CUPRINS

Capitolul 1 Repere fizico-geografice ……………………………………………………

3

1.1 Poziția geografică la nivel național și internațional……..…………………………….3

1.2 Unități majore de relief (artere hidrografice, vegetație)………………………………4
1.3 Arii protejate(identificare, localizare, clasificare) ……………………………………6
1.4 Riscuri naturale(cutremure, inundații, alunecări de teren) ……………………………8
Capitolul 2 Repere Demografice……………………………………………………….11

2.1 Populația actuală și evoluția demografică la recensăminte …………………………11

2.2 Structura demografică la recensăminte ……………………………………………...13
2.3 Structura socio-economică…………………………………………………………...16
2.4 Dinamica natural……………………………………………………………………..19
Capitolul 3 Repere economice …………………………………………………………22

3.1 Agricultura ………………………….……………………………………………….22

3.2 Industria ………………………….………………………………………………….26
3.3 Turismul ……………………………………………………………………………..29
3.4 Infrastructura de transport……………………………………………………………35
Capitolul 4 Calitatea vieții……………………………………………………………..38

4.1 Calitatea locuirii ……………………………………………………………………..38

4.2 Repere sociale ……………………………………………………………………….40
4.3 Calitatea mediului …………………………………………………………………...42
Capitolul 5 Strategii de organizare și dezvoltare al spațiului analizat……………...45
Bibliografie……………………………………………………………………………...46
Capitolul 1
Repere fizico-geografice

1.1 Poziția geografică la nivel national și international

În cadrul ţării, municipiul Brăila este situat în partea de est-sud-est a României, la intersecţia
paralelei 45° 16ʹ17ʺ, latitudine nordică cu meridianul 27°58ʹ33ʺ longitudine estică.
Municipiul Brăila este situat în nord-estul Câmpiei Române,în Bărăganul Nordic sau Câmpia
Brăilei, în partea de nord a Câmpului Viziru, pe stânga Dunării, în subsectorul bălţilor, la o
altitudine medie de 20 m.
În cadrul judeţului Brăila, oraşul este situat în nord-estul acestuia, într-o zonă de contact
dintre unităţi fizico-geografice variate: Lunca Dunării, Câmpia Brăilei şi Câmpia Siretului
Inferior. Din suprafaţa totală a judeţului Brăila, de 4724 Km²,(2% din suprafaţa ţării )oraşul
Brăila are o suprafaţă de 33 Km². Această localizare geografică la contactul dintre luncă şi
câmpie, favorizată de condiţiile naturale oferite de relieful de luncă şi de câmpie, jos şi neted, se
resimt în aspectul exterior, structura funcţională şi textura oraşului. Principalele elemente de
favorabilitate legate de localizare sunt: existenţa resurselor de apă, de hrană, peşte, posibilitatea
practicării agriculturii, dezvoltarea transporturilor, marile posibilităţi de legătură ale Brăilei, atât
pe uscat cât şi pe apă, Brăila fiind primul port pe Dunărea maritimă. Faţă de capitala ţării, de
curbura Carpaţilor şi de Marea Neagră, distanţele nu depăşesc 200 km; practicarea schimburilor
comerciale, existenţa resurselor de petrol din Câmpia Bărăganului, dezvoltarea industriei.
Această localizare are şi o serie de consecinţe mai puţin favorabile cum ar fi: temperaturile
scăzute din timpul iernii, viscolirea zăpezii, temperaturile ridicate din timpul verii, precipitaţiile
reduse, perioade secetoase prelungite, apropierea de zona seismică Vrancea. În ceea ce priveşte
poziţia geografică, marele geograf Vintilă Mihăilescu considera Brăila ca făcând parte din
categoria oraşelor ,,cap de drumˮ, în această categorie fiind incluse oraşele dunărene sau
maritime. În privinţa limitelor, oraşul Brăila se extinde pâna la localităţile: Siliştea şi
Baldovineşti in nord, Cazasu în sud, Gemenele în vest, în est se întinde pâna la Lunca Dunării,
iar în nord- vest pâna la Scorţaru şi în sud-vest până la Romanu, acestea alcătuind zona
periurbană.

La nivel international, Brăila este situată în România. România este situată în emisfera
nordică aproximativ la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord, astfel paralela de 45°
trece prin jumătatea de sud a României (acest fapt determină un climat temperat).
1.2Unități majore de relief (artere hidrografice, vegetație)

