PDLMP 2014 2020 - Partea III - Analiza SWOT

UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ
MUNICIPIUL PETROŞANI
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PE PERIOADA 2014 - 2020
ANALIZA SWOT
ANALIZA PE DOMENII A COMUNITĂŢII PETROŞANI
LOCALIZARE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
este aşezat în partea estică a

relieful fiind deluros, nu există terenuri
depresiunii Petroşani la baza muntelui
cu suprafeţe mari care să fie puse la
Parâng, o zonă deosebit de pitorească,
dispoziţia investitorilor
declarată Zonă turistică de interes naţional
nu este situat pe traseul unui coridor
prin HG nr. 1205/2009
TEN-T CORE
este punct de intrare în Valea Jiului
situat pe un traseu rutier secundar,
relief intramontan şi montan
drum expres
este străbătut de râul Jiu
uzura morală şi fizică a staţiei CFR
zonă cu risc seismic redus
Petroşani, una din „porţile de acces” în
este amplasat pe 2 importante căi de
oraş
comunicatie: DN 66 avand traseul Filiaşi-
este cel mai izolat areal urban faţă de
defileul Jiului-Simeria, inclusiv calea ferată
centrul administrativ județean (Deva) şi
cu acelaşi traseu
regional (Timişoara)
deschidere către jud. Vâlcea prin DN
7A care leagă municipiul cu Valea Oltului
(Petroşani-Voineasa-Brezoi)
amplasare centrală în microregiunea
Valea Jiului
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
cel mai mare oraş din Valea Jiului

calitatea lucrărilor de reabilitare a
aşezarea la poalele Masivului Parâng
Defileului Jiului; durata de execuţie a
valorificarea superioară a resurselor
acestora
locale (munţi, păşuni alpine, păduri,
fragmentarea sistemului socio-
izvoare, circuri şi văi glaciare)
economic de sistemul ecologic
amplasat pe un coridor secundar din
reprezentat de zonele protejate Natura
reţeaua TEN-T comprehensiv (extins)
2000
acces rutier uşor către autostrada A1
(la Simeria), DN66 reabilitat ( Drum expres)
existenţa CF, segment alternativ Filiaşi-
Simeria pe Coridorul Orientului RFC-7 pt
transport de marfă
traseul CF trece prin axul geometric al
oraşului
118 118

ADMINISTRAŢIE SI LOCUINŢE
continuarea demersurilor administraţiei inexistenţa unui studiu de densificare

publice locale pentru atragerea investiţiilor urbană
şi acordarea de facilitaţi investitorilor insuficienta consultare publică
co-finanţarea reabilitării termice a unor periodică cu privire la problemele curente
blocuri de locuinţe prin fonduri UE, ale comunităţii
amenajarea de locuinţe sociale în insuficienta implicare civică la nivelul
spaţii preluate de la alte instituţii comunităţii
capacitate administrativă de atragere cartiere de locuinţe foarte vechi, cu
şi gestionare a fondurilor UE (birou locuinţe din fondul locativ de stat
managementul proiectelor) calitate foarte slabă a locuirii în
existenţa postului „expert pe imobile colective construite înainte de
problemele rromilor” in cadrul schemei de 1990
personal a Primăriei lipsa de resurse financiare din partea
constituirea asocierii cu celelalte cetăţenilor pentru co-finanţarea
administraţii publice locale din Valea Jiului programului de reabilitare termică a
în cadrul ADI „Apa Valea Jiului” blocurilor
insuficienta alocare de resurse
financiare guvernamentale pentru
construcţia de blocuri prin ANL
calitatea modestă a amenajării
spaţiilor publice reprezentative pentru
comunităţi (parcuri, scuaruri)
lipsa unor spaţii publice adecvate
pentru desfăşurarea unor evenimente
starea de degradare avansată a
locuinţelor din fondul de stat şi privat din
cartierul Bosnea, locuit de o comunitate
semnificativă de rromi
problemele legate de proprietatea
asupra terenurilor pe care s-au construit
locuinţele din cartierul Saşa
continuarea programelor de reabilitare insuficienţa fondurilor alocate pentru

termică a blocurilor de locuit reabilitare termică a blocurilor de locuit, cu
intensificarea colaborării cu instituţii afectarea nivelului de trai a polulaţiei
ale administraţiei publice locale din ţară şi lipsa de interes a populaţiei pentru
din străinatate implicarea în structuri asociative în scopul
rezolvarii propriilor probleme
119 119

