RASS Moldovenească

1924 – 1940
Република Аутономэ Советикэ Сочиалистэ Молдовеняскэ

Молдавская Автономная Советская Социалистическая Республика

Молдавська Автономна Радянська Соціалістична Республіка

 Politica externă a URSS și crearea RASSM.
•  
• Între politica externă a URSS și crearea
RASSM există o legătură directă.
• Politica externă a URSS era orientată spre
extinderea sferei sale de influență , spre
propagarea comunismului în lume.
• Relațiile URSS cu România erau tensionate
din cauza nerecunoașterii de către URSS a
unirii Basarabiei cu România .
• RASSM , situată în stânga Nistrului , în
imediata apropiere de Basarabia , putea
servi drept cap de pod pentru exportul de
revoluție și drept pretext pentru o posibilă
anexare a acesteia. Unirea teritoriilor de
pe ambele maluri ale Nistrului putea
deveni o breșă strategică cu scopul
înaintării URSS spre Balcani și Europa
Centrală.
 Memoriu cu privire la necesitatea creării Republicii Autonome
Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RASSM) (1924)

• Moscova, 4 februarie 1924

•
“Crearea acestei republici va genera o serie întregă de consecinţe de
ordin intern (din punctul de vedere al intereselor nemijlocite ale URSS) şi
internaţional (…).
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol de factor politico-
propagandistic pe care îl joacă Republica Bielorusă faţă de Polonia şi
cea Carelă – faţă de Finlanda. Ea ar focaliza atenţia şi simpatia
populaţiei basarabene şi ar crea pretexte evidente în pretenţiile alipirii
la Republica Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct de vedere
devine imperioasă necesitatea de a se crea anume o republică
socialistă, şi nu o regiune autonomă în componenţa URSS. Unirea
teritoriilor de pe ambele părţi ale Nistrului ar servi drept breşă
strategică a URSS faţă de Balcani (prin Dobrogea) şi faţă de Europa
centrală (prin Bucovina şi Galiţia), pe care URSS le-ar putea folosi drept
cap de pod în scopuri militare şi politice. (…)
Ruperea Basarabiei de România, la rândul său, va avea o serie de
consecinţe, de ordin internaţional.
a. În primul rând, acest fapt va zdruncina unitatea “României Mari”,
naţional-consolidate şi va lovi autoritatea morală a burgheziei, care
mai bravează până în prezent cu realizarea idealului naţional român.
b. Acelaşi fapt va servi drept un impuls suplimentar în tendinţa • Un grup de 10 persoane în frunte cu Grigori Kotovski, au scris o scrisoare în acest
provinciilor nou-alăturate (la România) la autodeterminarea lor sens la Moscova pe data de 4 februarie 1924.)(1) Hotărârea a fost adoptată de
naţională. Iar organizarea (de stat) a minorităţilor naţionale (a către Biroul Politic al Partidului Comunist din URSS la 29 iulie 1924, iar la 12
octombrie 1924 s-a luat hotărârea despre constituirea RASSM în cadrul Ucrainei
bulgarilor, a găgăuzilor), care vor trăi în limitele viitoarei Republici Sovietice (URSS încerca astfel să îşi camufleze intențiile sale anexioniste).
Moldoveneşti, va servi drept exemplu pentu minorităţile naţionale, care
populează Vechiul Regat român (…)”

• Semnează: Gr. Kotovski, Al. Bădulescu, P. Tkacenko, Sol. Tinkelman (S.

Timov), A.Nicolau, A. Zalic, Ion. Dic, T. Diamandescu, T. Chioran
• Republica avea o
suprafața de 8.300 km²
și includea 11 raioane
 din stânga fluviului 
Nistru. Ulterior,
teritoriul s-a reorganizat
în 14 raioane.
• Prima capitală a fost
orașul Balta, iar din
1929 - oraşul Tiraspol.
Structura etnică a RASSM
Constituția RASS Moldovenești (1925)

• Proiectul a fost eleborat de

către organele ucrainene și
confirmarea Constituției s-a
făcut tot de acestea. 

