4/23/2012

GEOGRAFIE
UMANA
MONOGRAFIA ORASULUI
GENERALA FOCSANI

Portofoliu semestrial - Grupa 105/An I,Turism | Andreias Alina

 Orasul Focsani
“Ambele parti ale orasului, de dincolo si de dincoace de Milcov,
vor forma in viitor un singur oras care va fi resedinta judetului
Putna”.

(Alexandru Ioan Cuza – Decret domnesc)

1.SCURT ISTORIC

Denumita în multe scrieri “Orasul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Stefan cel Mare a
stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Româneasca în anul 1482, localitatea a intrat în constiinta
oamenilor drept “orasul Unirii”.

În legatură cu numele aşezării există mai multe surse de informaţii, generând astfel mai multe
ipoteze. Unii dau crezare unui călător străin prin Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea,
care a menţionat în însemnările sale că oraşul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei
între 1634 şi 1653, că l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Tării Româneşti între
1632 şi 1654, ca mărturie pentru urmaşi a împăcării lor, Focşani desemnând un loc "mărginaş". Alţii
afirmă că numele ar proveni de la cuvintele „foc şi ani", pornind de la faptul că aşezarea a fost mistuită de
flăcări de mai multe ori. Cei mai mulţi consideră însă că toponimul îşi are obârşia în numele familiei
Focşa, argumentând că în Evul Mediu denumirea unor localităţi se lua de la numele moşiei pe care se
întemeiau, aceasta purtând, la rândul ei, numele celui care o stăpânea. Această opinie a fost preluată din
lucrarea "Arhondologia Moldovei", publicată de paharnicul Constantin Sion, la 1850, fost şi staroste de
Putna, în care consemnează : „La statornicirea hotarului ţării pe gârla ce au tras-o prin Focşani la

2
întâlnirea domnului Stefan cel Mare acolo, au făcut masă mare şi la sfârşitul mesei au ales doi oşteni, unul
muntean şi unul moldovean şi i-au pus să se lupte cu paharele şi a biruit moldoveanul şi pentru lauda lui
au dat numele târgului ce atunce au hotărât a se înfiinţa la hotar - Focşani - că oşteanul se numea Focşa.
Legenda întemeierii localităţii pare să conţină un sâmbure de adevăr, ea fiind aşezată în apropierea unor
mari podgorii.

Adevărate controverse apar însă atunci când se discută despre data atestării documentare a
Focşanilor. O parte dintre istorici şi cercetători susţin anul 1546, când în registrul vamal de la Braşov este
menţionat, în săptamâna 24-31 octombrie a acestui an, numele unui oarecare Hartan de Fotschein,
negustor sau cărăuş, probabil armean. În numeroase mărturii, începând cu anul 1615, se menţiona că la
Focşani se ţinea săptămânal târgul de joia. Din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, aşezarea de pe
Milcov devine cea mai însemnată localitate dintre Trotuş şi Râmnicu-Sărat şi una dintre cele mai
importante din Moldova de Jos, pe aici trecând aproape toate drumurile care legau Principatele Române
cu ţările din vestul şi estul Europei, precum şi solii sau domnii care se urcau în scaunul Moldovei.
Consemnările călătorilor străini care îşi abat drumul şi poposesc aici completează documentele noastre
interne privind evoluţia localităţii.

La 1632, Paulo Bonici scria că "de la Adjud o iei spre Focşani, care are un pod peste Milcov cu
două porţi, căci o jumătate de oraş este a Moldovei şi cealaltă jumătate este a Tării Româneşti", iar la
1641, Bartolomeo Locadello arată, într-o descriere a Tării Româneşti, ca printre cele mai mari oraşe ale
acesteia se află şi Focşanii. Pe la 1653-1654, arhidiaconul Paul de Alep este obligat să stea 31 de zile în
Focşani, despre care spune că era un oraş mare, nu atât ca poţie probabil, cât şi ca întindere. O descriere
elogioasă o face mai târziu, la 1659, Evlia Celebi, aflat în trecere prin Focşani, despre care spune că "avea
peste o sută de mii de oameni cu căciuli negre şi de postav de diferite culori, veniţi cu mărfuri din cele
patru unghiuri ale celor şapte zone, chiar şi din Merilak (America), din vilaietul Turan (Asia Centrală),
din China, din vilaietul Mahan (India), care ridicaseră la marginea oraşului, pe lângă dughenele de piatră,
mii şi mii de dughene din nuiele, din corturi şi din covoare. Negustorii mari vând aici stofe de mătase albă
tesute cu fire de aur, atlasuri şi pânzeturi.

2. INFORMATII FIZICO-GEOGRAFICE

2.1.AMPLASARE
Orasul Focsani este
încadrat geografic la intersectia
latitudinii nordice de 45˚42` cu
longitudinea estica de 26˚13`.
El face parte din Regiunea
Sud-Est a României. Este
localizat in cadrul judetului
Vrancea in partea sa sud-estica.

3
2.2.SUPRAFATA
Municipiul Focsani are o suprafata
de 4815 ha., ceea ce reprezinta 1% din
suprafata judetului Vrancea, fiind o
localitate de dimensiune medie.

2.3.RELIEF
Focsaniul strajuieste partea sud-
estica a Carpatilor de curbura, la contactul
dintre Câmpia Siretului inferior si dealurile
subcarpatice ce culmineaza cu Magura
Odobestilor (1001 m). Orasul Focsani se
situeaza în câmpia joasa a Siretului Inferior
la o altitudine de 50- 55 m deasupra marii,
câmpie ce se întinde de la linia Marasesti,
Vînatori, Tataranu, Ciorasti pâna la albia
Siretului.

2.4. RISCURI NATURALE

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra.
Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei
sau alte parti superioare ale învelisului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte
adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsa între 7 si 8 grade pe scara Richter, s-au
înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie
1802, 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX- lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25
mai 1925, 10 noiembrie 1940 care, a distrus aproape în întregime orasul Panciu având magnitudinea de
7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 si
31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade.
Numarul cutremurelor cu magnitudine egala sau mai mare de 3 grade înregistrate în judetul Vrancea pe
ultimii trei ani se prezinta astfel:
 în anul 1998, s-au înregistrat 19 cutremure din care, cel mai mare s-a produs la data de 28 aprilie
cu magnitudinea de 5 grade;
 în anul 1999, s-au înregistrat 33 cutremure din care, cele mai puternice s- au produs la data de 28
aprilie cu magnitudinea de 5,3 grade, la data de 8 si 14 noiembrie cu magnitudinea de 4,6 grade;
 în anul 2000, s- au înregistrat 23 cutremure din care, cel mai mare s- a produs la data de 6 aprilie,
cu mag de 5g.

2.5.HIDROGRAFIE
Orasul este flancat de râurile Putna, spre rasarit la o distanta de 7 km., si Milcovul, spre miazazi
la o distanta de 2 km.

2.6.CLIMA
Pe teritoriul municipiului Focsani, clima este temperat continentala, influentata de adapostul
Carpatilor de curbura, cu variatii mari de temperatura.
4
 Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absoluta înregistrata fiind de +42,3 °C (iulie
1990), iar minima absoluta de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai- iunie, iar cele mai
secetoase decembrie- februarie.
Numarul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord- est, iar vânturile calde, mai rare, dinspre
sud, sud-est.

