Documentatie Tehnica Achizitie Publica

COVOR BITUMINOS PE STRAZI RURALE
COMUNA SADOVA, JUDETUL DOLJ
NISTOR N. DORIN
INTREPRINDERE INDIVIDUALA SISTEM MANAGEMENT CALITATE
Certificat seria B nr. 0020254
BIROU PROIE CT ARE INGINE RIE CIV ILA SISTEM MANAGEMENT MEDIU
municipiul Craiova, bdul Dacia, nr. 70, bl. V4, sc.1, ap.1 Certificat seria I nr. 00195213
F16/1259/2010, CUI 27359180 SISTEM MANAGEMENT SSM
Certificat seria I nr. 00195176
Cont RO28BTRL01701202W55877XX Banca Transilvania ,Sucursala Craiova
email: nistordorin@yahoo.com, tel/fax: 0351414291
Proiect nr. 302/IPD/2016

Faza : DTAP
DOCUMENTATIE TEHNICA ACHIZITIE PUBLICA
DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului:
INTRETINEREA DRUMURILOR DE INTERES LOCAL
2. Amplasamentul: Romania, regiunea Oltenia, judetul Dolj, comuna Sadova
3. Beneficiarul lucrarii: COMUNA SADOVA, JUDETUL DOLJ
4. Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
INFORMATII GENERALE
AMPLASAMENTUL
Proiectul propus pentru implementare, are ca
entitate responsabila COMUNA SADOVA, JUDETUL DOLJ
autoritate publica locala, care are in proprietate si
administrare drumurile de interes local propuse pentru
modernizare.
Teritoriul administrativ al comunei Sadova este
situat în partea de sud-est a judetului Dolj, învecinîndu-se
astfel:
- nord – comunele Dobresti, Daneti si Valea
Stanciului
- sud – comunele Bechet si Castranova
- est – comuna Dabuleni
- vest– comuna Gângiova
Teritoriul administrativ al comunei Sadova este
strabatut de traseul drumului national 55 Craiova-Bechet
pe directia Nord-Sud. Comuna se situeaza la cca 50 km
distanta fata de Municipiul Craiova. Legaturile dintre cele
doua sate ale comunei se realizeaza prin intermediul
drumului national DN 55 Craiova – Bechet.
Cele doua sate ale comunei, sunt situate astfel:
Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 1/16

- Sadova - satul resedinta de comuna este situat în partea de nord a teritoriului

administrative;
- Piscul Sadovei sat component, se situeaza în centrala a acestuia.
Comuna Sadova, situata în partea de sud-estica a judetului în Câmpia Romanatilor cu un
relief relativ uniform cu o clima si solul
specific acesteia, prezinta conditii naturale
deosebit de favorabile pentru dezvoltarea
celor doua sate: Sadova si Piscul Sadovei si a
economiei acestora bazata pe agricultura.
Suprafetele mari de terenuri ocupate cu
paduri contribuie la pastrarea unui echilibru
în climatul local.
RELIEFUL
Teritoriul comunei se situeaza în Campia
Olteniei de la Est de Jiu, sau mai precis în
Campia Romanatilor, în partea terminala a
Campului înalt ,,Leu - Amarasti - Redea’’, care
este continuarea spre sud în Campia Romana a Campiei colinare a Podisului Getic si care apare ca
o suprafata înalta, valurita si aparent neuniforma, care coboara în trepte de la 180 - 200 m (la
Cosoveni -Teslui) pana la 120-125 m (la sud de Amarasti). Dincolo de acesta încep terasele
Dunarii. Limita dintre acestea este marcata de o vale putin adanca, numita valea Salistii, avand
directia generala N-V, S-E.
Forma de relief caracteristica pentru teritoriul administrativ al comunei este terasa superioara a
Dunarii cu altitudine relativa de cca 110 m, acoperita de dunele de nisip consolidate care dau
aspect valurit reliefului, ,,Dealul Godineilor’’, ,,Dealul Ocolirii’’, ,,Dealul Frunzarului’’, avand
spinari netede intinse pe kilometrii întregi. Aceste dune s-au format pe directia vanturilor
dominante VNV-ESE.
Acest camp înalt fiind alcatuit cu
precadere din depozite nisipoase si luto-
nisipoase, are capacitatea de a
înmagazina cantitati mari de apa, ceea
ce l-a transformat într-un adevarat
rezervor de apa din care se alimenteaza
toate izvoarele de pe marginea vestica a
campului.
Campia Romanati reprezinta
portiunea cea mai inalta si mai bine
conturata din trei parti de braul apelor
curgatoare. Ea se prezinta ca o
adevarata peninsula strans legata de
Pod Getic in partea de N. Campia
Romanatiului este incinsa de trepta
joasa de origine fluviatila formata din lunci si terase bine dezvoltate. Aceasta treapta joasa in
forma de U se compune din 3 campii secundare: Campia inferioara a Jiului in V, Campia
inferioara a Oltului in E, si Campia Dunarii intre Bechet si Turnu Magurele in S.Ca fenomene
geomorfologice în cuprinsul luncii sunt: confluente paralele , mutari de cursuri, terase locale,
despletiri de brate, meandre divagante, albii parasite si meandre compuse.
Unitatea morfologica a luncii este pusa în evidenta, în primul rand, de cadrul
înconjurator. Modul de înfatisare, fenomenele morfologice si hidrografice, precum si elementele
biogeografice si economico-geografice fac din aceasta lunca o unitate aparte, fapt ce la deteminat
pe P. Cotet sa numeasca aceasta regiune –campia inferioara a Oltului.
CARACTERIZARE HIDROGEOLOGICA
In partea sudica a Romaniei, prin convergenta factorilor structural - tectonici, natura
litologica a rocilor colectoare, climatologici, geomorfologici si hidrologici, s-au generat structuri
acvifere variate ca intindere si cu un grad de complexitate intrinsec foarte ridicat.