• Constituția RASSM a avut în

primul rând un caracter 
propagandist. Partidul și liderii
autonomiei declarând în mod
consecvent scopul de a se
reuni cu Basarabia sau chiar de
a crea o Românie sovietică. 
• “Cui ne lăsaţi pe noi, moldovenii?
De ce suntem rupţi din coasta
Moldovei şi trăim pe celălalt mal al
Nistrului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi,
nu ne lepădaţi şi nu ne uitaţi! Şi
dacă ne veţi uita, noi malul
Nistrului îl vom săpa şi vom
îndrepta apa pe dincolo de
pământul nostru!”
• Toma Jalbă,
• reprezentant al românilor
transnistreni la
• Congresul ostaşilor moldoveni
• din octombrie 1917
•  “Un fenomen sângeros şi-a făcut
apariţia de câtva timp la Nistru. În
fiecare noapte, familii de români
transnistreni, sau oameni izolaţi din
Republica Moldovenească, încearcă să
treacă fluviul îngheţat spre noi, dar
sunt ciuruiţi de gloanţele
grănicerilor bolşevici. Uneori, soţia e
împuşcată şi cadavrul ei rămâne acolo,
în mijlocul Nistrului, pe când soţul
reuşeşte să se refugieze la noi. Copiii
sunt despărţiţi de părinţi şi înghiaţă în
zona neutră. Alteori, ghiaţa se rupe,
înghiţind, pe refugiaţi. În zori la
spitalele din Tighina şi Chişinău, sunt
aduşi răniţii.
• Român împuşcat de
sovietici la trecerea
Nistrului.
• Santinela română şi
soţia încearcă să-l ridice
• Grup de refugiați din Transnistria, adăpostiți în
căminele din Chișinău
• Români răniţi de
grănicerii sovietici
în spitalul din
Tighina.
• Bătrânul va muri
după patru zile, 
• cei doi vor rămâne
cu picioarele
amputate
Supravieţuitori ai masacrului de la pădurea Olăneşti
Soţii şi părinţii copiilor au fost ucişi de sovietici 
• Orfani cu părinţii ucişi la
trecerea Nistrului de
către grănicerii sovietici
 Tiraspolul în alfabet latin

• Moştenirea lăsată de ţarism era înfiorătoare: populaţia

agramată, şcoli de limbă maternă lipsă, conştiinţa
naţională stinsă, oamenii în mare parte neştiind de
unde se trag şi cine sunt, limba la condiţia de limbă
păsărească.
• Demn de menţionat că în RASSM i s-a spus limbii pe
nume după cum reiese din paginile
săptămânalului ,,Plugarul roşu” din 21 august 1924 (ce
apărea din 1 iulie): ,,s-a hotărât ca în şcoale, case şi în
aşezăminte de cultură românească să se întrebuinţeze
limba românească”.
• Au funcţionat 145 şcoli româneşti gimnaziale, 18 şcoli
româneşti de rang liceal, institut agronomic, unul
pedagogic şi politehnică, cu o populaţie şcolară
românească totală de 24.200 din care 800 studenţi.
Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicaţii
cum ar fi: ,,Plugarul roşu”, ,,Moldova
Socialistă”, ,,Comsomolistul Moldovei”, ,,Moldova
literară”, ,,Octombrie”, ,,Scânteia leninistă”.
Mai existau staţie radio la Tiraspol, Corul de
Stat ,,Doina”, teatrul de stat şi secţie română la Şcoala
teatrală din Odessa, institut de cercetări ştiinţifice .
• Dar în 1932, în plină ascensiune a noii „limbi
moldoveneşti”, Biroul Comitetului Regional Moldovenesc
al P.C.(b) din Ucraina adoptă hotărârea privind trecerea
scrisului din R.A.S.S.M. la grafia latină. Însuşi figura
autoritară a lui Iosif Stalin a apărut curând (1932) în
ipostaza „teoreticianului” care susţinea că moldoveneasca
nu este o limbă ca atare, ci doar unul dintre dialectele
moldo-române (cf. Gheorghe Negru, op. cit., p. 19). Dar
entuziasmul cu care fusese întâmpinat alfabetul latin în
R.A.S.S.M. a fost curmat neîntârziat, când clasa politică a
epocii a conştientizat pericolul molipsirii tineretului de
„microbii” naţionalismului românesc în urma studierii
operelor lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc
şi ale altor „scriitori români burghezi” şi învăţării limbii
române autentice. De aceea la 27 februarie 1938 scrisul
moldovenesc din R.A.S.S.M. a fost trecut din nou la grafia
rusă. Drept urmare, a continuat să înflorească, ca şi până
la 1932, un jargon româno-rusesc incalificabil.

