Alba Iulia

Tanasachi Adriana, Axinti (Driscu) Maria Diana,

 LOCALIZARE:

• Alba Iulia este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din
localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona
de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.

• În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și
1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între
1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința
conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La
1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a
legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României.
 OBIECTIVE POLITICE IN TURISM;
• Creşterea atracţiilor turistice în judeţul Alba şi dezvoltarea turismului cultural .
• Crearea de circuite turistice judeţene care să includă: vizitarea castelelor, cetăţilor, muzeelor,
complexelor religioase şi complexelor naturale regăsite pe teritoriul judeţului Alba.
Restaurarea şi punerea lor în valoare .
• Înfiinţarea Centrelor de informare şi dezvoltare turistică în punctele de intrare în judeţ.

• Crearea unei imagini ca destinaţie turistică a judeţului prin definirea şi promovarea unui brand
turistic ( ex: vinul de Jidvei, caşul de vacă „Ponor”, Parcul Apuseni, Cetatea vauban,
fortificaţiile, etc. )
• Iniţiativa de a realiza parteneriate cu judeţele învecinate in vederea promovării unei oferte de
trasee turistice comune/ reţea regională de informare şi promovare turistică
• Realizarea unui studiu de potenţial balneoclimateric în zona Ocna Mureş şi ulterior
accesarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea unei staţiuni balneo, pentru a asigura
gama de tratamente, centre şi servicii necesare pentru un număr de clienţi într-o rapidă
creştere
• Organizarea de tabere pentru copii „Natura şi experienţa vizitei în mină” şi promovarea
turismului educaţional ecologic (Roşia Montană, Abrud, Baia de Arieş, Zlatna). Program de
aeraj mine şi de reconstrucţie a zonelor miniere în primă fază
• Restaurarea şi punerea în valoare a obiectivelor înscrise în lista patrimoniului UNESCO
(Căpalna, Câlnic)
• Cercetarea cererii viitoare a pieţei pentru turismul activ şi identificarea posibilităţilor de
turism activ: mountain bike, căţărări, drumeţii (trasee turistice)
Puncte tari
Resurse naturale si antropice(istorice si culturale)favorizante
pentru dezvoltarea economica a judetului Alba bazata pe turism.
Posibilitatea de practicare multiforma a turismului.
Posibilitatea de access la atractiile turistice judetene.
Potential etnografic,cultural si de traditii foarte ridicat.
Potential ridicat pentru infiintarea unor noi statiuni turistice si
noi investitii.
66 de expozitii etnografice pe teritoriul judetului.
Existenta multor evenimente anuala de talie nationala.
Oportunitati
Atragerea de investitori de mare anvergura .
Implicarea autoritatilor locale in infintarea si/sau reabilitarea de
statiuni turistice si balnio- Arieseni , Albac, Sugag, Ocna Mures.
Fonduri europene
Puncte slabe
Drumuri de acces lungi si greu de intretinut.
Slaba amenajare peisagera a drumurilor.
Infrastructura de cazare si servicii slab dezvoltata, mai ales in
mediul rural.
Servicii conexe turismului( ghizi , inchirieri echipamente etc.)
insufficient dezvoltate.
Lipsa organizarii profesioniste a circuitului touristic.
Numar redus de statiuni turistice
Capacitati turistice exploatate doar pe perioada verii , desi
exista potential pentru practicarea sporturilor de iarna.
Amenintari
Constructii care nu se incadreaza in stilul architectural local.
Practicarea unui turism necontrolat cu posibilitate de afectare a
cadrului natural si antropic.
Riscul pierderii unor traditii si obiceiuri populare
 INFRASTRUCTURA JUDEŢULUI ALBA
