Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Imnul național:
Limba Noastră
MENIU
0:00
Geografie
Suprafață
- totală 33.846 km² (locul 139)
Apă (%) 1,4
Cel mai înalt punct Dealul Bălănești (430 m)
Cel mai jos punct Nistru (2 m)
Cel mai mare oraș Chișinău
Vecini Ucraina
România
Transnistria
Uniunea Europeană
Fus orar EET (UTC+2)
Ora de vară EEST (UTC+3)
Populație
Populație
- Recensământ (201
2.998.235
4)
Densitate (2019) - 90,5 loc/km²
- Estimare (2019) 2.681.735 [5](fără Transnistria) (locul 1
38)
Limbi oficiale Română[1][2][3]
Limbi
Rusă, Ucraineană și Găgăuză[4]
regionale/minoritare
Etnonim moldovean (masc.),
moldoveancă (fem.), moldoveni (pl.).
Grupuri etnice 82,07% (moldoveni/români)
6,57% ucraineni
4,57% găgăuzi
4,06% ruși
1,88% bulgari
0,85% alte etnii
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președinte Igor Dodon
Prim-ministru Ion Chicu
Legislativ Parlamentul Republicii Moldova
Capitala
Chișinău
Istorie
Independență față de Uniunea Sovietică
declarată 27 august 1991
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total ▲21,260 miliarde $[6]
- Pe cap de locuitor ▲8,400 $[6]
PIB (nominal) 2018
- Total ▲9,202 miliarde $[6]
- Pe cap de locuitor ▲3.608 $[6]
Gini (2014) 26,8 (scăzut)
IDU (2015) ▲0,693[7] (mediu) (locul 107)
Monedă Leu (MDL)
Coduri și identificatori
Cod CIO MDA
Cod mobil 259
Prefix telefonic 373
ISO 3166-2 MD
Domeniu Internet .md
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text
Cuprins
1Istorie
o 1.1Antichitate
o 1.2Moldova medievală
o 1.3Perioada țaristă
o 1.4Prima independență
o 1.5Unirea cu Regatul României
o 1.6Pactul germano–rus
o 1.7Al Doilea Război Mondial
o 1.8Perioada sovietică
o 1.9A doua independență
2Geografie
o 2.1Relief
o 2.2Geologie și tectonică
o 2.3Substanțe minerale utile
o 2.4Sol
o 2.5Climă
o 2.6Hidrografie
o 2.7Floră
o 2.8Faună
3Politică
o 3.1Politică internă
o 3.2Politică externă
o 3.3Forțele armate
4Organizare administrativ-teritorială
5Demografie
o 5.1Structura etnolingvistică
o 5.2Dinamica populației
o 5.3Mișcarea naturală
o 5.4Migrație
o 5.5Religie
o 5.6Structura pe grupe de vârstă și sexe
o 5.7Așezările umane
5.7.1Principalele orașe
6Economie
o 6.1Industrie
o 6.2Agricultură
7Transport și telecomunicații
o 7.1Transportul feroviar
o 7.2Transportul aerian
o 7.3Transportul naval
o 7.4Comunicații electronice
8Arhitectură
9Cultură
o 9.1Patrimoniu cultural
o 9.2Mass-Media
10Mâncare si băutură
11Muzică
o 11.1Tradiții
12Educație
o 12.1Învățământ preșcolar
o 12.2Învățământ primar și secundar general
o 12.3Învățământ secundar profesional și mediu de specialitate
o 12.4Învățământ superior
13Sport
14Sănătate
15Turism
o 15.1Turismul rural
o 15.2Turismul vitivinicol
16Sărbători oficiale
17Note
18Bibliografie
19Legături externe
20Vezi și
Istorie
Articol principal: Istoria Republicii Moldova.
Antichitate
Articol principal: Dacia.
Teritoriul actual al R. Moldova a fost populat în antichitate
de triburile dacice ale costobocilor și tyrageților (Hartă a Europei de sud-est în secolul I î.Hr, întocmită de
istoricul german Johann Gustav Droysen în 1886.).