Apele freatice din zona de campie sunt mult mai abundente, fiind favorizate de prezenta
depozitelor friabile ( pietrisuri, nisipuri, nisipuri loessoide) si de caracterul morfologic al luncii si
al teraselor Dunarii.In zona de lunca nivelul hidrostatic variaza intre 0 si 2 m adancime. Pe
alocuri, ca urmare a acumularilor de nisip
sub forma de dune, apar diferente mai mari
de nivel intre fundul depresiunilor si
coamele dunelor de nisip, ajungand chiar la
10-12 m. Analizele chimice ale apelor din
acest sector indica, in general, ape potabile.
Din punct de vedere hidrogeologic,
teritoriul ariei naturale are doua zone
distincte: zona de lunca si zona de terasa a
Dunarii. Zona de lunca are un strat acvifer
de mica adancime, cu nivel liber alimentat
de apele Dunarii, si debite mari la adancimi
mici. Forajele hidrogeologice executate in
aceasta zona au inregistrat urmatorii
parametri hidrogeologici ai freaticului:
 adancimea nivelului
hidrostatic: 4-5 m.
 debitul stratului: 22- 23 l/sec. la 2-3 m denivelare.
Teritoriul comunei Sadova se înscrie în bazinul hidrografic al raului Olt, în zona cu
resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai mari decat resursa
medie de tara. Panza de apa subterana se gaseste la o adancime de 10-12 m si în Valea Salistii, la
4-5 m.
CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONE
Particularitatile generale ale climei sunt
definite de trei elemente mai importante, si
anume: pozitia geografica, caracteristicile
circulatiei generale a atmosferei si
particularitatile structurii suprafetei active.
Particularitatile geomorfologice ale climatului
(altitudinea mica, intinderea mare, relativa
uniformitate, absenta obstacolelor orografice
si directia larga catre toate directiile de vant)
determina cateva caracteristici, si anume:
advectii relativ simultane ale maselor de aer,
aproximativ aceleasi variatii periodice si
neperiodice ale parametrilor climatici, bilant
radioactiv si caloric cu valori dintre cele mai mari.
Pozitia geografica a ariei, in coltul de sud-vest al tarii si in cadrul Campiei Olteniei,
imprima climei anumite particularitati specifice, cea mai importanta este influenta
submediteraneana, care se suprapune pe fondul climatului temperat-continental caracteristic
intregii tari.
Circulatia atmosferei se
caracterizeaza prin originea mediteraneana
si oceanica, aducand masele de aer mai
umede si calde, indeosebi in perioada rece a
anului. Ca urmare, iernile sunt mai calde, cu
cantitati mari de precipitatii lichide sau sub
forma de lapovita, cu ninsori si fenomene de
inghet mai putin frecvente si intense, cu
vanturi predominante din sectoarele vest si
sud-vest.
Verile sunt calduroase. Uneori,
invaziile de aer fierbinte tropical determina
cresterea temperaturii aerului la 35-40° C.

Se face simtita si influenta aerului continental din est, determinand vara fenomene de uscaciune
si seceta.
Temperatura aerului
Datorita influentei circulatiei aerului mai cald de origine tropicala (mediteraneana),
temperatura aerului inregistreaza valori
dintre cele mai ridicate din tara, media
anuala a temperaturii aerului fiind de
11,7° C, cea mai mare valoare din tara.
Temperatura medie a aerului in
luna cea mai rece a anului (ianuarie) este
de numai –1° C, fiind singura luna din an
cu temperatura medie negativa. Verile
sunt insorite si calduroase, 3 luni din an
(iunie, iulie, august) fiind cu temperaturi
medii mai mari de 20° C, iar luna cea mai
calduroasa, iulie, cu o temperatura medie
de peste 23° C. Se detaseaza zona dunelor
de nisip, unde, datorita proprietatilor
termice ale nisipurilor, temperatura aerului cunoaste in timpul sezonului cald valori dintre cele
mai mari, regiunea fiind cunoscuta pentru legumele trufandale, in special tomata.
Precipitatiile atmosferice
Influenta climatului submediteranean
se face simtita si in ceea ce priveste regimul
precipitatiilor. In general, precipitatiile sunt
mai bogate, mentinandu-se ridicate chiar si
in perioada calda a anului, astfel incat
raportul dintre sumele semestriale de
precipitatii (din perioada rece si cea calda a
anului) este de aproape 1/1. Specificul
acestor influente este subliniat si de prezenta
celor doua maxime de precipitatii: primul la
sfarsitul primaverii si inceputul verii (mai-
iunie), iar cel de-al doilea, toamna, in
noiembrie, cand cantitatile lunare de
precipitatii sunt aproape egale. Si, in fine, o
alta caracteristica o constituie predominarea
precipitatiilor lichide tot timpul anului,
ninsorile fiind mai rare, dar mai frecventa fiind lapovita. Cantitatile medii anuale de precipitatii
se situeaza in jurul valorii de 500 mm.
In cursul anului, cele mai multe precipitatii se produc la sfarsitul primaverii si inceputul
verii (ca efect al circulatiei vestice) si toamna, cu valori asemanatoare, ca efect ascendent al
miscarilor ascendente ale aerului umed sub actiunea aerului rece ce patrunde din est. Cele mai
putine precipitatii se produc la sfarsitul verii, inceputul toamnei (august-septembrie) si la
sfarsitul iernii (februarie-martie).
GEOLOGIA, SEISMICITATEA
Din punct de vedere geologic, perimetrul studiat face parte din unitatea structurala
„Campia Romana”, o zona de ses cu altitudine si panta redusa, o importanta regiune agricola a
tarii.
Litologia, structura si tectonica au contribuit la formarea depozitelor loessoide pe care s-
au format cernoziomurile, solurile cele mai fertile pentru culturile agricole. Influenta acestor
elemente se resimt si în extinderea teritoriala a vetrelor de sate si orase de o parte si de alta a vaii
Oltului pentru o valorificare intensiva a terenurilor favorabile agriculturii.
Litologia
Formatiunile geologice întalnite prin sondaje în ordinea vechimii sunt: depozite
sarmatiene, pliocene si cuaternare situate pe un fundament cristalin paleozoic, înca neexplorat.
Evolutia geologica a acestei zone este impartita în doua etape:

- etapa precuaternara – etapa de subsidenta lacustra;

