Pozitia unui judet in cadrul regiunii

corespunzatoare in vederea cunoasterii si

evaluarii starii sociale, economice si de
mediu

PROIECT DEZVOLTARE RURALA SI

REGIONALA
Judetul Constanta // Regiunea Sud-Est

Profesor:
Asist. Univ. Dr. Dinu Mihai

Student:
Mohonea Andreea Violeta
Grupa 1328 Seria A
CUPRINS

Capitolul 1. CARACTERISTICI GENERALE JUDETUL CONSTANTA

1.1 Date geografice si climatice

1.2 Relief si geologia
1.3 Reteaua hidrografica
1.4 Clima
1.5 Demografia
1.6 Organizarea administrativ-teritoriala
1.7 Resurse naturale

Capitolul 2. STRUCTURA ECONOMICA IN PROFIL SECTORIAL

2.1 Economia
2.2 Agricultura
2.3 Industria
2.4 Sectorul serviciilor
2.5 Piata fortei de munca
2.6 Infrastructura

Capitolul 3. SPATIUL RURAL AL JUDETULUI CONSTANTA

**Populatia rurala

Capitolul 4. Proiecte implementate in judetul Constanta

Capitolul 5. Analiza SWOT a judetului Constanta

Capitolul 6. Concluzii si propuneri

Bibliografie
Capitolul I. CARACTERISTICI
GENERALE ale
JUDETULUI CONSTANTA

1.1. Date geografice si climatice

Judetul Constanta este situat în extremitatea SE a României.

Vecinatati:

La Nord - este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce

serpuiete între Dunare si Marea Neagra strabatând Podisul Casimcea si
Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica si Sinoe).
La Sud - este marginit de frontiera de stat româno-bulgar ce traverseaza
Podisul Dobrogei de Sud între Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est).
La Vest - fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi,
Ialomita si Braila,curgând de-a lungul malului înalt al Dobrogei.
La Est - între Gura Portita si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean,
este scaldat de apele Marii Negre. De la linia_tarmului spre larg, 12 mile
marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale românesti
stabilite conform conventiilor internationale.

Suprafata

Judetul Constanta are o suprafata de 7.071 km2, ocupa locul 8 între judetele
tarii si detine 2,97% din suprafata României.

1.2 Relieful si geologia

Relieful
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redus,
cu valori sub 200m, doar în nordul judetului altitudinea atingând pe alocuri
250 m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar în partea de sud
se întinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie înalta având
un aspect calcaros.
Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa
lacurile de mare, iar în partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din
calcare si loess cu înaltimi de 15-30 m.
Litoralul românesc are o lungime totala de 244 km, reprezentând 7,65% din
granita României si este împartit în 2 mari sectoare: plaje joase, aflate între
Sulina si Cap Midia si plaje înalte, aflate în partea sudica respectiv între Cap
Midia si Vama Veche.
Urmare studiilor facute din institutele de cercetare de profil s-a concluzionat
ca fenomenul de eroziune costiera al plajelor si falezelor s-a intensificat
datorita diminuarii cantitatii de sedimente aduse de Dunare. Acest fenomen
a aparut urmare interventiei umane, prin realizarea pe Dunare a barajelor
Portile de Fier 1 si Portile de Fier 2 si a jetelelor de la Sulina.

Fenomenul de prabusire a falezelor se datoreaza pe de o parte

eroziunii costiere, în cazul în care apa marii în lipsa plajelor, a ajuns pâna la
baza falezelor pe care le erodeaza si pe de alta parte cresterii nivelului
hidrostatic subteran al acviferelor freatice datorat în parte pierderilor de apa
din retelele localitatilor din zonele litorale.
Datorita acestui fenomen, anual se pierd zeci de hectare de teren de-a
lungul sectorului românesc al Marii Negre. Ca o prima evaluare prioritare
sunt falezele din statiuni care sunt în acelasi timp obiective turistice
importante.
Este necesara realizarea consolidarii falezelor si reabilitarii plajelor
din orasele aflate în zona costiera româneasca în vederea protejarii
drumurilor, locuintelor si hotelurilor aflate în pericol de prabusire. Plajele de
calitate sunt prima conditie în vederea dezvoltarii turismului pe litoralul
românesc si pentru obtinerea clasificarii de Blue Flag.