C.C.Giurescu (1986) spunea despre aşezarea Brăilei pe stânga Dunării ,,nici mai spre
miazănoapte, nici mai spre miazăzi, ci numai în locul în care îl constatăm azi, deoarece numai
aici în câmpia Bărăganului înaintează ca un pinten la malul apei, dominând-o, în timp ce în restul
regiunii, numita câmpie coboară la nivelul Dunării, transformându-se în lunca inundabilă a
acesteia, deci improprie unei aşezări permanenteˮ. Relieful judeţului dar şi al municipiului se
caracterizează prin monotonie şi uniformitate, singurele accidente de teren fiind apele
curgătoare, crovurile şi depresiunile lacustre. Municipiul Brăila este situat în partea de nord est a
Câmpiei Române, pe Dunărea inferioară, într-o zonă de contact dintre unităţi fizico- geografice
diferite: Lunca Dunării, Câmpia Brăilei şi Câmpia Siretului InferiorCâmpia Brăilei, denumită şi
Bărăganul Nordic reprezintă un interfluviu cu altitudini ce variază în general între 20-30 metri.
Ea este situată între Lunca Dunării, a Călmăţuiului, a Siretului şi a Buzăului până în zona
braţelor părăsite ale Buzăului dintre Făurei şi Ulmu; face parte din terasa inferioară a Dunării de
vârstă holocenă. În vest se prezintă ca un câmp îngust pe dreapta Buzăului, cu altitudine ce urca
până la 40-50 de metri – datorită depozitelor eoliene, relief de dune, pe când în est se prezintă ca
o zonă netedă sub forma unei prispe prelungi, terminată abrupt spre Dunăre şi Siret, dominând
Dunărea cu 8-12 metri. Podul terasei, între Dunăre şi Valea Iencii are o lăţime de 10-15 metri, cu
o înclinare uşoară de la vest spre est. Porţiunea de la vest de Valea Iencii se prezintă mai înaltă şi
datorită prezenţei crovurilor, suprafaţa ei pare ondulată. După cercetările întreprinse de Traian
Naum, Horia Grumăzescu şi G.Niculescu în Câmpia Brăilei se disting următoarele subunităţi: -
Câmpul Mircea Vodă situat în partea de vest şi sud – vest; - Câmpul Ianca sau Movila Miresii în
partea centrală; - Câmpul Viziru situat între lunca Dunării, Valea Iencii, Valea Călmăţuiului; -
Câmpul Gemenele – Romanu situat între Lunca Buzăului, Lunca Siretului Inferior până la o linie
ce trece pe la nord de Movila Miresii - Tudor Vladimirescu, apoi o linie paralelă cu Dunărea
până la Brăila. Câmpul Mircea Vodă având o altitudine medie de 42 de metri reprezintă zona cea
mai înaltă. Partea centrală prezintă uşoare denivelări între Mircea Vodă şi Ianca( 2-6 m), faţă de
lunca Buzăului, 10 m faţă de câmpie şi 3m faţă de lunca Călmăţuiului. Contactul dintre câmpie şi
lunca Buzăului se face printr-un abrupt evident (5-20m) care începe în nordul localităţii
Deduleşti şi ţine până la Râmnicelu. În perioadele de uscăciune din timpul verii, pe pantele văilor
apar crăpături ce favorizează eroziunea şi ablaţiunea torenţială. Pe suprafaţa câmpului apar zone
largi de tasare. Câmpul Ianca sau Movila Miresii este o porţiune mai joasă faţă de Câmpul
Mircea Vodă având o altitudine medie de 25 m. Suprafaţa aproape netedă este presărată cu
depresiuni lacustre şi movile. Câmpul Viziru prezintă o slabă înclinare către valea Iencii,
terminându-se cu o pantă abruptă spre Dunăre. Denivelarea între terasa fluviatilă Călăraşi şi
lunca Dunării este de 5- 15 m, iar în unele porţiuni câmpia înaintează în cadrul luncii sub forma
unor pinteni: 17 Gropeni, Tichileşti şi Chiscani. Altitudinea medie este de 20 m. Prezenţa
nisipurilor eoliene au favorizat o eroziune mai accentuată. Câmpul Gemenele – Romanu se
prezintă ca un interfluviu acoperit cu nisipuri de origine fluviatilă transportate de vânt. Acestea
sunt fixate aproape în întregime cu viţă de vie (zona Râmincelu). Relieful este relativ uniform,
reprezentat prin câmpuri netede şi întinse. Singurele accidente morfologice le formează
depresiunile de tasare şi câteva văi largi, fără scurgere.Văile după părerile emise de Gh. Murgoci
şi G. Vâlsan ar fi sectoare de cursuri părăsite.Valea Ianca se prezintă ca o zonă depresionară
orientată pe direcţia sud – nord. Este uşor asimetrică, malul drept fiind mai abrupt şi este
acoperită cu aluviuni fluviale. Terasa Brăilei se prezintă sub forma unui relief aproape plan, ce
coboară dinspre nord, de la Piscu Brăilei (33 m alt. abs.), spre sud-vest (15 m alt.abs. în Parcul
poporului, în apropierea căii ferate) şi de la est, dinspre Dunăre (22-23 m alt. abs). În dreptul
Grădinii Publice, spre vest (10-15 m lângă Lacul Dulce) (Oancea D. I., 1973). La Brăila fruntea
terasei, spre Lunca Siretului Inferior, a fost terasată, în cea mai mare parte, în vederea înlăturării
surpării, iar spre Dunăre, fruntea terasei este fragmentată în nouă văi, numite vaduri, prin care s-a
circulat din vechi timpuri din oraş către port; adâncimea lor creşte de la sud la nord; diferenţa de
adâncime se explică prin prezenţa nisipurilor eoliene din partea de nord care au favorizat o
eroziune mai accentuată; înainte de a fi terasată, fruntea terasei se surpa, iar materialul rezultat se
deplasa cu 7 – 8 metri faţă de baza terasei. Zonă terasată în nordul municipiului Brăila 18 În rada
portului apăreau izvoare la nivelul străzii, atunci când nivelul freatic era mai ridicat, izvoare ce
au fost drenate subteran în urma amenajărilor efectuate. În nord, Brăila se află la contactul cu
lunca Siretului Inferior, o câmpie încă în formare, joasă, cu soluri aluviale, cu multe albii
părăsite. Lăţimea sa ajunge la 25-30 de kilometri ca urmare a fenomenului de subsidenţă din
cursul Siretului Inferior. Această lăsare este pusă în evidenţă de convergenţa râurilor, de marea
aluvionare a albiilor, de gradul înalt de meandrare, de abaterea Siretului spre nord şi de
numeroasele cursuri părăsite în sud. Altitudinea variază între 5-6 metri şi 13- 15 metri. În est
oraşul se învecinează cu Balta Brăilei, denumită Insula Mare a Brăilei, ea reprezintă suprafaţa
cuprinsă înte cele doua braţe ale Dunării ( Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă).S-
a format într-un regim deltaic de eroziune şi acumulare fluviatilă. Se întinde pe o lungime de 60
de kilometri pe direcţia nord-sud (Vadu Oii - Brăila) şi pe 20 de kilometrii lăţime.Are altitudini
cuprinse între 2 – 12 metri în grindurile sudice şi de 6 metri în nord. Cea mai mare altitudine ( 45
de metri) se află în popina Blasova, rest din Munţii Dobrogei scufundaţi şi erodaţi în decursul
timpului, iar cele mai mici altitudini sunt reprezentate de fundul lacurilor Zăton şi Dunărea
Veche (1,2 metri). În ceea ce priveşte numele de Bărăgan, folosit pentru Câmpia Brăilei
(Bărăganul de nord) şi pentru Câmpia Călmăţuiului( Bărăganul de mijloc), el este întâlnit pentru
prima dată în anul 1597. C. Banu (1964) consideră că acest cuvânt este o formă derivată din
cuvântul ,,buraganˮ care înseamnă ,,furtună de zăpadăˮ, ,,vârtej de zăpadăˮ, fenomen ce
caracterizează această regiune. În limba română acest cuvânt a intrat în timpul dominaţiei
pecenegilor, populaţie migratoare din neamul turcilor, care au ocupat în secolele X – XI o parte
din Ţara Românească. Bărăgan înseamnă regiune cu populaţie rară, loc neted.
 1.3Arii protejate(identificare, localizare, clasificare)

Lista rezervațiilor naturale din județul Brăila cuprinde ariile protejate de interes național

(rezervații naturale), aflate pe teritoriul administrativ al județului Brăila, declarate prin Legea Nr.
5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea
a III-a - arii protejate).

Denumirea
Categori Suprafață Observații
ariei Localizare Tip
e IUCN (ha) (foto)
protejate

Rezervația
avifaunisti
naturală lacul Galbenu, Jirlău și Vișani IV 630
c
Jirlău

Parcul Natural Berteștii de

Balta Mică a Jos, Chiscani, Mărașu, Stăncuț V mixt 17.529 parc natural
Brăilei a

Pădurea 1,30
Șuțești IV forestier
Camenița

Lacul Jirlău este un liman fluviatil, localizat în partea de vest a Câmpiei Brăilei. S-a
format în apropierea râului Buzău prin bararea cursului numit Valea Mare, cunoscut local sub
numele de Valea Boului. Traversat printr-un rambleu feroviar (tronsonul de cale ferată Făurei–
Tecuci) în lungime de peste 1,2 km, lacul este divizat în două părți, fapt ce a determinat o
evoluție diferențiată, provocând instalarea vegetației stuficole și apariția proceselor de
eutrofizare, în partea estică, iar din analiza imaginilor satelitare se constată apariția acestor
fenomene și în partea vestică, sub formă insulară. Lacul Jirlău a fost amenajat în scopuri
piscicole.

Pe malul lacului se află localitățile Jirlău și Drogu.

Pădurea Camenița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a

IV-a IUCN (rezervație naturală, tip forestier), situată în județul Brăila, pe teritoriul administrativ
al comunei Șuțești.
Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Șuțești, are o suprafață de 1,30 ha, și
reprezintă o zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este o arie protejată (zonă umedă) de interes

internațional ce corespunde categoriei a V-a (parc natural), situată în Muntenia, pe
teritoriul județului Brăila

 Biodiversitate
Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă,
exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice.
 Habitate
Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea, Comunități de
lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de
altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), Pajiști aluviale din Cnidion dubii,
Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Păduri ripariene
mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minoris), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion
rubr și Bidention și Zăvoaie de Salix alba și Populus alba; ce adăpostesc o mare varietate de
floră și faună specifice Bărăganului.
 Faună
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de
mamifere, reptile, amfibieni, pești și păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau
enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică).
Mamifere: vidra de râu (Lutra lutra), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe
roșcată (Vulpes vulpes), viezure (Meles meles), pisică sălbatică (Felis silvestris), dihor (Mustela
putorius), nevăstuică(Mustela nivalis), hârciog european (Cricetus cricetus), iepure de câmp
(Lepus europaeus), bizam (Ondatra zibethicus);
Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă (Emys orbicularis), buhaiul de baltă cu burtă roșie
(Bombina bombina), tritonul cu creastă danubian (Triturus dobrogicus), brotacul verde de copac
(Hyla arborea);
Pești din speciile: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcușor-de-
nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus
fossilis), boarța (Rhodeus sericeus amarus), fusar (cu specii de Zingel streber și Zingel
zingel), sabiță (Pelecus cultratus), ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni), petroc (Gobio
kessleri), rizeafcă (Alosa tanaica), scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata), morun (Huso
huso), cegă (Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), caracudă (Carassius
carassius), scobar (Chondrostoma nasus), văduviță (Leuciscus idus), osar (Pungitius
platygaster);
 Floră
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (dintre care unele foarte rare)
protejate prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă.

1.4 Riscuri naturale

1. Cutremure de pământ cu epicentrul în zona Vrancea. Riscul maxim vizează municipiul

Brăila (60% din populaţia judeţului), datorită situării într-o zonă de intensitate probabilă
superioară şi specificului urban (densitatea ridicată a populaţiei, imobilele supraetajate,
posibilitatea crescută de apariţie a unor dezastre complementare datorită existenţei obiectivelor
industriale, ca şi reţelei dense de transport şi distribuţie a energiei electrice, gazelor naturale şi
apei).
Zone mai puţin expuse – sudul judeţului şi Insula Mare a Brăilei.
2. Inundaţii provocate de precipitaţii abundente şi debite excepţionale ale cursurilor de apă,
amplificate în eventualitatea avarierii digurilor de protecţie. Zonele cele mai expuse sunt Insula
Mare a Brăilei, lunca Siretului, lunca Buzăului şi lunca Dunării. Mai puţin ameninţate sunt
municipiul Brăila, oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei şi localităţile rurale din Bărăgan.
3. Incendii de masă
Sunt expuse zonele de extracţie, stocare şi transport pentru ţiţei şi gaze, reţeaua de depozite şi
centre de comercializare a produselor petroliere, triajul C.F.R. Făurei, obiectivele din industria
lemnului, energetică şi chimică, zonele împădurite şi culturile cerealiere.