5
 2.7.ACCESIBILITATE
Fiind situat pe magistrala feroviara Bucuresti - Ploiesti - Bacau - Suceava si pe cea rutiera
Bucuresti - Buzau- Suceava pe E 85 (DN 2),municipiul Focsani are o asezare strategic. Drumul European
E85 străbate Grecia, Bulgaria, intră în ţară prin Giurgiu, trecând prin Buzău şi apoi prin Focşani.
Reteaua de comunicatii este dispusa radial, accesul în oras facându-se prin sase porti de intrare:
 dinspre sud pe E85 (DN2) din directia Bucuresti - Buzau prin Bariera Bucuresti;
 dinspre est, pe DJ 204 din directia Braila - Galati prin Bariera Brailei si Galati;
 dinspre est, pe DJ 204D din directia Suraia prin Bariera Galati – Suraia;
 dinspre nord, pe E85 din directia Suceava – Bacau - Marasesti sau Iasi - Vaslui - Tecuci prin Bariera
Marasesti si pe DJ 204E si DJ 209 din directia Petresti si Vânatori;
 dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia Târgul Secuiesc – Vidra –
Bolotesti – Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din directia Vidra- Bolotesti – Odobesti – Focsani;
 dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotesti din directia comunei Cîmpineanca

6
7
3.INFORMATII DEMOGRAFICE

3.1.EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

Focşanii s-au dezvoltat ca întindere începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea în dauna
satelor şi suprafeţelor din jur, ca urmare a prosperităţii economice, dar şi a creşterii demografice.
Printre primele informaţii privitoare la numărul locuitorilor urbei sunt considerate cele din
secolul al XVII-lea, provenind de la Paul din Alep şi Evlia Celebi. Date ceva mai sigure le găsim însă în
Cartografia de la 1774, unde se arată că partea moldovenească a târgului număra 170 de familii,
ocupaţiile locuitorilor fiind de tăbăcari, lumânărari, morari, olari, căldărari, lemnari, negustori, hangii,
cafegii, cârciumari.
În anul 1816, conform Condicii Vistieriei Moldovei, Focşanii aparţinând acestui principat aveau
480 de familii şi este presupus că şi partea munteană a oraşului să fi avut cam acelaşi numar de familii,
organizate administrativ pe mahalale şi uliţi. În statisticile din 1832, primul recensământ cu caracter
demografic biologizat, Focşanii sunt mentionaţi cu 4795 de locuitori, iar în 1859, Ion Ionescu de la Brad
consemna 9752 de locuitori, dintre care 5252 bărbaţi şi 4502 femei. După unificarea celor două părţi ale
oraşului din 1862, poţia acestuia a crescut de la 23.601 locuitori în anul 1899 la 27.960 în 1948.

În anul 1968, când "oraşul de pe Milcov" devine reşedinţa, numărul locuitorilor se ridică la
36.644, în 1987 ajungând la 90.437, în care sunt cuprinşi şi locuitorii din Câmpineanca, Goleşti şi
Mândreşti. La recensamântul din 1992, municipiul Focşani numără 101.335 locuitori cu domiciliul stabil,
din care 49.329 bărbaţi şi 52.006 femei. Pe naţionalităţi - 100.359 erau români, 768 romi, 63 maghiari, 31
germani şi 114 - alte naţionalităţi. După cinci ani, poţia a scăzut uşor sub 100.000 de locuitori,
stabilizându-se în jurul acestei cifre.

Municipiul Focsani are o populatie de 98.979 locuitori, înregistrata la recensamântul din 1998, în
componenta acestuia fiind încorporata si fosta comuna suburbana Mândresti.
Locuitorii municipiului Focsani reprezinta 0,4% din populatia tarii, 3,3% din populatia regiunii
Sud-Est si 25,27 % din populatia judetului Vrancea.
Desi este considerat un oras cu o populatie medie,
analizând din punct de vedere a densitatii, municipiul
Focsani se încadreaza printre orasele cu o densitate
bruta de 20,556 locuitori pe ha.
Populatia stabila, de 18 ani si peste,
înregistrata la 1 ianuarie 2001, în municipiul Focsani
este de 67.096 persoane.

La recensământul din 2002, populația

Focșaniului era de 101.854 locuitori, dintre care
98,68% români (100.510 persoane), 1,07% țigani
(1.093 persoane) și 0,25% alții. Din punct de vedere
religios, majoritatea sunt ortodocși (98,39%). O
pondere mică o reprezintă cei care se declară ca
apartinând altor religii, ateii sau neafiliații.

8
 Structura etnica a populatiei (%) in Municipiul Focsani din
1%
anul 2002 Romani
Maghiari
Romi
15% Ucrainieni
29%
Germani
Rusi-lipoveni
6% Turci
1% Tatari
5% Sarbi
Bulgari
2% Greci
6%
15% Evrei
1% Polonezi
6% Italieni
1% 8%
0% Chinezi
0% 2% Armeni
2% Alta etnie
0%
Datele sunt prelucrate de pe: http://www.edrc.ro Etnie nedeclarata
Datele sunt valabile pentru anul 2002 Totalul populatiei : 101.854 persoane

Populatia stabila dupa etnie in Municipiul Focsani din anul

2011
Etnii nedeclarate Numar real de persoane
743
Alte etnii 26
Evreiasca 7
Armeana 8
Turca 30
Italiana 11
Germana 5
Roma 1016
Maghiara 26
Romana 71996
Datele sunt preluate de pe: http://www.vranceamedia.ro Totalul populatiei: 73 868
Datele au un caracter provizoriu pentru recensamantul din 20 oct 2011 persoane

3.2. STRUCTURA POPULATIEI PE VARSTE SI SEXE

Din punct de vedere al împărţirii pe sexe a populaţiei din Orasul Focsani in anul 2002, se poate
remarca faptul ca exista o majoritate a populatiei de varsta mijocie,respectiv 15-59 de ani, atat in randul
barbatilor cat si in randul femeilor. Sub acest raport populatia feminina de varta mijlocie este mai
numeroasa fata de populatia masculina din cadrul aceleiasi grupe.Populatia cu cel mai mic numar este
aceea a carei varsta trece de 60 de ani.De asemenea in cadrul acestei grupe de varsta populatia feminina
este in numar mai mare.Grupa cuprinsa intre 0 si 14 ani cuprinde un numar de 16.218 locuitori iar

9
populatia de sex masculin este mai numeroasa fata de cea de sex feminin.

Structura populaţiei pe sexe si vârste in Municipiul

Focsani in anul 2002
Barbati Femei

60+ 4.412
5.878
15-59 36.528
38.818
0-14 8.392
7.826
Total: 101,854 persoane
Datele au fost preluate de pe http://www.edrc.ro/
Anul pentru care a fost facut graficul este 2002

Tabelul 1. Mişcarea naturală a populaţiei pe medii de vârstă în Judeţul Vrancea, în 2005

Judeţul Vrancea Total Urban Rural
Date absolute (număr)
Născuţi-vii 4184 1559 2625
Decese 4704 1162 3542
Sporul natural -520 397 -917
Căsătorii 2518 1236 1282
Divorţuri 590 264 326
Născuţi-morţi 17 4 13
Decese la o vârstă sub 1 an 53 18 35
Rate (la 1000 locuitori)
Născuţi-vii 10,6 10,5 10,7
Decese 11,9 7,8 14,4
Sporul natural -1,3 2,7 -3,7
Căsătorii 6,4 8,3 5,2
Divorţuri 1,50 1,77 1,33
Născuţi-morţi la 1000 născuţi (vii-morţi) 4,0 2,6 4,9
Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuţi-vii 12,7 11,5 13,3
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, direcţia Judeţeană de statistică Vrancea

3.3.FORTA DE MUNCA SI SOMAJUL

Resursele de munca, în municipiul Focsani, au înregistrat, în ansamblul economico-social,
mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie cum ar fi: schimbari profesionale si structurale
ale economiei de piata, privatizarea, somajul. În anul 2001, numarul somerilor în municipiul Focsani este
de 2.107, acestia reprezentând 3,14% din populatia stabila aflata la vârsta de munca.
Piaţa forţei de munca, joaca un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii
pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competentelor profesionale, în scopul asigurării unui
proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă
10
cerinţelor pieţei, devine o prioritate
absolută. Acest lucru a fost
demonstrat şi din intenţia Primăriei Anii Total salariaţi din care: muncitori
Municipiului Focşani de a
investi în formarea profesională prin 1995 86 59
programele prevăzute, dar şi prin 2000 60 26
2001 58 28
programele investiţionale în scoli şi
2002 56 24
unităţi de învăţământ.
2003 57 24
Problemele cu care se 2004 54 26
confrunta orasul Focsani şi în egală 2005 56 29
măsură întreaga ţară, sunt legate, în
Tabelul 2. Numărul mediu al salariaţilor din judeţul
special de scăderea populaţiei totale,
Vrancea, mii persoane
active şi ocupate. Scăderea numărului
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, direcţia Judeţeană de
total al populaţiei, a avut repercusiuni
statistică Vrancea
majore şi asupra pieţei forţei de muncă.