• Reţeaua de drumuri publice este compusă din 2598 km, densitatea medie a drumurilor din judeţul Alba
fiind de 41,6 km/100 km2, valoare cu care se situează peste media naţională de 33,3 km/ 100 km2, şi
peste media Regiunii Centru de 29,7 km/100 km2-
• Infrastructura rutiera. Reteaua rutiera asigura în general legaturile între localitatile din judet, dar şi între
judet şi alte localitati din afara judetului, problema majora fiind starea / calitatea unor drumuri (în special
judetene, dar şi unele nationale) – cu atât mai mult cu cât majoritatea atractiilor turistice sunt accesibile
prin drumuri nationale şi judetene.
• Judetul este strabatut de drumurile europene E81, E68.
• Drumul european E81 leaga centrul judetului (Alba Iulia) de orasele importante dinspre nord (de ex. Cluj-
Napoca), trecând şi prin Aiud.
• Valea Sebeşului se confruntă cu deficienţe în ceea ce priveşte existenţa unor căi rutiere viabile de acces
către o zonă cu mare potenţial respectiv Oaşa; recent se pare însă ca s-a început asfaltarea drumului dintre
Şugag şi Oaşa intenţia fiind clară: dezvoltarea infrastructurii rutiere printr-un proiect mai amplu
• În sudul judeţului se gaseşte o posibilă atracţie în sine – şoseaua Transalpina – aflata şi într-o
zona cu un potenţial turistic foarte bun; în prezent însa, aceasta şosea este necirculabilă cu
autovehicule obişnuite.
• Infrastructura feroviară Judeţul Alba este traversat atât de linii feroviare principale cât şi de rute
feroviare secundare, acestea din urma deservind diverse capacităţi industriale de extracţie şi
producţie. Rutele feroviare principale deservesc transportul de calatori.
• Principalele gări sunt Alba Iulia, Aiud, Blaj, Teiuş, Sebeş.. Un mare dezavantaj ca nu exista nici
o legatura feroviara înspre concentrarea de localitati de interes turistic Albac – Arieseni – Gârda
din nordul judetului sau înspre alte localitati cu potential turistic ridicat, spre exemplu Rimetea.
 BAZA MATERIALĂ TERAPEUTICĂ
• Ocna Mureş-staţiune balneoclimaterică (la 252 m altitudine), pe malul stâng al Mureşului, lângă
oraşul cu acelaşi nume, la o distanţă de 14 km de Aiud şi 25 km de Turda. Climatul este
continental-moderat, specific zonelor de deal împădurite.Temperatura medie anuala este de 9ºC
(în iulie peste 20ºC, în ianuarie sub -4ºC).Precipitaţiile medii anuale sunt sub 600mm.
• Dintre instalaţiile de tratament de aici amintim: solariu cu amenajări pentru aeroterapie şi
helioterapie, instalaţii pentru electroterapie, instalaţii pentru băi calde, instalaţii cu apă minerală
sarată concentrată. Căile de acces sunt: feroviare-gara Războieni pe linia Bucureşti-Braşov-Cluj
Napoca-Oradea, apoi cu mijloacele auto până în staţiune, rutiere- DN 1-(E 15 A) de la Alba Iulia
sau Cluj Napoca, cu abatere din localitatea Unirea pe DJ 29. Arieşeni-în Munţii Bihor (la 1.000-
1.100 m altitudine), la izvoarele Arieşului Mare (pe DN 75), o staţiune climaterică propice
practicării sporturilor de iarnă.
Alba Iulia spune povestea vechimii sale europene, începând cu civilizația
romană care a avut aici un loc și un rol însemnate. Romanii au întemeiat aici
două oraşe cu numele de Apulum (n.a. denumirea latină a orașului Alba Iulia).
Fiecare a ocupat o suprafaţă întinsă în zonele sudice şi estice ale orașului
actual. Aşezările civile de la Apulum, constituite în jurul castrului Legiunii a
XIII-a Gemina, au format cel mai important centru urban al Daciei Romane.
Elementele descoperite de arheologi sunt valorificate turistic în incinta
Traseului celor trei fortificații, pe artera principală a Cetății, strada Mihai
Viteazul , și în Piața Cetății. Din cele două oraşe întemeiate aici de romani, a
rămas doar unul …Alba Iulia.
 Castrul roman legionar de la Apulum