- etapa cuaternara – etapa continentala.
Etapa precuaternara.
Geologia Campiei Romanati este strans legata de geologia întregii Depresiunii Getice,
unitate formata prin scufundarea fundamentului carpatic si balcanic la începutul senonionului.
Sarmatianul constituie baza depozitelor pliocene de pe suprafata întregii campii si se
prezinta asa dupa cum arata A.Ionescu (1918) subforma unei cute larga care trece si peste
Dunare.
Valea Oltului este sapata în depozitele nisipo-argiloase alelevantinului.Acestea apar la
baza în malul stang pana aproape de nordul orasului Turnu Magurele (in Sudul Campiei).Peste
nisipurile si argilele levantine s-a depus loessul,îngrosimi din ce în ce mai mari spre sud. Pe malul
drept din cauzadepozitelor de terasa, levantinul nu poate fi urmarit pe aceasi distantaspre sud.
Aceleasi depozite de loess, însa nu cu aceasi grosime, la carese adauga lutul rosu (un fel de loess
deluvial) caracteristic regiuniloroltene,acopera depozitele de terasa.Pliocenul a fost întalnit la
198-201 m. Meotianul este formatdintr-o marna cenusie cu intercalatii subtiri de gresii
calcaroase cu bobmare, între 183-198 m a fost întalnit Pontianul reprezentat prin
marnecompacte vinete cu intercalatii nisipoase. Dacianul a fost semnalatprin marne compacte
între 131-158 m.Levantinul ocupa suprafete mult mai mari si este format dindoua orizonturi
(P.Cotet 1957): orizontul inferior format din argilevinete si nisipuri dispuse regresiv fata de
dacian si orizontul superiorformat din pietrisuri.Depozitele miopliocene dintre Dunare si Craiova
au tendinta deafundare de la sud la nord. Aceasta tendinta presupune evidenta uneisubsidente în
toata regiunea, deci si în zona teritoriului studiat, dinsarmatian pana în levantin.Între nisipurile si
pietrisurile cuaternare si levantine existadeosebire atat ca mod de asezare, cat si sub raport
granulometric,depozitele levantine sunt asezate în straturi cu caracter fluvio-lacustru,iar cele
cuaternare au structura torentiala dominanta si dimensiunimici.
Etapa cuaternara (continentala).
Cuaternarul are cea mai mare raspandire acoperind ca o centuragroasa întreaga suprafata
a campiei. Etapa cuaternara începe imediatdupa retragerea lacului levantin din regiunea de
campie si are oimportanta deosebita pentru evolutia si dezvoltarea reliefului campiei,deoarece
formeaza fondul pe care s-a dezvoltat si a evoluat relieful. Înformarea reliefului campiei din zona
studiata cea mai mare influentaîn perioada cuaternara o au schimbarile climatice, actiunea
apelorcurgatoare si a vanturilor. Astfel, apele curgatoare au actionat puternicformand terasele,
iar vanturile, prin depunerea depozitelor loessoide sia dunelor, au exercitat o puternica influenta
asupra conditiilorclimatice în etapa cuaternara.
Evolutia Campiei Caracalului în cuaternar se desprinde dinstudiul datelor geologice si
dintr-o descriere sumara a depozitelorcuaternare. Astfel, G.Murgoci (1923) arata ca depozitele
cuaternaresunt reprezentate prin: pietrisuri, nisipuri, argile nisipoase fluviatile,nisip eolian, loess
de diferite tipuri si aluviuni. Din cadrul depozitelorcuaternare cea mai mare importanta o au
nisipurile si pietrisurile, maiales în sudul si estul campiei care se exploateaza pentru constructii
desosele si pentru unele constructii locale.
În zona studiata depozitele cuaternare sunt alcatuite dinformatiuni lacustre (nisip, pietris,
argila) si eoliene (loessul si nisipuride dune). Loessul este ultimul depozit cuaternar ce acopera
campia siacesta încheie seria formatiunilor pleistocene.Depozitele aluvionare au o mare
raspandire în CampiaCaracalului si se gasesc în grosimi variabile în diferite parti de-alungul
vailor si lipsesc în zona campiilor. Depozitele loessoide seîmpart dupa origine în: eoliene si
deluviale.
În cuaternarul mediu s-a facut simtita actiunea eoliana care adus la acumularea
nisipurilor si la formarea dunelor.În cuaternarul superior s-au adancit tot mai mult vaile,
cursurilevailor sufera o serie de deplasari laterale, acumularile de loess si nisipuri au dus la
înaltarea regiunii si unele dintre dunele din aceastaperioada au fost fixate sau chiar fosilizate.
În holocen evolutia campiei care s-a desfasurat de la retragereaghetarilor si pana astazi se
caracterizeza prin acumularea de aluviuni,apoi prin dezvoltarea tuturor proceselor de modelare
actuala areliefului. Aceste procese sunt rezultatul actiunii retelei hidrograficemajore si minore.
Structura si tectonica
Din punct de vedere al structurii perimetrul studiat face partedin regiunea structurala de
piemont fiind oprelungire a Piemontului Getic cladita din aluviunile apelor care,izvorand din
munti, au construit în villafranchian vasta campie fluviolacustraînaltata. Chiar si depozitele de

pietrisuri si nisipuri dinterasele Dunarii, Jiului si Oltului prezinta, prin structura lor
torentiala,caracter de depozit piemontan. Acest tip de structura a generat unrelief plat sau usor
ondulat, lipsit de miscari de cutare pe care s-ainstalat o retea hidrografica principala bine
individualizata si s-audepus strate loessoide pe care s-au format soluri fertile.Miscarile valahe cu
ultimele manifestari în cuaternar aucondus, de asemena, la formarea caracterelor morfologice
sihidrografice.În privinta fenomenelor seismice, teritoriul Campiei Caracalului se încadreaza în
zona de intensitate macroseismica de gradul sase, deciputernic afectata de undele seismice, fiind
alcatuita din rocisedimentare afanate.
Incadrare teren pentru sapatura
Conform Indicatorului de norme de deviz Ts-1981, terenul din aplasament se incadreaza
astfel:
Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat
Denumire teren Manual Mecanic
Sol vegetal usor I
Nisip prafos, argilos mijlociu II
Nisip heterogen cu pietris tare III
Incadrarea lucrarilor in riscul geotehnic si categoria geotehnica
Factori Tipul terenului Punctaj
Conditii de teren Terenuri bune 2
Apa subterana Fara epuismente 1
Clasificarea constructiei dupa categoria de Normala 3
importanta
Vecinatati Fara riscuri 1
Zona sesimica de calcul 0,20 2
Riscul geotehnic Redus 9
Categoria geotehnica 1
Conform Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii – Indicativ NP 074,
incadrarea in riscul geotehnic si categoria geotehnica se face conform urmatorului punctaj:
Nr Riscul geotehnic
crt Tip Limite punctaj Categoria geotehnica
1 Redus 6…9 1
2 Moderat 10…14 2
3 Major 15…21 3
Cu un punctaj total de 9 puncte, si tinand cont de complexitatea si dimensiunea lucrarilor
ce se vor executa, acestea se incadreaza in categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.
Categoria geotehnica 1, include doar lucrari mici si relativ simple , pentru care este
admita ca exigentele fundamentale vor fi satisfacute folosind experienta dobandita si investigatiile
geotehnice calitative, iar pentru care riscurile pentru bunuri si persoane sunt neglijabile.
Metodele categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar in conditii de teren care, pe baza
experientei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel incat sa se poata
utiliza metode de rutina in proiectarea si executia lucrarilor. Metodele categoriei geotehnice 1
sunt suficiente doar daca nu sunt excavatii sub nivelul apei subterane.

