Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
Ion Buzdugan
profesor de istorie
CAHUL-2021
Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga, n. 9 martie 1887,
Brânzenii Vechi, județul Bălți, Imperiul Rus – 29 ianuarie 1967, București,
RSR) a fost un folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia,
membru și secretar al Sfatului Țării. Ion Buzdugan a fost un poet important
al Basarabiei și un mare patriot. Dacă obținerea independenței acestei
provincii românești (de la 24 ianuarie 1918) poate fi socotită opera sa de
obște, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă nu s-ar fi putut face fără
intervenția puternicei personalități a lui Ion Buzdugan.
Biografia
Viață timpurie
22 noiembrie 1917
A fost ales secretar al Sfatului Ţării, funcţie pe care o deţine până în
momentul încheierii activităţii Parlamentului basarabean. De asemenea, a fost
ales la 22 decembrie 1917 membru al Prezidiului permanent al Sfatului Ţării.
6 – 7 ianuarie 1918
În zilele de grea cumpănă pentru cauza românească din Basarabia, împreună
cu alţi fruntaşi ai mişcării naţionale, a plecat la Iaşi, în cadrul unei delegaţii
clandestine, pentru a grăbi ajutorul militar solicitat României de către
Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti.
27 martie 1918
A propus, şi plenul Parlamentului a aprobat, ca votul în problema Unirii
Basarabiei cu România să fie deschis.
Din cuvântarea din 27 martie 1918 a deputatului Ion Buzdugan: „Las ca
poporul nostru, ţara noastră şi toată lumea să ştie că noi, românii basarabeni,
care am suferit un veac întreg sub jugul ţarismului rus, toţi dorim Unirea cu
fraţii noştri de peste Prut, că noi vroim să fim şi să rămânem pentru totdeauna
împreună cu toţi românii. Astăzi noi avem să rezolvăm definitiv prima
chestiune naţională – Unirea Basarabiei cu România.”
1918 – 1940
A desfăşurat o bogată activitate literară şi publicistică. Colecţia de texte
folclorice „Cântece din Basarabia” a fost dedicată memoriei poetului
ţărănimii George Coşbuc, fiind prefaţată de Pan Halippa. A publicat în ziarele
„Basarabia”, „Cuvânt Moldovenesc”, „Moldovanul”, “Glasul Ţării”, “Sfatul
Ţării”, “Neamul Românesc” şi multe altele. A tradus din literatura rusă.
Volumele sale de poezie “Miresme de stepă”, “Ţara mea”, “Păstor de
timpuri”, “Metanii de luceferi”, “Cântece din Basarabia” au fost cunoscute şi
apreciate de scriitorii de dincolo de Prut.
Cu referire la volumul de versuri „Miresme din stepă», semnat de Ion
Buzdugan, Nicolae Iorga scria: Cine vrea să cunoască din Basarabia realitatea
frumuseţilor ei felurite şi să vadă ce se poate desface ca poezie din fireasca
iubire către dânsa, cine vrea să-şi dea seama de ce poate da amestecul adânc
între tradiţia sănătoasă a literaturii noastre mai vechi şi între sufletul de trezire
la manifestări literare al unui om pe care viaţa în centrele mari nu l-a obosit şi
nu l-a pervertit, să ia în mână această carte de o particulară sugestie. Nu-i va
părea rău. Sunt frumuseţi noi, care se adaugă limbii româneşti. Nicolae
IORGA, revista Ramuri, an. XVII, nr. 48,1922