Pianta d’Alba Iulia – desen de Luigi Ferdinando Marsigli

(1687), prima reprezentare a castrului roman

Poarta de sud a castrului
https://viziteazaalbaiulia.ro/alba-iulia-bine-ati-venit-in-cealalta-capitala/
Perioada de înflorire urbană a Apulumului a durat mai
puțin de 200 de ani, fiind zruncinată din temelii de
năvălirile popoarelor migratoare. Au urmat alți 600 de
ani de decădere. Reintrarea pe scena istorie s-a făcut
timid, cu pași mărunți.
Abandonate în secolul al III-lea, ruinele castrului de la
Apulum și edificiile din incintă vor primi noi destinații
abia la începutul evului mediu. Pe ruinele castrului
roman au fost ridicate zidurile unei alte fortificaţii-
Cetatea medievală. În zilele noastre mai sunt vizibile
bastioanele ridicate în secolul al XVII-lea pe latura de
sud. Bastionul sașilor, spre exemplu, este valorificat
turistic în cadrul Traseul celor Trei Fortificații.
Bastionul Saşilor a fost partea reuşită a unui proiect
mai amplu de înzestrare a Cetăţii medievale cu patru
bastioane de apărare, la care ar fi trebuit să contribuie
principele Transilvaniei şi cele trei naţiuni politice,
sașii, nobilii și secuii. Numai principele și sașii au
reușit să construiască bastioanele de pe latura de sud a
cetății, ambele integrate astăzi în Cetatea Alba
Carolina.
 În colţul sud-vestic al fostului castru de legiune au fost înălțate două biserici
timpurii: o rotondă şi o basilică de tip răsăritean. Este locul unde s-au pus bazele
viitorului centru episcopal în jurul căruia s-a dezvoltat în timp o intensă viaţă
urbană. Până în secolul al XIV-lea, catedrala romano-catolică de la Alba Iulia a
fost cea mai mare construcţie religioasă din Transilvania. În zilele noastre este
cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze, aceasta
fiind și cea mai veche clădire din Alba Iulia şi din judeţul Alba, ridicată la
începutul secolului al XIII-lea. În același timp, este cea mai lungă din România,
având 93 metri în ax, ea fiind și cea mai înalta clădire din Alba Iulia și din județul
Alba, prin turnul care măsoară 56,7 de metri.
Alba Iulia este de aproape un Catedrala Romano Catolică-interior
mileniu capitala religioasă a
Transilvaniei, a uneia sau a mai
multor confesiuni. În structura
morală, dar şi fizică a Cetății
Alba Iulia este vizibil cu ochiul
liber rolul pe care l-a avut
religia. În centrul fortificației
ridicate de austrieci în urmă cu
300 de ani, tronează și-n zilele
noastre două bijuterii
arhitectonice-Catedrala
Romano-Catolică și Catedrala
Încoronării. Prima înglobează
toate stilurile utilizate între
secolele X şi XVIII, la loc de
cinste fiind romanicul.
A doua, în stil brâncovenesc, a fost
ridicată în timp-record pentru a
găzdui încoronarea regilor
României, Ferdinand și Maria, ca
suverani ai României Mari, la 15
octombrie 1922. Chiar dacă prin
istorie şi destinaţie sunt opuse, prin
simbolism întăresc reputația
orașului de „leagăn al culturilor”
(n.a. românii şi maghiarii
coabitează aici de circa un mileniu).