Ordinul lui Ion Antonescu către armata română de a trece Prutul și a elibera Basarabia de sub ocupația rusă,
22 iunie 1941
Pe 22 iunie 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est
împotriva Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „Operațiunea München”, de
recuperare a Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a
început lupta împotriva forțelor sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front
cuprins între munții Bucovinei și Marea Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord
a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe cursul râului Prut, pentru a îndrepta
linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie în orașul Cernăuți au
intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către Divizia
blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12
iulie. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5
infanterie română. Pe 16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și
Corpul 54 german, este eliberat orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general
al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru
cucerirea masivului Cornești, „cheia strategică a Basarabiei e în mâna noastră” și că
Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21 iulie, Divizia 10 infanterie
trece Dunărea și eliberează localitățile Ismail, Chilia Nouă, Vâlcov și continuă să
meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei.[47]
La 27 iulie 1941, Hitler îi trimite lui Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea
Basarabiei și Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și să ia sub supraveghere teritoriul
dintre Nistru și Bug. În martie 1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei
(Hotin, Soroca, Bălți) iar la 24 august 1944, ele ocupă sudul Basarabiei.
După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de
partizani în Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani
sovietică în Basarabia, în cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni
armate răzlețe care au fost semnalate în spatele frontului român au constituit acțiuni ale
trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă sau alta.
Perioada sovietică
Articol principal: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Odată cu sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial în 1945, Basarabia revine sub
ocupație sovietică, situație în care se va afla până în 1991. Uniunea Sovietică
organizează aici Republica Sovietică Socialistă Moldovenească care se subordonează
autorităților de la Moscova. În perioada 1940 - 1941 și 1944 - 1953, sute de mii de
locuitori sunt uciși, închiși în lagăre sau deportați în Siberia, politica de deznaționalizare
continuând și după această dată.[36] În anii 1946 -1947 a avut loc foametea generată de
un complex de cauze: distrugerile din timpul războiului; seceta din anii 1945 și 1946;
politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției agricole aparținând gospodăriilor
țărănești, colectările de grâu la stat fiind exagerate și necorespunzătoare proporțiilor
recoltei.[48]
Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea
din Hawaii:
Geografie
Articol principal: Geografia Republicii Moldova.
O stâncă calcaroasă din lanțul stâncos numit Toltrele Prutului, în preajma satul Fetești, Edineț.
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și pârâuri cu
lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste 100 km, 247 - de
peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai lungi râuri
sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug. Densitatea medie a rețelei
hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se înregistrează
primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere ale fluviilor Nistru
și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din țară. [68]
Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut
(Beleu, Rotunda, Foltane) și Nistru (Nistrul Vechi, Cuciurgan). În proprietate publică
sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și o capacitate
totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum mai mare de 1
mil. m3[68]. Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit, odihnă, necesități
industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două rezervoare mari: Lacul
Costești - Stânca pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m3), gestionat în comun cu
România, și Lacul Dubăsari (235 mil. m3) pe râul Nistru.[69]
Floră
Articol principal: Flora Republicii Moldova.
Atât așezarea geografică cât și clima sau relieful au influențat semnificativ
componența vegetației. În ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate circa
5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost
și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a
Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9
pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - Genista
tetragona, Centaurea thirei, Centaurea anngelescui, Euonymus nana.[70] Există 2 zone
vegetație în Republica Moldova, acestea fiind zona stepei și cea a silvostepei.
Un desiș forestier din raionul Strășeni
Zona de stepă ocupă mai ales regiunile situate la sudul Podișului Codrilor și la sudul și
estul Colinelor Tigheciului - stepa Bugeacului, întâlnindu-se de asemenea și la Nord,
în stepa Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține
suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele din
trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din
plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai
răspândite sunt: păiușul (Festuca), colilia sau negara (Stipa), ovăzul sălbatic (Avena),
firuța (Poa), iar dintre dicotiledonate: păpădia (Taraxacum), salvia (Salvia), jaleșul
(Stachys), pelinul (Artemisia).
Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales
Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin
7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este
reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei,
ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene,
cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă,
compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii.
Flora acvatică și palustră însumează circa 60 de specii de plante superioare, din 23
familii și 27 genuri. Cel mai numeros gen este Potamogeton – 15 specii, răspândite sunt
stufărișurile (Phragmites australis) și păpurișurile (Typha latifolia, Typha angustifolia).
Pinofitele sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană - Cârcel (Ephedra
distachya). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați pini, molizi, tui, jneapăni, anterior
nespecifice pentru Moldova.
O distribuție redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996
s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri (Dryopteris filix-
mas, Salvinia natans, Asplenium trichomanes).[71] Din ecvizetofite au fost semnalate 8
specii (Equisetum telmateia, Equisetum pratense etc.).
Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși
(Verrucaria fuscella, Pyrenula nitida, total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei (Peltigera
canina, Xanthoria parietina, 80 sp.) și fruticuloși (Ramalina fraxinea, Cladonia fimbriata,
18 sp.).[72] De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii
de mușchi (Pleurozium schreberi, Plagiochila asplenioides, Marchantia
polymorpha, Funaria hygrometrica).
În ecosistemele acvatice și cele terestre au fost depistate 3500 de specii de alge, în
special alge verzi, diatomee, alge albastre verzi, euglenofite, alge heteroconte etc.
Faună
Articol principal: Fauna Republicii Moldova.
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și
siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de animale dintre care 16,5 mii
sunt nevertebrate și 460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere,
281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. În
a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere, 39 de specii de păsări,
mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare [73], 8 reptile, 1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar,
37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.[70] În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii
de animale ca: căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul sau pisica
sălbatică și specii de păsări ca coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla. În zonele de
stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: șoarecele de
câmp, hârciogul, iepurele, popândăul, de păsări: ciocârlia, prepelița, potârnichea, și
mai rar, dropia și alte animale precum bursucul și vulpea.
Constituția[arată]
Legislativ[arată]
Judiciar[arată]
Executiv[arată]
Diviziuni[arată]
Alegeri[arată]
Politica externă[arată]
Guvern (36)
PSRM (36)
PDM (29)
Opoziție (35)
ACUM (25)
ȘOR (7)
Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 sunt câștigate din nou de Partidul Comuniștilor
din Republica Moldova – 60 locuri, acesta fiind acuzat de opoziție că a fraudat masiv
alegerile, urmat de Partidul Liberal – 15 locuri, Partidul Liberal Democrat – 15 locuri
și Alianța Moldova Noastră – 11 locuri. Aceste alegeri nu au fost validate niciodată, fiind
organizate alte alegeri repetate mai târziu.
La acest scrutin, 5 aprilie 2009, s-au desfășurat alegeri la nivel local pentru a patra oară
de când Moldova a obținut independența în 1991, și al treilea scrutin național de la
venirea la putere a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în 2001. La
alegerile parlamentare din 2005 PCRM a obținut 46% din voturi și 56 dintre cele 101
locuri în parlament. În urma alegerilor, PCRM a ajuns la o înțelegere cu mai multe
partide de opoziție, inclusiv Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-
Liberal (PSL) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), care i-au acordat susținerea
necesară pentru realegerea lui Vladimir Voronin ca președinte al republicii la data de 4
aprilie 2005.
În martie 2012, Nicolae Timofti, candidatul Alianței pentru Integrare Europeană a fost
ales președinte al Republicii Moldova în Parlamentul de la Chișinau.[76] La 22 mai 2012,
Nicolae Timofti a promulgat Legea cu privire la modificarea și completarea Legii 100
privind actele de stare civilă; ca urmare a acestei legi, cetățenii Republicii Moldova pot
să-și indice în actul de identitate naționalitatea română dacă se auto-identifică români.[77]
Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au fost cea de-a VIII-a competiție
electorală de acest fel după proclamarea independenței Republicii Moldova, la scrutin
participînd 26 de concurenți electorali (la finele campaniei au rămas 24 de concurenți).
Rata de participare la scrutin a constituit 57,28%, iar mandatele de deputat au fost
distribuite în felul următor: PSRM — 25 de mandate, PLDM — 23, PCRM — 21, PDM
— 19 și PL — 13.[78]
Pe 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile
prezidențiale, după ce prin decizia Curții Constituționale din 4 martie 2016 s-a revenit la
alegerea Președintelui prin vot direct de către cetățeni. Primul tur de scrutin din 30
octombrie 2016 cu o rată de participare de 50,95% a fost validat, fiind depășit baremul
de validare al alegerilor de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale.
Deoarece niciunul dintre cei 9 candidați la funcția de Președinte al Republicii Moldova
nu a întrunit 50% din voturile valabil exprimate, un al doilea tur de scrutin a fost
organizat pe 13 noiembrie 2016. Lupta s-a dat dintre primii doi candidați care au obținut
cel mai mare număr de voturi pe 30 octombrie — Igor Dodon și Maia Sandu. Prezența
la vot a fost de 53,45%, iar Igor Dodon a fost ales în funcția de Președinte al Republicii
Moldova.[79]
Politică externă
Articol principal: Relațiile externe ale Republicii Moldova.