4. Alunecări/prăbuşiri de teren şi imobilele - în centrul istoric al municipiului Brăila şi

malurile înalte ale Dunării, Siretului şi Buzăului.
5. Sunt posibile – şi frecvente – fenomene meteo periculoase: furtuni, grindină, polei,
înzăpeziri, îngheţ la sol, chiciură ş.a.
Prevenirea şi diminuarea fenomenelor de risc hidrologic

Perspectiva dezvoltării şi evoluţiei spaţiale durabile a oraşului Brăila implică din ce în

ce mai mult cunoaşterea regimului hidrologic al suprafeţei din limitele administrative, în
extravilan ca arie de alimentare şi degajare, dar mai ales în intravilan, ca arie de recepţie şi
transfer a fluxurilor hidrologice. Suprafaţ a oraşului se supune unui regim hidrologic natural
prin reţeaua hidrografică (inclusiv lacurile) care are un caracter convergent spre fluviul
Dunărea, care colectează afluenţii într-o arie de maximă convergenţă hidrografică în partea de
sud a oraşului.
În acest sens recomandările noastre vizează diminuarea riscului generat de procese
hidrodinamice staţionare, cât şi de cele active:

- eliminarea excesului de apă de la nivelul podurilor de terasă şi în lunci, acolo unde este
posibil, prin plantarea unei vegetaţii forestiere sau ierboase care prin consum şi
evapotranspiraţie să elimine supraumezeala;
- interceptarea izvoarelor de terasă cu debit permanent prin lucrări de captare (puţuri,
tubulaturi orizontale), canalizarea la baza teraselor;
- executarea de canale de drenaj a suprafeţelor plane cu exces de umiditate şi reabilitarea celor
existente; zonele locuite în care se manifestă fenomenul băltirii şi inundarea subsolurilor sunt
cartierul 1 Mai (Chercea), situat în partea de nord-vest a municipiului şi satul Vărsătura, situat la
5 km sud de Brăila; elementul comun îl reprezintă apa freatică situată la foarte mică adâncime,
dar în timp ce în primul caz fenomenul inundării este determinat de precipitaţii, în cel de-al
doilea, cauza o reprezintă creşterea nivelului Dunării, mai ales primăvara. Apărarea împotriva
inundaţiilor se realizează prin modernizarea reţelei de canalizare şi drenaje subterane, pentru
cartierul 1 Mai (Chercea) şi evacuarea apei prin pompare, în satul şi zona rezidenţială Vărsătura.
Ca urmare a existenţei acestei vaste reţele de lucrări de desecare şi îndiguire, necesitatea
protecţiei populaţiei, bunurilor şi animalelor prin evacuare a fost mult diminuată.
- realizarea de drenaje de adânc, lucrări hidroameliorative de colectare şi drenaj subteran
(puţuri, conducte subterane orizontale) care să elimine surplusul subteran de umezeală;
- optimizarea scurgerii subterane prin redimensionarea canalizării în funcţie de valoarea
asigurată a ploii la care se adaugă consumul urban domestic şi industrial;
- realizarea de canale marginale şi sisteme de canalizare de suprafaţă (şanţuri, rigole), mai ales
pentru străzile aflate în pantă, care să asigure transferul surplusului de debit spre colectori
naturali sau spre canale colectoare subterane.
Capitolul 2 Repere Demografice

2.1 Populatia actuala si evolutia demografica la recensaminte

Populaţia după domiciliu a judeţului Brǎila la 1 iulie 2015 calculată prin metoda
componentelor, era de 357.752 locuitori, reprezentând 1,61% din populaţia ţării (22.242.738
locuitori). Ponderea populaţiei urbane este de 65,4% (234.055 locuitori), iar cea a populaţiei
rurale de 34,6% (123.697 locuitori). Populaţia feminină la 1 iulie 2015 la nivelul judeţului Brăila,
reprezenta 51,5% din totalul populaţiei. Evoluţia principalelor fenomene demografice la nivelul
judeţului Brǎila în anul 2015, comparativ cu anul 2014 a fost caracterizatǎ de creşterea
numărului de născuţi vii şi a numărului de decedaţi. Sporul natural negativ a crescut. Numărul
decedaţilor sub un an a scăzut faţă de anul precedent. Numărul de căsătorii a crescut, iar cel al
divorţurilor a scăzut.
2.2 Structura demografică la recensăminte

Evolutia pe grupe de vârstă și sex

Pe medii de rezidență, 35,1% din populaţia judeţului locuiește în mediul rural, iar 64,9% în
mediul urban. Doar în municipiul Brăila locuiesc 90,4% din populaţia urbană și 58,7% din totalul
judeţean.
În 2012, populația feminină reprezenta 51,5% din efectivul populaţiei judeţului Brăila, în timp
ce la nivel regional ponderea deţinută de populaţia feminină ajungea la 51,1% şi la nivel naţional la
51,3%.
Prin raportarea numărului persoanelor de sex masculin la efectivul persoanelor de sex feminin se
determină raportul de masculinitate, care este de 94,3 la nivel judeţean, 95,6 la nivelul regiunii de Sud-
Est şi de 94,8 la nivel naţional.
În ceea ce priveşte densitatea populației, se observă că la nivel judeţean pe un km2 locuiesc
aproximativ 74 persoane, în timp ce la nivel regional pe aceeaşi suprafaţă locuiesc circa 78 persoane, iar
la nivel naţional 90 persoane. Conform datelor calculate pe baza informaţiilor oficiale furnizate de
Institutul Naţional de Statistică, confortul spaţial al brăilenilor este superior atât celui regional, cât şi celui
naţional.
În anul 2012, vârsta medie a femeilor din judeţ era de 43,3 ani, iar a bărbaţilor de 39,9 ani. Piramida
vârstelor nu este simetrică, mai ales în partea superioară, ceea ce indică prezenţa fenomenului de
supramortalitate a populaţiei masculine. Populaţia tânără (0-19 ani) reprezintă 18,4% din totalul
populaţiei judeţului, populaţia adultă (20-64 ani) reprezintă 64,7% din total, iar populaţia vârstnică (65 de
ani şi peste) reprezintă 16,8% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza faptul că populaţia
judeţului Brăila este în curs de îmbătrânire.
Durata medie a vieții a locuitorilor judeţului Brăila a fost în 2012 de 73,9 ani, respectiv 69,7 ani în cazul
bărbaţilor şi 77,7 în cel al femeilor, deci o persoană de sex feminin trăieşte, în medie, cu 8 ani mai mult
decât o persoană de sex masculin. În cazul regiunii de Sud-Est a ţării, durata medie de viaţă este de 73,9
ani (70,1 ani în cazul bărbaţilor şi 77,8 ani în cazul femeilor) şi 74,3 ani la nivelul întregului teritoriu
naţional (femeile trăiesc, în medie, 77,9 ani, iar bărbaţii 70,7 ani).
14
Nivelul de îmbătrânire al populației
În anul 2015, gradul de îmbătrânire demografică al populaţiei a fost 911,1‰ la nivelul
judeţului Brăila, fiind inferior celui înregistrat la nivel regional (983,7‰) dar mai mare decât cel
de la nivel naţional (734,7‰). Acest indicator demografic arată că la 1.000 persoane tinere cu
vârsta cuprinsă între 0 şi 19 ani revin 911,1 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani şi peste.
Raportul de dependență demografică (raportul dintre suma efectivului populaţiei tinere
şi populaţiei vârstnice şi efectivul populaţiei adulte) este de 544,6,1‰ în judeţul Brăila, ceea ce
înseamnă că, în medie, 544 persoane aflate în vârstă de muncă susţin 1.000 inactive. Acest
raport este superior celui înregistrat la nivelul regiunii (413,9‰) şi destul de apropiat de cel la
nivel naţional (549,1‰).