TURISM
atestarea zonei Parâng-Petroşani ca alocarea insuficientă din bugetul naţional a

statiune turistică de interes naţional fondurilor necesare dezvoltării domeniului
accesibilitate către zona de schi asigurată schiabil Parâng conform prevederilor proiectului
din municipiul Petroşani pe DN 7, DJ 709F şi calitatea slabă a facilităţilor de cazare
instalaţiile de transport pe cablu existente
atractivitate turistică infrastructură (drum de acces direct, apa,
domeniu schiabil de largă extindere canalizare) slabă sau inexistentă
(altitudine 1150-2050m), existenţa a deteriorarea calităţii mediului, dublată de
telescaunelor, a pârtiilor de schi dotate cu lipsa preocupărilor coordonate de asigurare a
teleschiuri, a centrelor de închiriat echipament protecţiei mediului natural
sportiv implicarea slabă a populaţiei in protejarea
pârtii noi, instalaţie de zăpadă artificială - zonelor montane prin acţiuni de ecologizare;
realizate în cadrul proiectului de dezvoltare a insuficienţa acţiunilor concertate pentru
domeniului schiabil Parâng promovarea turismului în zonă
structuri turistice existente (cabane, lipsa serviciilor de sprijin a turismului
pensiuni, case de vacanţă) alocarea insuficientă a fondurilor
existenţa serviciului Salvamont guvernamentale pentru continuarea și finalizarea
potenţial turistic exploatabil pe întreaga proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil în
perioadă a unui an calendaristic în special în zona turistică Parâng
zona turistică Parâng calitatea modestă a structurilor turistice, fără
atractivitate ridicată pentru turiştii cu venituri acreditare pentru servicii turistice
medii şi reduse potenţial turistic all-season insuficient
forţa de muncă disponibilă exploatat
existenţa unui colegiu economic cu cultură a ospitalităţii insuficient dezvoltată
specializări în domeniul turismului şi serviciilor structuri asociative turistice ineficiente
forţă de muncă necalificată în domeniu
numărul relativ mic de firme cu obiect
principal de activitate din grupa CAEN I) Hoteluri
şi restaurante
oportunităţi de finanţare prin fonduri ale UE nefinalizarea proiectului Dezvoltarea

pentru turismul montan domeniului schiabil în zona turistică Parâng,
dezvoltarea turismului prin implementarea datorită sistării alocărilor financiare de la bugetul
proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil în de stat
zona turistică Parâng, îmbunătăţirea imaginea defavorabilă a zonei Văii Jiului, cu
infrastructurii şi a condiţiilor de cazare, cu implicaţii în planul reducerii atractivităţii ofertelor
posibilitatea atragerii de noi turişti turistice
reprofilarea forţei de muncă disponibilizate nivelul de trai redus al populaţiei;
oportunitatea accesării de programe de concurenţa din partea altor zone turistice
finanţare pentru turism de către antreprenorii intens mediatizate cu infrastructuri bine
privaţi dezvoltate (cum sunt, de exemplu, staţiunile
atragerea investiţiilor în sectorul turistic prin montane de pe Valea Prahovei sau Poiana
creşterea calităţii ofertei de servicii de turism şi Braşov)
agrement
120 120

promovarea zonei şi atragerea turiştilor prin lipsa unei cooperări micro-regionale pentru
organizarea unor competitii sportive de nivel dezvoltarea complementară a turismului în toate
national in municipiul Petroşani şi în Zona localităţile din Valea Jiului
turistică Parâng poluarea si aglomeraţia urbană
creşterea gradului de vizibilitate şi
promovare prin existenţa Centrului Național de
Informare și Promovarea Turistică Petroşani şi
includerea acestuia în reţeaua naţională a CNIPT
din România
proximitatea ariilor protejate Natura 2000
domeniu pentru drumeţie montană,
parapantă, montain bike, aplpinism
posibilitatea practicării următoarelor forme
de turism:
- turismul de recreere (de weekend) şi
odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi
- turismul sportiv - cu practicarea sporturilor
de iarnă (schi alpin, schi fond, snow-boarding,
sanie, alpinism etc)
- practicarea unor sporturi extreme: zborul cu
parapanta, mountain-bike
existenţa unor programe de calificare
profesională din fonduri UE
posibilitatea de dezvoltarea turistică a zonei
de Nord a UAT (Jupâneasa, Roşia, spre cetăţile
dacice din Munţii Orăştie) prin racordarea
acesteia la coridorul şi la reţeaua europeană de
trasee montane pentru drumeţii
situarea zonei turistice Petroşani – Parâng
la distanţe relativ mici, în centrul geometric al
distanţelor faţă de trei poli de creştere:
Timişoara, Craiova şi Cluj Napoca
realizarea unui parteneriat cu Comuna
Băniţa pentru exploatarea în comun a
potenţialului Cetăţii Băniţa şi al Peşterii Bolii
121 121