Vezi și: Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și Relațiile dintre
Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.
Organizare administrativ-teritorială
Articol principal: Împărțirea administrativă a Republicii Moldova.
Anenii Noi
Basarabeasca
Briceni
Cahul
Cantemir
Călărași
Căușeni
Criuleni
Cimișlia
Dondușeni
Drochia
Dubăsari
Edineț
Fălești
Florești
Glodeni
Hîncești
Ialoveni
Leova
Nisporeni
Ocnița
Orhei
Rezina
Rîșcani
Sîngerei
Soroca
Strășeni
Șoldănești
Ștefan Vodă
Taraclia
Telenești
Ungheni
Găgăuzia
CHIȘINĂU
Comrat
Bălți
Tiraspol
România
Ucraina
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități
administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului,
orașului (municipiului) se elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul
Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială
a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele (comunele), sectoarele și
orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul
Bălți constituie nivelul al doilea.[85]
Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin
teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două
sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și
demografice, se pot uni formând o singură unitate administrativ-teritorială, numită
comună. Comuna este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală
unită prin comunitate de interese și tradiții.[85]
Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de
vedere economic și social-cultural care cuprinde populația urbană, cu structuri edilitar-
gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte
este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate
intelectuală, în viața culturală și politică.[85]
Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viața economică, social-
culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale,
comerciale și instituții din domeniul învățământului, ocrotirii sănătății și culturii. [85]
Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite
prin teritoriu, relații economice și social-culturale. [85]
În urma adoptării legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova (2006) au fost
înființate regiunile de dezvoltare, care au scopul de a stimula atragerea de fonduri și
investiții și de a asigura o dezvoltare durabilă. [86][87]
Astfel Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu
statut special:
Chișinău
Anenii
Bălți
Tighina Basara
Tiraspol Bricen
Comrat Cahul
Cahul Cantem
Ungheni Călăra
Soroca Căușen
Orhei Cimișl
Ceadîr-Lunga Criule
Edineț Dondu
Hîncești Droch
Strășeni
Regiunile cu statut special:
Demografie
Articol principal: Demografia Republicii Moldova.
Structura etnolingvistică
Articole principale: Comunități etnice în Republica Moldova și Limbile Republicii
Moldova.
În Republica Moldova conviețuiesc mai multe etnii. Conform Recensământului
populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,9% din populație (fără Transnistria).
Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,6%), rușii (4,1%),
găgăuzii (4,6%) și bulgarii (1,9%). Predomină băștinașii (82,1%) care se pot declara fie
« moldoveni » (75,1%), fie « români » (7,0%). Denumirea de «moldoveni» are înțelesuri
diferite în funcție de:
Etnie
Nu Num Num Num Num Num Num Num Num
% % % % % % % % %
măr ăr ăr ăr ăr ăr ăr ăr ăr
Moldo 1.886 65, 2.303 64, 2.525 63, 2.794 64, 2.564 76, 2.068 75,
veni .566 41 .916 56 .687 95 .749 47 .849 12 .058 07
920. 47, 1.610 56, 1.793 65.