• Odată cu alfabetul latin, în 1937-1938, au fost împuşcaţi

majoritatea susţinătorilor lui – pedagogi, savanţi, scriitori.
• Frunză verde mândră floare,
Az, în zî de sărbătoare, 
Când ca jiia nflorită,
Ni-i Moldova înpodobită
Cu cântări și bucurie,
Îți trimite o gârtie,
Îți trimitem o scrisoare, 
Scumpul nostru Stalin-
soare.
• Lupul, arișiu și hulpea
„Și fel de urășiune e
aiasta”,- a zis lupul.
Așela ea un ariși. El
șede, ca un ghem cu așe
înșipte. „El n-are chele
jie. Aiasta-i strică fața
pădurii întreji”.
Introducerea alfabetului latin în Transnistria

• În anul 1932  a demarat procesul de latinizare a școlilor din

stînga Nistrului. Întroducerea alfabetului latin pe teritoriul
RASSM, a fost doar un instrument care să îndreptățească și
să voaleze politica de ”moldovenizare” a teritoriului dat.
De facto realitatea era de altă natură. Populația indigenă se
înverșuna cu vehemență să recunoască noua administrație,
iar prin introducerea alfabetului latin se miza ca locuitorii
transnistreni să fie ”familiarizați” pe înțelesul lor, cu noile
viziuni și concepții. Primele măsuri prevedeau organizarea
cursurilor de instruire pentru învățători, după care a urmat
editarea masivă a manualelor cu grafie latină. De acest
moment a profitat scriitorii Lehtțir și Cornfeld, care au
contribuit la întroducerea în manuale a operelor scriitorilor
români precum Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, etc.
• În broșura Despre învățarea în masă a scrisului latinizat ,
editată în 1933, se menționează că doar în 1932 au fost
tipărite 30 titluri de carte în 160 mii exemplare.   Literatura
apărută în cei 16 ani de existență a RASSM, se reprezintă
sub presiunea cultului personalităţii și a idеоlоgizării
litеrаturii.
• „Limba moldovenească” a fost cheia de
boltă în „inventarea” moldovenilor
sovietici, iar sarcina elaborării sale în
RASSM a fost pusă în seama
Comitetului Științific Moldovenesc
(CȘM), creat în decembrie 1926, care s-
a dorit a fi un fel de organ de stat al
cercetării științifice. Figurile-cheie în
acest Comitet erau Pavel Chior, Comisar
pentru educație, Leonid Madan, șeful
secției lingvistice din Comitet și
lingvistul I. Malai, dar o contribuție
importantă la elaborarea noii limbi l-a
avut și Gavril Buciușcanu, fost deputat
în Sfatul Țării, devenit între 1924-1928
Comisar pentru educație în RASSM.  era numită „mâncătorie”.
• „Cuvântelnicul academicesc al
limbii moldovenești”, redactat
la 1930, cuprinde un șir de
cuvinte inventate ad-hoc
pentru justificarea „limbii
moldovenești”: oxigenul era
numit „aeronăscător”,
aeroplanul se numea
„sângurzburător”, barometrul
era „aeromăsurător”,
ghilimelele erau numite
„lăbiuțî”, în vreme ce sufrageria
• Limbajul de lemn în varianta
transnistreană apare cel mai bine
reflectat la Petru Chior, Comisar al
poporului pentru învățământ în
RASS Moldovenească, care în
broșura „Despre ortografia
moldovenească” din 1929 scria:
„De-amu v-o două luni di zâli, dicînd
«Plugaru Roșu» își lunjește discusîia
dispri orfografia moldovineascî, mai
întîi trebui di spus cî sfada merji nu
dispri limba moldovineascî, dar
dispri orfografii, adicî dispri
sămnuirera sunitilor cari sînt în
limba jii moldovineascî”.
• Un al „moldovenist”
înfocat, Leonid Madan,
constata că între români și
moldoveni existau chiar
mari deosebiri
antropometrice, primii
având capete rotunde,
predominând tipul brun,
iar cei din urmă fiind cu o