În funcţie de activităţile desfăşurate pe diferite ramuri ale economiei naţionale, populaţia judeţului
Vrancea se poate împarţi (la sfârşitul anului 2005) conform tabelului 3.
Tabelul 3. Împărţirea populaţiei din Judeţul Vrancea pe diferite ramuri ale economiei
Judeţul Vrancea (mii persoane) 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Total economie 179,1 156,8 154,2 146,7 143,8 141,7 142,6
Agricultură, vânătoare şi silvicultură 81,1 91,7 89,6 77,2 74,1 67,8 69,0
Pescuit şi piscicultură - - - - - - -
Industrie –total- 45,3 27,4 27,9 29,9 28,1 28,5 27,8
din care:
Industrie extractivă 0,2 0,2 0,2 0,1 0,2 0,1 0,1
Industrie prelucrătoare 43,3 25,3 25,7 28,0 26,3 26,8 26,0
Energie electrică şi termică, gaze si
1,8 1,9 2,0 1,8 1,6 1,6 1,7
apă
Construcţii 7,2 3,1 3,3 3,3 3,9 4,3 3,4
Comerţ 14,1 9,3 8,1 10,3 10,9 11,7 12,8
Hoteluri şi restaurante 1,0 0,7 0,6 0,9 0,8 2,5 2,4
Transport, depozitare şi comunicatii 7,7 4,8 4,9 4,8 4,6 4,1 4,8
Intermedieri financiare 1,1 1,3 0,8 0,8 0,8 0,8 0,9
Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3,6 2,7 2,7 2,7 3,5 3,2 3,2
Administraţie publică şi apărare 2,3 2,2 2,2 2,2 2,3 2,7 2,9
Invăţământ 7,0 5,7 6,0 5,8 5,8 6,0 6,1
Sănătate şi asistenţă socială 5,8 6,0 6,2 6,5 6,2 6,4 6,0
Celelalte activităţi ale economiei
2,9 1,9 1,9 2,3 2,8 3,7 3,3
naţionale
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, direcţia Judeţeană de statistică Vrancea

11
4.ECONOMIA
Economia judeţului Vrancea cuprinde majoritatea ramurilor economice din care se menţionează cele mai
importante: industrie, construcţii, agricultura, silvicultura, transporturi, telecomunicaţii, gospodărie
comunala, învăţământ, cultura, instituţii de ocrotirea sănătăţii etc. Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat
în Vrancea 443 de societati cu participare străină, judeţul deţinând astfel 0,3% din totalul naţional.
Valoarea capitalului străin investit în judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentând 0.1% din
totalul investiţiilor străine în România.

12
4.1.RESURSE NATURALE
Baza resurselor naturale ale municipiului Focsani o constituie exploatarea terenurilor agricole
aflate în extravilanul localitatii. Prin structura bazei materiale din sectorul economic, se asigura, totodata,
prelucrarea a cca 56 % din resursele naturale ale judetului.
La nivelul municipiului Focsani sunt 3.306 agenti economici care desfasoara activitati aproape in
toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comert, transporturi, agricultura.

4.2.INDUSTRIA
Orasul Focsani are o industrie diversificată, în care ponderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor
(aproape 50% din totalul producţiei, dar şi 50% din totalul de resurse umane angajate), alimentară şi a
băuturilor (aproape 20% din total industrie şi angajează 30% din total resurse umane), producţia de
mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj
electric.
In anii de dupa revolutie productia industriala a cunoscut profunde modificari structurale, astfel încât
incepand cu anul 2000 productia preponderenta o constituie confectiile textile care fata de anul 1990 a
crescut cu 46 % , iar fata de anul 1996 de circa 4 ori in detrimentul celorlalte ramuri ale industriei
respectiv productia vinului pentru consum, prelucrarea produselor agroalimentare, mobilier din lemn,
tricotaje din lâna si bumbac, etc. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea
animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor, activitate ce asigură materia primă pentru industria
alimentară.
Sectoarele dominante ale judetului sunt şi cele competitive pe piaţa internaţională - balanţa comercială
a judeţului este coerentă cu structura producţiei industriale şi cu numărul de salariaţi din industrie.
Industria textilă şi de confecţii este puternic orientata spre export - 90% din exporturile judeţului fiind
reprezentate de confecţii. Un alt sector competitiv este cel al industriei lemnului, care deţine 31% din
restul exporturilor.
Industria alimentară este încă orientată spre piaţa naţională, deşi este una dintre industriile
competitive ale judeţului. Ea se dezvoltă cu precădere în mediul rural, valorificându-se astfel resursele
umane din această zonă a judeţului. Dintre cele 20 de firme prezente în Topul firmelor judeţene (2007), 8
se afla în mediul rural. O serie de firme s-au orientat spre nişe de piaţă inovatoare, cu potenţial de creştere
ridicat, cum este producţia industrială a produselor alimentare tradiţionale.
În ceea ce priveşte industria vinului, din cele 16 mari firme de vinificaţie din România, 3 sunt
localizate în Vrancea, lucru care reflectă puternica reprezentare a potenţialului vinicol în acest judeţ. În
Vrancea s-au înfiinţat 12 noi combinate de vinificaţie cu sprijinul programului SAPARD.

4.3.AGRICULTURA
Agricultura este slab reprezentativa, fiind concretizata in cresterea animalelor si a culturilor mici, in
cartierul Mîndresti.

4.4.COMERT SI SERVICII
Comertul si prestarile de servicii detin o pondere însemnata in activitatea municipiului.
Municipiul Focsani dispune de patru hoteluri din care, unul cotat cu trei stele, doua cu doua stele,
unul cu o stea si o pensiune de doua stele.

13
 Denumirea unitatii de cazare Gradul unitatii

Hotel Unirea *
Hotel Vrancea **
Hotel Solar **
Hotel Sorste ***
Pensiunea Dana **

4.5.SANATATE
Începând cu data de 1 ianuarie 1999 si în conformitate cu Legea nr. 100 din 1998 si a Legii nr. 145
din 1997, au luat fiinta, ca unitatii distincte, Directia de Sanatate Publica a judetului Vrancea si Casa de
Asigurari de Sanatate a judetului Vrancea.

Din anul 1999 (semestrul II), Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate cofinanteaza patru
programe nationale de sanatate, acestea fiind:sanatatea mintala si profilaxie psihosociala
 preventie în patologia nefrologica, dializa renala si transplant renal,prevenire si control în patologia
oncologica,prevenire si control în diabetologie si alte boli de nutritie.
Municipiul Focsani concentreaza cea mai mare parte a dotarilor pentru sanatate si asistenta sociala
ale judetului (peste 50%), oferind servicii diversificate.
S-a finalizat si amenajat statia de dializa care asigura derularea programului nr. 15 a Ministerului
Sanatatii de prevenire în patologia nefrologica, dialize si transplant renal (septembrie 1998).
S-a amenajat si dotat Camera de primire urgente a Spitalului Judetean Focsani.
S-a marit capacitatea Serviciului judetean de Ambulanta prin dotarea acesteia cu o ambulanta
FIAT DUCATO pe lânga cele 4 existente.
S-au înfiintat noi unitati medicale
cum ar fi:Centru de Diabet
judetean,Centru de Diagnostic si
Tratament al Vârstnicului,Statia de
Hemodializa,Clinica de Zi pentru
Copii Infestati cu HIV,
Compartimentul de Tomografie
computerizata în cadrul sectiei de
radiologie a Spitalului judetean
Vrancea ,Centru de Transfuzie
Sanguina dotat la ultimile standarde
europene.
S-au încheiat contracte de
comodat cu medici din ambulatoriu
pentru înfiintarea cabinetelor
medicale, pentru un numar de 283 de
cabinete medicale.