919 59 .757 26 .493 61
Româ 0,0 0,0 0,0 0,0 73.27 2,1 192.8 7,0
1.663 1.581 1.657 2.477
ni 6 4 4 6 6 7 00 0
Ucrain 379. 19, 314.2 10, 449.5 16, 420.8 14, 506.5 14, 560.6 14, 600.3 13, 282.4 8,3 181.0 6,5
eni 698 62 11 98 42 45 20 59 60 19 79 20 66 85 06 8 35 7
Găgău 55.7 2,8 98.17 3,4 115.6 4,2 95.85 3,3 124.9 3,5 138.0 3,4 153.4 3,5 147.5 4,3 126.0 4,5
zi 90 8 2 3 83 3 6 2 02 0 00 9 58 4 00 8 10 7
155. 8,0 351.9 12, 164.4 6,0 292.9 10, 414.4 11, 505.7 12, 562.0 12, 201.2 5,9 111.7 4,0
Ruși
774 5 12 29 10 1 30 16 44 61 30 81 69 97 18 7 26 6
Bulgar 103. 5,3 163.7 5,7 177.6 6,5 61.65 2,1 73.77 2,0 80.66 2,0 88.41 2,0 65.66 1,9 51.86 1,8
i 225 3 26 2 47 0 2 4 6 7 5 4 9 4 2 5 7 8
8.63 0,4 13.51 0,4 0,3 0,2 0,2 10.66 0,2 11.57 0,2 12.27 0,3 0,3
Țigani 8.204 7.265 9.235 9.323
6 5 8 7 0 5 6 6 7 1 7 1 6 4
Evrei 228. 11, 204.8 7,1 6.882 0,2 95.10 3,3 98.07 2,7 80.12 2,0 65.83 1,5 3.628 0,1 1.597 0,0
168 79 58 6 5 7 0 2 5 4 3 6 2 1 6
Belaru 2.47 0,1 0,2 10.32 0,2 13.87 0,3 19.60 0,4 0,1
Ruși Ruși 5.977 5.059 -
și 1 3 1 7 9 4 5 8 5 5
Polone 11.6 0,6 0,2 0,3 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0
8.104 9.086 4.783 4.899 4.961 4.739 2.383 -
zi 96 0 8 3 7 4 3 1 7
Germa 60.2 3,1 81.08 2,8 0,0 0,1 0,2 11.37 0,2 0,1 0,0
2.058 3.843 9.399 7.335 1.616 -
ni 06 1 9 3 8 3 6 4 9 7 5
8.64 0,4 16.60 0,5 0,2 0,2 11.73 0,3 16.04 0,4 24.59 0,5 0,2 12.30 0,4
Alții 6.560 7.947 9.444
2 5 4 8 4 8 4 3 9 1 0 7 8 3 5
1.935.41
Total 2.864.402 2.733.565 2.884.477 3.568.873 3.949.756 4.335.360 3.383.332 2.998.235
2
1
Sursă:[1]. 2Sursă:[2].[3]. 3Sursă:[4]. 4Sursă:[5]. 5Sursă:[6]. 6Sursă:[7]. 7Sursă:[8]. 8Sursă:[9].[10]. 9Sursă:[11].[12].
Date recensăminte: 28.01.1897 / 29.12.1930 / August 1941 / 15.01.1959 / 15.01.1970 / 17.01.1979 / 12.01.1989 / 05.10.2004 / 12.05.2014
Harta etnică a Republicii Moldova (2014)
20041 20152
Etnie
Număr % Număr %
1
Sursă: [13]. 2 Sursă: [14]. [15].
După 1992, Rep. Moldova a pierdut controlul de facto al Transnistriei.
Estim
are
Limba vorbită de obicei în Rep. Moldova, conform recensămintelor 1897–2014
oficia
lă
2019
18971 19302 19893 20044 20145 6
Prima
limbă
Num Numă Numă Numă Numă
% % % % % %
ăr r r r r
Română 920.9 47, 1.598. 55, 1.413. 33, 2.543. 75, 2.138. 78,
80,2
* 19 59 573 83 244 47 354 49 964 63
Limba română pe 155.7 8,0 370.11 12, 2.434. 57, 540.99 16, 394.13 14,
Rusă
74 5 2 93 356 65 0 06 3 49
raioane (2014)
1
Source:[16]. 2Source:[17].[18]. 3Source:[19]. 4Source:[20]. 5Source:[21]. 6Sourse:[[95]]
* Limba moldovenească sau accentul moldovenesc reprezintă regionalismul (glotonimul) dat limbii române în
Rep.Moldova.
Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) afirmă: „Limba română este
limba de predare oficială în sistemul național de educație, 80,7% dintre elevii înscriși la
începutul anului de studii 2018-2019, în învățământul primar și secundar general (I-XII),
studiind în această limbă”.[96]Cu privire la folosirea limbii române pe regiuni (2018-2019),
în învățământul primar și secundar general (I-XII), conform BNS Rep. Moldova avem:
Centru (13 raioane) 96,4%; Sud (8 raioane) 82,8%; Nord (12 raioane) 78,2%; Mun.
Chișinău 77,4% și UTA Găgăuzia 5,6%.
La recensământul din 2004, 94,5% dintre etnicii moldoveni au declarat că vorbesc de
obicei moldovenească/română, raportul fiind 76,0% cu 18,5%. Iar 5,0% dintre etnicii
moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. La recensământul din 2004 în
Rep.Moldova 75,5% dintre cetățeni au declarat că vorbesc de obicei limba
moldovenească/română, iar la recensământul din 2014 procentul a crescut la 78,6%.