Catedrala Încoronării
 Alba Iulia a fost timp de circa o sută cincizeci de ani, capitală politică a
Principatului Transilvaniei (perioada în care Transilvania era cvasi-
independentă), cu epicentrul aflat în Palatul princiar. Edificiul și-a trăit gloria
în vremea Principatului Transilvaniei, când soarta regiunii a fost dirijată de la
Alba Iulia. Se înțelege de la sine că reședința principilor a constituit pe
parcursul epocii centrul și cea mai importantă scenă a vieții politice din
Transilvania. Pentru acestă etapă de maximă importanță istorică a Palatului,
trebuie să avem în vedere întregul complex, cu trei curți, adică inclusiv zona
Palatului episcopal de astăzi. Palatul din zilele noastre reprezintă aproximativ
2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă când i-a găzduit pe „craii
Ardealului“. În prezent, este în conservare, iar specialiștii cercetează în teren
urmele ascunse ale măreției de altădată. Aici va fi înființat primul muzeu
dedicat Pincipatului Transilvaniei.
Cea de-a treia fortificație a orașului, Cetatea Alba Carolina, este cea mai mare cetate din România, perfect
conservată de peste 300 de ani.
Unul dintre aspectele care fac unică Cetatea Alba Carolina este
succesiunea celor șase porți situate pe axa est-vest, pe flancul sudic
al fortificației. Merită să urmați Traseul Porților Cetății, care vă
duce de la Poarta I, aflată în Răsărit, până la Poarta a VI-a, aflată la
Apus. Adică traseul care vă poartă prin dreptul Sălii Unirii, a
Muzeului Național al Unirii, a Palatului Principilor Transilvaniei și
prin dreptul celor două catedrale, Catedrala Romano-Catolică și
Catedrala Încoronării. Un bun prilej pentru a descifra stilul
arhitectural și decorul sculptural.
 Astfel, cei care doresc să facă o
plimbare între zidurile încărcate de
istorie ale fortificaţiei Vauban trebuie
să ştie că au la dispoziţie nu mai puţin
de 6 căi de acces: 1.parcul Unirii –
platoul Catedralei Încoronării (strada
Nicolae Iorga),
2.strada Gemina – spaţiile R.Y.M.A
(Poarta III),
3.piaţa Consulatului Europei – prin
două tuneluri de contragardă (în zona
terenurilor de tenis),
4, strada Mihai Viteazul (Poarta I,
Poarta a II-a, Poarta a III-a),
5. zona Cimitirului Eroilor (se poate
ajunge în cetate pe scările ce duc
spre Biserica memorială „Mihai
Viteazul”, strada Sinaia)
6. din cartierul Carolina de Sud (de
pe strada Încoronării – strada
https://www.google.com/search?q=cetatea+alba+iulia+carolina&sxsrf=AOaemvKbD-s4kIt4PDf3qHyzGvbMfZERwQ:163750306292 Apulum, cu ieşire pe Traseul de
2&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjn3Iijzqn0AhXShv0HHdF9BdQQ_AUoAXoECAEQAw&biw=1350&bih=650&d
pr=1 Sud).
În interiorul cetăţii se afla multe comori culturale şi arhitecturale.
• -Biblioteca Batthyaneum, unde se află un fragment din Codex Aureus .

Acesta conţine evangheliile după Matei şi Marcu. Fragmentul se completează cu cel de la Biblioteca Apostolică Vatican
din Roma, care cuprinde evangheliile după Luca şi Ioan. Coperţile 1 şi 4, sunt lucrate în fildeş şi se găsesc în Londra şi
Roma.
• Muzeul şi Sala Unirii
• Schimbul de Gardă
• Ruinele Castrului Roman Apulum.

• Cele două catedrale monumentale:

a) Catedrala Încoronării( unde au fost încoronaţi Ferdinand şi Maria, ca regi ai României)

b) Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail (unde se află mormântul lui Iancu de Hunedoara).
 • După trei secole frământate Alba Iulia a primit cinstea de a fi orașul care i-a dăruit Romaniei
identitatea! Aici s-a semnat în 1918 documentul prin care Transilvania s-a unit cu România, motiv
pentru care este privit, de un secol, drept capitala simbolică a României.
• Excelenta organizare a Gărzii Naţionale a reprezentat unul dintre argumentele pentru care Alba Iulia
a fost aleasă în 1918 ca loc de desfăşurare a Marii Adunări Naţionale, ce avea să hotărască Unirea
Transilvaniei cu România.
Sala Unirii

https://
viziteazaalb
aiulia.ro/
alba-iulia-
bine-ati-
venit-in-
cealalta-
capitala/
Excelenta organizare a Gărzii
Naţionale a reprezentat unul
dintre argumentele pentru care
Alba Iulia a fost aleasă în 1918
ca loc de desfăşurare a Marii
Adunări Naţionale, ce avea să
hotărască Unirea Transilvaniei cu
România.