Nupțiabilitatea și divorțiabilitatea
Rata nupțialității - Nupţialitatea În anul 2015 s-au înregistrat un număr de 1509
căsătorii în judeţul Brăila, cu 59 mai multe decât în anul 2014 (1450 căsătorii).
Rata de divorțialitate -Divorţialitatea Numărul de divorţuri înregistrate la nivelul
judeţului Brăila în anul 2015 a fost de 664, cu 39 mai puţine decât în anul 2014 (703 divorţuri).
2.3 Structura socio-economică (populatia activă și inactivă,somaj, populație activă
ocupată pe sectoare economice, câștiguri salariale medii nete)

Populația activă și inactivă

Efectivul salariaţilor în judeţul Brăila La sfârşitul anului 2015 efectivul de salariaţi din judeţul
Brăila a fost de 66.093 persoane, mai mare cu 1,1% (691 persoane) decât la sfârşitul anului 2014
(65.402 persoane).

16
Rata șomajului

Şomajul este fenomenul contemporan abordat şi analizat ca un dezechilibru al pieţei muncii la

nivelul ei naţional: ca loc de întâlnire şi de confruntare între cererea globală şi oferta globală de
muncă.
  În anul 2016 în urma activităţilor desfăşurate de A.J.O.F.M. Brăila, au fost ocupate 6306
persoane aflate în evidenţa agenţiei. Solicitanţii de loc de muncă au participat la următoarele măsuri
active: informare, consiliere şi orientare profesională; servicii de medierea muncii; cursuri de formare
profesională; completarea veniturilor salariale ale şomerilor care se încadrează înainte de expirarea
şomajului; stimularea mobilităţii forţei de muncă; prime de încadrare pentru absolvenţi. De asemenea,
angajatorii au beneficiat de subvenţionarea locurilor de muncă pentru încadrarea: şomerilor peste 45 ani,
şomerilor care sunt parinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, persoanelor care mai au 5 ani
pana la pensie, persoanelor cu handicap, absolvenţilor din instituţii de învăţământ şi tinerilor cu risc de
marginalizare socială.
Dintre persoanele ocupate 2256 (35,8 %) sunt reprezentate de femei iar 4050 (64,2 %) de bărbaţi;
2044 (32,4 %) persoane sunt din mediul rural, iar 4262 (67,6 %) din mediul urban. Precizăm faptul că
1219 (19,3 %) dintre persoanele ocupate sunt cu vârsta mai mică de 25 ani, 1311 (20,8 %) cu vârsta
cuprinsă între 25 – 35 ani, 1633 (25,9 %) cu vârsta cuprinsă între 35 – 45 ani, iar 2143 (34,0 %) cu vârsta
peste 45 ani. Structura persoanelor angajate pe niveluri de pregătire şcolară s-a prezentat astfel: 3954
(62,7 %) şomeri cu nivel de pregătire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 1891
(30,0 %) cu nivel de pregătire liceal/postliceal şi 461 (7,3 %) cu nivel de pregătire universitar.
La data de 31.12.2016 în evidenţele A.J.O.F.M. Brăila se aflau înregistraţi 8609 şomeri, din care,
femei 3090 (35,9 %), iar bărbaţi 5519 (64,1 %); şomeri indemnizaţi 1221 (14,2 %) şi 7388 (85,8 %)
şomeri neindemnizaţi; şomeri din mediul rural 6527 (75,8 %) şi 2082 (24,2 %) din mediul urban.
Structura acestora pe niveluri de pregătire s-a prezentat, astfel: 7534 (87,5 %) sunt şomeri cu nivel de
instruire primar, gimnazial şi profesional/şcoală de arte şi meserii; 823 (9,6%) cu nivel de instruire
liceal/postliceal şi 252 (2,9 %) cu nivel de instruire universitar.
În ceea ce priveşte structura şomerilor aflaţi în evidenţa agenţiei, la 31 decembrie 2016, pe grupe
de vârstă, menţionăm faptul că:  2716 persoane au vârsta cuprinsă între 40-49 ani (31,5%), 1761 persoane
au vârsta între 30-39 ani (20,5 %), 1667 persoane au vârsta peste 55 ani (19,4%), 1010 persoane au vârsta
sub 25 ani (11,7 %), 870 persoane au vârsta între 50-55 ani (10,1%)  şi 585 persoane au vârsta între 25-29
ani (6,8 %).
La nivelul județului Brăila, rata şomajului înregistrat, la 31 decembrie 2016, a fost de 6,79%, cu
0,02 puncte procentuale mai scazuta decât cea înregistrată la 30.11.2016 şi cu 0,45 puncte procentuale
mai scăzută decât cea înregistrată la acceași dată a anului anterior (a fost de 7,24 %).

17
Populație activă ocupată pe sectoare economice

Referitor la secţiunile activităţii economice de la nivel naţional, în judeţul Brăila, cel mai
ocupat sector este cel al industriei (33,3%), urmat de comerţ (17,5%), învăţământ (8,2%),
sănătate şi asistenţă socială (7,2%), construcţii (6,2%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit cu
5,8%. Ultimele locuri ale ierarhiei sunt ocupate de hoteluri şi restaurante (2,6%), tranzacţii
imobiliare şi alte servicii (1,6%) şi intermedieri financiare (1,3%). Celelalte activităţi ale
economiei naţionale reprezentau 6,3% din totalitatea activităţilor economice.
Efectivul salariaţilor în judeţul Brăila La sfârşitul anului 2015 efectivul de salariaţi din
judeţul Brăila a fost de 66.093 persoane, mai mare cu 1,1% (691 persoane) decât la sfârşitul
anului 2014 (65.402 persoane). Din aceştia, 55,5% se găseau în servicii, 38,1% în industrie şi
construcţii şi 6,4% în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit. Salariaţii din judeţul Brăila la
sfârşitul anului 2015, reprezentau 1,4% din totalul salariaţilor la nivel naţional (4.843.970
persoane).

Câştigul salarial nominal net lunar

Câştigurile salariale în judeţul Brăila Câştigul salarial mediu brut la sfârşitul anului 2015,
a fost de 2103 lei/persoană, cu 28,2% mai mic decât cel înregistrat la nivelul economiei naţionale
(2930 lei/persoană) . În anul 2015, la nivelul judeţului Brăila, cel mai mic câştig salarial mediu
brut a fost realizat în luna februarie (1765 lei/persoanǎ), iar cel mai mare în luna decembrie
(2103 lei/persoanǎ). Câştigul salarial mediu net înregistrat în judeţul Brǎila s-a menţinut sub
nivelul naţional pe tot parcursul anului 2015. Raportul dintre indicele câştigului salarial mediu
nominal net şi indicele preţurilor de consum în luna decembrie 2015 a fost de 109,9% faţă de
luna noiembrie 2015 şi de 113,9% faţă de luna decembrie 2014.

18
2.4 Dinamica naturala(natalitatea, mortalitatea, mortalitate infantila, speranta de viata
la nastere,miscarea migratorie)

Natalitatea - În anul 2015 numǎrul nǎscuţilor-vii în judeţul Brăila a fost de 2446, mai mare cu
93 faţă de anul 2014 (2353 născuţi-vii).

Mortalitatea generalǎ - Numărul deceselor în judeţul Brăila în anul 2015 a fost de 4865, mai
mare cu 135 faţă de anul 2014 (4730 decedaţi).

19
Mortalitatea infantilǎ - Numărul decedaţilor sub un an în judeţul Brăila a scăzut cu 9, de la 24
decedaţi sub un an în anul 2014 la 15 în anul 2015.

Sporul natural- Sporul natural negativ a înregistrat o creştere la nivelul judeţului, de la -2377 în
anul 2014 la -2419 în anul 2015.

20
Mişcarea migratorie a populaţiei

Scăderea populaţiei este influenţată, pe lângă efectul mişcării naturale a populaţiei, de

efectul mişcării migratorii. În anul 2012, mişcarea migratorie, exprimată prin soldul
schimbărilor cu reşedință a fost de -1.735 locuitori, ceea ce înseamnă că procesul plecărilor cu
reşedinţă a implicat cu 1.735 persoane mai mult decât procesul stabilirilor cu reşedinţă. Acelaşi
indicator, la nivelul regiunii a avut o valoare tot negativă, de -8.819 persoane.
Efectivul populaţiei cu stabiliri de domiciliu în judeţul Brăila, în 2012 a fost de 3.763
persoane, iar cel al plecărilor cu domiciliul din judeţ a fost de 4.581 persoane, astfel că soldul
migratoriu al schimbărilor de domiciliu a fost de -818 persoane. În Sud-Est, soldul
schimbărilor de domiciliu a fost de -1.831 persoane.
În 2011 s-a înregistrat în judeţul Brăila un număr de 185 de emigranţi (1% din totalul
emigranţilor din România) şi 72 de imigranţi (0,5% din totalul persoanelor care au imigrat în
România), astfel că soldul migratoriu internaţional a fost de -113 persoane.