INFRASTRUCTURĂ

reţea stradală locală relativ dezvoltată calitatea relativ modestă a stării fizice
reţea de apă potabilă şi canalizare cu a reţelelor de infrastructură
grad ridicat de acoperire căi rutiere, în unele zone, aflate în
reţea de distribuţie gaze naturale cu stare de degradare
grad ridicat de acoperire relaţie slabă între cartierele marginale
situarea pe magistrala naţională de şi centrul oraşului datorată faptului că
fibră optică a reţelei de internet oraşul este fragmentat de traseul
reţea de telefonie fixă şi mobilă principalei căi rutiere şi de traseul căii
infrastructura rutieră conectată la cele ferate, care îl traversează de la nord la sud
două principale căi de acces în localitate: trasee pentru biciclişti foarte reduse
- DN 66 avand traseul Filiaş-defileul Jiului- ca lungime
Simeria, inclusiv calea ferată cu acelaşi uzura morală şi fizică a staţiei CFR
traseu Petroşani, una din „porţile de acces” în
- DN 7A care leagă municipiul Petroşani cu oraş
Valea Oltului (Petroşani-Voineasa-Brezoi) , reţea de iluminat energofagă
asigurând acces direct spre staţiunea problemele de infrastructură (drum de
turistică Voineasa acces, lipsa canalizării) în zonele locuite în
mare parte de comunitatea rromă (Saşa,
Bosnea)
accesare programe de finanţare lipsa unei strategii durabile de

nerambursabilă pentru continuarea mobilitate urbană, cu efecte în dezvoltarea
lucrărilor de reabilitare şi extindere a infrastructurii de transport
infrastructurii lipsa reţelelor edilitare în zona turistică
posibilitatea de introducere a unor axe Parâng
transversale (E-V) de conectivitate reglementări neclare ale dreptului de
pietonală, velo și auto care să asigure o proprietate şi deţinere a terenurilor
traversare lesnicioasă a rețelelor rutiere și lipsă parteneriate public – privat
feroviare longitudinale (N-S) dificultatea racordării reţelelor propuse
creşterea accesibilităţii Municipiului în zona Parâng la reţelele oraşului
Petroşani în plan extern (microregional şi dificultăţi în dezvoltarea unor ramuri
regional) precum şi intern (în municipiu şi în industriale productive din cauza lipsei unei
zona Parâng) prin amenajarea a două infrastructuri de transport adecvate şi a
„Hub-uri intermodale” în partea de nord, conexiunii directe la reţeua de transport
Piaţa Victoriei şi în partea de sud, Livezeni TEN-T Core
încurajarea mobilității velo în intravilan
prin amenajarea profilelor stradale
principale pentru a permite fluxuri
longitudinale N-S și transversale E-V
realizarea unui parteneriat cu
localitățile limitrofe Aninoasa, Vulcan și
Bănița pentru amenajarea unei piste de
cicloturism conectată la rețeaua velo a
municipiului Petroşani, pe traseul: DN 66 –
DJ 666 – DN 66A – DN 66
122 122

MEDIU
spaţiu montan nealterat zonă industrială afectată de poluare

existenţa unor importante suprafeţe de educaţie ecologică superficială a
pădure cu rol deosebit în asigurarea populaţiei
echilibrului ecologic în zonă necolectarea/nedepozitarea selectivă
bogăţia reţelei hidrografice a deşeurilor în vederea reciclării, refolosirii,
existenţa unei reţele de zone protejate recuperării şi valorificării lor
(Natura 2000) de jur împrejurul Văii Jiului nerezolvarea problemelor legate de
existenţa reţelei de apă potabilă şi depozitarea şi reciclarea deşeurilor la
canalizare în cea mai mare parte a nivelul Văii Jiului
municipiului întreprinderile nu sunt dotate cu
existenţa reţelei de distribuţie gaze echipament de protecţia mediului
naturale degradarea peisajului şi afectarea
calitatea bună a apei potabile şi unor ecosisteme naturale din zona
disponibilitatea acesteia timp de 24 h /zi protejată (Natura 2000)
existenţa infrastructurii necesare slaba implicare a societăţii civile în
colectării selective a deşeurilor pe raza promovarea conceptelor ecologice
municipiului şi în zona Parâng (containere, lipsa unor importante suprafeţe
platforme, autogunoiere, punct de colectare împădurite în zona depresionară
dotat cu prese de balotat) nivel ridicat al emisiilor de CO2 prin
toate activităţile urbane
infrastructură pentru transport
nemotorizat cu grad ridicat de degradare
(trotuare şi piste velo)
lipsa perdelelor forestiere,
aliniamentelor de arbori de-a lungul
coridoarelor majore de transport
posibilitatea accesării de fonduri schimbările climatice şi degradarea