Formatiuni speologice

Pe teritoriul judetului Constanta se gasesc 12 pesteri si grote:pestera

Sfântul Andrei, Ioan Cassian, Lui Adam, La Movile , Limanu, Gura
Dobrogei, Adapostul Rândunelelor, Babei, Ghilingic, Mireasa, Cariera
Noua, Canaraua Hârsovei. Din pacate, doar 2 sunt amenajate si incluse în
circuitul turistic organizat si incluse în amsambluri monahale masastiresti.
Mare parte sunt neamenajate, neconservate sau în stadiu de degradare prin
depozitarea de gunoaie menajere sau deteriorarea prin inscriptionare a
peretilor grotelor. Pestera Limanu este declarata rezarvatie speologica din
anul 1959.
Altitudinile principalelor localitati:

Localitati Altitudine
Constanta 15-35 m
Mangalia 6m
Eforie 6-20 m
Costinesti 2-10 m
Navodari 6-8 m
Medgidia 37-70 m
Hârsova 20 m
Cernavoda 50 m
Zona litorala este marcata de mai multe trepte:

- 5-15 m, de-a lungul tarmului;

- 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior,formând o
treapta distincta în jurul limanelor si lagunelor;
-35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decât
celelalte, înconjurând limanele si lagunele maritime;
- 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse între 500 m si 4-5
km;
- 70-85 m, cea mai înalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare
1.3 Reteaua hidrografica

Cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta este Marea

Neagra, situata în partea estica a judetului. Reteaua hidrografica este formata
din cursuri de apa cu debit mare ( fluviul Dunarea pe o lungime de 137 km),
râuri scurte din partea de nord ce seaca în anotimpul cald (râul Carasu),
artere hidrografice ce se îndreapta spre Dunare (raul Topolog), sau spre
Marea Neagra (râul Casimcea, pârâul Nuntasi, pârâul Corbu).
O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale marine,
fluviatile, fluvio-marine, lagune, lacuri terapeutice cu namol sapropelic,
iazuri si lacuri de agreement (Techirghiol, Tasaul, Tatlageac, Mangalia,
Oltina, Hazargic, Istria, Sinoe, Corbu, Nuntasi, Siutghiol, Tabacarie).

Principalele lacuri naturale:

Nume tip Suprafa_a (ha )
Siutghiol 190
Tabacarie 0
Tasaul 94
Corbu 233
Tatlageac 5
Nuntasi 520
Techirghiol natural 178
sarat 105
Techirghiol 0
dulce 122
7
240
Oltina 2509
Bugeac 1774
Vederoasa 150
Dunareni 621
Domneasca 93
Tibrin acumulare 120
Hazarlac 272

Reteaua hidrografica s-a îmbogatit prin darea în exploatare a Canalului

Dunare -Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, a Canalului Poarta Alb_ -
Midia Navodari pe o distanta de 27,5 km si a canalelor de irigatie din Valea
Carasu. Pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de
numeroase vai cu orientari diferite. Dintre cele mai importante vai amintim:
Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua.

Geologia

Evolutia îndelungata paleogeografica si actiunea dieferentiat_ a factorilor

subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate
prin structura de podis cu altitudine redusa . In cea mai mare parte a
teritoriului predomina valorile sub 200 m, diferentele altitudinale între
partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

-podisul -care cuprinde aproape întreg teritoriul , este constituit din calcare
mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de leoss;
(Podisul Casimcei, Dobrogei de Sud);

-câmpia –din punct de vedere geografic, înalta usor valurita, cu aspect de

poduri în zona central.

Podisul Medgidiei este situat între Podisul Casimcei Nord si Valea Carasu la
sud, fiind extins pe directia est-vest. Fundamentul acestui podis este format
din sisturi verzi, peste care s-au depus formatiuni mai noi-jurasice, cretacice,
eocene,tortoniene si sarmatiene. Partea sudica a podisului o constituie panta
râpoasa a Vaii Carasu. Se observa o scadere a altitudinii de la 120 m în nord
la 9-10 m în sud , 54 m în est si 12 m în vest. Acest podis se caracterizeaza
printr-o puternica fragmentare datorita activitatii erozive a apelor
curgatoare.Vaile au aspect asimetric, malul stâng fiind mai înalt.Aspectul
general al podisului este dat de dealurile usor ondulate, care coboara în panta
domoala spre Valea Carasu.