ALTE DATE:
Acceleratia terenului ag=0,20 ( Conform
“Romania – Zonarea teritoriului in termeni de
valori de varf)
Intensitatea sesimica este de 82 pentru

perioada medie de revenire de 50 ani.
Adancimea maxima la inghet este de -0,70 m, iar

frecventa medie a zilelor de inghet cu T  0C este
de 107,5 zile/an.
TC= 1,0 sec (Conform “Romania – Zonarea

teritoriului din punct de vedere al
perioadelor de colt”)
 Categoria de importanta a investitiei

 clasa tehnica a drumului: V
 categoria de importanta: C
 Apa subterana
Apa subterana nu a fost intalnita in sondajele executate.
PARAMETRII GEOTEHNICI RECOMANDATI
Parametrii geotehnici recomandati in conformitate cu prevederile Normativului NP
122/2010 privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici
pentru fiecrea strat rutier.
Parametrii de calcul se vor corela conform SR EN 1997-1/2004.

1. Caracteristici fizice ale pamanturilor

Strat Caracteristici fizice
Umiditate Indice de Indice de Greutate Porozitate Indice de Grad de

a naturala plasticitat consistent volumetri porozitate umiditate
e a ca
W Ip Ic γa n e Sr
% - - KN/m3 % - -
Argile Domeniu 19.1 – 29.4 – 0.76 – 18.3 - 35.0 – 0.54 – 0.88 –
l de 23.5 38.0 0.950 20.5 42.5 0.63 0.97
variatie
Nisipu Domeniu 23.3 – 15.8 - 0.40 – 19.6 – 39.0 – 0.659– 0.96 –
ri l de 27.4 18.1 0.52 19.8 42.0 0.68 1.00
variatie
2. Caracteristici mecanice ale pamanturilor
Strat Caracteristici mecanice
Unghi Coeziune Modul de Coeficient Tasare Coeficient Modul de

de deformare de specifica lui deformație
frecare edometric compresibili POISSON lineara
interna a tate
Ø c M2-3 av2-3 e p2 v E
grade daN/cm2 daN/cm2 cm2/daN cm/m - kPa
Argile Domeniul 12 - 15 0.13 – 83 - 200 0.009 – 2.3 – 4.0 0.42 15000 -
de variatie 0.48 0.020 25000
Nisipuri Domeniul 17 - 18 0.02 – - - - 0.30 11000 -
de variatie 0.03 15000
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Amplasamentul se prezinta ca un teren fara probleme de stabilitate.
- Obiectivul studiat este incadrat in categoria durmurilor de interes local (strazi rurale) si
are imbracaminte provizorie la stadiu de strat de forma sin balast de riu.
- Adancimea maxima de inghet dezghet este de 0,70 m de la nivelul terenului natural;
- In conformitate cu Normativul P100, zona este caracterizata de:
 ag=0,20;
 Tc = 1,0 s;
- Presiunea conventioanala de calcul este de Pconv= 200 kPa.
Se impun urmatoarele:
 refacerea geometriei platformei drumurilor de interes local (strazilor rurale);
 la realizarea suprastructurii rutiere (strat de uzura) se vor folosi numai materiale
necoezive granulare permeabile, incompresibile;
 asigurarea scurgerii apelor pluviale de pe platforma drumurilor se face prin dispozitive de
preluarea si deversarea apelor dimensionate corespunzator si prin podete tubulare
transversale si/sau laterale.
Prezentarea proiectului pe specialitati
Situatia proiectata
Informatii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului si/sau al construcţiei existente
Regimul juridic:

