Ce este cultura?

E. Matica

Cultura este un produs al gândirii umane, ea se formează în timp, prin urmare, atunci când vorbim
despre cultură trebuie să ne raportam la dimensiunea istorica. Ca fenomen al gândirii umane, cultura
se acumulează în timp, și tot timpul este cel care ne dă seama de cultura unui popor. Poate ca
anumite opere, considerate astăzi ca fiind opere culturale, vor fi considerate irelevante cultural, sita
axiologica le va cerne si vor fi considerate praful unei epoci.

Atunci când vorbim de cultura ca produs al gândirii umane, trebuie să ne raportam atât la cultura
care aparține domeniului ontologic, dar și la cultura care aparține domeniului axiologiei. Remarcam,
în ultimul timp, raportarea doar la modul de existenta al culturii fără a merge pe făgașul axiologic, al
cunoașterii valorii culturii. Petre Andrei, filosof roman, considera necesara o evaluare a valorii prin
valorificare. Valorificarea presupune un proces de cunoaștere a valorilor.

Cultura este un proces de creație umana, pentru ca doar ființa umana este ființă creatoare, doar
ființa umana dotata cu rațiune produce cu intenție produse culturale. Putem să vorbim de creație
culturala a individului, dar cultura nu este determinată doar de un singur individ, ci de un grup
cultural, de o națiune, de o epoca. Blaga spune ca fenomenele culturale sunt determinate la nivel
colectiv de către categorii ale inconștientului colectiv, adică de categoriile abisale care se combina și
formează ceea ce el numește matricea stilistica.

Categoriile stilistice ale inconștientului sunt dovezi ale intenției de revelare a misterului care este
definitoriu pentru ființa umană. In concepția lui Blaga, există un mister și o dorință de revelare. Omul
caută să descifreze Misterul, dar paznicul misterului, Marele Anonim, misterul suprem împiedică
cunoașterea completa.

Misterul reprezintă elementul definitoriu al existenței umane. Ființa umana (eul gânditor) se
manifesta în doua moduri ontologice diferite, orizontul lumii date și existența ca mister într-un
orizont de mistere. Primul orizont este cel animalic. Omul animalic este omul la nivelul organicului,
omul existând în lumea data asemenea celorlalte viețuitoare iar celălalt este „omul paradisiac” sau
„omul deplin” care presupune un nou mod ontologic, orientat spre orizontul misterului. Existenta în
orizontul misterului aduce cu sine și dorința de a revela misterul. Actul revelator se face întotdeauna
metaforic și în tiparele categoriilor abisale (sau stilistice care se însumează în matricea stilistică).
Acest act este de fapt actul creației culturale (artistică, metafizică sau de factura cunoașterii
constructive). Dorința de revelare apare in urma dorinței de cunoaștere, iar cunoașterea apare după
ce omul depășește organicul, atunci când omul își amintește ca este: Trup, Suflet si Spirit. Toate
aceste caracteristici disting ființa umană de celelalte viețuitoare, disting ființa creatoare de cultura de
ființa „producătoare”.

Pentru ca produsele culturale sunt acte de intenție revelatoare, natura și arta aparțin unor orizonturi
ontologice diferite și tocmai de aceea ele nu produc satisfacții de același fel. Putem să lipim o banana
de perete și să o ridicam la nivel de opera de arta, putem să aruncam cu vopsea pe o pânza și să o
consideram arta, dar aceasta nu ne revelează nici misterul, nu produce nici satisfacție estetica, nu
necesita cunoaștere, nu creează cultura.
What is culture?

E. Matica

Culture is a product of human thought, it is formed over time, therefore, when we talk about culture
we must refer to the historical dimension. As a phenomenon of human thought, culture accumulates
over time, and it is time that tells us about the culture of a people. Perhaps certain works, considered
today as cultural works, will be considered culturally irrelevant, the axiological sieve will sift them
and they will be considered the dust of an era.

When we speak of culture as a product of human thought, we must refer both to culture that
belongs to the ontological domain and to culture that belongs to the domain of axiology. Lately, we
have noticed that we have been referring only to the way culture exists, without going into the
axiological area of knowing the value of culture. Petre Andrei, a Roman philosopher, believes that
value must be assessed through valorisation. Valorisation implies a process of knowledge of values.

Culture is a process of human creation, because only the human being is a creative being, only the
human being endowed with reason intentionally produces cultural products. We can speak of the
cultural creation of the individual, but culture is not determined by a single individual, but by a
cultural group, a nation, an era. Blaga says that cultural phenomena are determined at the collective
level by categories of the collective unconscious, that is, by abyssal categories that combine to form
what he calls the stylistic matrix.

The stylistic categories of the unconscious are evidence of the intention to reveal the mystery that is
defining of the human being. In Blaga's conception, there is a mystery and a desire for revelation.
Man seeks to decipher the Mystery, but the guardian of the mystery, the Great Anonymous, the
supreme mystery prevents complete knowledge.