21
 Capitolul 3 Repere economice

3.1 Agricultura(structura fondului funciar, fondul forestier, productie agricolă)

Economia județului Braila are un caracter predominant agrar, datorită, în primul

rând, suprafeței mari de teren agricol ( 336.672 hectare teren arabil, 34.417 hectare pasuni,
380 hectare fanete, 1.457 hectare livezi, 8.352 hectare vii). În perioada de dinainte de 1989
zona a cunoscut industrializarea forțată pentru a reduce decalajul față de celelalte județe ale
țării. Au fost construite unități industriale iar forța de muncă a fost instruită pentru diverse
domenii: industria chimica, industria textilă, industria alimentară, prelucrarea lemnului,
industria de mașini și utilaje. După aceasta data, întreprinderile din zonă au fost scoase la
vânzare, iar în prezent acestea sunt în proprietate privată. Aceasta nu înseamnă rezolvarea
problemelor din industria braileana. Multe dintre întreprinderi au mari dificultăți de adaptare
la noile cerințe ale economiei de piață, necesită investiții în echipamente performante cat si
pentru conformare cu cerintele legislatiei de mediu si un management performant.
Agricultura, silvicultura, piscicultura – activitate care ar putea sa aduca un aport
substantial in formarea PIB-ului judetean- sufera din pacate de fluctuatiile climaterice din ultimii
ani pe de o parte, iar pe de alta parte de nerepunerea in functiune in totalitate a disponibilitatilor
de irigatie existente inainte de 1989. Pentru anul 2008 se prognozeaza un reviriment, astfel,
cresterea pe total Regiune de Sud-Est va fi de 18,8%, fata de anul anterior, iar in judetul Braila
una de 18%, fiind devansate doar de judetele Constanta (25%) si Buzau(22%/)
Participarea in total VAB a acestui domeniu este de 11,6% pe regiune, iar din aceasta
Braila detine 1,9%, situandu-se pe locul patru.
Suma productiei agricole brailene este preconizata a se ridica la 904 mil lei (RON).

22
23
SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER la nivelul judetului Braila (Mii hectare)

24
Specificul Regiunii Sud – Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a
activităţilor industriale si terţiare (Brăila – Galaţi; Constanţa – Năvodari), centrele industriale
complexe, areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si întinsele zone cu suprafeţe de culturi
agricole si viticole (Buzău, Focsani).
Prin tradiţie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice favorizează
culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante
industriale, floarea soarelui (mai ales în Constanţa – regiunea ocupând locul I la nivel naţional).
În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataţie agricolă din România, suprafaţa cultivată
reprezentând peste 45% din total. Lucrările de îmbunătăţiri funciare din Balta Brăilei (în special
asanări) au permis reintroducerea în circuitul producţiei agricole a unei suprafeţe importante de
soluri aluvionare.
In totalul suprafetei agricole, ponderea detinuta de sectorul de stat desi mult mai mica
decat cea a sectorului privat o creștere de la 73.014 ha la 79.860 ha.
In totalul suprafetei agricole, pasunile detin cea mai mare pondere, înregistrand o
creștere în anul 2008 ajungând la 33.171ha, 33.304ha.

25
 Suprafata alocata culturilor de cereale pentru boabe a ajuns la aproape 180.000 ha, dupa
ce ajunsese la 253,729 ha. Productia de cereale aferenta acestor suprafete a fost de 611,560,
respectiv 287,495 tone.
In categoria cereale pentru boabe sunt incluse culturile de: grau, secara, orz, orzoaica etc.
Suprafata alocata culturilor de plante uleioase este în scădere începând cu anul 2006
cand ajunge la o valoare de peste 110.000 ha, urmand ca în anul 2008 sa fie cultivate pe mai
putin de 100.000 ha, insa cu o productie aferenta de 167.090 tone.
In categoria plante uleioase sunt incluse culturile de: floarea soarelui, rapita etc
Suprafata alocata pentru furajele verzi a depasit 15.000 de hectare..
In categoria furaje perene sunt incluse culturile de: lucerna, trifoi etc.
Legumele au fost cultivate pe suprafete mult mai mici comparativ cu ceilalti ani
analizati. Daca în anul 2005 suprafetele cultivate cu legume erau de peste 7.500 ha, acestea au
ajuns la 5.700 ha. Productia aferenta suprafetelor este în creștere.
In categoria legume sunt incluse culturile de: cartof, tomate, usturoi, ardei etc.
Suprafata alocata livezilor și pepinierelor pomicole este în scădere, ajungând la 640 ha.
Productia aferenta de fructe a înregistrat cea mai mare valoare cand s-au obtinut 10,608 tone de
fructe și cea mai mica cu 1.499 tone.
In categoria livezi și pepiniere pomicole sunt incluse: pruni, meri, peri etc.

3.2 Industria

Producţia industrială realizată pe un eşantion de 118 unităţi cu profil industrial din judeţ
în anul 2015 a fost a fost mai mică – în termeni reali – cu 4,9% (indice 95,1%) faţă de cea
realizată în anul 2014. În anul 2015 cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de
industrie (provenită atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare ale
întreprinderilor cu profil industrial) realizată de un eşantion format din 84 unităţi (1033,5 mil. lei
preţuri curente) a fost mai mică cu 7,3% (indice 92,7%) faţă de anul 2014 (1115,3 mil. lei preţuri
curente). Societăţile comerciale cu activitate principală de construcţii montaj antrepriză* , au
realizat în anul 2015 un volum de producţie de construcţii de 185,1 milioane lei, din care 41,6%
(77,1 mil. lei) sunt lucrări de construcţii noi, 54,7% (101,2 mil. lei) sunt lucrări de reparaţii
capitale, iar 3,7% (6,8 mil. lei) sunt lucrări întreţinere şi reparaţii curente. În anul 2015 au fost
eliberate 530 de autorizaţii de construire pentru clǎdiri rezidenţiale, cu 8,6% mai multe decat in
2014.

26
27
 Datorită vieții economice înfloritoare, Brăila a devenit unul dintre cele mai importante
centre comerciale din România. Comerțul înfloritor și dezvoltarea industriei de-a lungul
secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brăilei. În 1911, an
de maximă activitate comercială comerțul brăilean reprezenta 22% din comerțul românesc și
20% din import. Această dezvoltare a însemnat: mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, șantier
naval (1864), fabrică de bere (1872) și docuri (1883). Prima investiție străină în Brăila a fost
făcută în 1924 - Societatea Franco-Română. După ce, ajungând la apogeu, în 1937 la Brăila are
loc al XII-lea Congres general al Uniunii orașelor din România, între 1941 - 1944, în timpul celui
de-al doilea război mondial, importul și exportul Brăilei au scăzut vertical. Istoria va declanșa
sentința ce nu va întârzia să vină pentru istoria Brăilei în răstimpul dintre două borne: 23
August 1944 - 22 Decembrie 1989. În intervalul de până la revoluția din 1989 s-a pus accent pe
industrializarea forțată a economiei brăilene, în cadrul celei românești, în general. Pe lângă
dezvoltarea întreprinderilor existente s-au pus în funcțiune Combinatul chimic și cel de celuloză
și hârtie de la Chiscani și Centrala termică.
După anul 1990 s-au făcut resimțite rezultatele dezvoltării mult prea ambițioase,
nejustificate și disproporționate a industriei. Multe din reperele industriale de referință și-au
închis total sau parțial porțile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel
național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltarea al urbei.