structură craniană alungită,
în mare parte șateni.
 Biserica în RASSM
• În timp ce viața credincioșilor din Basarabia curgea în
albia sa firească, situația creștinilor ortodocși din
stânga Nistrului sub jugul comunist era deplorabilă,
împărtășind soarta mucenicească a întregului popor
creștin rămas sub conducerea ateo – bolșevică. Astfel
la începutul anului 1918 este omorât la stația Veatca
Dionisie (Sosnovschi) fost episcop vicar la Ismail, la 1
ianuarie este omorât în închisoare Serafim (Ciciagov)
fost arhiepiscop al Chișinăului și Hotinului. În lupta
înverșunată cu Biserica bolșevicii până în 1938 au
închis aproape toate bisericile, lăsând să funcționeze
doar o singură biserică ortodoxa din cele 305 câte au
fost până la revoluția din 1917 în cele 14 raioane care
au format în 1924 așa zisa Republică Autonomă
Sovietică Socialistă Moldovenească. Situația era
catastrofală pentru conștiința oamenilor credincioși,
mulți dintre ei își oficiau slujba înmormântării fiind
încă în viață din frica că nu va mai avea cine să-i
îngroape creștinește când vor muri. 
• http://mitropolia.md/istoric-bom/
Foametea a lovit RASSM în 1925 și 1932–33
• Foametea a lovit RASSM în 1925 și 19
32–33
, făcând zeci de mii de victime moarte
de foame printre români și ucrainieni.
În timpul foametei, mii de locuitori au
încercat să fugă peste Nistru, în ciuda
primejdiei de a fi împușcați de
grăniceri. Pe 23 februarie 1932,
numai din satul Olănești au fost
împușcați 40 de fugari. Această
tragedie a fost povestită de
supraviețuitori în mai multe ziare
europene. Partea sovietică a afirmat
că cei care au murit au fost „elemente
chiaburești cucerite de propaganda
românească”.
• “Lege a celor cinci spice” din 7 august 1932
prevedea pedeapsa capitală pentru infractorii
învinuiți de sustrageri din averea
întreprinderilor de stat, a colhozurilor și a
cooperaţiei de consum. Proprietatea socialistă
a fost declarată că stă la baza orânduirii
sovietice, fiind ocrotită cu sancţiuni grave, de
aceea nu se lua în consideraţie volumul celor
sustrase. În cazul când existau circumstanţe
atenuante, pedeapsa capitală se înlocuia cu
confiscarea averii și 10 ani privaţiune de
libertate. Deoarece în 1932 a fost foamete, sub
incidenţa acestei legi cădeau și persoanele care
luau un buzunar de boabe de pe un câmp
colhoznic, ca să-și poată hrăni copiii cât de cât.
Până la sfârșitul anului 1932 au fost
condamnaţi pe baza acestei legi 55 de mii de
oameni.
•  
• Din cartea lui Alexei Memei „Teroarea comunistă
în RASSM (1924-1940) şi RSSM (1944-1947):
• La 21 septembrie [1932] în satul Gheorghievca
Nouă, raionul Nani, pentru furtul a 23 puduri de
spice din colhoz, a fost condamnat la moarte Marcu
Buruian. El a adunat spicele după seceriş, dar, în
pofida acestui fapt, a fost împuşcat (p. 251).
• La 18 noiembrie [1932], în Codâma, a fost
condamnată la 10 ani închisoare colhoznica
Davâdova, pentru că a luat de pe câmpul colhozului
5 kg de cartofi (p. 252).
• La 26 noiembrie [1932] în oraşul Balta au fost
condamnaţi preşedintele colhozului E.H. Margunov,
membrul conducerii colhozului I. M. Bogdanov – la
10 ani închisoare fiecare, şi contabilul colhozului T.I.
Dimitriu – la moarte, pentru că n-a trecut în
registrul de evidenţă 140 chintale de grâu, care
prezenta rezerva colhozului în caz de foamete (p.
253)
• În perioada interbelică în
Transnistria
• fiecare al 3 - lea - a murit de
foame
• fiecare al 4 - a fost deportat