În zilele noastre, Unirea de la

1918 este valorificată și prin
metoda modernă a reenactment-
ului. Una dintre trupe este tocmai
Garda Națională, reconstituită
printr-un proiect al Muzeului
Național al Unirii, formată din
zece soldați.
https://viziteazaalbaiulia.ro/alba-iulia-bine-ati-venit-in-cealalta-capitala/

Trupe ce reconstituie momentul 1918

 În oraș activează, în sezonul turistic,
alte două trupe de reenactment: Garda
Cetății și Garda Apulum. Prima are un
corp de artilerie, unul de infanterie și
un altul de cavalerie, iar cea de-a doua
redă atmosfera lumii antice, cu
legionari romani, războinici daci,
gladiatori și dansatoare.

Cetatea Alba Carolina este cea mai

mare scenă culturală în aer liber din
România în care se organizează:
festivaluri, se proiectează filme, se
organizează expoziții, spectacole de
teatru, spectacole de reconstituiri
istorice. https://alba24.ro/festivalul-roman-apulum-de-la-alba-iulia-27-29-august-parada-armatelor-
antice-lupte-de-gladiatori-si-targ-de-sclavi-program-868578.html
LOCURILE UNICE PE CARE LE POŢI
DESCOPERI ÎN JUDEŢUL ALBA!

• Râpa Roşie
• Este unică în ţară prin forma şi
culoarea sa. În acelaşi timp, este singura
rezervaţie naturală de tip canion, din
România.
• Se întinde pe 10 ha şi este o formaţiune
geologică de tip „badlands”. O găseşti în
apropierea autostrăzii A1, la 3 km de
oraşul Sebeş
 MUNTELE GĂINA- TÂRGUL DE FETE

• Pe vârful Găina ( cel mai înalt din masivul Găina, Munţii Apuseni), are loc, de sute de ani,
Târgul de fete-o sărbătoare etno-folclorică unică în ţară.
• Privelişte de pe Vârful Găina

https://zigzagprinromania.com/
blog/locuri-unice-judetul-alba/
SATUL RIMETEA
• este unic în România pentru
arhitectura sa tradiţională, cu
ferestre verzi şi faţade albe.
• În anul 1999, a fost prima
localitate rurală care a fost
distinsă de Comisia Europeană cu
premiul „Europa Nostra” pentru
conservarea patrimoniului cultural
și arhitectonic.
• În 2013, Rimetea a fost propus pe
lista celor mai frumoase sate din
România.
• Arhitectura care a făcut Rimetea renumită în ţară şi în
străinătate.
• Este o bucurie să te plimbi prin centrul satului şi să admiri
casele .Tot la fel de interesant e să urci pe Vârful Piatra
Secuiului şi să vezi priveliştea.
• Sistemul de galerii romane de la Alburnus Maior, Roşia Montană-este cel mai lung din Europa,
având o lungime de 7 km!

Roşia Montană este cel mai vechi

centru minier din ţară, fiind atestată
documentar, pe o tăbliţă cerată, în anul
131 d. HR.
CÂMPIA LIBERTĂŢII, BLAJ

• Câmpia Libertăţii văzută de la

Crucea lui Avram Iancu.

• Aici a avut loc Marea Adunare

Națională din mai 1848.

• Peste 40.000 de români din

întreaga regiune
transilvăneană au strigat
atunci: „Noi vrem să ne unim
cu țara”.
 CÂMPIA LIBERTĂŢII-MONUMENTUL GLORIA

• Sărbătoarea
Semicentenarului Astra, zi ce
a adunat la un loc 30.000 de
români a avut loc tot în
Câmpia Libertăţii.

• Evenimentul din 1911 a

marcat o zi memorabilă, în
care Aurel Vlaicu a zburat cu
avionul proiectat de el
deasupra mulțimii
 IEZERUL ŞUREANU

• este cel mai mare lac, aflat pe o suprafaţă calcaroasă.