Zona maritima este reprezentata de terase de abraziune marina si de

eroziune ce se desfasoara între limita nordica si cea sudica a judetului.
Relieful caracteristic treptei joase este format din faleze marine, faleze
lacustre (sculptate în depozite leossoide, calcare si sisturi verzi), cordoane
litorale sau perisipuri si trepte joase inundabile .

Relieful treptei înalte, vestice este constituit din doua terase de abraziune
marina cu altitudinea de 35-55 m _i 55-85 m, cu aspect de poduri usor
ondulate, presarate cu martori de eroziune din sisturi verzi . Aceste terase
sunt acoperite de o cuvertura de loess.
Partea sudica (la sud de capul Midia )-corespunzatoare Podisului Litoralului-
este delimitate spre vest de altitudini cuprinse între 85-100 m, unde se face
trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea
acestui sector este cuprins_ între 10-12 Km.
Zona litoral este marcata de mai multe trepte, sculptate în depozite
sarmatiene si acoperite cu loess:

-5-15 m, de-a lungul tarmului;

-20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior, formând o
treapta distincta în jurul limanelor si lagunelor.
-35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapa mai lata_ decât
celelalte,înconjurând limanele si lagunele maritime;
-50-65 m, cea mai dezvoltata treapta , cu latimi cuprinse între 500 m si 4-5
Km;
-70-85 m, cea mai înalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

1.4 Clima

Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta

este influentat de pozitia geografica situându-se între Dunare si Marea
Neagra precum si de particularitatile fizicogeografice ale teritoriului. In zona
litorala climatul temperat- continental prezinta o influenta marina. Climatul
maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza
marii si ierni blânde, marcate de vânturi puternice si umede ce bat dinspre
mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza între 10`C în nordul si centrul

judetului si peste 11`C în sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.
Precipitatiile anuale variaz între 400 mm la 500 mm, zona cea mai saraca în
precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza
sub 400 mm.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care
determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor
provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt
prin toamne lungi si calduroase, si prin prim veri târzii si racoroase. Vântul
predominant este cel care bate în directia N-NE, caracterizându-se printr-o
umiditate redusa vara, în timp ce iarna aduce viscole si geruri caror caldura
este atenuata de briza marii si ierni blânde, marcate de vânturi puternice si
umede ce bat dinspre mare.

Valorile temperaturilor medii anuale variaza între 10`C în nordul si

centrul judetului si peste 11`C în sud.Variatiile multianuale nu depasesc 4`C.

Precipitatiile anuale variaza între 400 mm la 500 mm, zona cea mai saraca în
precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza
sub 400 mm.

Circulatia maselor de aer este influentat_ iarna de anticiclonul siberian care

determina reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor
provoaca temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt
prin toamne lungi si ca_duroase, si prin primaveri târzii si racoroase. Vântul
predominant este cel care bate în directia N-NE, caracterizându-se printr-o
umiditate redusa vara, în timp ce iarna aduce viscole si geruri.

1.5 Demografia
Date demografice de la 1 iulie 2018:
_ Total locuitori : 766315
_ Populatie urban : 530282
_ Populatie rural_ : 236033

Judetul Constanta concetreaza o populatie de (530282 locuitori) în cele 3

municipii si 9 orase.
Populatia pe municipii , orase, comune si sexe la 1 iulie 2018.
Tabel
Judet_
Mediu Masculin Feminin Total
Localitate
CONSTANTA 371961 394354 766315

URBAN
MUNICIPIUL 146955 166976 313931
CONSTANTA
MUNICIPIUL 19856 21290 41146
MANGALIA
MUNICIPIUL 21864 23295 56159
MEDGIDIA
ORAS BANEASA 2906 2877 5783
ORAS CERNAVODA_ 9237 9605 18842
ORAS EFORIE 5305 5770 11075
ORAS HARSOVA 5380 5741 11121
ORAS MURFATLAR 5640 5710 11350
ORAS NAVODARI 20579 21556 42135
ORAS NEGRU VODA 2835 2888 5723
ORAS OVIDIU 7852 7968 15820
ORAS TECHIRGHIOL 4018 4179 8197
TOTAL 252427 277855 530282