• fiecare al 5 - a fost împușcat

 Republica Autonomă Sovietică Socialistă
Moldovenească (RASSM). Cronologii (1918 – 1940 )
• 1918, 27 martie. Sfatul Ţării votează Unirea condiţionată a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabiei) cu România. Rezultatul votului deschis: 86
pentru, 3 contra, 35 abţineri, 13 deputaţi lipsă
1918, 22 aprilie. Prin decret regal este promulgată Legea cu privire la guvernarea Basarabiei, care prevedea unirea legislativă şi administrativă a regiunii
cu România.
1919, 29 decembrie. Parlamentul României ratifică legile privind includerea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei în componenţa României.
1920, 28 octombrie. Plenipotenţiarii Marii Bretanii, Franţei, Italiei, Japoniei, Principalelor puteri aliate şi României semnează la Paris Tratatul privitor la
unirea Basarabiei cu România, prin care părţile contractante recunosc suveranitatea României asupra teritoriului Basarabiei. Tratatul însă nu a intrat în
vigoare deoarece nu a fost ratificat de Parlamentul Japoniei. Tratatul nu a fost recunoscut de SUA, Rusia Sovietică şi Ucraina, ultimele două l-au
contestat printr-o declaraţie guvernamentală.
1924, 12 octombrie. Formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
1925, 23 aprilie. Adoptarea Constituţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
1928. La Chişinău se dezveleşte monumentul lui Ştefan cel Mare, operă a sculptorului Al. Plămădeală.
1929, 9 februarie. Semnarea la Moscova a Protocolului cu privire la punerea anticipată în vigoare a pactului Kellogg-Briand. M. Litvinov, comisarul
norodnic pentru afacerile externe al URSS, a declarat că URSS continuă să considere Basarabia drept teritoriu ocupat.
1932, 2 februarie. Prin decizia Comitetului regional moldovenesc de partid al PC (b) din Ucraina limba moldovenească trece la grafia latină.
1935. Au fost aduse din URSS la Iaşi rămăşiţele pământeşti ale marelui cărturar, Dimitrie Cantemir reînhumate în cripta de la Biserica “Trei Ierarhi”.
1938, 6 ianuarie. Adoptarea Constituţiei Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti.
1938, 10 februarie. În România s-a produs lovitura de stat, fiind instaurat regimul dictaturii regale. Este dizolvat Parlamentul şi sunt interzise partidele
politice.
1938, 27 februarie. Adoptarea noii Constituţii a României.
1938, 27-28 februarie. Comitetul regional moldovenesc de partid al PC (b) din Ucraina interzice utilizarea grafiei latine pe teritoriul RASSM, substituind-
o cu cea chirilică.
1938, 13 martie. Hotărîrea Sovietului Comisarilor Poporului al URSS privind studierea obligatorie a limbii ruse în instituţiile de învăţămînt mediu şi
mediu special din republicile unionale.
1938, 13 august. Prin decret regal Basarabia, sub aspect administrativ-teritorial, este divizată în patru judeţe: Nistrean, Suceava, Prut şi Dunărea de Jos.
1939, 23 august Semnarea, la Moscova, a Tratatul sovieto-german de neagresiune (Pactul Ribbentrop – Molotov). Protocolul adiţional secret
recunoştea interesul sovietic pentru Basarabia şi Bucovina de Nord
1940, 28 iunie. În urma ultimatelor sovietice din 26-27 iunie România cedează şi evacuează Basarabia şi Bucovina de Nord, unde se instaurează regimul
politic sovietic.
•