• Se află la poalele Munţilor Şureanu. Îti oferă peisaje spectaculoase, şi la bază şi de sus, de pe vârful Şureanu
 Fiind unul dintre cei mai buni ani pentru producţia
viticolă, după specialiştii din domeniu, din punctul de
vedere al caracterului de soi, date fiind condiţiile de climă
deosebite, vă invităm pe drumul vinului de la Jidvei.Aflat
pe drumul dintre plăcere şi păcat, vinul este unul dintre
puţinele produse care au dăinuit de-a lungul istoriei,
păstrându-şi importanţa şi renumele. Podgoriile din
judeţul Alba sunt reprezentative pentru ţara noastră. Aici
tradiţia s-a păstrat, oamenii locului acordând importanţa
cuvenită meseriei pe care ştiu să o practice cât mai bine:
cultivarea viţei-de-vie. Această renumită zonă viticolă
deţine cea mai mare suprafaţă dintre podgoriile Podişului
Transilvaniei. Aria sa corespunde aproape în întregime
Podişului Târnavelor, străbătut de râurile Târnava Mare şi
Târnava Mică. Numai podgoria Jidvei dispune de peste
2.000 de hectare cultivate cu soiuri alese. Oricine ajunge
în această zona poate vizită pivniţele în care se păstrează, https://www.rri.ro/newfiles/images/jidvei-ok.png
de câteva sute de ani, producţia de vinuri.
 CIRCUITE TURISTICE:

Unul din produsele majore turistice ale judetului se refera la un pachet de circuite care leagă locuri cu
evenimente. Cele mai semnificative pentru economia turistică sunt:
Drumul Vinului, include localităţile Câlnic, Gârbova, Alba Iulia, Şard, Ighiu, Ighiel, Ţelna, Bărăbanţ,
Tibru,
Cricău, Teiuş, Aiud, Crăciunelu de Jos, Blaj, Ciumbrud, Jidvei, Cetatea de Baltă.
Drumurile verzi din Apuseni reprezintă un număr de 15 trasee organizate generic sub numele Drumul
Calcarului şi Drumul Aurului. Aceste trasee care străbat locuri cu situri arheologice, galerii romane,
muzee, monumente de cult, monumente naturale, elemente de patrimoniu tangibil (case, vâltori
tradiţionale, mori de apă etc.)case memoriale dar şi locuri de campare şi cazare sunt următoarele:
 Drumul Calcarului cu 8 trasee, în lungime totală de 158 km, din care 45 km asfaltat şi 67 km
pietruit prezintă grade medii de dificultate, exceptând Drumul Piatra Cetii clasificat cu grad ridicat
de dificultate.
Traseele situate în centrul munţilor Trascăului sunt accesibile pe jos, cu bicicleta, cu atelaje trase de cai
sau pe schiuri şi cuprind: Drumul Geoagiului, Drumul Gălzii, Drumul Cetii, Drumul Pietrele Cetii,
Drumul Narciselor, Drumul Rîmeţului, Drumul Cheilor, Drumul Mocanilor.
 Drumul Aurului, un produs
turistic cultural, este compus din
7 trasee, în cea mai mare parte
drumuri
forestiere şi poteci, are 24 km
asfaltaţi, are grade diferite de
dificultate într-o proporţie egală.
Traseele situate în majoritate în
masivul Cârnic sunt accesibile
pe jos, cu bicicleta, cu atelaje
trase de cai sau pe schiuri şi
cuprind: Drumul Aurului,
Drumul Cornei, Drumul
Buciumului, Drumul Narciselor-
Bucium, cu trei ramificaţii:
Muntari, Detunatele şi Corabia
Vâlcoi.
 FORME DE INFORMARE ŞI MANAGEMENT
TURISTIC ÎN JUDEŢUL ALBA
• Consiliul judeţean Alba: Prin www.stiri.turismalba.ro Consiliul judeţean asigură informaţii
privind evenimentele planificate şi realizate.
• In acelaşi timp sunt operaţionale următoarele structure din cadrul Consiliului Judeţean legate
direct cu sectorul turism sau de susţinerea acestui sector, după cum urmează:
•  Serviciul Turism din cadrul Direcţiei Tehnice
•  Compartiment Gestiunea peisajelor culturale în subordinea Architectului Şef
•  Compartiment Instituţii Publice de Cultură şi Patrimoniu Cultural, din cadrul Biroului de
• informare, relaţii publice şi coordonare a consiliilor locale
• Rezultatele restaurarii şi valorificării turistice a Cetăţii Alba Carolina Alba Iulia demonstrează că Alba
Iulia este cu adevărat un oraș multicultural. Profilul său este definit de straturile diverse și de
patrimoniul care se cere redescoperit și repovestit din perspective diferite: etnice, antropologice,
culturale etc.
• Aşa s-a născut o strategie turistică, iar Alba Iulia a început să iasă în lume, cum se spune. Soluţii noi,
de tip coduri QR şi beacons cu bluetooth, fac parte din acest demers, ca şi blogul oficial de turism al
oraşului, www.viziteazaalbaiulia.ro, premiat la mai multe competiţii naţionale.
• Blogul se adreseaza atat turistilor care isi propun sa viziteze Alba Iulia, cat si celor care nu s-au
gandit pana acum ca Alba Iulia ar putea fi o destinatie turistica, chiar si de weekend. Acesta vine in
intampinarea nevoilor de informare ale romanilor, punandu-le la dispozitie peste 150 de articole
despre evenimente, obiective turistice, stiri din turism si despre investitiile in oras, noi articole fiind
incarcate pe blog constant. Blogul reprezinta o initiativa a edililor primariei, care si-au dorit sa creeze
un canal de comunicare in special cu tinerii si cei pasionati de mediile sociale.
Imaginea pozitivă a oraşului,
al cărui slogan turistic este
„Cealaltă Capitală“, este
reflectată şi de certificatul de
excelenţă acordat de
TripAdvisor, cel mai mare
portal de recomandări
turistice din lume.

