitate nationala. Pentru Cuvant Moldovenesc", marele
mecenat a acordat o noul donatie de 10 000 ruble. De asemenea, 0..Ghibu a fost sprijinit in editarea
gazetei Ardealul" cu litere latine, promitandu-i trimita pe trei luni de zile 200 de ruble lunar10.
Legaturile cu 0. Ghibu s-au consolidat in perioada urmatoare. La 26 iulie 1917, V. Stro- eSC1.1 11
informeaza pe Ghibu in legatura cu sosirea in Rusia a trenului care transporta tezaurul nancii
Nationale a Romaniei, exprimandu-0 bucuria fata de acest evenimentu. In toamna anului 1917, V.
Stroescu pleaca la Petrograd pentru a-si ingriji sanatatea. Aid, cu ajutoiul dr. Nicolae Lupu i
ministrului plenipotentiar al Romaniei in capitala Rusiei, el se imbarca pe un vapor cu destinatia
Londra. Bolnav, nu stil mutt aici, deplasandu-se spre

Paris, unde este supus unei operatii dificile care reuseste12. Din aceste motive, nu poate fi martor la
infaptuirea Unirii Basarabiei cu Romania, idealul pentru care luptase cu atata energie.

8 r. Tudor, Anzintiri, vol. I, In viiltoarea revolufiei din 1917-1918, Basarabia autononur ci republica
(mss.), f. 53.

° P. Halippa, Cronica vielii mele (memorii in manuscris), in Arhivele M. Ap. N. (fost8i. arhiva C.C. al
P.C.R.), dosarul 115, caietul nr. 4, fila 427.

'° 0. Ghibu, Pe baricadele vietii, vol. IV, p. 376-377. Scrisoarea se afla in arhiva personall Onisifor
Ghibu; trenul special al bancilor" pornit din Iasi la 28 iulie 1917 si a ajuns in Moscova pe 3 august
1917, cu cele 175 de

lazi continand tezaurul, apoi odoarele manastirilor, pinacoteca, depozitul casei de depuneri, o parte
a arhivelor statului, manuscrise ale Academiei Romane (vezi Arhivele Statului, Bucu- resti (in
continuare se va cita Arh. St. Bucuresti), fond Presedentia Consiliului de Ministri, mapa XIX, varia I;
Mihail G. Romascanu, Tezaurul roman /a Moscova, Bucuresti, 1934,

IlassirM ; Viorica Moisuc (coord.), Tesaurul Ronzdniei la Moscova. Docunzente (1916-1917),

Bucuresti, 1993, passim). 12 Al. Ciulcu, op. cit., p. 2 1.

s&-i

11

timp

5.
a

www.dacoromanica.ro

/114 Constantin I. Stan 4In capitala Frantei, V Stroescu a desf&surat o important& activitate In
sprijinul cauzeinationale romAnesti. A contribuit la finantarea propagandei rominesti desf&surate pe
pamantfrancez, ajutAnd mai ales gazeta La Roumanie". gasim printre semnatarii motiunii adu-nani
romAnilor din Franta, desf&surath in ziva de 24 august16 septembrie 1918. Documentul,semnat
printre altii de: P. BrAthseanu, C. Mille, Anghel Nicolescu, slt. Horia Hulubei, apoiGeorge Sterian,
Aureliu N. Eliescu, Traian Lalescu, George Murnu, Oreste Tafrali, DimitrieVoinov, recomanda pe
Vasile Lucaciu i profesorul Joan Cantacuzino care primeau imputer-nicirea de a discuta cu
autorithtile aliate. Scopul acestor intrevederi era acela de a convingeautorithtile antantiste ca s&
sustin& in numele nostru interesele i idealul neamului romlnescpentru unirea tuturor romAnilor intr-
un singur stat national". In acelasi timp, ei erau autori-zati s actioneze pentru alcltuirea unui Consiliu
National dintre románii hothrati a thnthnein thrile aliate, pan& la pacea generala, spre a lupta in
mod statornic pentru llmurirea opinieipublice mondiale asupra aspiratiior noastre nationale si
pentru realizarea drepturilor firestiale neamului romAnesc prin constituirea RomAniei Mario.