Populatia pe comune si sexe la 1 iulie 2018

Judet_
Mediu Masculin Feminin Total
Localitate
23 AUGUST 2896 2857 5753
ADAMCLISI 1226 1139 2365
AGIGEA 4110 4140 8250
ALBESTI 1915 1890 3805
ALIMAN 1513 1342 2855
AMZACEA 1492 1411 2903
BARAGANU 1072 1081 2153
CASTELU 2794 2731 5525
CHERCHEZU 717 677 1394
CHIRNOGENI 1631 1645 3276
CIOBANU 1838 1710 3548
CIOCARLIA 1593 1552 3145
COBADIN 4750 4767 9517
COLGEAG 2814 2681 5495
COMANA 1069 979 2048
CORBU 3239 3072 6311
COSTINESTI 1624 1660 3284
CRUCEA 1643 1486 3129
CUMPANA 7386 7617 15003
CUZA VODA 2314 2207 4521
DELENI 1277 1190 2467
DOBROMIR 1889 1735 3624
DUMBRAVENI 288 256 544
FANTANELELE 841 762 1603
GARLICU 835 803 1638
GHINDARESTI 1380 1288 2668
GRADINA 563 535 1098
HORIA 583 584 1167
INDEPENDENTA 1581 1433 3014
ION CORVIN 1080 970 2050
ISTRIA 1313 1242 2555
LIMANU 1597 3319 6718
LIPNITA 1597 1527 3124
LUMINA 5499 5618 11127
MERENI 1273 1155 2428
MIHAI VITEAZU 1934 1833 3767
MIHAIL 5015 5149 10164
KOGALNICEANU
MIRCEA VODA 2728 2646 5374
NICOLAE BALCESCU 2781 2721 5502
OLTINA 1312 1299 2611
OSTROV 2475 2409 4884
PANTELIMON 986 878 1864
PECINEAGA 1763 1689 3452
PESTERA 1878 1712 3590
PORTA ALBA 2901 2821 5722
RASOVA 1996 1820 3816
SACELE 1272 1173 2445
SALIGNY 1180 1156 2336
SARAIU 669 636 1305
SEIMENI 1153 1081 2234
SILISTEA 795 733 1528
TARGUSOR 867 802 1669
TOPALU 903 839 1742
TOPRAISAR 3187 3044 6231
TORTOMANU 1014 919 1933
TUZLA 3510 3680 7190
VALU LUI TRAIAN 7796 8050 15846
VULTURU 385 348 733
TOTAL 119534 116499 236033

1.6 Organizarea administrativ teritorial

Din punct de vedere administrativ teritorial judetul Constanta detine 3

municipii , 9 orase, 58 comune si 188 de sate.

1.7 Resurse naturale

Bogatiile solului sunt reprezentate de terenuri agricole, care reprezint 80%

din suprafata totala iar suprafata arabila cca 85%.
In subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara
mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele
mezotermale, rocile comune si fosfatice.
Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi
si minerale puse în valoare pe masura darii în folosinta a unor instalatii de
foraj marin.
Tot din punct de vedere al resurselor naturale, un interes special îl
prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor de rezerve
de namol sapropelic.
Capitolul II. STRUCTURA ECONOMICA
IN PROFIL SECTORIAL

2.1 Economia
Economia judetului Constanta este axata pe urmatoarele activitati:

2.2 Agricultura – Se practica pe o suprafata de 565 737 ha, pe care

se cultiva în special cereale.
Inafara de cereale, pe terenurile arabile din judet se mai cultiva vita de vie,
legume, plante tehnice si furajere.

Sectorul zootehnic din agricultura se remarca prin cresterea bovinelor,

porcinelor, ovinelor, caprine, pasari si într-o oarecare masura albinarit.

2.3 Industria
Industria judetului Constanta se bazeaza în general pe pe activitati ce
utilizeaza tehnologii moderne. Principalele ramuri industriale dezvoltate în
judetul Constanta sunt:

Industria constructoare de masini, remarcat_ în judet prin constructii

navale.
Cele mai marcante unitati de constructii navale din judet sunt santierele
navale din Constanta,
Mangalia si Midia- Navodari, care executa toata gama de lucrari legate de
navele maritime si fluviale.