În municipiul Brăila se activeză în următoarele ramuri industriale:

            industria energiei electrice: SC TERMOELECTRICA SA (producţie energie

electrică), SC CET SA (producţie energie termică);
             industria metalurgică: SC LAMINORUL SA, SC EURALUM SRL (metalurgia
aluminiului şi turnare nemetale neferoase uşoare), SC ECE ROMÂNIA SRL (metalurgia
aluminiului);
          industria constructoare de maşini: STX RO OFFSHORE BRĂILA SA (construcţii
nave), SC PROMEX SA (turnare metale feroase);
            industria chimică: SC CELHART DONARIS SA (fabricarea hârtiei); SC
AURONINI INDUSTRIES GRUP SRL (fabricare articole din material plastic); SC AIR
LIQUID SRL (fabricare acetilenă);
            industria lemnului: SC CONCEPT ATRIUM SRL (fabricare mobilier), SC
SIGENIS COM SRL  (tăierea şi rindeluirea lemnului);

28
            industria materialelor de construcţii: SC HIDROTEHNICA SA, SC CONCIVIA
SA (fabricarea betonului şi a elementelor din beton), SC FEHU PROD SRL (fabricarea
varului şi a ipsosului), SC CARPAT BETON SRL, SC ARMAX SRL (fabricare beton), ;
            industria uşoară: SC BRAICONF SA, SC CASA HERMOSA SRL, SC BLAZER
SRL, SC NEO SRL, SC VALMET TRADE SRL;
            industria alimentară:
              produse lactate: SC LACTA PROD SA, SC BRAILACT SA,
              produse de panificaţie sau de patiserie: SC DEMOPAN SA, SC ELDOMIR IMPEX
SRL, SC FANYON SRL, SC GOLF TRADE SRL
           fabricarea îngheţatei: SC SECRET PROD SRL;
            produse din carene: SC MAREX SA;
             complexe de porci: SC COMPLEXUL DE PORCI BRĂILA SA, SC CARUZ
BRĂILA SA

3.3 Turismul
FORME DE TURISM

Ȋn prezent, activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de

turism cunoscute - turismul balnear, de sfârșit de săptămână și de circulație, dar registrul
formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear și de circulație au cea mai mare
pondere.

29
30
 Structuri turistice de cazare

Numărul de unităţi de cazare turistică la 31 iulie din judeţul Brăila a crescut cu 2 pensiuni
turistice în anul 2015 comparativ cu anul 2014.

Denumirea unităţii Categorie Nr. camere Nr. locuri

Municipiul BRĂILA
Belvedere 3 stele 52 104
Campus Bella Italia 3 stele 6 15
Edy’s House 4 s ele 6 12
Edy’s Royal 3 stele 24 49
B.C 3 stele 5 50
Korona 2 stele 19 35
La Pon on 1 stea 6 12
LMS 3 stele 16 29
Nufărul 2 stele 19 2
Orient 3 stele 26 52
P ris 3 stele 15 26
Regal 2 stele 30 54
Rezidenza Dutzu 4 stele 6 12
Sport 2 stele 27 54
Swing 4 stele 14 28
Traian 2 ste e 105 203
Tr umph 3 stele 65 138
Venezia Club nn 3 stele 9 18
Viky 2 stele 23 49
LACU SĂRAT
Hotel DIANA 2 stele 77 180
Hote FLORA 2 stele 106 210
Hotel
LACU SĂRAT 2 stele 79 134
Camping
LACU SĂRAT 2 stele 3 84
Hotel MARA 2 stele 36 82
Hotel P RLA 2 stele 8 164
Pensiunea turistică stele 8 16
SABRINA

31
Capacitatea de cazare

32
33
 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007

Obiective turistice:

- Muzeul de Etnografie
- Casa Colecţiilor
- Muzeul de Istorie
- Teatrul Maria Filotti - instituţie de prestigiu a teatrului românesc, cu o arhitectură în stil baroc,
a fost înfiinţat la 15 aprilie 1949. Aici au debutat Hariclea Darclee în 1881 şi Maria Filotti în
1905
- Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril
- Biserica Greacă - a fost construită în perioada 1862-1872 în "mahalaua carantinei", fiind cea
mai mare biserică grecească din sud-estul Europei, construită în stil eclectic, arhitect fiind Avram
Ioanidis
- Casa memorială Panait Istrati
- Casa memorială Perpessicius
- Orologiul-Brăila (1909)
- Statuia Ecaterinei Teodoroiu - a fost ridicată în memoria eroinei care s-a jertfit pentru apărarea
patriei, în luptele de la Mărăşeşti din primul război mondial
- Grădina Publică - reprezintă oaza de vegetaţie a oraşului, unde se regăsesc ruinele fostei cetăţi a
Brăilei, precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş, o adevărată reţea de
tuneluri cunoscute sub denumirea de Hrubele Brăilei
- Împrejurimile Brăilei: Lacu Sărat, Munţii Măcinului, Mănăstirea Maxineni 
- Casa Petre Ştefănescu Goangă a fost construită la sfârşitul sec. al XIX-lea şi a aparţinut
pictorului Petre Alexandrescu, bunicul marelui cântăreţ de operă şi pedagog brăilean. În perioada
1899 - 1902 casa a intrat în posesia părinţilor cântăreţului de operă , Cecilia şi Gheorghe
Ştefănescu Goangă. Din punct de vedere arhitectural construcţia prezintă elemente specifice
perioadei neoclasice.

Circulația turistică

34
 August Septembrie
2016 2016
Sosiri în structurile de primire turistică
- total judeţ (număr), din care: 9044 7138
Hoteluri 6855 5929
Înnoptări în structurile de primire turistică
- total judeţ (număr), din care: 30481 25324
Hoteluri 26437 23514
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
- total judeţ (%) 46,1 44,1

Numărul de sosiri din luna septembrie 2016 a scăzut cu 21,1% faţă de luna precedentă şi
a crescut cu 1,4% faţă de luna corespunzătoare din anul 2015 (7036 sosiri).
Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în
luna septembrie 2016, a fost de 25324 din care 23514 înnoptări au fost înregistrate în hoteluri
(92,9%).
Numărul de înnoptări din luna septembrie 2016 a scăzut cu 16,9% faţă de luna precedentă
şi a crescut cu 2,5% faţă de luna septembrie 2015 (24702 înnoptări).

3.4 Infrastructura de transport(Rutiera, aeriana, feroviara, analiza cantitativa si

calitativa)

Transporturi
Calea ferată

35
  Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu
această linie. De aici pleacă marfare încărcate cu lemn, cereale, cărbuni și produse textile, în
toată țara. Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru
transportul de mărfuri.

Drumuri

Drumul național DN21

 La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național express) care face legătura între Buzău
și Galați. Drumul național DN21 leagă Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș,
legând Tulcea si Constanța de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă gara
feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța, București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu,
Timișoara, Cluj. Orașul mai are în componență și trei autogări de interes regional, făcând
legătura cu localitațile județului.

Transport aerian

 Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă,
din Otopeni care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail
Kogălniceanu, din Județul Constanța, aflându-se la o distanță de 130 km. În data de 16 mai 2009,
în comuna Vădeni a fost inaugurat primul aerodrom particular din Județul Brăila acesta fiind de
altfel și singurul aerodom de acest fel din zonele Brăila, Galați și Vrancea. În viitor se dorește
construirea unui aeroport internațional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-
proprietate cu orașul Galați.

Transportul public

Tramvai din Brăila

 În Brăila circulă 11 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele
zone industriale , de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de
primărie, care operează în oraș și în localitățile apropiate. În oraș există si 11 linii regulate de
maxi-taxi, acestea fiind sub controlul unor firme private.

În Brăila există 5 linii regulate de tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone
rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric,
primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897.

Liniile de autobuz:

36
2: Vidin-Hipodrom

2B: Vidin-ANL Lacul Dulce

3: ANL Brailita-Promenada Mall

4: Gara CFR-Cart. Viziru

5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru

6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sarat

10: Gara CFR-Gradina Zoo

11: Centru-Sat Cazasu

14: Autogara Braicar-Sat Cazasu

35: Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Piata Mare-Vizirului-Buzaului

13: Centru-piata Mare-Chercea-Dedeman-Soroli Cola

Mai exista 2 linii de microbuze fara indicativ pe care scrie doar traseul:

Autogara Braicar-Selgros

Scoala 3-ANL Lacul Dulce

Linii de tramvai

21: Cart. Radu Negru-Bd. Independentei-Cart. Vidin

22: Cart. Radu Negru-Bd. Dorobanti-Cart. Vidin

23: Cart. Chercea-Bd. Dorobanti-Cart. Radu Negru

24: Parc Monument-Lacul Sarat-Combinat

25: Parc Monument-Lacul Sarat.