 dreptul de proprietate: Terenul aferent (ampriza) drumurilor de interes local

propuse face parte din domeniul public al Comunei Sadova, judetul Dolj
Reteaua de strazi rurale propusa pentru intretinere periodica face parte din domeniul
public al comunei Sadova, judetul Dolj, in conformitate cu HCL nr. 38/24.06.2014, si este:
- Str. Dr. Stefan Iorgulescu, nr.cadastral 35863, pe o lungime de 1,455 km;
- Str. Damian, nr.cadastral 35863, pe o lungime de 2,315 km;
- Str. Ciresilor, nr.cadastral 35772, pe o lungime de 0,430 km;
 servituti: nu exista.
 interdictii: nu exista
 zone protejate: nu exista.
Regimul economic:
 folosinta actuala: drumuri publice deschisE circulatiei rutiere.
 destinatia: drumuri de interes local.
 reglementari fiscale: nu exista.
Regimul tehnic:
 POTmaxim: 100%
 CUTmaxim: 1,00.
 dimensiuni: 4,300 km
 echiparea cu utilitati: energie electrica, partial apa si canal.
 circulatii si acces pietonale si auto : circulatia auto se defasoara pe partea
carosabila, circulatia pietonala se defasoara pe acostament iar parcari auto nu
exista.
La elaborarea proiectului tehnic s-a tinut cont de principalele cerinte ale utilizatorilor
necesare stabilirii cerintelor tehnice de calitate ale drumurilor :
- asigurarea unei circulatii rutiere fluente si sigure pe drumurile publice;
- reducerea perioadelor in care drumurile sunt supuse restrictiilor sau inchideriii
circulatiei;
- realizarea masurilor de siguranta circulatiei pe timpul executarii lucrarilor pe drumurile
publice;
- imbunatatirea si modernizarea semnalizarii rutiere si a marcajelor rutiere;
- reducerea ratei accidentelor cauzate de starea proasta a drumurilor publice;
- mentinerea drumurilor publice intr-o stare de perfecta viabilitate;
- dezvoltarea retelei de drumuri publice pentru asigurarea unor trasee scurte si comode;
- conditiile de circulatie pe timp de iarna.
Au fost luate in considerare conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
reteaua de drumuri publice in vederea satisfacerii cerintelor utilizatorilor:
- elementele geometrice ale drumurilor publice;
- elementele de prevenire a accidentelor si de sporire a sigurantei rutiere;
- starea tehnica a drumurilor (planeitate, rugozitate, capacitate portanta si stare de
degradare;
- densitatea retelei rutiere pentru satisfacerea cererii de mobilitate a utilizatorilor.
Elementele geometrice folosite la proiectarea si executia drumurilor publice in vederea
satisfacerii cerintelor utilizatorilor trebuie sa asigure:
- vizibilitate in aliniamente si curbe;
- amenajarea curbelor pentru a se combate derapajul;
- asigurarea accesibilitatii pe drumurile publice;
- un numar suficient de benzi de rulare in functie de trafic;
- o latime a benzilor de rulare pentru a asigura o circulatie sigura si confortabila;
- declivitati in rampe si pante cu valori scazute;
- corelarea elementelor geometrice in plan si in profil longitudinal;
- adoptarea de curbe cu raze mari in masura in care conditiile de teren o permit.
S-au adoptat solutii privind siguranta circulatiei prin:

 amenajarea curbelor in plan si spatiu, amenajarea intersectiilor;

 distante de vizibilitate corespunzatoare;
In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in urmatorii indicatori

tehnici:
 clasa tehnica a drumului: V
 categoria de importanta: C
 perioada de colt: TC=1,0 s
 acceleratia: ag =0,20
Stabilirea categoriei de importanta
Nivelul apreciat al influentei criteriului Punctajul P(i), P(ii), P(iii)
Inexistent 0
Redus 1
Mediu 2
Apreciabil 4
Ridicat 6
FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA

CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIILOR
FACTORI DETERMINANTI
IMPORTANTA SOCIAL-ECONOMICA SI
IMPORTANTA VITALA CULTURALA
Criterii asociate Punctaj Criterii asociate Punctaj
marimea comunitatii
care apeleaza la
oameni implicati direct in cazul functiunile constructiei
unor disfunctii ale constructiei. si/sau valoare a
bunurilor adapostite de
i. 0 i. constructie 1
ponderea pe care
oameni implicati indirect in cazul functiunile constructiei o
unei disfunctii ale constructiei. au in comunitatea
ii. 0 ii. respectiva 1
caracterul evolutiv al efectelor
natura si importanta
periculoase in cazul unor disfunctii
functiunilor respective
iii. ale constructiei. 0 iii. 1
Kn 1 Kn 1
Pn 0.00 Pn 1.00
IMPLICAREA ECOLOGICA NEC. LUARII IN CONSID. A DURATEI DE UTILIZ.
masura in care realizarea si
exploatarea constructiei intervine in durata de utilizare
perturbarea mediului natural si a preconizata
i. mediului construit. 0 i. 1
masura de utilizare in
gradul de influenta nefavorabila care performante
asupra mediului natural si alcatuirilor constructive
construit. depind de cunoasterea
evolutiei actiunilor pe
ii. 0 ii. durata de utilizare 1
masura in care
caracterul evolutiv al efectelor performantele
periculoase in cazul unor disfunctii functionale depind de
ale constructiei. evolutia cerintelor pe
iii. 0 iii. durata de utilizare 1
Kn 1 Kn 1

Pn 0.00 Pn 1.00
VOLUMUL DE MUNCA SI DE MATERIALE
NEC. ADAPT. LA COND. LOCALE DE TEREN SI MEDIU NECESARE
masura in care asigurarea solutiilor ponderea volumului de

constructive este dependenta de munca si de materiale
conditiile de teren si de mediu inglobate
i. 1 i. 1
volumul si complexitatea
masura in care conditiile locale de activitatilor necesare
teren si de mediu evolueaza pentru mentinerea
defavorabil in timp performantelor
constructiei pe durata de
ii. 1 ii. existenta a acesteia 1
masura in care conditiile locale de activitati deosebite in
teren si de mediu determina exploatarea constructiei
activitati/masuri deosebite pentru impude de functiunile
iii. exploatarea constructiei 1 iii. acesteia 1
Kn 1 Kn 1
Pn 1.00 Pn 1.00
TOTAL 4.0
CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI Redusa (D)
CATEGORIA DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI GRUPA DE VALORI A PUNCTAJULUI TOTAL
- Exceptionala >30
- Deosebita 18…29
- Normala 6…17
- Redusa <5
Documente de referinta
 HG nr 925 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de

calitate a proiectelor, executiei lucrailor si a constructiilor;
 Legea nr. 10 privind calitatea in constructii;
 HG nr. 766 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
 Legea nr. 184, privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de drumuri de
interes national, judetean si local;
 NP 074 - Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii - Intocmirea si
verificarea documentatiilor geotehnice pentru constructii;
 STAS 3300/1: Teren de fundare. Principii generale de calcul;
 STAS 3300/2: Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe;
 STAS 6054: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului;
 STAS 11100/1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei;
 P100-1: Cod de proiectare seismica Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri;
 GT 006: Zonarea teritoriului, functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren;
 Ts – Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de
terasamente.
 STAS 1242/3: Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise.
 STAS 1242/4:Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi.
 SR EN ISO 14688-1:2004/AC Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
 STAS 1243 - Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor
 STAS 1913 - Teren de fundare.