4.6.SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR
La nivelul municipiului sunt 8 institutii bancare:
14
 Denumirea bãncii Adresã

Banca Comerciala Româna Str.Cuza Voda nr.1

Banca Româna pentru Dezvoltare Str. Republicii nr. 66
Banca Transilvania Str.Mihail Kogalniceanu nr. 1
Banc Post Str.Stefan cel Mare nr. 43
Banca Agricola – Raiffeisen Str. Mihail Kogalniceanu nr. 3
Banca Comerciala “Ion Tiriac” B-dul Garii nr. 11
Finansbank Str. Republicii nr. 77
Casa de Economii si Consemnatiuni Str. Alexandru Vlahuta

4.7.EDUCATIE
Situatia retelei de învatamânt în municipiul Focsani, privita în dinamica, este urmatoarea:
INDICATORI 1998 1999 2000

1. Unitati de învatamânt 71 54 49
2. Elevi 27.456 25.803 22.675
3. Cadre didactice 1.665 1.640 1.492
4. Numar copii la cadru didactic 16,50 15,74 15,20
5. Laboratoare scolare 86 87 87
6. Ateliere scoala 103 110 110
7. Sali de sport 16 16 16
8. Cabinete speciale(scoala de surzi) 15

4.8.ASISTENTA SOCIALA
Problematica sociala a comunitatii municipiului Focsani, asigurarea unui trai decent si un viitor
generatiilor urmatoare trebuie sa implice actiunea autoritatilor locale pentru asigurarea conditiilor
normale de dezvoltare sanatoasa a comunitatii, cresterea calitatii vietii.
Prin crearea unui cadru legislativ în perioada 1998-2000 au fost acordate ajutoare materiale si
banesti prin Directia de Munca si Solidaritate Sociala.
Efectul tranzitiei socio-economic înregistrat în România dupa 1990 a dezechilibrat întregul sistem
socio-familial prin aparitia unor probleme pentru care populatia nu a fost pregatita, accentuându-se
necesitatea aparitiei unui control social la nivel national si comunitar prin crearea de institutii specifice.
La nivelul municipiului Focsani functioneaza o Cantina de ajutor social care asigura hrana calda
pentru circa 240 asistati , familii nevoiase, case de copii pentru protectia copiilor aflati in dificultate.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001, se acorda ajutor social pentru aprox. 250 de
persoane cu venituri mici si ajutor banesc pentru încalzirea locuintei, pentru circa 6.000 familii pe luna,
15
pe perioada de iarna (noiembrie- martie).

4.9.CULTURA
În municipiul Focsani, municipiu cu traditii în domeniul culturii, îsi desfasoara activitatea o
serie de institutii culturale care au drept scop culturalizarea maselor, asigurarea petrecerii timpului liber
al cetatenilor. La nivelul municipiului functioneaza: 2 case de cultura, 1 teatru , 2 ansambluri
folclorice, 25 biblioteci, 1 biblioteca publica, 2 cinematografe, 3 muzee, 1 institutie de valorificare a
traditiei folclorice; Focşănenii sau turiştii ce vizitează oraşul se pot delecta cu numeroase activităţi intelectuale:
piese de teatru jucate de trupe din întreaga ţară la Teatrul Municipal, spectacole de folclor la Casa de Cultură
„Leopoldina Bălănuţă”, spectacole de operă şi operetă la Ateneul Popular. Biblioteca judeţeană „Duiliu
Zamfirescu” oferă o vastă colecţie de cărţi, iar numeroasele biserici, datând încă dinainte de „mica unire” din
1859, completează peisajul cultural al oraşului. Din punctul de vedere al educaţiei, municipiul Focşani are o
bogată tradiţie, primul gimnaziu al Focşanilor datând încă din 1867, aici formându-se ca personalităţi cunoscuţi
oameni de cultură din România. Cele mai importante licee sunt Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi
Colegiul Naţional „Unirea”, ce fac parte şi din patrimoniul cultural al oraşului.

4.10.SPORT
Activitatea sportiva este bine reprezentata prin orele de educatie fizica si sport din învatamânt,
existenta unui liceu cu profil sportiv, cluburi de gimnastica si alte sporturi de performanta, o sala
polivalenta, doua terenuri de sport.

4.11.MASS MEDIA
Presa, radio-ul si televiziunea sunt bine reprezentate în municipiu, dupa cum urmeaza: 2 posturi de
radio, 6 de televiziune din care, 3 posturi locale, 6 edituri de presa, 5 ziare locale.
Radio Televiziune
Presã

Monitorul de Vrancea Radio Uno Atlas

Ziarul de Vrancea Radio DADA Diplomatic
Jurnalul de Vrancea DVTv
Gazeta de Vrancea
Revista Focsanii

4.12.TURISM
În ultimii ani, în Vrancea se observă o dezvoltare accentuată a etno-turismului şi a agro-
turismului. Peisajele deosebite şi tradiţiile păstrate în satele din zona de munte oferă posibilitatea
petrecerii vacanţelor unui număr mare de turişti în pensiuni şi moteluri
ATRACTII:
Piata Unirii - Focsani
Piata Unirii este situata in zona centrala a orasului.Obeliscul din centrul pietei este dedicat Unirii
din 1859 a Moldovei cu Muntenia, cel mai important eveniment istoric pentru oras.Basorelieful din bronz
16
de la baza monumentului înfatiseaja în prim plan,spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogalniceanu,
C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre nord un muntean si un
moldovean strângându-si mâinile în fata bornei de hotar.Prim planul se desfasoara pe toata suprafata
torului, înfatisând diferite categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion
Roata .Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice.
Piata care înconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara Româneasca si Moldova.
Aici în fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele act al Unirii.

Teatrul "Mr. Gh.Pastia" - Focsani

Construit la iniţiativa şi prin bunăvoinţa Mr.Gheorghe Pastia, Teatrul Municipal Focşani are ca
principală caracteristică acustica perfectă datorată construcţiei în stilul teatrelor naţionale din Odessa şi
Berlin.
Piatra de temelie a constructiei teatrului a fost pusa la 11 septembrie 1909 .
Grav avariat la cutremurul din 1977, teatrul a fost inchis pentru renovare mai mult de 15 ani. Pe 27 martie
2004 onoarea de a redeschide stagiunea pe scena renovata a teatrului, a revenit tot Teatrului National din
Iasi cu piesa „Cabotinul” de Osborne.

Ateneul popular Mr. Gh. Pastia - Focsani

Existenta Ateneului Popular din Focsani, monument istoric, este legata de personalitatea maiorului
Gh. Pastia, fondatorul teatrului din orasul de pe Milcov.
Incepand din 1926, efortul financiar al acestuia s-a canalizat si pe construirea unui local pentru Ateneul
Popular din localitate, edificiu care-i va purta numele. Conform Actului de Donatie, maiorul Gh. Pastia s-
a implicat in ridicarea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea materialelor, a incheiat angajamente
cu maistrii, a efectuat plati, a supravegheat si a condus lucrarile pe santier.

Tribunalul Vrancea - Focsani

In 1909, pe locul numit “chetrele de moară”, a început construcţia actualei clădiri a Tribunalului
Vrancea, care va fi inaugurată la 02 aprilie 1912.
Construcţia este din zid masiv, clădirea fiind acoperită cu ţiglă şi susţinută pe un soclu de piatră. Ea are 38
de încăperi, structurate la subsol, parter şi etaj, iar însărcinat cu buna întreţinere a acestei clădiri a fost
intendentul Palatului Justiţiei.
În acest spaţiu, la acest moment, se află sediul Tribunalului Vrancea şi al Judecătoriei Focşani,
două dintre instituţiile vrâncene însărcinate cu înfăptuirea justiţiei, în numele legii, în scopul apărării şi
realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese
legitime deduse judecăţii, fără privilegii şi fără discriminări.