nerambursabile pentru rezolvarea mediului înconjurător
problemelor de mediu indiferenţa comunităţii/vizitatorilor, a
interesul crescut la nivel naţional persoanelor aflate în tranzit, faţă de
pentru conservarea biodiversităţii protecţia mediului
existenţa surselor financiare europene fragmentarea coridoarelor ecologice
pentru reabilitarea termică a clădirilor prin dezvoltarea infrastructurilor de
posibilitatea de dezvoltare a transport
coridoarelor ecologice riverane pentru lipsa resurselor financiare pentru
conexiunea cu reţeaua de zone naturale realizarea obiectivelor de investiţii
protejate Natura 2000. necesare
Potenţial local ridicat pentru energie problema mediului nu este o prioritate
regenerabilă: energie eoliană, biomasă centrală a autorităţilor
forestieră.
123 123

POPULAŢIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ
forţă de muncă cu un grad de pregătire tendinţa de descreştere a populaţiei

ridicat (33.5% studii superioare, 33.4% începând cu anul 1997
liceu, 14% învăţământ profesional, 12.2% spor natural al populaţiei negativ, cu
gimnaziu) tendinţă de accentuare
existenţa unui număr de 4 colegii cu îmbătrânirea populaţiei
oferta educaţională diversificată tendinţa de creştere a numărului de
derularea periodică a programelor de pensionari
reconversie şi formare profesională pe migrarea populaţiei tinere şi cu un
diferite specialităţi necesare pe piaţa muncii înalt grad de pregătire profesională către
existenţa unui centru universitar oraşele mari şi în străinătate
acreditat, cu tradiţie,cu 3 facultăţi, 20 de lipsa unor alternative pentru forţa de
domenii de studiu şi 25 de specializări muncă disponibilizată
acreditate număr mare de persoane calificate în
meserii fără perspective
lipsa dialogului între actorii pieţei
muncii (cererea şi oferta de specializări
profesionale)
populaţia rromă întâmpină dificultăţi
sporite în găsirea unui loc de muncă
63.5% din salariaţi angajaţi în
industria extractivă ( 8.435 din 13.290 cf
datelor statistice de la DJ de Statistică,
2011)
existenţa posibilităţilor de recalificare perspectiva închiderii sectorului minier

profesională în domenii / ocupaţii solicitate în totalitate
pe piaţa muncii prin programele specifice închiderea activităţilor „ Societății
din cadrul PO Capital Uman Naționale Închideri Mine Valea Jiului” se va
existenţa programului de reconversie finaliza la 31.12.2018 cu 1.800 de
profesională la nivelul „ S. N. de Închideri persoane care vor deveni pensionari şi
de Mine Valea Jiului” aproximativ 500 de persoane care vor intra
continuarea şi dezvoltarea programelor în somaj)
de măsuri active de combatere a şomajului lipsa unei strategii comune la nivel
microregional pentru dezvoltarea de
sectoare de activitate alternative (ex.
turismul) în perspectiva închiderii
sectorului minier
discrepanţa existentă între ocupaţiile
cerute pe piaţa muncii şi exigenţele
acestora pe de o parte şi oferta
educaţională şi de recalificare existentă la
nivel naţional şi local
124 124

creşterea ratei şomajului

continuarea tendinţelor de declin
demografic
întreruperea programelor
guvernamentale de măsuri active pentru
combaterea şomajului (derulate prin
AJOFM)
125 125