La 20 septembrie/3 octombrie 19 18 a fost creat la Paris Consiliul National al UnitiltiiRornaneti

format din 29 de membri, printre care se afla si V. Stroescu. Presedinte al acestuiorganism a fost ales
Tache Ionescu, iar doctor V. Lucaciu, 0, Goga, Joan Th. Florescu, doctorConstantin Angelescu
indeplineau functii de vice-presedinti. Dup& inflptuirea marii unitti, prin actele plebiscitare de la
Chisingu, Cern&uti si AlbaJulia, V. Stroescu a activat pentru recunoasterea des&vArsirii unithtii
nationale românesti. LaPariq el a stabilit leg&turi stthnse cu delegatia RomAniei la Conferinta de
pace. In zivade 22 aprilie 19 19 a avut o intalnire cu Al. Vaida Voievod care afirma intr-un mesaj
adresatlui Iuliu Maniu In aceeasi zi: Azi 1-am avut la mask pe bltranul Stroescu, om foarte
simpatieintelept"". In urma alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, V. Stroescu a fost ales
deputatin mai multe circumscriptii din Basarabia. In cadrul primei sedinte a Adunlrii Depulatilorla 20
noiembrie 1919, el a fost desemnat ca presedinte de vArstl. In discursul rostit cu acestprilej marele
mecenat a elogiat semnificatia unirii depline athtAnd cl: Aceea ce nici in visn-am putut vedea s6
infAptuim in realitate, adick, Uniunea tuturor provinciilor românesti intr-un singur stat". In acelasi
timp, presedintele provizoriu, vorbind de factorii care au contri-buit la inf&ptuirea Marii Uniri, a
subliniat ca poporul nostru a fost creatorul acestui maretact istoric: Cel dinthi factor care a lucrat la
unirea romAnilor a afirmat vorbitorul alost insusi poporul romAnesc (...). In luptele lui pentru neam i
tath a ar&tat cea mai marebravura, a suferit cele mai mari, chiar supraumane, suferinte". Prin
urmare, realizarea Uniriidepline este rodul sacrificiilor nenumáratelor generatii de inaintasi care si-
au värsat sangelesi si-au dat viata pentru independent& i unitatea neamului. In final, V. Stroescu a
chematpe toti fiii patriei reintregite la unitate i coeziune, care in conceptia sa constituie chethsia pro-
gresului Orli i poporului: In RomAnia sa dam toate patimile uithrii, s& intthm- cu gAndulnumai la
binele si prosperitatea neamului si tarii noastre"15.

Era crezul de o viata al marelui mecenat care in vremurile de thstriste prin Care treceaneamul
romAnese a adus alinare, a descretit fruntile. Acest discurs a impresionat opinia public&din
RomAnia. Profesorul Nicolae Iorga, profund miscat de discursul simplu dar maret prinvaloarea lui de
simbol, considera vorbitorul, in paginile ziarului Neamul Romanesc" ca fiindO siluet& americana cu o
atitudine ferma a unui Wilson". Autorul articolului trecea in revistacalitatile deosebite ale lui V.
Stroescu: democrat sincer, de convingere adânck mai presusde prejudecatile clasei sale, dar i peste
toate ihiziile demagogiei primejdioase", Iorga a preci-zat cä desi tthit multi ani in strain&tate
Stroescu nu uitat poporul, prin intreaga lui acti-vitate Rind un fiu credincios al neamului sk.u".
Marele istoric a aratat c& presedintele de vArstaal AdunArii Deputatilor a vorbit clar, energic, in
nunele deputatilor, exprimAndu-si nem&su-rata bucurie pentru opera in chip minunat indeplinith a
intregirii nationale". Nicolae Iorgaa afirmat, totodatk cA expunerea lui V. Stroescu a constituit un bun
inceput pentru Camera:Mai multh tinerete nu putea vorbi prin graiul presedintelui de vArst&"16.

Incepand din anul 1919, V. Stroescu a fost ales mereu deputat si senator in Transilvania.Prin Legea
din 1924 i se creeaz& o senatorie de drept. Era o modest& recunostinta fat& de maxetele acte
patriotice acute in decursul a paste dou& decenii, atAt mai inainte cat si dupk, MareaUnire, Stroescu
a fost departe de vAltoarea luptelor politice pe care nu le-a agreat niciodath.B.A.R., Sectia Mss, cota
A. 1687. Motiunea din 24 august/6 septembrie 1918. Arh. St. Bucuresti, fond Al. Vaida Voievod,
dosar 55/1919, f. 9.