Muzeul de istorie si arheologie - Focsani

Muzeul a fost infiintat in anul 1950. Detine piese de arheologie, materiale din paleolitic, neolitic,
epoca bronzului (Candesti), epoca fierului (Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica,
obiecte apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice: Al.I. Cuza, Duiliu Zamfirescu, G.
Longinescu, Ion Mincu.

Muzeul de stiinte ale naturii - Focsani

Este situat pe strada Cuza Voda nr.35, localitatea focsani, judetul Vrancea; la baza constituirii
sectiei au stat colectiile particulare ale profesorului Anghel Bardan, care in anul 1948 le pune la dispozitia
Filialei de Vanatoare Putna, spre pastrare si vizionare.
17
 Dupa demolarea cladirilor din anii 1983 - 1984, sectia s-a mutat in cladirea in care functioneaza si
astazi.
Detine un bogat patrimoniu de 53.083 piese. In 1989, la demisolul sectiei a fost inaugurat primul
acvariu focsanean, care prezinta flora si fauna acvatica vie, exotica si indigena in cele 16 acvarii si noua
bazine mari.
La parterul cladirii se poate vizita o expozitie permanenta cu tema "Minunata lume a pasarilor",
dar si expozitia cu tema "Vanat si trofee de vanatoare".

Muzeul Unirii - Focsani

Muzeul Unirii prezinta numeroase documente care atesta faptul ca orasul Focsani a fost un
important centru al miscarii unioniste. Totodata, cuprinde un interesant mobilier de epoca si obiecte care
au apartinut familiei domnitorului Cuza.

Mausoleul Eroilor - Focsani

Demersurile pentru construirea acestui mausoleu au inceput in 1926, cand Societatea “Mormintele
Eroilor” se adresa Primariei Focsani pentru obtinerea unui sprijin material necesar ridicarii unui mausoleu
care sa adaposteasca osemintele ostasilor romani cazuti in razboiul intregirii neamului, aflate in cimitirele
din Focsani si imprejurimi.
Concomitent, s-a apelat la subscriptia publica. Entuziasmul cu care a fost primita initiativa
generalului T. Liscu s-a concretizat in posibilitatea ca la inceputul anului 1927 sa se inceapa lucrarile de
constructie.
Proiectul, inspirat din arta bizantina, a fost realizat de arhitectul St. Balosin. Cupolele laterale, arcuite pe
trei jumatati de sfere se profileaza ca o etajare de linii curbe. Pe frontul de deasupra intrarii principale,
sprijinit pe cate doua colonete cu capitel compozit, se afla inscriptia “Pro Patria”, reliefata printr-o
ornamentatie vegetala bogata.

Biserica Sfantul Ioan Botezatorul - Focsani

Biserica a facut parte din ansamblul fostei manastiri, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan
Botezatorul" fiind ctitorita de domnitorul Tarii Romanesti, Grigore Ghica, in anul 1661. Aceasta
manastire a fost inaltata in partea munteana a orasului Focsani, chiar langa hotarul ce despartea pana la
Unirea din 1859 cele doua tari; manastirea a ars in 1854, ramanand doar biserica, care a fost restaurata
dupa cutremurul din 1977.

5.INFRASTRUCTURA SI
DEZVOLTARE

5.1. DEZVOLTARE IN SEC. al XVII-lea

La sfârsitul secolului al XVII-lea şi în cel
următor, înfăţişarea Focşanilor era asemănătoare cu a
celorlalte oraşe muntene şi moldovene, specificul
localităţii fiind determinat de împărţirea ei în două.
Un rol important în istoria dezvoltării sale l-a jucat şi
mutarea vămii şi a starostiei de la Putna în partea
moldovenească a Focşanilor, la începutul secolului al

18
XVII-lea, şi căpitănia de margine în partea
muntenească, în acelaşi timp. Dintre
personalităţile culturale ale vremii care au
îndeplinit funcţia de staroste de Putna amintim
cronicarii Miron Costin şi Ion Neculce.

Ca particularitate a apartenenţei
Focşanilor la cele două ţări româneşti amintim şi
existenţa a două centre economice, care s-au
perpetuat până în secolul al XIX-lea : unul în
Piaţa Munteniei, în jurul bisericii Sf. Ioan (Piaţa
Unirii de azi), construită ca mănăstire de
voievodul Tării Româneşti Grigore Ghica între
1661 şi 1663, iar altul în partea Moldovei, în jurul fostei biserici „Domneasca", ctitorie a doamnei Dafina,
soţia putneanului Dabija-Vodă, începută în 1665.

Între aceste două biserici existau o mulţime de dughene pe aşa-zisa „Strada-Mare a Focşanilor",
principalul nucleu comercial al oraşului. Printre proprietarii dughenelor vechi, amplasate în faţă la Strada-
Mare, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea sunt mentionaţi numeroşi localnici, dar şi turci, evrei şi
armeni. Numărul evreilor a crescut spre sfârşitul secolului al XVII-lea destul de mult, din moment ce în
octombrie 1698 aveau deja o şcoală a lor, aşezată de la Vama Veche ceva mai sus pe Milcov.

Prima menţiune privind existenţa unei şcoli în Focşani datează de la 15 mai 1634, când este
atestată prima şcoală cu limbile de predare slavonă şi greacă, la care a funcţionat, în 1676, şi cronicarul
Simion Dascălu. Scoli apar şi în partea munteană a Focşanilor, pentru ca, în 1735, Mănăstirea Sf. Ioan se
îndatora a da câte 50 de lei unui învăţător, iar în 1780, unul dintre cei 5 dascăli ai eparhiei Buzăului era la
Focşani. În 1803, vistieria Moldovei avea în seama ei, printre alte şcoli, şi pe cea greco-română de la
Focşani.
La începutul secolului al XIX-lea se fac progrese însemnate şi în domeniul ocrotirii sănătăţii. În
1803, Focşanii Munteni beneficiau de un medic, iar în anul 1814 şi voievodul Moldovei, Scarlat
Calimachi, hotărăşte ca epitropii oraşului să aducă un medic pentru urbe. Activitatea medicului era însă
dificilă, pentru că în oraş nu se găsea nici o farmacie de unde locuitorii să poată lua „doftorii bune, curate
şi îndestule".

5.2.DEZVOLTARE IN SEC. al XVIII-lea si al XIX-lea

Dezvoltarea oraşului în secolul al XVIII-lea şi începutul celui de-al XIX-lea nu mai poate fi pusă
la îndoială, o dovadă a prosperităţii de atunci constituind-o şi construirea unui număr însemnat de biserici,
unele ridicate de breslele de meseriaşi. După primele aducţiuni de apă potabilă, în Foşanii Munteni sub
Constantin Brâncoveanu, iar în Focşanii Moldovei sub Antioh Cantemir, în 1793, Alexandru Moruzi,
voievodul Tării Româneşti, recunoaşte dreptul oraşului Focşani de a folosi o subvenţie de 200 taleri din
Casa Epitropiei obsteşti pentru repararea şi întreţinerea cişmelelor din Focşanii Munteni, iar în 1806,
Constantin Ipsilanti, domn al Moldovei, aduce apa pe olane în Odobeşti (doua cişmele) şi Focşani (noua
cişmele) de la Pitulusa, localitate din dreapta Milcovului, nu numai pentru târgoveţii Focşanilor de
ambele părţi, ci şi pentru străinii şi trecătorii pământeni din cele două ţări surori.
Se remarcă, de asemenea, preocupările pentru dezvoltarea urbanistica, unele străzi, cum ar fi
Strada Mare, fiind pavate cu trunchiuri de copaci, iar peste gârla trasă din Milcov construindu-se multe

19
poduri. Pentru depozitarea produselor agroalimentare, în special a vinurilor, se construiesc numeroase
beciuri. Astfel, în faţa fostei biserici "Domneasca", aflată pe locul Farmaciei nr. 23 de astăzi, au fost
descoperite 6 beciuri, fiecare cu lungimea de 12 m, lăţimea de 8 m şi înălţimea de 2,80 m. Acestea
comunicau între ele şi cu exteriorul printr-un gang. Tot aici, pe sub dughenele care înconjurau biserica,
exista un tunel boltit ce ieşea într-un gang asemănător ce mergea până la biserica Sf. Dumitru, iar de
acolo, după cum spune tradiţia, pe sub gârla de hotar, până la mănăstirea Sf. Ioan din Muntenia.