Raportul moldovenească/română diferă de la an la an în funcție de convingerile politice
și ideologiile istorice. Dacă în 2004 raportul național era 59,0% moldovenească și
16,5% română, în 2014 raportul național era 54,7% moldovenească și 24,0% română,
evidențiindu-se înclinarea balanței din ce în ce mai mult spre limba română. Politizarea
de „limbă moldovenească” față de „limbă română” a fost intens impusă în perioada
sovietică 1944-1989. Problema nu se pune la identitatea limbilor, fiind același dialect, ci
la denumirea dialectului. În cercurile pro-moldoveniste și filoruse care doresc o
„conștiință națională” locală proprie, se încearcă implementarea națională că moldovenii
români au fost primii care au vorbit dialectul, implicit întâietatea „primului” de a da
numele dialectului ca limbă moldovenească.
În 2011 rata mortalității a egalat rata natalității și constituia 11,0‰. În același an rata
mortalității infantile a fost de 11 decese la 1000 născuți vii.[102] Cele mai multe decese
(57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile
aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicațiile și traumele (7,8%), bolile aparatului
respirator (4,8%).[103] Decesele copiilor în vârstă sub 1 an sunt cauzate de stările ce
apar în perioada perinatală, care constituie 42,2% din totalul copiilor, malformațiile
congenitale, deformațiile și anomaliile cromozomiale – 27,1%, bolile aparatului
respirator – 11,8%, accidentele, intoxicațiile și traumele – 7,0%. Speranța de viață în
Moldova este de 70,97 ani, pentru bărbați - 67,10 ani și femei - 75,00 ani. Durata medie
a vieții locuitorilor din mediul urban constituie 73,55 ani, cu 4,05 ani mai mult decât în
mediul rural.
Rata nupțialității constituie 7,3‰. Cei mai mulți bărbați care s-au căsătorit în 2011,
aparțin grupei de vârstă 25-29 ani (37,2%), iar femeile din grupa de vârstă 20-24 ani
(46,7%). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 26 ani pentru bărbați și 24 ani pentru
femei.
Aproximativ 80-85% din numărul căsătoriilor au fost încheiate de persoane celibatare,
restul de persoane divorțate sau văduve. Rata divorțialității este de 3,1‰. Peste 30%
din numărul divorțurilor reprezintă căsniciile de până la 5 ani.
Migrație
Articol principal: Emigrația din Republica Moldova.
În prezent Moldova se află în topul țărilor afectate de procesele migraționale. Migrația
are loc în două direcții: internă (de la sat la oraș) și externă (pentru muncă, scop
educațional, afaceri sau turism). Conform datelor statistice oficiale înregistrate circa
370.000 de emigranți (cifra neoficială constatând circa 800.000 de cetățeni) au plecat în
străinătate numai cu scopul angajării în câmpul muncii, iar volumul remitențelor în urma
migrației atinge proporții considerabile de 33%-37% față de PIB. [104][105] Peste 60% din
lucrează în Federația Rusă, datorită cheltuielilor relativ mici pentru deplasare, intrarea
fără viză, cunoașterea limbii ruse. Majoritatea celor plecați la lucru în Rusia provin din
mediul rural (64,6% din numărul total al acestora). Dintre țările UE cea mai populară
destinație este Italia, în care lucrează 18,3% din migranți. [106] Alte destinații importante
includ Ucraina, Portugalia, Franța, Spania și Grecia. Aproximativ jumătate din toți
migranții sunt angajați în construcție, restul în gospodăriile particulare ale cetățenilor,
servicii și comerț.[107]
Moldova este afectată și de fenomenul de exod intelectual, din cei care pleacă,
intelectualii reprezintă 18%. Această grupă de migranți este formată de ingineri, medici,
învățători, juriști și economiști.[108]
La începutul sec. XXI numărul imigranților, cei care s-au stabilit cu traiul permanent în
Moldova, constituie 1,2-2,7 mii persoane anual și repatriați 1,5-2 mii persoane/an. Cei
mai mulți imigranți au venit din Ucraina, Turcia, România, Rusia, Israel și alte state.
Majoritatea au imigrat cu scopul muncii și din motive familiare, restul pentru studii.
Jumătatea din repatriați provin din Rusia, un sfert le revine celor din Ucraina.
Religie
Articol principal: Religia în Republica Moldova.