15 Constantin I. Stan, Consacrarea Unirii Transilvaniei cu Romania in primul parla-ment al Romilniei

tntregite, in Apulum", XX, 1982, p. 3 10-3 11. " Neamul romAnesc", din 26 noiembrie 1919. -

11

si-a

"

gi

www.dacoromanica.ro

5 Vasile Stroescu 815iunie 1923, V. Stroescu a Mat parte la crearea Ligii Drepturilor Omului aláturi
deC.Gh. Costaforu, Dem. Dobrescu, dr. Nicolae Lupu, pictorul Camil Resu, sculptorul
CorneliuMedrea, dramaturgul Victor Eftimin, ziaristul Constantin Mil lea, avocatul Grigore Iunian,
filozoful Constantin RAdulescu-Motru, istoricul Radu Rosetti v.a. Presedinte al Ligii a fost ales V.
Stroescu care a finantat organizatia, iar ca secretar a fost desemnat prin vot C. Gh. Costaforu".

BAtrAn si bolnav, V. Stroescu trlia retras, aproape singur, uitat de lumea pe care aplrasit-o pentru
totdeauna la 15 aprilie 1926, intr-o camera a Hotelului Athenée Palace dincentrul Bucurestiului. I s-
au fAcut funeralii nationale care au avut loc in ziva de 18 aprilie. Ceremonia de doliu s-a desfA5urat
in Biserica Alb& din Bucuresti, iar inhumarea s-a produs in Cimitirul Sfanta Maria" din Capita 1A. in
cuvAntarea rostit& la capataiul defunctului la BisericaADA, profesorul loan Lupas afirtna ea: Darurile
i ajutoarele lui (Stroescu, n.n.) se vArsauin toate satele ca o roil& cereascA menitA sl invioreze arsita
sufletelor ajunse in pragul dezn&-

dejdii"18. La rAndul au, dr. N. Lupu a glorificat personalitatea marelui dispArut, reliefAnd c&Poporul
roman pierde pe cel mai nestemat i pretios diamant al sufletului (...). Oameni de talia lui apar rar, in
cursul veacurilor, in viata mmii. V. Stroescu n-a dat fast persoanei cuvAntului, ci puterea urias1 a
faptelor"

In adevar, faptele sale au fost extraordinare, ele vorbind mult mai mult decal cuvintele, oricAt de
mestesugite ar fi ele. Pe aceastA linie se inscrie, de altfel, i discursul rostit tot cuprilejul tristei
despartiri de marele mecenat basarabean de profesorul loan Petrovici. Renumitul filozof ardta el
Stroescu a afectat o largA parte din averea lui personal& pentru infiintarea de scoli romAnesti,
convins fiind cA in orice regiune romftneascA ar fi sA le creeze nea- mul intreg ca o unitate, vor folosi
de pe urma lor". El a inteles cu clarviziune CA sprijinindmaterial si moral inaltarea Ardealului,
sustinea indirect soarta provinciei sale. In numeleguvernuhti profesorul Petrovici aducea un ultim
omagiu de pioasA recunostiata omului ales destoinic care a fost Vasile Stroescu, si care ar trebui CA
slujeasc& drept pilda indrumAtoaregeneratiilor mai noi" 29
Profesorul Onisifor Ghibu evidentia, la rAndul s&u, intr-un articol necrolog publicat

in paginile Calendarului Asociatiunii" apArut in 1927, opera mareata a lui V. Stroescu, apre- data. de
marele pedagog ca o fapt& fArA pereche in analele vietii noastre nationale". $i dato- ritA faptului cl
el nu avea nu numai punga deschisA, ci mai intAi inima i mintea. El ajutapentru a indemna i pentru a
trezi interes in noi insine". Deci, marele mecenat nu fAcea doa r simple dosatii, dorea ca acestea sl
fie bine gospodArite, sA-si ating& scopul propus, s& fiecompletate cu alte actiuni. Din aceste motive,
0. Ghibu arAta CA toti acei care 1-au cunoscut si iubit, sA-i aducem ca tribut intreaga dragoste i
recunostinta vesnic& i sA-1 arAtArn generatiilor care vin ca pe cea mai frumoasA figurA a epocii
noastre al".