Potrivit unei statistici otomane făcute de Ahmed Pesni Efendi, care a cunoscut foarte bine ţările
române, Focşanii devansau Ploieştii, Buzăul şi Târgoviştea, atât ca număr de locuitori, cât şi în privinţa
construcţiilor sociale. El avea câteva mii de case (pe ambele părţi), 150 de dughene, o baie şi numeroase
bresle. Creşterea numărului meseriaşilor a făcut ca produselor locale tradiţionale destinate vânzării, între
care cele mai căutate erau vinul, cheresteaua, brânza, vitele de tot felul, să li se adauge noi produse
meşteşugareşti, cum ar fi de pildă postavurile.

Oraşul trece apoi prin momente grele la începutul secolului al XIX-lea, când eteriştii conduşi de
Vasile Caravia îl pustiesc şi îi dau foc, pentru ca la numai câteva luni, 300 de zavergii, în frunte cu
cneazul Gheorghe Cantacuzino Deleanu, refugiindu-se la Focşani după lupta de la Târgovişte, să-l
incendieze din nou. După evenimentele din anul 1821, Focşanii cunosc din nou ravagiile ciumei în 1828.

Fiind ţinut de margine a două ţări surori, Focşanii au menţinut permanent legăturile dintre
acestea.Oraşul a dobândit aptitudinea de a percepe nemijlocit evenimentele economico-sociale şi politice
care aveau loc în cele două provincii istorice. Nici una din părţile oraşului n-a putut ramâne insensibilă la
ceea ce se petrecea într-o parte sau alta a hotarului. Aşa s-a întâmplat şi la 1848, când masele pore din
ambele părţi ale oraşului, conduse de revoluţionari ca Scarlat Târnăvitu şi Nicu Sontu, crescuţi în spiritul
ideilor înnoitoare de la mijlocul secolului trecut, au sprijinit intens revoluţia. Iordache Pruncu, starostele
de Putna, fidel domnitorului Mihail Sturdza, organizează însă acţiuni represive împotriva elementelor
revoluţionare din partea moldoveană a oraşului, reuşind să împiedice izbucnirea revoluţiei. În Focşanii
Munteni însă forţele revoluţionare sunt mult mai puternice, revoluţia triumfând. În această perioadă vine
în Focşanii Munteni, din partea Guvernului Provizoriu, pentru a îndruma noile autorităţi, Nicolae
Bălcescu. După înfrângerea revoluţiei sunt reprimaţi şi focşănenii de aici care au sprijinit-o.
Un moment deosebit în istoria Focşanilor îl constituie perioada Unirii de la 1859, oraşul legându-
şi numele de acest măreţ act naţional pentru totdeauna. Alegerile pentru Divanul ad-hoc au fost
întâmpinate la Focşani, destinul şi istoria l-au propulsat pe Ion Roată din Câmpuri, în 1857, pe înalta
scenă a vieţii politice. Faptele, înţelepciunea şi spiritul de dreptate, înţelegerea momentului istoric la care
participa l-au aşezat pentru totdeauna între marile personalităţi ale vremii.
Depunându-şi candidatura în Adunarea Electivă a Moldovei la Focşani, Mihail Kogâlniceanu a
făcut-o pentru că a crezut cu tărie în sentimentul unionist al oamenilor locului : „Dumnezeu ne-a facut un
singur şi acelaşi popor. Acum a sosit timpul ca să şi lucrăm ca unul şi acelaşi popor. La Focşani, la
Focşani dar! Si acolo, împreună cu binecuvântarea Dumnezeului părinţilor noştri, să serbăm învierea
României! „ - avea să declare el într-una din şedinţele Adunării Elective. Alegerea lui Alexandru Ioan
Cuza ca domn şi la Bucureşti, la 24 ianuarie 1859, a stârnit la Focşani un entuziasm de nedescris,
„poporul din oraş făcând o zi de sărbătoare din acea zi fericită". Cu acelaşi entuziasm a fost primit
domnitorul la 5 februarie 1859, când a vizitat Oraşul Unirii. Prin aşezarea sa, Focşanii determină
înfiinţarea aici a unei Comisii Centrale, însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate,
precum şi a unei Curţi de Casaţie. Comisia Centrală, care şi-a desfăşurat lucrările între 10 mai 1859 şi 14
februarie 1862, era alcătuită din opt reprezentanţi moldoveni, printre care şi Mihail Kogâlniceanu, şi opt
reprezentanţi munteni. În cadrul acestei comisii s-au elaborat legi şi acte normative care au pus bazele
20
României moderne. Aici s-a redactat primul proiect de Constituţie a României şi tot aici au lucrat poetul
Grigore Alexandrescu şi confratele său întru condei Dumitru Dăscălescu, un înflăcărat sprijinitor
focşănean al Unirii. Însuşi domnitorul Al. I. Cuza a preţuit oraşul Focşani, pe care l-a şi unit printr-un
decret, la 10 iulie 1862 - „Ambele părţi ale oraşului, de dincolo şi de dincoace de Milcov, vor forma în
viitor un singur oraş, care va fi reşedinţa judeţului Putna" - se spunea în decret, ia încurajat dezvoltarea pe
tot parcursul domniei sale, l-a vizitat de mai multe ori. Aşezarea oraşului în centrul ţării unite şi
activitatea desfăşurată de Comisia Centrala explică propunerea de stabilire a capitalei ţării la Focşani,
proiect care nu s-a realizat datorită, printre altele, şi opoziţiei Turciei. Oricum, Focşanii au rămas în
conştiinţa poporului român ca Oraş al Unirii, legaţi organic de întreaga perioadă de formare a României
moderne din timpul domniei lui Cuza.
Perioada dintre Unire şi cucerirea independenţei de stat este pentru Focşani, în mai mare măsură
decât pentru alte oraşe, deosebit de semnificativă pe linia creării unor structuri administrative, economico-
sociale şi culturale. După unificarea oficială a administraţiei celor două oraşe, aici se înfiinţează trei şcoli
primare, un Gimnaziu (1866), care va deveni Colegiul Naţional Unirea de azi şi Scoala Normală de Băieţi
(1869). Tot acum încep şi primele construcţii edilitare moderne, se trasează actualul bulevard Dimitrie
Cantemir şi se înfiinţează grădina publică a oraşului. Enumerarea poate însă continua : în 1864 se
înfiinţează Camera de Comerţ şi Industrie, în 1867 se pun bazele Spitalului Judeţean şi Comunal, iar în
1873 se organizează primul teatru din Focşani, sub conducerea lui Ion Lupescu.