Maxi-Taxi:

8 Vidin-Bd. Dorobanti-Cart. Hipodrom-Sos. Vizirului-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Cart.

Hipodrom-Vidin

16: Vidin-Centru-Vizirului-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Magazin

Winmarkt-Calea Galati-Vidin

37
17: Vidin-Calea Galati-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Calea Calarasilor-Sos. Buzaului-Str.
Chisinaului-Sos. Vizirului-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Calea Galati-Vidin

31: Vidin-Calea Galati-Bd. Cuza-Magazin Winmarkt-Piata Mare-Str. Grivita-Calea Calarasilor-

Cart. Viziru-Str. Chisinaului-Sos. Buzaului-Bariera Calarasilor-Piata Mare-Bd. Cuza-Calea
Galati-Vidin

33: Promenada Mall-Cart. Viziru-Centru-Gara CFR

34: Promenada Mall-Cart. Viziru-Piata Mare-Gara CFR

40: Gara Fluviala-Centru-Piata Mare-Hipodrom-Vizirului-Buzaului

41: Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Piata Mare-Hipodrom-Vizirului-Buzaului

Mai exista si liniile de maxi taxi 36 Gara CFR-Bd. Independentei-Sos. Buzaului-Str.

Chisinaului-Sos. Vizirului-Bariera Calarasi-Calea Calarasilor-Bd. Cuza Gara CFR si 42: ANL
Lacul Dulce-Hipodrom-Bariera Calarasilor-Calea Calarasilor-Bd. Cuza-Str. Garii-Gara CFR-
Sos. Baldovinesti-Cart. Chercea dar s-au desfiintat. Intr-o vreme a existat si linia 43: Cart.
Chercea Bd. Independentei-Bd. Cuza-Gara CFR-Sos. Baldovinesti-Pod Brailita-Trecere BAC.
Dar si aceasta s-a desfiintat.

Transportul pe apă

 Transportul pe apă este foarte întalnit în Brăila, și este unul dintre cele mai vechi căi de a
transporta mărfuri și persoane de-a lungul cursului Dunării. Gara fluvială din Brăila
păzește Dunărea înca din 1904, iar până în 1995 s-a aflat în centrul activității portuare brăilene,
în momentul de față clădirea fiind proprietate privată. Momentan Portul Braila nu mai transporta
persoane, doar marfa.

Capitolul 4-Calitatea vietii

4.1 Calitatea locuirii

Informatiile generale referitoare la numărul populaţiei stabile şi fondul de locuinţe.

Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:
 Populaţia stabilă: 304,9 mii (304925 )persoane
 Gospodării: 118,5 mii (118496) gospodării
 Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 133,7 mii locuinţe (133685 locuinţe din care:
133655 locuinţe convenţionale şi 30 alte unităţi de locuit)

38
  Clădiri: 76,1 mii clădiri (76,1 mii clădiri din care: 76,0 mii clădiri cu locuinţe şi 0,1 mii
clădiri cu spaţii colective de locuit)
Potrivit rezultatelor provizorii, populaţia stabilă a judeţului Brăila a fost de 304,9 mii
persoane, din care: 296,8 mii au fost persoane prezente, iar 8,1 mii temporar absente. Din totalul
populaţiei stabile 188,2 mii persoane aveau domiciliul1 /reşedinţa2 în municipii şi oraşe (61,7%),
iar 116,7 mii persoane locuiau în comune (38,3%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei
stabile, judeţul Brăila se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor.
Din totalul populaţiei stabile a judeţului, 99,4% (303,0 mii persoane), se regăseşte în cele
118,5 mii gospodării ale populaţiei. Restul de 1,9 mii persoane au fost înregistrate în spaţii
colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost.

Mărimea medie a unei gospodării în judeţul Brăila este de 2,56 persoane/gospodărie (256
persoane la 100 gospodării ale populaţiei). Aceasta este mai mică în mediul urban (2,45 persoane
pe o gospodărie) comparativ cu cel rural (2,74 persoane pe o gospodărie).
La recensământul a fost înregistrat un număr de 76,0 mii clădiri3 în care se aflau 133,7
mii locuinţe convenţionale4 . Acestea totalizau un număr de 373,8 mii camere de locuit care
însumează o suprafaţă locuibilă de 5260,3 mii m.p. Comparativ cu mediul rural, în urban
locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a camerelor
de locuit este mai mare.

39
 Numărul mediu al camerelor de locuit pe o locuinţă este de 2,8 camere de locuit/locuinţă,
judeţul Brăila situându-se peste media înregistrată la nivel naţional (2,7 camere/locuinţă).
Suprafaţa medie a camerelor de locuit ce revine pe o locuinţă în judeţul Brăila este de 39,4 mp.
Alimentarea cu apa:

În judeţul Brăila sunt folosiţi 1.360,9 km de rețea de distribuției a apei potabile, fiind
înregistrată o creştere cu 24,1% (264,7 km). Dintre aceşti 1.360,9 km, 43,9% sunt în mediul
urban. Comparativ cu anul 2004, lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile de la nivelul
localităţilor urbane brăilene a crescut cu 21 km, ceea ce exprimat în puncte procentuale înseamnă
doar 3,6%.
Numarul localităţilor din judeţul Brăila care aveau reţea de distribuţie a apei potabile era
de 4 localităţi urbane şi 35 rurale.
Volumul de apă potabilă distribuită unui locuitor (din cea pentru uz casnic), în judeţul
Brăila de 23,7 m 3 /cap locuitor, valoare inferioară atât cantităţii înregistrate la nivelul regiunii
(29,1 m3 /cap locuitor), dar şi celei naţionale (32,5 m3 /cap locuitor). Atât la nivel naţional şi
regional, cât şi la nivel judeţean volumul de apă distribuit unui locuitor a înregistrat o scădere în
intervalul 2004-2012.
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor brăileni reprezenta 10,7% din totalul
regional şi 1,2% din cel naţional.
Din cantitatea totală distribuită brăilenilor la nivel judeţean, 73,3% a fost folosită în scop
casnic, procentaj mai mare decât cel înregistrat la nivel naţional (67,1%), dar mai mic decât cel
regional (76,1%).

Canalizarea:
La nivelul judeţului Brăila, reţeaua de canalizare s-a extins cu 43,3 km, ceea ce înseamnă
16,4 puncte procentuale. Astfel, s-a ajuns ca aceasta să măsoare 307,7 km, reprezentând 1,2%
din reţeaua naţională şi 9,8% din cea regională. În judeţul Brăila toate cele 4 localităţi urbane ale
judeţului dispuneau de reţea de canalizare. Din mediul rural, 6 comune aveau sistem de
canalizare funcţional.
40
Gaze naturale:
Judeţul Brăila are, 443,7 km de reţea de distribuţie a gazelor naturale, valoare ce
reprezintă 15,9% din reţeaua regională şi 1,2% din cea naţională. Reţeaua s-a extins cu 151,7 km,
respectiv 52,0% .
Volumul de gaze naturale distribuite în judeţul Brăila fost de 94.414 mii m3 , iar pentru uz casnic
s-au folosit 60,4% (57.026 mii m3 ). Volumul de gaze distribuite pentru consumul casnic a
fluctuat în perioada şi a crescut cu 1,2% faţă de anul precedent

Energia termica:
Energia termică distribuită consumatorilor s-a situat pe un trend descendent atât la nivel
naţional, regional, cât şi judeţean. Energia termică distribuită României în 2015 a fost de
10.962.751 gigacalorii, din care pentru uz casnic s-a folosit 84,0% (9.4213.729 gigacalorii). La
nivelul regiunii, din energia totală distribuită (1.414.462 gigacalorii), 88,8% s-a folosit în scop
casnic, iar din cea distribuită în judeţul Brăila (52.132 gigacalorii), 73,6%.