ECONOMIE
Preponderenţa activităţilor economice

existenţa spaţiilor de producţie
încadrate in clasa CAEN G) Comerţ cu
provenite din dezafectarea şi ecologizarea
ridicata şi cu amănuntul, repararea
fostelor incinte industriale (miniere,
autovehicolelor şi motocicletelor (454
preparaţie)
SRL-uri din 1320 existente la 31.03.2015)
existenţa zonelor cu specific rural pe
Clasarea pe locul 2 a activităţilor
teritoriul municipiului (Dâlja Mare, Dâlja
economice încadrate in clasa CAEN I)
Mică, Slătinioara, Peştera Bolii)
Hoteluri şi restaurante
potenţial turistic ridicat (agroturism,
teren arabil sub 1%
turism montan)
fermele agricole nu depăşesc 2 ha
existenţa unui număr semnificativ de
economie mono-industrială
agenţi economici activi, cu preponderenţă
grad general scăzut de competitivitate
SRLuri
absenţa parcurilor industriale
reţea de servicii financiar-bancare şi de
implicarea redusă în industrie din
asigurări diversificată şi dezvoltată
partea cercetării ştiinţifice
reţele de magazine bine reprezentate
insuficienta valorificare a potenţialului
prin unităţile comerciale existente
turistic al zonei
existenţa pieţei agro-alimentare
gamă restrânsă de servicii şi nivel
centrale, modernizată
scăzut al calităţii acestora
existenţa a încă două pieţe agro-
calitatea slabă a serviciilor private de
alimentare de cartier
transport public
aportul pe care-l va aduce Centrul
infrastructură de turism insuficient
Național de Informare și Promovare
dezvoltată
Turistică Petroşani la promovarea
lipsa unei strategii locale şi
potenţialului turistic al zunei Parâng
microregionale de promovare a zonei în
aprobarea de catre Consiliul Local a
scopul atragerii de capital pentru investiţii
Regulamentului de acordare a facilitaţilor
starea proastă a cailor de acces către
fiscale la plata impozitelor şi taxelor locale
zonele disponibile pentru derularea unor
privind stimularea atragerii de investitori
afaceri şi zonele de depozite
(schema locala de ajutor de stat);
lipsa asociaţiilor profesionale ale
existenţa structurilor intermediare
întreprinzătorilor locali
(firme de consultanţă, agenţii de dezvoltare
parteneriate public - privat insuficient
economică, Camera de comerţ, Centru de
dezvoltate
incubare în afaceri)
taxarea mai ridicată pentru P.F.A.-uri,
dorinţa la toate nivele de creştere a
I.I. şi I.F. din perspectiva noii legislaţii şi a
ponderii sectorului de IMM cu capital privat
Codului Fiscal
accesarea mai dificilă pentru firmele
mici a resurselor financiare disponibile în
sistemul bancar
spirit antreprenorial insuficient
dezvoltat
126 126

programe de finanţare nerambursabilă rata mică de supravieţuire a afacerilor
pentru afacerile private (pentru baza noi (start-up-uri)
materială, îmbunătăţirea competenţelor continuarea restrângerii activităţii
resurselor umane, marketing şi publicitate) miniere
oportunităţi de finanţare în domeniul reducerea numărului de animale în
turismului prin fonduri ale UE, în contextul gospodăriile din zona cu condiţii rurale
existenţei statutului de „staţiune turistică de legislaţia instabilă, aflată în
interes naţional” permanentă schimbare, neclară şi
oportunităţi pentru recalificarea forţei interpretabilă în defavoarea
de muncă disponibile înteprinzătorului
valorificarea resurselor naturale puterea de cumpărare a populaţiei
existente modestă , datorată veniturilor relativ
atragerea investitorilor prin facilităţi modeste a salariaţilor şi numărului destul
locale de mare de asistaţi social
existenţa unor programe naţionale de lipsa unei politici de protecţie a
finanţare a noilor afaceri (start-up-uri) mediului care va duce la degradarea
acestuia
reducerea ponderii populaţiei active şi
îmbătrânirea acesteia
taxarea mai ridicată pentru P.F.A.-uri,
I.I. şi I.F. din perspectiva noii legislaţii şi a
Codului Fiscal
forţă de muncă angajată la negru
concurenţă neloială datorită pieţei
negre
terenuri / clădiri achiziţionate de firme
private din patrimoniul fostelor unităţi
economice de stat, neutilizate /
abndonate/ girate care generează
probleme în comunităţile în care sunt
situate
127 127

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
asistenţă medicală asigurată prin: Nerespectarea termenelor din

