41

Filosofia culturii a lui L. Blaga.

Cultura ca expresie a modului specific uman de existenta Blaga a elaborat una dintre cele mai coerente si mai interesante teorii asupra culturii. Dupa opinia unor exegeti ai operei sale, aceasta teorie reprezinta componenta cea mai rezistenta a sistemului sau. Dupa cum am subliniat, Blaga construieste o viziune metafizica ampla, centrata pe ideea ca omul este sortit creatiei, ca are un destin creator permanent. Omul traieste intr-un mediu specific, creat de el insusi, intr-un univers simbolic care-l detaseaza de natura. Cultura este astfel o talmacire simbolica a lumii, o lectura a existentei, o interpretare a lumii, un mod de a traduce experienta in limbaje simbolice. Aceasta idee, ce domina filosofia culturii si antropologia culturala la inceputul secolului XX, are un relief teoretic exceptional in gandirea lui Lucian Blaga, autor pentru care cultura exprima modul ontologic specific uman, mecanismul creator care l-a umanizat si l-a condus pe om la actuala dezvoltare. "Prin cultura, existenta se imbogateste cu cea mai profunda varianta a sa. Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul acestei variante. Cultura tine deci mai strans de definitia omului decat conformatia sa fizica sau cel putin tot asa de strans" . In alta parte, Blaga afirma ca omul nu poate evada din sfera culturii fara a inceta sa fie "om": "Exodul din cultura ar duce la abolirea umanitatii ca regn". Existenta umana este deci o existenta culturala, cu tot ceea ce implica aceasta conditie. Analiza acestui "corp istoric" si social al omului ne poate oferi cheia pentru intelegerea statutului ontologic al omului. Cultura are astfel o semnificatie metafizica, fiind o dimensiune definitorie a omului sub raport antropologic si istoric. Folosind acelasi traseu demonstrativ, cu o documentatie empirica mereu in expansiune, gandirea antropologica din secolul nostru a cautat in spatiul valorilor culturale manifestarea expresiva a "esentei" omului. Asadar, in sensul cel mai larg al termenului, cultura este nivelul de realitate pe care se desfasoara aventura omului in cosmos. Stim azi ca pe acest nivel si cu mijloacele pe care le ofera el, omul da o forma lumii si confera sens existentei sale. Fara a subaprecia constrangerile biologice si naturale, afirmatia ca omul e in primul rand o fiinta culturala e menita sa preintampine orice reductionism dispus sa livreze destinul omului unei instante exterioare lui. Teza lui Blaga este deci intrinsec umanista, caci, plasat in spatiul culturii, omul apare ca fiind propria sa creatie. Conceptele de creatie si de cultura au un loc central in conceptia blagiana. Revelarea misterului are loc prin doua forme: prin cunoastere si prin plasmuire (creatie). Cultura este rezultatul creatiei umane, creatie desfasurata pe toate registrele existentei si ale raporturilor posibile dintre om si lume. Iata o definitia a culturii in care Blaga subliniaza elementele ei specifice, care alcatuiesc o structura unitara: Creatia de cultura este 1) un act creator 2) de intentii revelatorii in raport cu transcendenta sau cu misterul 3) utilizeaza imediatul ca material metaforic 4) depaseste imediatul prin stilizare 5) si se distanteaza de transcendenta (mister) prin franele stilistice si datorita metaforismului.

Acestea sunt aspectele definitorii ale culturii, care trebuie privite solidar pentru a intelege creatia umana.