4.2 Reperele sociale

Sanatate:

 Numarul unitatilor sanitare:

 Spitale:4
 Ambulatorii integrate spitalelor si de specialitate:4
 Policlinici:2
 Dispensare medicale:2
 Paturile din spitale si personalul medico-sanitar:
 Paturi in spitale:1836
 Medici:508
 Stomatologi:137
 Farmacisti:148
 Personal sanitar mediu:2485

Rețeaua sanitară din municipiul Brăila este compusă din următoarele unități:

 Centrul de transfuzii sanguine Brăila

 Centrul Militar de Sănătate Brăila
 Direcția de sănătate publică a județului Brăila
 Serviciul de Ambulanță județul Brăila

41
 Spitalul "Sf.Spiridon" Brăila
 Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Brăila
 Spitalul Județean de Urgență Brăila
 Spitalul Obstetrică-ginecologie Brăila

Educatie:

 Dacă în urmă cu 26 de ani erau înregistraţi aproximativ 85.000 de elevi, în 2016 numărul
lor a ajuns undeva la 47.000. Numai în ultimii patru ani numărul de preşcolari şi elevi din
unităţile de învăţământ preuniversitar (exceptând şcolile postliceale) a scăzut cu aproape 4.000,
potrivit unor statistici furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Brăila. Altfel spus, în
toamna anului 2013 în grădiniţe, şcoli şi licee învăţau peste 50.000 de elevi. În anul şcolar
următor numărul lor a ajuns la circa 48.500, anul trecut a scăzut la aproape 48.000, iar toamna
aceasta au trecut pragul şcolilor cam 46.700 de elevi, cu aproximativ 1.200 mai puţini decât anul
trecut. Aşadar, în învăţământul preşcolar mergeau la grădiniţe în 2013 un număr de  aproximativ
9.000 de copii, iar în această toamnă numărul lor a scăzut la 7.300 copiii, deci tot cu aproximativ
1.700 de copiii mai puţin. În învăţământul primar au început şcoala în 2013 peste 14.200 de
elevi. Trei ani mai târziu numărul lor s-a redus cu circa 800 de elevi, fiind înscrişi acum circa
13.400 de copii. Trendul de scădere al populaţiei şcolare se menţine şi la gimnaziu unde în anul
şcolar 2013-2014 frecventau cursurile aproximativ 11.900 de elevi iar anul acesta numărul lor
este de aproximativ 11.500, deci cu 400 mai puţini. Şi la liceu numărul de elevi a scăzut de la an
la an. În comparaţie cu anul şcolar 2013-2014, când erau circa 10.000 de liceeni, în 2016 sunt cu
2.000 mai puţini, respectiv 8.000.

Evolutia pe cadrul didactic:

-Invatamant prescolar:599
-Invatamant primar si gimnazial:1775
-Invatamant liceal:899
-Invatamant profesional:3
-Invatamant postliceal si de maistri:24
-Invatamant superior:28

4.3 Calitatea mediului

1. APELE DE SUPRAFAŢĂ

Starea râurilor:

42
 Din punct de vedere a stării ecologice la secţiunile monitorizate pe Dunăre, s-a regăsit:
- Dunăre Brăila 1 - calitate foarte bună;
- Din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton s-a regăsit stare bună pe Dunăre Brăila 1;
Din punct de vedere al nutrienţilor s-a regăsit stare bună de calitate la Dunăre Brăila 1,
secţiune monitorizată ca zona vulnerabilă.

Starea lacurilor:
La nivelul municipiului Brăila privind lacurile naturale, este monitorizat Lacu Sărat,
valorile indicatorilor determinaţi indicind caracterul acestuia.
Se constată că valorile ridicate obţinute pentru indicatorii de mineralizare ca şi a conţinutului
ridicat de cloruri şi magneziu, evidenţiază caracterul terapeutic al apei Lacului Sărat .
Calitatea lacului în raport cu gradul de troficitate evidenţiază faptul că din punct de
vedere al nutrienţilor acesta corespunde categoriei eutrofe ,datorită biomasei fitoplanctonice
corespunde categoriei ultraoligotrofe, si raportându-ne la saturaţia în oxigen, Lacu Sărat se
situează în categoria mezotrofă.

Starea apelor subterane:

În conformitate cu informaţiile primite de la SGA Brăila, acviferul freatic din judeţul Brăila
dispune de o resursă totală de 9842,59 l/s. Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă
totală calculată de 5059 l/s.

Volumele de apă subterane existente pe teritoriul municipiului Brăila nu îndeplinesc parametrii

fizico-chimici pentru potabilitate, excepţie făcând unele zone foarte restrânse.

2. STAREA CALITĂŢII AERULUI:

În municipiul Brăila sursele de poluare a aerului sunt reprezentate în principal de

activitatea industrială, centrale termice, staţii de mixturi asfaltice şi traficul auto.

3. STAREA CALITĂȚII SOLULUI

Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, terenurile agricole se

clasifica in urmatoarele 5 clase de pretabilitate la arabil: I, II, III, IV si V. Cele mai severe
limitari se întalnesc la terenurile din clasele a IV si a V-a care, in judetul Braila, ocupa 11,5% din
teritoriu. Dintre acestea cca. 4,3% sunt terenuri neproductive.

Clasa I. (Foarte buna)- Terenuri fara limitari in cazul utilizarii ca arabil  care ocupa
48.615 ha adica 10,2% din total judet.

43
Practic aceste terenuri nu au nici o restrictie sau pericol de degradare in folosinta ca arabil si deci
nu au factori restrictivi fata de culturile de câmp.
Clasa a II-a. (Buna) – Terenuri cu limitari reduse in cazul utilizarii ca arabil, suprafata de
184.024 ha reprezentand 38,6% din total judet.

44
 Capitolul 5 Strategii de organizare și dezvoltare al spațiului analizat

O strategie utilă Brăilei

 Reîntoarcerea la Dunăre a Oraşului Brăila;

- înseamnă întoarcerea oraşului către propria sa identitate (intervenţii durabile în zona falezei; limitarea
expansiunii urbane necontrolate în teritoriile periferice neocupate);
- reconsiderarea teritoriului urban în structura sa de bază şi păstrarea oraşului compact şi dens în
limitele sale actuale;
- exemplde de tratare a spaţiului public: port de agrement; bazine; promenadă pe faleză; sport;

• Organizarea multipolară;
Inseamnă o reţea de poli organizată în:
- poli de proximitate: deservirea la nivelul de cartier şi macrozonă – prioritate pentru comerţul de
proximitate şi acces pietonal facil la dotările de tip şcoală, cabinet medical, servicii uzuale, spaţii
publice;
- poli intermediari: realţionarea cu centrul oraşului şi cu zona de polarizare majoră a spţiului public
(faleza);
- poli majori: poli cu vizibilitate regională şi internaţională, cu caracter de intermodalitate
şi multifuncţională;

Direcţii de organizare multi

polară: nod de transport; centru cultural; piaţă urbană;

• Mobilitatea Durabilă;
- încurajarea mersului pe jos şi cu bicicleta;
- dezvoltarea şi optimizarea transportului în comun;
- reducerea mobilităţii intra-urbane pentru activităţi repetitive zilnice;
• Dezvoltarea durabilă;
Armonie în dezvoltarea urbană şi mediu prin:
- irigarea naturală prin spaţii verzi şi culoare de ventilare – crearea de armături verzi: o ţesătură de
spaţii naturale şi agricole;
- structura urbană sustenabilă – oraş compact şi limitarea expansiunii urbane difuze;
- folosirea optimă a resurselor de teren;
- folosirea surselor de energie alternativă;

• Brăila oraş dinamic şi vibrant

Un oraş al oamenilor, pentru oameni:
- mod urban de folosire a oraşului, centru atractiv pentru petecerea timpului liber;
- oraş al tinerilor: al multiculturalităţii;
- noile tehnologii să ofere noi oportunităţi;
- o varietate largă de instituţii publice, facilităţi comerciale şi noi experienţe.

In cadrul aglomerării urbane sunt propuşi 4 piloni pentru dezvoltarea urbană a Municipiului Brăila:

• Pilonul Social – responsabilitate şi incluziune;

- creşterea calităţii cadrului de viaţă, cu precădere în domeniile locuirii şi serviciilor;

45
- reconsiderarea zonelor defavorizate în contextul oraşului;
-creşterea gradului de dotare a cartierelor;

• Pilonul Patrimoniului Natural şi Construit: durabilitate şi respect;

- reducerea vulnerabilităţii fondului construit şi a peisajului în faţş riscurilor naturale;
- valorificarea patrimoniului construit valoros în folosul localităţii şi al cetăţenilor;
- utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare dezvoltării urbane;
- încurajarea modului de transport durabil;

• Pilonul Economic – eficienţă şi calitate

- fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;
- valorificarea resurselor locale pentru dezvoltarea şi promovarea turismului;
- diversificarea şi eficientizarea activităţilor economice;
- reconversia zonelor industriale neutilizate în spaţii pentru servicii;

• Pilonul Administrativ – eficenţă şi rezultate;

- gestiunea coerentă şi eficientă a spaţiului urban;
- corelarea intereselor colective cu cele individuale în utilizarea teritoriului Brăilei;
- asigurarea suportului reglementare pentru dezvoltarea durabilă a municipiului;
crearea condiţiilor pentru parteneriate public – private în operaţiunile de revitalizare urbană viitoare

BIBLIOGRAFIE

 WWW.PRIMARIABRAILA.RO
 STUDII CJ
 WWW.CCIABR.RO
 WWW.PORTAL-BRAILA.RO
 WWW.DADR-BRAILA.RO
 WWW.WIKIPEDIA.RO
 WWW.INSS.RO
 WWW.MRDT.RO

46