În timpul Războiului de Independenţă, Regimentul 10 Dorobanţi din Focşani s-a evidenţiat prin
eroismul său, în luptele din 30 august 1877 pentru cucerirea redutei Griviţa. În asalturile asupra acestei
puternice fortificaţii otomane au căzut maiorul Gh. Sonţu, capitanul L. Cracalia, locotenentul Chivu
Stanescu, sergenţi şi ostaşi.
După cucerirea Independenţei de Stat a României şi până la primul război mondial, ritmul
dezvoltării generale a oraşului se intensifică, se ridică numeroase edificii publice şi apar primele lucrări
de artă monumentală. Astfel, în 1879 se pun bazele bibliotecii publice, în 1891 se amenajează Piaţa
Alimentară, în 1899, la 1 octombrie, s-a pus piatra de temelie a Teatrului, care va fi dat în folosinţă la 22
noiembrie 1913, prin străduinţa şi sacrificiile Maiorului Gheorghe Pastia, din al cărui Testament cităm :
„Subsemnatul Maior Gh. Pastia, domiciliat în Focşani, în dorinţa de a contribui într-o măsură cât de mică la
luminarea şi educaţia Neamului Românesc şi care m-am devotat cu tot sufletul prin munca cinstită, mai întâi în
rândurile oştirii pe care am condus-o ca bun patriot, luptând chiar după ce am fost rănit în Războiul
Independenţei, fapt ce mi s-a recunoscut prin acordarea mai multor decoraţiuni, între care şi „Virtutea Militară"
de aur, pusă pe piept de însuşi Măria Sa Regele Carol pe câmpul de luptă în Bulgaria, iar după ce am ieşit din
rândurile armatei, m-am ocupat cu agricultură, unde muncind din greu, cu încordare şi privaţiuni zi cu zi mai bine
de 40 de ani, văzând necesitatea pentru oraşul Focşani de a avea un Templu al Artei, am găsit cu cale, ca din
economiile agonisite şi după stăruinţa concetăţenilor mei, să construiesc în anul 1908 un Teatru aşezat în centrul
oraşului Focşani, oraşul meu de naştere, pentru a servi ca locaş de Cultură şi Educaţie Naţională. Întrucât această
instituţie are nevoie de venituri mari, cât şi pentru a fi ferită să nu fie supusă tuturor umilinţelor, m-am hotărât să
mai construiesc în oraşul Focşani încă o operă de cultură numită Ateneul Por Maior Gheorghe Pastia, ce l-am
donat primăriei Focşani, a cărui venituri vor servi pentru mărirea şi întreţinerea Teatrului Maior Gh. Pastia, fără
ca să i se poată schimba vreodată destinaţia...".

5.3.DEZVOLATARE IN SEC. XX
Trecând la alte edificii, la 2 aprilie 1912 s-a inaugurat Palatul de Justiţie, în 1916 au fost dezvelite
bustul lui Petre Liciu, un virtuoz al scenei româneşti şi Monumentul Eroilor Vrânceni, operă a
sculptorului Oscar Spathe. Tot în această perioadă apar o seamă de publicaţii, dintre care amintim "Putna"
(1880), „Viitorul Putnei" (1884) şi „Milcovul" (1904). În 1899 a luat fiinţă Scoala Secundară de Fete,
21
actualul Colegiu Naţional „Al. I. Cuza", iar în 1913 se pun bazele Palatului Administrativ Administrativ
al fostei Prefecturi, după planurile arhitectului Daniel Renard. Un fapt important este şi inaugurarea liniei
ferate Buzău-Mărăşeşti, în 1881, cu prilejul banchetului de la Focşani lansându-se deviza dezvoltării „prin
noi înşine".
În această perioadă se afirmă ca un puternic focar de cultură Liceul „Unirea", ai cărui intelectuali
de elită desfăşoară o bogată activitate. Dintre profesorii liceului se remarcă istoricul Constantin Giurescu,
criticul literar Bogdan Duica, scriitorul I. A. Bassarăbescu şi alţii. De pe băncile liceului s-au ridicat mari
personalităţi ale culturii şi vieţii publice româneşti, cum sunt scriitorul Duiliu Zamfirescu, geograful
Simion Mehedinţi, istoricul G. G. Giurescu, chimistul Gh. Longinescu, etc. Societăţile culturale
contribuie şi ele la dinamizarea vieţii cultural-ştiintifice a oraşului, un rol important având secţia
focşăneană a Ligii Culturale, înfiinţată în 1891, Societatea Filarmonica, înfiinţată în 1907, mai întâi sub
denumirea „Doina Vrancei", Societatea Literară „Gr. Alexandrescu" din cadrul Liceului Unirea şi altele.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, evoluţia Focşanilor cunoaşte o oarecare stagnare.
Se efectuează doar câteva lucrări edilitare, care nu reuşesc să schimbe înfătişarea generală a oraşului :
pavarea unor străzi, îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă, construirea unei uzine electrice în 1936,
etc. În 1927 se edifică totuşi din banii maiorului Gh. Pastia, Ateneul Por care îi poartă numele, de către
arhitectul Frederich Mandel, clădirea Băncii Naţionale şi Palatul Telefoanelor . Ia fiinţă o şcoală
superioară de comert, în 1931 se pun bazele Muzeului din Focşani, iar un an mai târziu se inaugurează
Scoala de Arte şi Meserii. Un plus de înviorare se constată doar în domeniul cultural, diferite societăţi, în
frunte cu Liga Culturală, încercând să atragă publicul la conferinţe şi spectacole. Apar mai multe
publicaţii, dintre care se remarcă Milcovia, o prestigioasă revistă de studii regionale, care a apărut între
1930 şi 1933, iar între 1941 şi 1942, revista de „grai, studiu şi creaţie românească" Ethnos, condusă de
folcloristul şi filologul Ion Diaconu, profesor la liceul Unirea.

Dacă în prima jumătate a secolului al XX-lea economia Focşanilor era axată pe mica producţie
manufacturieră (câteva tăbăcării, o fabrică de teracotă, una de lumânări şi câteva ateliere profilate pe
diferite meşteşuguri), comerţ şi activităţi bancare, după 1950 s-a trecut la o puternică industrializare.
Trecerea la industrializarea socialistă de stat de tip centralizat a început cu o unitate de exploatare
forestieră, dotată, la nivelul anilor 1950, cu utilaje moderne, şi a continuat în 1963 cu un combinat de
prelucrare a lemnului. Mobila de diferite tipuri produsă aici a câştigat repede şi piaţa externă, atât pe
relaţia Est, cât şi pe relaţia Vest. La fel s-a întâmplat cu întreprinderea de confecţii înfiinţată în 1965,
produsele obţinute aici, ieftine şi de calitate, fiind foarte căutate pe piaţa occidentală. Au urmat apoi o
întreprindere de elemente hidraulice şi scule aşchietoare, o întreprindere de laminate finite pline, alta de
aparataj electric de joasă tensiune, apărând apoi şi agenţii economici care realizau vase emailate, produse
din mase plastice, tricotaje, fire bumbac şi tip bumbac, fire de lână şi tip lână, etc. S-au mai înfiintat de
asemenea întreprinderi de panificatie, de prelucrare a cărnii, a laptelui sau a vinului. Aşa s-a creat cu
timpul o platformă industrială de prelucrare Focşani-Sud şi întreprinderi de industrie alimentară în partea
estică a oraşului. Întreprinderi de stat care prelucrau materia primă din judet, în special strugurii, lemnul şi
lâna, s-au înfiinţat desigur şi în alte zone. Ponderea cea mai mare o deţinea industria alimentară, urmată
de industria metalurgică, industria textilă şi cea de prelucrare a lemnului.

22
 Acest lucru a determinat o mare migraţiune a poţiei de la sat la oraş. Pentru calificarea forţei de
muncă, pe lângă liceele cunoscute, cum ar fi Liceul Unirea, Liceul Al. I. Cuza şi Liceul Economic, s-au
mai înfiinţat licee industriale de electrotehnică, industrie uşoară, construcţii, auto, agricol, pe lângă
acestea funcţionând şi şcoli profesionale cuprinzând aproape toată gama de meserii. Poţia oraşului
crescând astfel în permanenţă, a luat un mare avânt construcţia de locuinţe. După cutremurul din 1977,
care, la Focşani, a produs pagube însemnate, autorităţile centrale au aprobat un plan vast de urbanizare şi
reconstrucţie a localităţii, trasându-se astfel bulevarde largi, cum ar fi cel al Unirii, Independenţei sau
Bucureşti, pe laturile cărora s-au înălţat blocuri cu opt şi zece etaje. În afara blocurilor din centrul oraşului
s-au ridicat cartiere în toată regula, cum ar fi Focşani-Sud, Gară, Bahne, Obor.
Focşanii s-au dezvoltat ca întindere începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea în dauna satelor şi
suprafeţelor din jur, ca urmare a prosperităţii economice, dar şi a creşterii demografice.