Industria alimentara detine un loc important în economia judetului,

având agenti economici reprezentativi în toate subramurile respectiv:
-morarit si panificatie(SC DOBROGEA SA) ;
 -vin si bauturi alcoolice (SC VIE-VIN MURFATLAR);
-si produse lactate;
-carne si produse din carne(SC CARMECO SA);
-ulei comestibil (SC ARGUS SA);
-conserve si sucuri naturale din fructe si legume;
-semiconserve, conserve carne si peste.
Industria chimica si petrochimica asigura prelucrarea a peste 4
milioane de tone de titei si derivate, pentru obtinerea de produse petroliere,
combustibili casnici, hidrocarburi aromatice, cocs si sulf din petrol prin
SC ROMPETROL RAFINARE BUCURESTI Complexul Petromidia
Constanta;
Industria materialelor de constructii asigura elementele necesare
specifice:ciment, prefabricate, placi compozite, poliester, adezivi, vopsele
prin SC LAFARGE ROMCIM Medgidia SA, SC CELCO SA, ASTEK;
Industria usoara asigura productia de confectii de echipament de lucru,
de lenjerie de pat, de tricotaje, saci din iuta si polipropilen_ care, în proportie
de 70% este destinat_ exportului în Olanda, Italia, Spania, Fran_a, Belgia,
SUA, Cipru si Marea Britanie.

Industria prelucratoare a lemnului

-produce o varietate de modele de mobila atât pentru casa cât si pentru
gradini sau birouri.Operatorii principali în domeniu sunt: FURNIMOB,
HOLDING HONDOR STIL, GADD INVEST INTERNATIONAL, A&D
MULTIMOB si FINEDA.
Industria energetica este reprezentat de 3 centrale energetice cu o
putere instalat de 407 MW si centrala Nuclearo-electrica de la Cernavoda
conceput a avea 5 unitati nucleare cu o putere toatal de 3500 MW.
Prima unitate, finalizata si functional în prezent produce 700 MW,
echivalentul a 10% din productia national .

Din categoria firmelor cu un capital social mai mare de 100 miliarde lei
fac parte:
· ROMPETROL RAFINARE (procesarea petrolului);
· CN ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME Constanta –
administrare infrastructura port;
· SANTIERUL NAVAL Constanta – constructii si reparatii nave;
· OiILTERMINAL – operator portuar produse petroliere;
· DAEWOO HEAVY INDUSTRIES MANGALIA – constructii de nave si
reparatii;
· DOBROGEA – morarit, panificatie, patiserie;
· ARGUS – ulei alimentar;
· SOCEP – operator portuar;
· CONVEX – operator portuar.

2.4 Sectorul serviciilor

Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Constanta de societati
comerciale si companii /societati nationale care presteaza servicii de interes
general
In zona pot fi oferite urmatoarele servicii:
 organizare evenimente  amenajari interioare
 menaj, intretinere  traduceri  financiare si contabilitate
 foto si filmari video  meditatii
 detectivi particulari  amenajari exterioare
 notariat  avocatura
 management  asistenta juridica
 studii, sondaje de piata  recuperari datorii
 concept si design 27  marketing prin internet
 proiecte pentru turism  reclama in presa scrisa
 reclama TV  servicii de brokeraj si intermediere
 transport si depozitare  servicii IT si Internet
 decorare  divertisment  sanatate
 servicii funerare
 agenti de comert exterior
 servicii de urgenta si supraveghere
 servicii de tiparire si ambalare
 dezinsectie/dezinfectie/deratizare

Invatamantul
În domeniul învățământului, funcționează 568 unități, din care:

 grădinițe - 254;
 școli primare și gimnaziale - 248;
 licee și școli profesionale - 49;
 cluburi sportive - 9;
 universități - 8;
 Turismul
Situat in partea de mijloc a dobrogei , judetul Constanta a avut o evolutie
asemanatoare intregii regiuni , singura particularitate ce a impus o oarecare
ascensiune fiind vecinatatea marii si construirea podului feroviar de peste
Dunare , care a scos tinutul din izolarea fata de restul tarii si a accelerat
integrarea economica si cresterea populatiei romanesti.
Judetul cuprinde unele dintre cele mai representative baze turistice din
Romania.
Prin localizarea geografica , clima , relif , vestigii arheologice , rezervatii
naturale ,baza de cazare , agreement si tratament , posibilitati de efectuare a
unor excursii si croaziere , teritoriul judetului ofera o gama larga de activitati
turistice.
Litoratul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele
mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii , ceea ce
este reflectat si de indicatorii referitori la circulatia turistica si capacitatea de
cazare. Astfel in anul 2002 numarul turistilor inregistrati care au vizitat
litorarul romanesc a fost de 754167 iar in anul 2003 numarul acestora a
crescut ajungand la 788763 persoane.
Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica
dezvoltarea turismului cu precadere pe spatial de litoral al Marii Negre.
Astfel litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice sic ca. 43%
din capacitatea de cazare a tarii , aproximativ 60% din circulatia interna si
internationala.
Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre ,
un “pamant al fagaduintei” , ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime
de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaza iesirea la mare a
Romaniei). Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al
Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime , cu
salinitatea redusa (17-18 % la tarm si temperatura apei vara de 20-25 C ). In
Marea Neagra nu exista curenti , plante sau pesti periculosi. In sezonul cald
temperatura la suprafata plajei urca pana la 45C , insa brizele marine ,
bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride. Marile intinderi de plaja
sunt “pavate” cu nisip de o finite deosebita . De-a lungul coastei , un spatiu
de o calitate exceptionala etaleaza o slaba de statiuni care raspund tuturor
varstelor si gusturilor: Navodari , Mamaia , Constanta , Eforie Nord , Eforie
Sud , Costinesti , Techirghiol , Olimp , Neptun , Jupiter , Cap Aurura ,
Venus , Saturn , Mangalia , 2 Mai.
2.5 Piata fortei de munca
Programele de formare profesionalã pentru adulti au fost organizate în
functie de cerintele concrete ale angajatorilor iar în colaborare cu agentii
pentru ocuparea fortei de muncã s-au organizat cursuri de formare
profesionalã pentru someri, absolventii acestor cursuri fiind plasati în muncã
în proportie de aproximativ 85 %. Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane este alãturi de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitarã “Zona
Metropolitanã Constanta”, Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea
Turismului “Litoral” si Regiunea Dobrich din Bulgaria membru fondator al
Asociatiei pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului “Marea Neagrã”.
De asemenea IDRU este membru cu drepturi depline al Consiliului pentru
Promovarea Formãrii Profesionale.

2.6 Infrasctructura Judetului Constanta

Infrastructura rutiera se imbunatateste semnificativ, iar in ultimii doi ani s-

au reabilitat din banii Consiliului Judetean aproximativ 237 km de drumuri
judetene. Este un efort considerabil, iar colaborarea dintre Consiliul Judetean
Constanta si Administratorul Special, Lucian Lungoci, a facut ca Regia
Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri sa intre pe un trend ascendent.
Cu multa munca si profesionalism s-a rentabilizat Regia Autonoma
Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta si acest lucru se vede in reteaua
de drumuri judetene.
Doar in anul 2018, RAJDP, in cadrul Programului de lucrari de intretinere si
reparatii drumuri judetene, a turnat 61 de km de covoare asfaltice pe mai
multe segmente de drum din judet si a realizat 18.300 mp de plombari pe
arterele care necesitau acest gen de reparatii. Tot in 2018, s-au finalizat
lucrarile la DJ 224 intre localitatile Medgidia - Tortoman - Silistea. Acest
proiect era blocat de mai bine de un an, dar am reusit sa il deblocam, iar
RAJDP a finalizat lucrarile in mai putin de 12 luni.

La inceputul acestui an s-au semnat contractele de finantare, cu fonduri

nerambursabile, de reabilitare a acestor tronsoane. Aceste finantari obtinute
sunt deosebit de importante, deoarece cele doua drumuri DJ 226 si DJ 226 A
(54 km) leaga doua judete. Prin modernizarea acestora contribuim direct la
cresterea sigurantei pe caile rutiere ale judetului, dar si la o impulsionare a
activitatilor comerciale (transporturile de marfa sau persoane) intre -
Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si Regiunea de Dezvoltare Durabila Delta
Dunarii. Va exista o conexiune mai buna si mai rapida cu regiunea Dunarii,
fapt ce ar putea fi un avantaj si pentru potentialii investitori interesati de
aceasta zona.