Spitalul de Urgenţă, Ambulatoriul de programul de renovare al Spitalului de
specialitate, Serviciul de Ambulanţă, Urgență Petroșani şi alocarea insuficientă
Centrul de Diagnostic AFFIDEA, Centrul de de resurse financiare de către Ministerul
dializă “WOLFGANG STEGER” , SMURD, Sănătăţii
Crucea Roşie, cabinete medicale lipsa unui sistem informatic unitar la
particulare si farmacii nivelul Spitalului de Urgență Petroșani
Ambulatoriul de specialitate al S.U.P. (calculatoare vechi, insuficiente)
recent modernizat şi dotat cu echipamente deficit de medici specialişti pe unele
specifice moderne specialităţi (ex. dermatologie, nefrologie)
existenţa si funcţionarea Direcţiei de insuficienţa programelor de pregătire
Asistenţă Socială, aflat în subordinea profesională pentru cadrele medicale
Consiliului Local, precum şi a unei cantine lipsa unei perspective de obţinere de
sociale care deserveşte populaţia asistată fonduri europene pentru învestiţii şi dotări
social din municipiul Petroşani la Spitalul de Urgență Petroșani prin
facilitaţi aprobate de CLMP fonduri ale UE în actualul exerciţiu
persoanelor marginalizate social financiar 2014-2020
acordarea de ajutoare de urgenţă creşterea numărului de persoane care
conform prevederilor Legii 416/2001 privind necesită asistenţă socială, cu implicaţii
venitul minim garantat asupra bugetului local
existenţa la nivelul DAS a unei strategii servicii sociale axate doar pe o
de dezvoltare a serviciilor sociale pe categorie de beneficiari (centre de zi
perioada 2014-2020 pentru copii);
existenţa ONG-urilor acreditate în inexistența serviciilor de zi în sistem
furnizarea de servicii sociale în municipiul public;
Petroşani; neacoperirea cu servicii sociale a unor
existenţa unor servicii sociale categorii sensibile de beneficiari și a unor
adresate familiior cu copii, persoanelor zone sensibile social din municipiul
singure, persoanelor cu dizabilităţi, Petroşani;
vârstnicilor, ( Serviciile sunt furnizate în lipsa unei baze de date actualizate la
special de furnizori privați acreditați); nivelul municipiului Petroşani cu privire la
existenţa standardelor de calitate şi a toţi beneficiarii serviciilor sociale publice şi
indicatorilor de performanţă privind private;
majoritatea serviciilor sociale; fluctuaţia de personal;
existenţa legislaţiei ce reglementează inexistenţa unor reglementări legale
standardele de cost pentru principalele clare privind procedurile de
tipuri de servicii sociale ; contractare/externalizare a serviciilor
cunoaşterea tipurilor de servicii sociale sociale;
care pot fi furnizate; lipsa Normelor metodologice de
existenţa la nivelul D.A.S. a unor aplicare a Legii asistenței sociale
programe informatice de gestionare a nr.292/2011;
datelor; lipsa spaţiilor disponibile la nivelul
existenţa la nivelul municipiului de municipiului pentru dezvoltarea de servicii
modele de bună practică în furnizarea de sociale noi în sistem public (centre de zi
servicii sociale; pentru copii, centre de consiliere şi sprijin
implicarea cultelor în acordarea pentru copii şi părinţi, centre de zi pentru
serviciilor sociale; copii şi adulţi cu dizabilităţi, etc.);
128 128

existenţa de parteneriate şi colaborări dificultatea în ceea ce priveşte

între D.A.S. şi furnizorii privați ; accesarea de către D.A.S. a unor proiecte
implicare/motivare din partea ONG- de finanțare în domeniul asistenței
urilor de a-şi căuta surse de finanţare sociale;
pentru asigurarea continuităţii sociale număr insuficient de personal
furnizate; specializat în domeniul asistenței
număr mare de ONG-uri care oferă sociale angajat;
servicii sociale din resurse proprii; diminuarea implicării în plan
disponibilitatea de finanţare a autorităţii profesional datorată lipsei motivării
publice locale în finanţarea/ subvenţionarea financiare ;
serviciilor sociale furnizate la nivelul mijloace reduse de stimulare a
municipiului în funcţie de nevoile personalului;
sociale identificate; nivelul scăzut al salarizării faţă de alte
sectoare;
lipsa unei strategii de atragere a
voluntarilor;
fonduri bugetare reduse pentru
dezvoltarea sistemului de servicii
sociale în sistem public;
resurse financiare insuficiente la
nivelul ONG-urilor;
insuficienţa resurselor financiare
destinate asigurării formării continue a
personalului din sistemul public;
Accesul la finanţari nerambursabile creşterea problematicii sociale pe