Mystery is the defining element of human existence. The human being (the thinking self) manifests
itself in two different ontological modes, the horizon of the given world and existence as mystery in a
horizon of mysteries. The first horizon is the animal horizon. Animalic man is man at the level of the
organic, man existing in the given world like other living things, and the other is "paradisiacal man" or
"full man" which presupposes a new ontological mode, oriented towards the horizon of mystery.
Existence in the horizon of mystery brings with it the desire to reveal mystery. The act of revelation is
always done metaphorically and in the patterns of abysmal (or stylistic) categories that are summed
up in the stylistic matrix. This act is in fact the act of cultural creation (artistic, metaphysical or of
constructive knowledge). The desire for revelation arises from the desire for knowledge, and
knowledge arises after man goes beyond the organic, when man remembers that he is: Body, Soul
and Spirit. All these characteristics distinguish the human being from other living beings, distinguish
the creative being from the "producing" being.

Because cultural products are acts of revealing intention, nature and art belong to different
ontological horizons and therefore do not produce the same kind of satisfaction. We can glue a
banana to the wall and elevate it to the level of a work of art, we can throw paint on a canvas and
consider it art, but it does not reveal mystery, it does not produce aesthetic satisfaction, it does not
require knowledge, it does not create culture.
Qu'est-ce que la culture ?

E. Matica

La culture est un produit de la pensée humaine, elle se forme au fil du temps, par conséquent,
lorsque nous parlons de culture, nous devons nous référer à la dimension historique. En tant que
phénomène de la pensée humaine, la culture s'accumule avec le temps, et c'est le temps qui nous
renseigne sur la culture d'un peuple. Peut-être certaines œuvres, considérées aujourd'hui comme
des œuvres culturelles, seront-elles considérées comme culturellement non pertinentes, le tamis
axiologique les passera au crible et elles seront considérées comme la poussière d'une époque.

Lorsque nous parlons de la culture comme d'un produit de la pensée humaine, nous devons nous
référer à la fois à la culture qui appartient au domaine ontologique et à la culture qui appartient au
domaine de l'axiologie. Dernièrement, nous avons remarqué que nous nous sommes référés
uniquement au mode d'existence de la culture, sans emprunter le chemin axiologique de la
connaissance de la valeur de la culture. Petre Andrei, un philosophe romain, estime que la valeur doit
être évaluée par la valorisation. La valorisation implique un processus de connaissance des valeurs.

La culture est un processus de création humaine, car seul l'être humain est un être créatif, seul l'être
humain doué de raison produit intentionnellement des produits culturels. Nous pouvons parler de la
création culturelle de l'individu, mais la culture n'est pas déterminée par un seul individu, mais par
un groupe culturel, une nation, une époque. Blaga affirme que les phénomènes culturels sont
déterminés au niveau collectif par les catégories de l'inconscient collectif, c'est-à-dire par des
catégories abyssales qui se combinent pour former ce qu'il appelle la matrice stylistique.

Les catégories stylistiques de l'inconscient témoignent de l'intention de révéler le mystère qui définit
l'être humain. Dans la conception de Blaga, il y a un mystère et un désir de révélation. L'homme
cherche à déchiffrer le Mystère, mais le gardien du mystère, le Grand Anonyme, le mystère suprême
empêche la connaissance complète.

Le mystère est l'élément déterminant de l'existence humaine. L'être humain (le moi pensant) se
manifeste dans deux modes ontologiques différents, l'horizon du monde donné et l'existence comme
mystère dans un horizon de mystères. Le premier horizon est l'horizon animal. L'homme animal est
l'homme au niveau de l'organique, l'homme existant dans le monde donné comme les autres êtres
vivants, et l'autre est "l'homme paradisiaque" ou "l'homme plein" qui présuppose un nouveau mode
ontologique, orienté vers l'horizon du mystère. L'existence dans l'horizon du mystère entraîne le
désir de révéler le mystère. L'acte de révélation se fait toujours de manière métaphorique et dans les
schémas des catégories abyssales (ou stylistiques) qui sont résumées dans la matrice stylistique. Cet
acte est en fait l'acte de création culturelle (artistique, métaphysique ou de connaissance
constructive). Le désir de révélation naît du désir de connaissance, et la connaissance naît après que
l'homme a dépassé l'organique, quand l'homme se souvient qu'il est : Corps, âme et esprit. Toutes
ces caractéristiques distinguent l'être humain des autres êtres vivants, distinguent l'être créateur de
l'être "producteur".

Parce que les produits culturels sont des actes de révélation de l'intention, la nature et l'art
appartiennent à des horizons ontologiques différents et ne produisent donc pas le même type de
satisfaction. Nous pouvons coller une banane au mur et l'élever au niveau d'une œuvre d'art, nous
pouvons jeter de la peinture sur une toile et la considérer comme de l'art, mais cela ne révèle pas le
mystère, cela ne produit pas de satisfaction esthétique, cela ne requiert pas de connaissances, cela
ne crée pas de culture.