https://viziteazaalbaiulia.ro/alba-iulia-bine-ati-venit-in-cealalta-capitala/
• In clasamentul alcatuit de unul dintre cele mai cunoscute portaluri turistice
la nivel international - Trip Advisor, Cetatea Alba Carolina a fost votata a
doua in topul celor mai vizitate si implicit a celor mai apreciate obiective
turistice din Romania, dupa Castelul Peles.
• Turiști în Alba
• Turiști în 2018: 190,709
• Comparativ cu 2017: 169,356

• Diferență: 21,353 / 13%

Sursă: INS
• Turiști 2018 - Români vs. Străini
Români: 158,985 - 83.37% / Străini: 31,724 - 16.63%
 Alba Iulia spune povestea unui oraș cu o istorie
milenară, care a fost capitală încă de pe vremea
romanilor si este și în zilele noastre, Cealaltă
Capitală a României. Forța profilului său cultural
este dată și de patrimoniul său cultural de excepție,
care se cere redescoperit și repovestit localnicilor,
dar și turiștilor români și străini.

https://youtu.be/AjeO7u6F4CM
• Bibliografie:

https://www.google.com/search?
q=turist+la+vinul+jidvei&oq=&aqs=chrome.0.35i39i362l8.124
52189j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8

https://www.google.com/search?q=alba+iulia+video+de+vizitat&sxsrf=AOaemvJiFgcHJ44r5HtUTSS24f0K-SZdLA
%3A1637507656528&ei=SGKaYeu1H4Ld7_UPu4-
SoAM&oq=alba&gs_lcp=Cgdnd3Mtd2l6EAEYADIECCMQJzIECCMQJzIECCMQJzIICAAQsQMQgwEyBwguELEDEEMyCAguE
IAEELEDMggILhCABBCxAzIICAAQgAQQsQMyBQgAEIAEMgQIABBDOgcIIxCwAxAnOgcIABBHELADOgcIIxDqAhAnOhEI
LhCABBCxAxCDARDHARCjAjoOCC4QgAQQsQMQxwEQ0QM6CwgAEIAEELEDEIMBOhEILhCABBCxAxCDARDHARCvA
ToLCC4QgAQQxwEQ0QM6CAguELEDEIMBOgsILhCABBDHARCvAUoECEEYAFCUBlj7GmCQJ2gCcAJ4BIAB5gKIAYgSkgE
HMC4yLjUuMpgBAKABAbABCsgBCcABAQ&sclient=gws-wiz