Structura religioasă în 2014
Mănăstirea Căpriana
Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII,
conform unor teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase
înregistrate, care dețin în total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții
teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu cele mai multe părți componente
sunt: Mitropolia Moldovei (1281 părți componente), Mitropolia
Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273), Organizația
Religioasă a Martorilor lui Iehova (162), Adventiștii de Ziua a Șaptea (151), Cultul
Penticostal (40), Episcopia Romano-Catolică din Chișinău (33), Uniunea Bisericilor
Creștine Libere (Cultul Harismatic) (19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit
Vechi ș.a.[109][110]
Conform recensământului din anul 2014:
R. Moldova[131] 298
România[132] 966
Ucraina[133] 276
Rusia[134] 534
Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 până la 7,5% în 2008. Deși
economia Moldovei este puțin integrată în economia mondială, consecințele crizei
financiare și economice au fost resimțite. Factorul, prin care s-a propagat criza în
Moldova, este legat de dependența țării de remitențele transmise de peste hotare, care
au scăzut în 2009 cu 30,0%, precum și de competitivitatea redusă a produselor
autohtone.[135]
În anul 2010 situația economico-financiară s-a stabilizat. PIB a crescut în termeni reali
cu 6,9%, exporturile au crescut cu 12.%, iar importurile cu 13,7%. Descreșterile
înregistrate în anul 2009 au fost recuperate în toate sectoarele, cu excepția producției
industriale, construcțiilor și a transporturilor.[136]
Actualmente, în Moldova își desfășoară activitatea 15 instituții financiar-bancare, dintre
care în 2010 9 erau cu capital străin. Sistemul bancar din Republica Moldova are o
pondere relativ mică a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar
constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul
activelor din sistemul bancar este de 41.5 %.[137]
Industrie
Articol principal: Industria Republicii Moldova.
Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria
alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care
aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui
este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi, majoritatea
cărora se află în partea de nord a republicii.[138] Industriei zahărului din ultimii zece ani a
fost marcată prin venirea pe piață a concernului german Sudzucker care a achiziționat
pachetele de control în patru fabrici de zahăr –
din Drochia, Fălești, Dondușeni și Alexăndreni.[139] Producția anuală de zahăr se află în
scădere, a coborât de la 149,0 mii tone în 2006 până la 87,6 mii tone în 2011.
Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse energetice și de combustibil
proprii, restul fiind importate.[140] Principalul furnizor de carburanți este Federația Rusă,
urmată de Ucraina și România.[141] Gazul natural este principalul tip de combustibil în
balanța energetică a țării și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat).
Consumul de combustibil lichid (ex. benzină, motorină ș.a.) constituie 40% din volumul
total al resurselor energetice utilizate și consumul combustibilului solid (cărbunele și
lemnele) - mai puțin de 10%.[142][143]
Cea mai mare colecție de vinuri din Europa se afla in pivnițile de la Mileștii Mici (este inclusă în Guinness World
Records )
Transport și telecomunicații
Articol principal: Transportul în Republica Moldova.
Rețeaua de drumuri din Republica Moldova
Tren modernizat
Lungimea totală a căilor ferate este de 1.232 kilometri, inclusiv 1.218 km cu ecartament
larg (1524 mm) și 10 km - ecartament normal (1435 mm), densitatea rețelei de căi
ferate 8,4 km la 100 km.
Principalele noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca.
Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) – Tighina-Chișinău –
Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport
care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni – Bălți – Ocnița – Lipcani – Cernăuți
(Ucraina); Tighina–Basarabeasca–Reni (Ucraina).
Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în
2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu
18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse
de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În
transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii
pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul
transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM),
cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane
de marfă și 416 vagoane de pasageri.
În 2012, CFM și-a propus modernizeze trenurile și infrastructurii, [149] electrificarea căilor
ferate cu scopul majorării vitezei de tranzit pe calea ferată, planifică să construiască
linia de cale ferată Mărculești - Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, cu suport
financiar de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.[150] Primul tren
diesel, modernizat la Remar Pașcani în 2012, circulă pe linia Chișinău-Ungheni-Bălți-
Ocnița.[151]
Transportul aerian
Articol principal: Aeroportul Internațional Chișinău.
Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri
transportați a crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în
2011.[152] Flota aeriană civilă este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin
certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus în proporție de 80%
din aeronave produse în fosta URSS, care în mare parte nu corespund standardelor
europene și Organizației Aviației Civile Internaționale. [153]
Pentru cursele regulate și cele internaționale există un singur aeroport: Aeroportul
Internațional Chișinău. Mai există 4 aeroporturi ce ar putea primi curse regulate însă
necesită investiții în infrastructură. Aeroportul din Tiraspol nu este sub controlul
administrativ al autorităților din Republica Moldova, Aeroportul Cahul este în proces de
certificare și doar aeroporturile din Bălți și Mărculești sunt operaționale, dar se folosesc
doar pentru curse neregulate și curse cargo ocazionale. [153][154]
În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de
destinații de către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din
Republica Moldova sunt Air Moldova (45-50% din numărul total de pasageri), Moldavian
Airlines (2-3%), Tandem Aero (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai
reprezentativi sunt S7 Airlines, Turkish Airlines, Carpatair și Meridian Airways.[152][154]
Pe parcursul anului 2017 de către companiile aeriene naționale și străine au fost
transportați în total 2 744 465 pasageri cea ce reprezintă o creștere de 24,4% față de
perioada anului 2016 (2 206 266 pasageri). [155] Potrivit evoluției principalilor indicatori
economici ce caracterizează transporturile aeriene se constată tendința de creștere.
Transportul naval
Articol principal: Portul Giurgiulești.
Portul Giurgiulești
Arhitectură
Casă-muzeu în Dolna, Strășeni
Cultură
Mihai Eminescu, născut la Botoșani, este un poet național atât al României cât și al Republicii Moldova
Mâncare si băutură
Articol principal: Bucătăria moldovenească.
Articol principal: Vin moldovenesc.
Un vas popular moldovenesc de rulouri de varza umplute (sarma), insotit de varza si mămăligă.
Muzică
Zdob și Zdub participă la Concursul Muzical Eurovision 2011.
Educație
Articol principal: Educația în Republica Moldova.
În Moldova funcționează peste 3000 instituții de învățământ, la care sunt angajate circa
47 100 de cadre didactice. În ultimii 15 ani învățământul din Moldova a fost supus unei
reformări care continuă și în prezent. [174]. Conform datelor recensământului populației
din anul 2004, rata alfabetizării era de 99,87%.
Sistemul educațional din dreapta Nistrului și din Transnistria diferă, cel din urmă urmând
modelul rusesc. Actele de studii din învățământul secundar, secundar-profesional,
mediu de specialitate și universitar eliberate în UTA din Stânga Nistrului, cu excepția
specialităților de profil medical, militar și cele ce țin de protecția ordinii publice și
securității statului, sunt recunoscute de către oficialitățile din Chișinău. Posesorii acestor
diplome pot continua studiilor la nivelurile următoare, precum și la se angaja în câmpul
muncii, pe tot cuprinsul țării.[175]
Învățământ preșcolar
În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește înrolarea copiilor
în instituțiile preșcolare. În 2011 numărul grădinițelor era de 1400, cu 19% mai mult
decât în 2000, frecventate de 135427 copii. În 2006, în jur de o treime din copii din
mediul urban și mai mult de jumătate din copii în vârstă de 1-6 (7) ani nu frecventau
grădinița. Această situație se datorează plecării părinților peste hotare, lipsa grădinițelor
în mediul rural, lipsa locurilor la grădinițele existente. Însă rata brută de cuprindere în
învățământul preșcolar a crescut de la 66,1% în anul 2004 până la 81,8% în 2011.
Cuprinderea copiilor mai mari de 5 ani în instituțiile preșcolare atinge cote mai înalte, iar
copiii în afara sistemului rămân în proporție de 10-15% la nivel de republică. [176]
Gimnaziu în Onițcani, Criuleni
Sport
„Sportul național Trânta”, timbru moldovenesc din 1999.
Sănătate
Articol principal: Sănătatea în Republica Moldova.
Satul Trebujeni de-a lungul Răutului
Turismul rural
Comunitățile agricole și pitoreștile noastre sate pot oferi diferite servicii turiștilor care
doresc să se odihnească în sînul naturii:
Sărbători oficiale
1 ianuarie – Revelion[187];
7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
8 martie – Ziua internațională a femeii;
Prima și a doua zi de Paști conform calendarului bisericesc; (dată variabilă)
Ziua de luni la o săptămână după Paști (Paștile Blajinilor); (dată semi-variabilă;
depinde de data Paștelui propriu-zis)
1 mai – Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii;
9 mai – Ziua comemorării victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial[188] și Ziua
Europei[187]
27 august – Ziua Independenței[189];
31 august – Sărbătoarea „Limba noastră”[190];
25 decembrie – Naștererea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou)[191].