5.4.DEZVOLTARE IN SEC. XXI

Analizând posibilităţile de dezvoltare ale
municipiului Focşani şi puternicelor sale zone de
producţie, strategia la nivelul oraşului trebuie să
conducă la obţinerea unui echilibru general,
diminuând efectele punctelor slabe, stimulând
punctele tari, eliminând riscurile previzibile şi
luând în considerare oportunităţile. Programele
viitoare vor trebui să aibă în vedere relaţionări
necesare în procesul dezvoltării şi evitarea
soluţiilor în care dezvoltarea poate genera
disfuncţiuni.
Profilul economic nu foarte complex al
localităţii oferă baza formulării strategiei de
dezvoltare a oraşului. Ideea de bază este
stimularea activităţilor cu rol cheie în cadrul
dezvoltării economiei locale, fără a prejudicia
calitatea vieţii.
In planul de dezvoltare a Municipiului
Focşani s-au evidenţiat doua planuri majore de
acţiune: unul pe termen scurt şi unul pe termen
mediu.
Planul de dezvoltare pe termen scurt
cuprinde acţiuni ce vor fi întreprinse în perioada
2007-2009. Acesta constă în principal în atragerea de fonduri structurale care vor fi dirijate către crearea
următoarelor facilităţi de interes general:
 Centrul de Resurse pentru Afaceri;
 Sistem Informatic Integrat pentru administraţia publică a municipiului Focşani;
 Sistem şi infrastructură de transport public în Focşani;
 Centrul Regional de Turism;
23
 Sistem Informatic de Gestiune Geospaţială;
 Reţea suport pentru IMM-uri;
 Sectoare cu Valoare Adăugată: Dezvoltare de Programe;
 Centre Comunitare Zonale de Participare Cetăţenească;
 Monitorizarea, evaluarea şi testarea performanţelor sistemelor IT&C.

Planul de acţiune pe termen mediu cuprinde o sferă mai largă de activităţi şi acoperă majoritatea
domeniilor de interes general. Acesta este prevăzut a se desfăşura pe perioada 2007-2013 şi vizează
atragerea de proiecte şi investiţii în următoarele domenii:
 Urbanism;
 Transport;
 Economie;
 Turism şi patrimoniu cultural;
 Educaţie;
 Mediu;
 Sănătate;
 Asistenţă socială;

În perioada imediat următoare se prevăd investiţii majore pentru modernizarea oraşului. Sunt
prevăzute schimbări pe aproximativ 70% din suprafaţa centrului Municipiului precum şi crearea de 5 noi
zone rezidenţiale in zona metropolitană. De asemenea în planul de reabilitare al oraşului sunt prevăzute
investiţii pentru renovarea locuinţelor cetăţenilor, investiţii majore în infrastructura de transport public,
drumuri şi facilităţi turistice. Se prevede crearea unei şosele de centură pentru fluidizarea traficului
precum şi infrastructura de interconectare având drept principal scop creşterea vizibilităţii oraşului. Sunt
prevăzute construirea unui tunel şi a unei pasarele la noua gară a Municipiului Focşani.
O dezvoltare sănătoasă a unui oraş şi a unei ţări trebuie să înceapă cu copiii. Aceştia reprezintă
viitorul iar Primăria Municipiului Focşani înţelege acest lucru şi programul de reabilitare a infrastructurii
şcolilor primare, secundare, grădiniţelor şi creşelor din oraş a fost aprobat şi început încă din acest an
(2007). Până la finalizarea planului de acţiune şcolile ar trebui să beneficieze de spaţii moderne, renovate
şi dotări de ultimă generaţie şi să reprezinte primul pas către viitor al copiilor. Sunt prevăzute înfiinţarea a
5 centre de zi pentru copiii din Municipiul Focşani si din împrejurimi. Pe plan educaţional mai este
prevăzută înfiinţarea unui Centru de formare a abilităţilor de Educare şi dezvoltarea programelor educaţiei
vocaţionale pentru accentuarea capacităţilor profesionale conform cerinţelor pieţei locale. Acesta este
prevăzut a se realiza prin cooperare cu parteneri de afaceri sau sociali, având ca scop derularea acţiunilor
comune de dezvoltare a noilor oportunităţi de instruire şi profesionale. Mai sunt prevăzute de asemenea şi
crearea a unor Centre Comunitare Zonale, Centre de Învăţare Electronică şi a unor Centre de Instruire
care promovează activităţile de cercetare şi inovare în domeniile agriculturii, textil, industria vinului.
Sănătatea şi sportul nu sunt nici ele neglijate. Primăria Municipiului Focşani a prevăzut investiţii
în îmbunătăţirea şi menţinerea bazelor sportive existente, dotarea bazei logistice cu echipament modern
şi facilităţi de transport, dezvoltarea a noi baze sportive în oraş( piscine interioare, trasee de jogging,
locuri de joacă pentru copii şi săli de gimnastică pentru practicarea diverselor sporturi, cum ar fi: fitness,
aerobic, atelele marţiale etc.). Introducerea unei cerinţe (ce va fi tratată ca o obligaţie comunitară)

24
conform căreia fiecare investitor privat care creează investiţie ce generează o formă de poluare să
contribuie la crearea de noi spaţii verzi direct proporţionale cu gradul de poluare produs de investiţia sa.
Pentru a asigura o continuitate şi sustenabilitate acestui interes pentru spaţiile verzi este prevăzută
dezvoltarea unui parteneriat comunitar cu toţi factorii implicaţi pentru a elabora strategiei de mediu a
Municipiului Focşani conform cu standardele naţionale şi ale UE.
În ceea ce priveşte industria un accent deosebit este pus pe prelucrarea vinului dar nu numai pe
prelucrare cât pe promovarea acestuia. Fiind favorizat de relief, Municipiul Focşani beneficiază de o
tradiţie de necontestat în acest domeniu, tradiţie pe care din pacate nu s-a pus accentul. Fiind conştienti de
posibilităţile de valorificare a acestui potenţial pe vitor se prevede înfiinţarea unei burse a vinului precum
şi crearea unui parc industrial.

Dezvoltarea parteneriatelor este un lucru benefic pentru o economie stabilă. Dezvoltarea

parteneriatelor in special al celor public – privat este soluţia pentru rezolvarea multor probleme. Astfel de
parteneriate sunt prevăzute a fi folosite în special pentru renovarea clădirilor. Dezvoltarea parteneriatelor
comunitare cu investitori privaţi în scopul creării de fonduri pentru ONG-urile oraşului Focşani reprezintă
de asemenea un punct de interes. Se estimează că vor fi semnate până la finele anului 2008 peste 50 de
astfel de parteneriate între sectorul public şi cel privat (reprezentat fie de întreprinzători particulari fie de
asociaţii cetăţeneşti).
Înfiinţarea Sistemului Administrativ de Management al Informaţiei este destinat îmbunătăţirii
comunicării între agenţiile de implementare şi autorităţi. Acest sistem este plănuit a fi complet operaţional
în anul 2008 şi se preconizează ca va conduce la o creştere de 30% a eficienţei comunicării până la
sfârşitul lui 2008.

25
26
 BIBLIOGRAFIE
Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Tarapoanca, M., Architecture of the Focsani Depression: A 13 km deep basin in the Carpathians bend
zone (Romania),Bucuresti, 2003
http://www.arhivelenationale.ro
http://www.cjvrancea.ro/
http://www.focsani.info/
http://focsaniulvechi.ro/opinii/
http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol1/titluriv1.htm
http://www.prefecturavrancea.ro/

27