externe privind derularea de proiecte în fondul crizei economice ceea ce ar
vederea dezvoltării/diversificării serviciilor conduce la creşterea atribuţiilor DAS
sociale; lipsa normelor de aplicare a Legii nr.
accesul la finanţarea nerambursabilă 292/2011;
de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii; instabilitatea legislaţiei privind
deschiderea Consiliului Local de a acordarea benefiiciilor sociale, modificările
subvenţiona/cofinanţa servicii sociale repetate la intervale scurte de timp şi
furnizate de ONG-uri acreditate; necorelarea acestora cu cele din legile
dezvoltarea de parteneriate în vederea speciale;
dezvoltării de servicii sociale de calitate; părăsirea sistemului de către
promovarea voluntariatului; specialiştii cu experienţă spre alte domenii
contractarea/externalizarea de servicii cu salarizare mai bună;
sociale demotivarea personalului specializat
existenţa de programe de formare a de a se angaja în sistemul public datorat
personalului în colaborare cu specialişti din nivelului scăzut al salarizării;
ţară; restricţie în achiziţionarea logisticii
existenţa facultăţii cu profil socio- necesare dezvoltării/ funcţionării serviciilor
uman în municipiul Petroşani; sociale publice;
existenţa legislaţiei pentru acordarea restrângerea/încetarea activităţii
de finanţare /subvenţionare din partea ONG-urilor furnizoare de servicii sociale din
Administraţiei publice centrale/locale pentru lipsa surselor financiare.
serviciile sociale;
colaborarea cu asociaţii şi fundaţii care
activează la nivelul municipiului Petroşani
129 129

în vederea divesificării sau dezvoltării

serviciilor sociale;
sensibilizarea/atragerea mediului privat
în problemele sociale cu, care se confruntă
comunitatea care ar avea ca rezultat
sponsorizări de evenimente sau
parteneriate.
130 130

CULTURĂ, ARTĂ, MASSMEDIA ŞI SPORT
existenţa şi funcţionarea centrelor implicarea în prea mică măsură a

culturale: Casa de cultură a Sindicatelor tinerilor în viaţa culturală şi artistică
“Ion Dulamiţă”, Casa de Cultură a numărul mic al manifestărilor cu scop
studenţilor,Teatrul I.D.Sarbu (monument caritabil
istoric), Biblioteca Municipală, Biblioteca sprijinul insuficient pentru artă şi
Universității din Petroșani, Muzeul cultură
Mineritului (monument istoric datând din inexistenţa de cinematografe
anul 1920), Muzeul Momârlanului, Clubul funcţionale
Copiilor, Centrul Cultural Ianza, Clubul
Copiilor, Clubul pensionarilor
organizarea şi desfăşurarea unor
evenimente de amploare în perspectiva
respectării tradiţiilor Piţărăii, Nedeile
momârlăneşti, Târgul produselor
tradiţionale,
organizarea şi desfăşurarea unor
evenimente culturale curente: Saloanele de
primăvară şi toamnă ale artei petroşenene,
Tabere de creaţie artistică (Universitatea
de vară), expoziţii de artă fotografică de
numismatică, caricaturi, artă plastică şi
icoane pe sticlă
susţinerea de către Consiliul Local a
activităţii de tipărire de carte
existenţa unui număr mare de
operatori economici în domeniul audio-
video: publicaţii cotidiene şi săptămânale
tipărite şi on-line, posturi locale TV şi radio
obţinerea de finanţări nerambursabile insuficienta implicare / susţinere a

pentru dezvoltarea culturii şi a tradiţiilor vieţii culturale de către societatea civilă
locale accentuarea dezinteresului tinerilor
promovarea internaţională a tradiţiilor pentru cultură, artă, tradiţii şi sport
locale adoptarea cu usurinţă de către tineri a
încurajarea tinerilor pentru practicarea valorilor aşa-zis „occidentale”, în
sporturilor de performanţă detrimentul celor autohtone
derularea de proiecte comune cu
oraşele înfrăţite
131 131

CONCLUZII GENERALE ALE ANALIZEI SWOT
Analizând modelele gravitaţionale demografice prezent şi viitor (vezi Planşele Macro 10 şi

