Relieful Brăilei

În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant.
Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile,
adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave,
grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.

Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în
desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu,
doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile,
pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează
lunci.

Zona de Câmpie
Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe
această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri.
Râurile care delimitează această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul.
-Siretul curge în partea de nord a județului, formând o câmpie joasă ce se lărgește în partea de
vest, unde atinge o lățime de aproape 20 de km la confluența cu Buzăul. Această unitate,
numită Câmpia Siretului Inferior este cea mai joasă câmpie a țării, având, în partea vestică
înălțimi foarte joase.
-Buzăul curge în partea de nord-vest a județului, printr-o luncă joasă, numită Câmpia Buzăului.
Aceasta se prezintă ca un culoar nisipos, larg de 3–5 km, pe care Buzăul a creat multe grinduri și
albii părăsite.
-Călmățuiul curge în partea de sud a județului și formează, în lungul său, o câmpie nisipoasă,
care face parte din Bărăganul Ialomiței. Aceasta este mai înalta decât luncile formate în lungul
Siretului și al Buzăului și cuprinde în sud Câmpul Mohreanu, unde se află cele mai mari înălțimi
din județ (60 m) și Câmpia Roșiori, cu nisipuri cultivate.
În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se
desfășoară Câmpia Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zonă mai joasă, ca o vale seacă,
largă de aproape 3 km, în care se presupune ca ar fi curs în vremuri îndepărtate un braț al
Dunării. Această vale, care mai este numită și Burduful Iancăi, desparte Câmpia Brăilei în doua
sectoare:
-Sectorul estic ce cuprinde Câmpul Viziru;
-Sectorul vestic ce cuprinde Câmpul Gemenele, Câmpul Ianca și Câmpul Mircea Vodă.
Balta Brăilei
Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale
Dunării. Ea începe de la bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfășoară până la
confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest teritoriu foarte jos a fost cândva mlăștinos,
asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, îndiguit și transformat într-un
uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.

-Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lățime de până la 20 de km. După
desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o
luptă aprigă cu apele Dunării. Astfel, au fost înălțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost
pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele
mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial,
mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este marcată de chinuri și
nedreptăți.
În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în
interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.
-Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se
între cursul principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de
Brăila, la confluența brațului Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care
este foarte asemănător cu Delta Dunării și este protejat, arealul fiind declarat parc natural.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Br%C4%83ila#Relieful