 SR EN ISO 14688-2:2005/C91 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si

clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
 HG nr. 28 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice
aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodo logiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii.
 STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare
 STAS 12253 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate
 SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.
 STAS 730- Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Metode de încercare.
 STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale
de calitate.
 SR 179 - Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate
 SR EN 13108/1 – Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;
 AND 605 – Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind
proiectarea, prepararea si punerea in opera ;
 STAS 10796/2 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si
casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.
 STAS 10796/3 - Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de
proiectare si amplasare.
 STAS 10796/1 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii
generale de proiectare.
 STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale
de calitate.
 STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare. Metode de masurare.
 STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri.
 STAS 10.969/3 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la
agregatele naturale. Metoda de determinare cantitativa.
 SR EN 12.697-1 + SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1: Continutul de bitum solubil.
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de
fractionare.
 SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
 SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de
bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.
 NE 012 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat;
 AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de
celuloza, destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.
 AND 549 - Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald, realizate cu
bitum modificat cu polimeri.
 AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald
realizate din mixtura asfaltica, cu bitum aditivat.
 AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald,
realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
 Ordinul MT nr. 43 - Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes
national

 Ordinul MT nr. 45 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

drumurilor.
 Ordinul MT nr. 46 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
 Ordinul MT/MI nr. 411/1112, publicat in MO 397/24.08.2000 - Norme
metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
 PD 177/2001 - Normativ pentru dimensionarea structurilor rutiere suple si semirigide
(metoda analitica).
 STAS 1848/1 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri.
 STAS 1848/2 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice.
 STAS 1848/3 - Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire.
 SR 1848-4 - Siguranta circulatiei. Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Conditii tehnice
de calitate.
 STAS 1848/7 - Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere
 Alte acte, documentatii tehnice, standarde in vigoare la data inceperii executiei lucrarilor
Traseul in plan
Pentru asigurarea platimii partii carosabile minimede 6,00 m cu circulatie in ambele

sensuri, s-au proiectat caste de supralargire care asigura si incadrarea imbracamintii asfaltice
(pana ranfort).
In plan s-a respectat traseul actual al drumului comunal, pentru a evita exproprierile.
Traseul obiectivului proiectat prezinta o succesiune de aliniamente si curbe cum sunt
prezentate in planul de situatie.
Amenajarea curbelor s - a efectuat in conformitate cu prevederile STAS 863.
Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus, precum si de
prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand racordarea declivitatilor existente
respectand declivitatile exceptionale in curbe.
Valorile elementelor geometrice ale drumurilor in functie de viteza de baza sunt conform
tabelului de mai jos.
Pentru punctele critice, unde nu exista posibilitatea respectarii elementelor geometrice
impuse de standard, pentru evitatrea exproprierilor s-au proiectat elemente geometrice care
asigura ccirculatia rutiera prin impunerea unor masuri de siguranta circulatiei pentru
diminuarea vitezei de circulatie.
Pentru unele elemente geometrice se dau valori limita ( maxime sau minime), iar pentru
altele, intervale de variatii:
Nr Elemente geometrice Viteza de baza Km/h
crt 100 80 60 50 40 30 25
2 Razele arcelor de cerc
cuprinse intre razele minime
(exceptionale) si razele
curente, in m, la urmatoarele
deveruri:
400..425 215..290 115..150 85..110 55..70 32..35 22..25
maxim 7,0 426..500 291..315 151..170 111..125 71..75 36..40 26..30
6,5 501..565 316..345 171..195 126..140 76..80 41..45 31..35
6,0 566..625 346..375 196..226 141..155 81..90 46..50 36..40
5,5 626..685 376..405 227..245 156..170 91..95 51..55 41..45
5,0
686..745 406..445 246..270 171..185 96..105 56..60 46..50
4,5
4,0 746..805 446..485 271..295 186..200 106..115 61..65 51..55
3,5 806..865 486..525 296..320 201..220 116..125 66.70 56..60
3,0 866..920 526..565 321..345 221..240 126..140 71..80 61..65
2,5 921..985 566..600 346..370 241..260 141..160 81..85 66..68
2,0 986..1000 601..620 371..380 261..270 161..170 86..90 69..70
3 Razele curente, in m 1000 620 380 270 170 90 70
4 Razele recomandabile, in m 1600 1000 575 400 250 150 100

Profilul longitudinal
Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze medii de 50 Km/h.

Declivitatile longitudinale maxime vor fi de 3,00 %.
Racordarile convexe si concave s-au calculat astfel:
mR T2 X2
T B y
200 2R 2R
Curbele verticale sunt proiectate astfel incat sa prevada distanta suficienta pentru ca
vehiculele care se apropie sa se vada unele pe altele si sa opreasca in conditii de siguranta. Ele
sunt descrise in functie de lungimea lor.
Lungimea minima a curbei este definita de ecuatia:
L = KA
unde L = lungimea curbei verticale (in metri)
A = diferenta algebrica in apropiere si la iesirea din declivitati
K = un factor depinzand de viteza de proiectare care este legat de timpul necesar
vehiculelor sa opreasca in siguranta
Valorile lui K in cazul curbelor convexe vor fi diferite de cele ale curbelor concave, asa cum
cele pentru o singura banda sunt diferite de cele pentru doua benzi de rulare. Ele sunt date in
tabelul alaturat:
Viteza de Valori minime K pentru curbe convexe Valori minime K pentru curbe concave
proiectare
(km/ora) Doua benzi de O singura banda Doua benzi de O singura banda
rulare de rulare rulare de rulare
25 3 6 3 6
40 5 10 8 16
50 10 20 12 24
60 18 36 18 36
La proiectarea profilului longitudinal, au fost luate in consideratie urmatoarele :
 asigurarea vitezei de proiectare;
 asigurarea gabaritelor la traversarea drumurilor locale clasificate sau neclasificate;
 evitarea sectoarelor de debleu adanc care faciliteaza inzapezirea drumului; asigurarea
vizibilitatii in curbele verticale, mai ales la cele convexe ;
 balanta echilibrata de terasamente, rambleu – debleu;
 ocupari minime de terenuri;
 evacuarea apelor din corpul drumului
Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus, precum si de
prevederile STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand racordarea declivitatilor existente
respectand declivitatile exceptionale in curbe.
Profilul transversal
In conformitate cu prevederile normelor si normativelor tehnice in vigoare, pentru

traseele de drum proiectate se stabilesc urmatoarele elemente geometrice :
Structura rutiera parte carosabila 5,00+2x0,75 m
 latimea platformei 7,00 m
 latimea partii carosabile 5,00 m
 latimea acostamentelor 2x0,75 m
 panta transversala in sectiuni curente 2,5%
 panta acostamentelor 4,0%