Personalitatea lui V. Stroescu a fost evidentiata in acele momenta ale tristei despArtiri si de istoricul
N. Iorga, care elogia figura marelui disparut, scriind ca acesta a avut un rol

important in dAinuirea neamului pe toate tArAmurile si in menirea de a fi unit", contribuindin felul

acesta la realizarea unitatii culturale i 'politice a romAnilor 22. La rAndul s&u, lingvistul bucovinean
Sextil Puscariu, luptAtor incercat pentru Unitatea Bucovinei cu patria mamA, consemna in memoriile
sale cA Stroescu a murit stimat de toti, dup& ce si-a trait anii dinurmA ai vietii aproape singur i
aproape uitat" w.

Academia RomAnA a omagiat personalitatea lui V. Stroescu in Sedinta publicA din25 mai 1926.
Vasile PArvan a arAtat cu acest prilej solemn ca marele mecenat al neamului romAnesc a lasat ca
amintire neuitatA actele sale de mare generozitate prin care: a ajutat

" Cf. Al. Mihailescu, C. Gh. Costa Foru evocdri, in Anale de istorie", XIII, nr. 1,

1967, p. 137.

" Constantin I. Stan, Vasile Stroescu sprijinitor al culturii romanegi din Transilva- nia, in Ziridava", XV
XVI, 1987, p. 258. 19 Aurora", din 18 aprilie 1926. w Ion Petrovici, Vasile Stroescu (necrolog), in
Convorbiri literare", aprilie 1926, p. 315-316.

a 0. Ghibrt, A murit Vasile Stroescu, in Calendarul Asociatiunii", XVI, nr. 139 din1927 1928, Sibiu,
1928, p. 8. Ghibu I-a omagiat de multe ori pe Vasile Stroescu dup& moarte(vezi, Un monument lui
Vasile Stroescu, in Universul", 29 aprilie 1934 sau Un binefdcdtor al Zarandului, Vasile Stroescu, in
Nationalul non", din 1 iulie 1936). 22 N. Iorga, Oameni care au fost, vol. III, Bucuresti, 1936, p. 275. "
S. Puscariu, Memorii, Bucuresti, 1978, p. 760.

In

19.

www.dacoromanica.ro

816 Constantin I. Stan 6puternic inaintarea culturii nationale romanesti si a sprijinit cu deosebire in
momente grelede incercari existente, nu o data a multor institutii scalars i biblioteci din Ardeal (...).
S-afacut vrednic de recimostinta intregului neam romanesc 20". Relevand meritele deosebite ale
marelui filantrop, dr. Nicolae Lupu, unul din putiniiapropiati ai lui V. Stroescu in ultimii ani ai vietii,
scria in aprilie 1926 Cu V. Stroescudispare nu numai un roman, ci un titan al caracterului si al vointei
(...). Despre el se va scrie,vor trebui s5, se scrie pagini ilustre, spre a servi de pildá generatiilor
urmatoare. Bibliograful sau (...) va trebui sa cerceteze dosarn1 bogat al faptelor i sufletului sau
25"#adevär, faptele lui V. Stroescu sunt impresionante prin dimensiunile i importantabor. Activitatea
lui este uriasá si din pacate putin cunoscuta. Darurile lui V. Stroescu au venitatunci cand romanii din
Transilvania aveau mai mare nevoie. Ele au descretit fruntile intunecate de griji necazuri, au iluminat
constiinte si au adus o oaza de speranta intr-o marea deznadejdii; facute far& agitatie in jurul lor,
aceste danii sunt impresionante ca valoate,cat i ca frecventa i diversitate, dovedesc inaltul patriotism
al marelui mecenat. El nu #-auitat Ins5, Basarabia, caci a contribuit cu toat5, energia i priceperea la
Unirea Basarabiei cuPatria-Mama.

Intreaga activitate a lui V. Stroescu din care am prezentat doar o parte, dovedestemodestia,
altruismul, patriotismul inflacarat de care a dat dovada, fapte care 11 situeaza inrandurile ctitorilor
de mama ai Romaniei intregite.

24 Analele Academiei Rontine", tom.. XLVI, 192