MACRO 11), aşa cum se conturează ele pentru România pe baza datelor furnizate de
EUROSTAT, dar şi datele statistice puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică
Hunedoara referitoare la municipiul Petroşani, putem spune că zona Văii Jiului şi municipiul
Petroşani va conserva nivelul existent al populaţiei (scenariu optimist) sau se va confrunta cu o
scădere a acesteia în perioada următoare (scenariu pesimist) concomitent cu îmbătrănirea
acesteia.
Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi al
consumatorilor industriali la această infrastructură (drumuri, apă, canalizare, electricitate, gaz,
termoficare, telefonie, internet,) sunt preocupări principale ale administraţiei publice locale pentru
perioada 2015 - 2020.
Luând în considerare faptul că dezvoltarea durabilă se realizează în primul rând pe baza
unei eficiențe din punct de vedere economic, arealurile care vor cunoaște o dezvoltare superioară
sunt cele care se află în proximitatea rețelelor de transport principale (T-O-D, Transit Oriented
Development, http://www.vtpi.org/renne_tod.pdf,).
Dezvoltarea pe baza rețelei de mobilitate (Planșa Macro 7), coroborată cu estimările
modelelor gravitaționale economice (Planșa Macro 8 și 9) și demografice (Planșa Macro 10 și 11),
relevă faptul că Valea Jiului în general, și municipiul Petroșani în special, vor cunoaște cel mult o
stagnare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului social și o dezvoltare economică relativă.
Din punct de vedere economic studiile privind potenţialul de producţie a energiei din surse
regenerabile pun în evidenţă existenţa unui potenţial ridicat pentru biomasă forestieră şi eolian
(vezi Planşele MACRO 13 şi 14).
Turismul reprezintă cea mai importantă alternativă de dezvoltare economică a municipiului
Petroşani şi de ocupare a forţei de muncă disponibile.
132 132

Situarea Văii Jiului şi a Municipiului Petroşani într-o depresiune înconjurată de areale

naturale protejate NATURA 2000 (vezi Planşa MACRO 15) creează posibilităţi pentru dezvoltarea
unui turism ecologic, deschiderea către trasee de plimbări pedestre şi racordarea la „Reţeaua
Europeană a Plimbării Pedestre” prin aderarea la „Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor-SKV”
şi certificarea traseelor de către acesta.
Se impune promovarea intensă a potenţialului turistic, ca posibilitate majoră de relansare a

zonei. Este absolut necesară accesarea unor finanţări externe, deoarece necesarul fondurilor
pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării turismului este foarte ridicat.
Lipsa acută a locurilor de muncă generează probleme sociale cum ar fi sporirea numărului
de persoane beneficiare a venitului minim garantat, risc de abandon şi dezintegrare a familiilor,
creşterea violenţei domestice şi abuzurilor familiale
Pentru o cât mai bună gestionare a situaţiei persoanelor aflate în dificultate implementarea
„Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale pe perioada 2015-2020” întocmită de Direcţia de
Asistenţă Socială şi aprobată de Consiliul Local reprezintă o preocupare majoră a Administraţiei
Publice Locale.
133 133

PDLMP 2014 2020 - Partea III - Analiza SWOT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PDLMP 2014 2020 - Partea III - Analiza SWOT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIALĂ

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

este aşezat în partea estică a

cel mai mare oraş din Valea Jiului

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

continuarea demersurilor administraţiei inexistenţa unui studiu de densificare

continuarea programelor de reabilitare insuficienţa fondurilor alocate pentru

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

atestarea zonei Parâng-Petroşani ca alocarea insuficientă din bugetul naţional a

oportunităţi de finanţare prin fonduri ale UE nefinalizarea proiectului Dezvoltarea

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

accesare programe de finanţare lipsa unei strategii durabile de

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

spaţiu montan nealterat zonă industrială afectată de poluare

posibilitatea accesării de fonduri schimbările climatice şi degradarea

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

POPULAŢIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

forţă de muncă cu un grad de pregătire tendinţa de descreştere a populaţiei

existenţa posibilităţilor de recalificare perspectiva închiderii sectorului minier

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

creşterea ratei şomajului

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Preponderenţa activităţilor economice

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

asistenţă medicală asigurată prin: Nerespectarea termenelor din

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

existenţa de parteneriate şi colaborări dificultatea în ceea ce priveşte

Accesul la finanţari nerambursabile creşterea problematicii sociale pe

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

în vederea divesificării sau dezvoltării

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

CULTURĂ, ARTĂ, MASSMEDIA ŞI SPORT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

existenţa şi funcţionarea centrelor implicarea în prea mică măsură a

obţinerea de finanţări nerambursabile insuficienta implicare / susţinere a

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

CONCLUZII GENERALE ALE ANALIZEI SWOT

Analizând modelele gravitaţionale demografice prezent şi viitor (vezi Planşele Macro 10 şi

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

Situarea Văii Jiului şi a Municipiului Petroşani într-o depresiune înconjurată de areale

Se impune promovarea intensă a potenţialului turistic, ca posibilitate majoră de relansare a

S-ar putea să vă placă și