Structura rutiera proiectata:

 covor asfaltic beton BAPC 16 grosime 4,0 cm.
LEGISLATIE SECURITATEA MUNCII
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile din urmatoarele acte
normative:
 Legea 319/2006 – Legea securitatatii si sanatatii in munca ;
 HG 1425/2006 - Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si
sanatatea in munca;
 HG 300/2006 - Cerinte minime de sanatate si securitate pentru santierele temporare
mobile;
 HG 971/2006 - Cerinte minime pentru semnalizarea de seuritate si/sau sanatate la locul
de munca;
 HG 1048/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre
lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
 HG 1051/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special în afectiuni dorsolombare;
 HG 1146/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea în munca de
catre lucratori a echipamentelor de munca;
 HG 355/2007- privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
 Regulament privind Protectia si Igiena Muncii în Constructii, aprobat de MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993;
 Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei i de instituirea
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate
prin Ordinul nr. 1112/411 al MI – MT/octombrie 2000;
LEGISLATIE PROTECTIA MEDIULUI
Pe toata perioada de executie a lucrarilor se vor respecta prevederile din urmatoarele acte
normative:
 OUG 195/2005 - privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006 si
modificata si completata prin OUG 164/2008;

 HG 1213/2006 - privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice si private;
 Ordin 860/2002 - pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
si de emitere a acordului de mediu;
MANAGER PROIECT,
Ing. Dorin NISTOR

OBIECTIV: COVOR BITUMINOS PE STRAZI RURALE
OBIECTUL: COVOR BITUMINOS PE STRAZI RURALE
ANTEMASURATOARE: COVOR ASFALTIC COMUNA SADOVA
Beneficiar: COMUNA SADOVA, JUDETUL DOLJ
Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPR. INDIVIDUALA
ANTEMASURATOAREA LUCRARILOR
Nr. Simbol Denumire UM Cantitate

0 1 2 3 4
1 DB01A1 Curatirea mecanica in vederea aplicarii imbracamintilor sau tratamentelor mp 215.00
bituminoase a straturilor suport alcatuite din : suprafete bituminoase din
beton cimentat sau pavaje din piatra bitumate, executata cu peria mecanica;
Covor asfaltic
4300,00*5,00/100 = +215.00
Sub Total............................................................................................ = 215.00
=====================================================================================================
= 215
ROT = 215
2 DB02D1 Amorsarea suprafetelor straturilor de baza sau a imbracamintilor existente in 100 mp 215.00
vvederea aplicarii unui strat de uzura din mixtura asfaltica, executata cu:
emulsie cationica cu rupere rapida
Covor asfaltic
4300,00*5,00/100 = +215.00
Sub Total............................................................................................ = 215.00
=====================================================================================================
= 215
ROT = 215
3 DB16H1 Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte executata la cald, in mp 21,500.00

grosime de : 4,0 cm cu asternere mecanica
Covor asfaltic
4300,00*5,00 = +21,500.00
Sub Total............................................................................................ = 21,500.00
=====================================================================================================
= 21500
ROT = 21500
4 260024 Beton asfaltic BAPC 16 tona 2,236.00
Covor asfaltic
4300,00*5,00*0.04*2,35 = +2,021.00
spor denivelari 4300.00*5,00*0,010 = +215.00
Sub Total............................................................................................ = 2,236.00
=====================================================================================================
= 2236
ROT = 2236
5 TRA01A50 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe tona 2,236.00

dist.= 50 km.
Covor asfaltic
4300,00*5,00*0.04*2,35 = +2,021.00
spor denivelari 4300.00*5,00*0,010 = +215.00
Sub Total............................................................................................ = 2,236.00
=====================================================================================================
= 2236
ROT = 2236
6 TRA05A05 Transport rutier materiale,semifabricate tona 10.32

cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 5
Covor asfaltic
conf raport 10,32 = +10.32
Sub Total............................................................................................ = 10.32
=====================================================================================================
0 1 2 3 4
= 10.32
ROT = 10.32
7 TRA02A50 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autocamionul pe dist.= tona 11.00

...50 km.
Covor asfaltic
conf raport 11,00 = +11.00
Sub Total............................................................................................ = 11.00
=====================================================================================================
= 11
ROT = 11
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR
STADIUL FIZIC: COVOR ASFALTIC COMUNA SADOVA
Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA
LISTA
- lei - cuprinzand cantitatile de lucrari
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea
0 1 2 3 4 5=3x4
1 DB01A1 Curatirea mecanica in vederea aplicarii mp 215.00
imbracamintilor sau tratamentelor bituminoase a material:
straturilor suport alcatuite din : suprafete
bituminoase din beton cimentat sau pavaje din manopera:
piatra bitumate, executata cu peria mecanica; utilaj:
transport:
2 DB02D1 Amorsarea suprafetelor straturilor de baza sau a 100 215.00
imbracamintilor existente in vvederea aplicarii mp material:
unui strat de uzura din mixtura asfaltica,
executata cu: emulsie cationica cu rupere rapida manopera:
utilaj:
transport:
3 DB16H1 Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate mp 21,500.00
marunte executata la cald, in grosime de : 4,0 cm material:
cu asternere mecanica
manopera:
utilaj:
transport:
4 260024 Beton asfaltic BAPC 16 tona 2,236.00
material:
manopera:
utilaj:
transport:
5 TRA01A50 Transportul rutier tona 2,236.00
al...materialelor,semifabricatelor cu material:
autobasculanta pe dist.= 50 km.
manopera:
utilaj:
transport:
6 TRA05A05 Transport rutier materiale,semifabricate tona 10.32
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe material:
dist.de 5
manopera:
utilaj:
transport:
7 TRA02A50 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor tona 11.00
cu autocamionul pe dist.= ...50 km. material:
manopera:
utilaj:
transport:
procent material manopera utilaj transport total
Cheltuieli directe:
Recapitulatia: 2018
Contributia la asig. de
munca CAM
Total Inclusiv Cheltuieli Directe:
Cheltuieli indirecte
Total Inclusiv Cheltuieli indirecte:
Profit
Total Inclusiv Profit:
0 1 2 3 4 5=3x4
TOTAL GENERAL (fara TVA):
TVA:
TOTAL GENERAL:
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR
1 euro = lei, curs la data de

Raport generat cu ISDP , www.devize.ro, e-mail: suport@intelsoftdeviz.ro, tel.: 0236 477.007
LISTA
cuprinzand consumurile de resurse materiale
Nr. Consumul Pret unitar Valoarea Greu-

crt. Denumirea resursei materiale U.M. cuprins in (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) Furnizorul tatea
oferta -lei- -lei- -tone-
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7
1 6202806 Apa industriala pentru mc 10.32 10.32
lucr.drumuri-terasamente in cisterne
2 260024 Beton asfaltic BAPC 16 tona 2,236.00 2,236.00

3 2600323 Emulsie de bitum cationica kg 9,782.50 10.76
cu rupere rapida s8877
4 3421097 Otel patrat lam.cald s 334 kg 236.50 0.24

OL 37-1N lT = 30
lei 2,257.32
TOTAL
euro
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR

LISTA
cuprinzand consumurile cu mana de lucru
Nr. Consumul cu Tariful mediu Valoarea
crt. Denumirea meseriei manopera - lei/ora - (exclusiv TVA) Procentul
- (om/ore) - - lei -
0 1 2 3 4=2x3 5
1 10151 Asfaltator 1,548.00
Total ore manopera: 1,548.00
lei
TOTAL
euro
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR

LISTA
cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii
Nr. Ore de Tariful unitar Valoarea
crt. Denumirea utilajului de constructii functionare (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
- lei / ora - - lei -
0 1 2 3 4=2x3
1 5603 Autocisterna cu dispde strop cu m.a.j. 5-8t 0.06
2 4047 Autogudronator 3500-3600l 11.40
3 4005 Compactor static autoprop,cu rulouri(valturi),r8-14;de 14tf 113.95
4 4008 Compactor static autoproppe pneuri10,1-16tf 113.95

5 4026 Perie mec pt curatat fundatii drumuri 6 cp 0.06
6 4046 Repartizator finisor mixturi asfaltice mot term. fara palpator 113.95
92cp
lei
TOTAL
euro
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR

LISTA
cuprinzand consumurile privind transporturile
Nr. Tone Km Ore de Tariful unitar Valoarea

tran- par- functio- (exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
crt. Tipul de transport sportate cursi nare
- lei/tona/km - - lei -
0 1 2 3 4 5 6=2x3x5
Transport rutier
1 TRA05A05 Transport rutier materiale,semifabricate 10.32 5.00 0.10
cu...autovehic.speciale(cisterna,beton.etc)pe dist.de 5
2 TRA02A50 Transportul rutier al 11.00 50.00 1.00

materialelor,semifabricatelor cu autocamionul pe dist.=
...50 km.
3 TRA01A50 Transportul rutier 2,236.00 50.00 1.00
al...materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe
dist.= 50 km.
lei
TOTAL
euro
Manager proiect,
Ing. Dorin NISTOR


Documentatie Tehnica Achizitie Publica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie Tehnica Achizitie Publica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COVOR BITUMINOS PE STRAZI RURALE

COMUNA SADOVA, JUDETUL DOLJ

Proiect nr. 302/IPD/2016

DOCUMENTATIE TEHNICA ACHIZITIE PUBLICA

DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 1/16

- Sadova - satul resedinta de comuna este situat în partea de nord a teritoriului

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 2/16

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 3/16

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 4/16

- etapa precuaternara – etapa de subsidenta lacustra;

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 5/16

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 6/16

Intensitatea sesimica este de 82 pentru

Adancimea maxima la inghet este de -0,70 m, iar

TC= 1,0 sec (Conform “Romania – Zonarea

 Categoria de importanta a investitiei

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 7/16

1. Caracteristici fizice ale pamanturilor

Umiditate Indice de Indice de Greutate Porozitate Indice de Grad de

Unghi Coeziune Modul de Coeficient Tasare Coeficient Modul de

Prezentarea proiectului pe specialitati

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 8/16

 dreptul de proprietate: Terenul aferent (ampriza) drumurilor de interes local

S-au adoptat solutii privind siguranta circulatiei prin:

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 9/16

 amenajarea curbelor in plan si spatiu, amenajarea intersectiilor;

In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in urmatorii indicatori

Nivelul apreciat al influentei criteriului Punctajul P(i), P(ii), P(iii)

FACTORII DETERMINANTI SI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 10/16

masura in care asigurarea solutiilor ponderea volumului de

 HG nr 925 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 11/16

 SR EN ISO 14688-2:2005/C91 Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 12/16

 Ordinul MT nr. 45 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea

Pentru asigurarea platimii partii carosabile minimede 6,00 m cu circulatie in ambele

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 13/16

Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze medii de 50 Km/h.

In conformitate cu prevederile normelor si normativelor tehnice in vigoare, pentru

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 14/16

Structura rutiera proiectata:

LEGISLATIE SECURITATEA MUNCII

LEGISLATIE PROTECTIA MEDIULUI

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 15/16

 HG 1213/2006 - privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

Proiectant: NISTOR N. DORIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA CRAIOVA pag. 16/16

Nr. Simbol Denumire UM Cantitate

3 DB16H1 Imbracaminte de beton asfaltic cu agregate marunte executata la cald, in mp 21,500.00

4 260024 Beton asfaltic BAPC 16 tona 2,236.00

5 TRA01A50 Transportul rutier al...materialelor,semifabricatelor cu autobasculanta pe tona 2,236.00

6 TRA05A05 Transport rutier materiale,semifabricate tona 10.32

7 TRA02A50 Transportul rutier al materialelor,semifabricatelor cu autocamionul pe dist.= tona 11.00

SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA

Nr. Capitolul de lucrari U.M. Cantitatea

1 euro = lei, curs la data de

Nr. Consumul Pret unitar Valoarea Greu-

2 260024 Beton asfaltic BAPC 16 tona 2,236.00 2,236.00

4 3421097 Otel patrat lam.cald s 334 kg 236.50 0.24

1 euro = lei, curs la data de

1 euro = lei, curs la data de

4 4008 Compactor static autoproppe pneuri10,1-16tf 113.95