CAP III. Spatiul rural al judetului

Constanta

Județul este compus din 3 municipii, 9 orașe și 58 de comune.

Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor economice, al structurii
ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul de
dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si
sociala a judetului.

Populatia Rurala

Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Constanţa a informat că

populaţia după domiciliu, înregistrată la 1 iulie 2018 în judeţ, era de
766.315 persoane, număr cu 0,3% mai mic faţă de 1 iulie 2017.
‘Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie
română şi domiciliul pe teritoriul judeţului, delimitat după criterii
administrativ-teritoriale. Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2018 a scăzut cu
0,3% faţă de 1 iulie 2017 în judeţul Constanţa. La 1 iulie 2018, populaţia
după domiciliu a fost de 766.315 persoane pentru judeţul Constanţa.
Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (69,2% şi, respectiv,
51,5%)’, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de DJS.
Conform sursei menţionate, procesul de îmbătrânire demografică s-a
accentuat comparativ cu 1 iulie 2017, remarcându-se o creştere de 0,6% a
ponderii populaţiei vârstnice de cel puţin 65 de ani, concomitent cu o
scădere de 0,5% a ponderii populaţiei apte de muncă, cu vârsta între 15 şi 64
ani. Ponderea persoanelor tinere (0-14 ani) scade cu 0,1% la 1 iulie 2018,
faţă de 1 iulie 2017.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 96,9 (la 1 iulie 2017) la

101,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2018).

La 1 iulie 2018, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa
de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea
acestei grupe de vârstă a fost de 9,0% iar în rândul persoanelor de sex
feminin – de 8,3%. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,8%, mai mică
decât cea a grupei de 5-9 ani (5,3%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%), potrivit
DJS Constanţa.

Cap IV. Proiecte implementate in

judetul Constanta

PROIECT 1: Cazinoul Constanta

Consiliul Local Constanța a aprobat în luna decembrie 2014, hotărârea

privind predarea către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice prin Compania Națională de Investiții CNI SA a imobilului – teren
și a construcției Cazino Constanța, în vederea consolidării și restaurării
acestuia. 

Cazinoul Constanța este clasificat conform Ordinului nr. 2314/2004 al

Ministerului Culturii și Cultelor ca monument istoric iar Ministerului
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin Compania Națională de
Investiții este obligat să protejeze și să păstreze regimul de monument
istoric. 

Predarea – preluarea imobilului – teren și a construcției Cazino Constanța se

va face pe baza de protocol încheiat între părțile implicate. 
Consiliul Local Constanța a aprobat asigurarea finanțării lucrărilor de
sistematizare pe verticală a amplasamentului, racordurile la utilități (energie
electrică, apă, canalizare, gaze sau alt tip de combustibil utilizat etc.),
întreținerea și exploatarea obiectivului de investiții. 

De asemenea, Consiliul Local Constanța se obligă să asigure, în condițiile

legii, suprafețele de teren necesare pentru depozitarea și organizarea
șantierului. La finalizarea lucrărilor, imobilul – teren și construcția
Cazinoului vor fi predate Municipiului Constanța. 
După predarea obiectivului realizat, Consiliul Local Constanța are obligația
să mențină destinația Cazinoului și să îl întrețină pe o perioadă de minim 15
ani. 

Dacă în termen de 24 de luni de la preluarea prin protocol nu vor fi demarate

lucrările de consolidare și restaurare, imobilul va reveni municipiului
Constanța. 
Documentația a fost avizată: 9,5 milioane € alocați de minister prin
Compania Națională de Investiții.

Proiect 2: Reabilitarea si extinderea spatiilor verzi din

zona Parc Tabacarie-"EXPOFLORA"
Sursa de finantare: Administrația Fondului pentru Mediu și buget local 
Valoare contract: 1.018.039,72 lei din care nerambursabil: 997.576,72 lei
Perioada de desfasurare: 2012-2015
Data finalizare proiect: 02.11.2015
Obiectiv: Reabilitarea și extinderea unor spații verzi din zona parc Tăbăcărie
prin plantarea unui nr. de 216 arbori, 309 arbuști, 50 buc. plante perene și
3.870 buc. trandafiri, suprafață gazonată ajungând la 16.526 mp. De
asemenea s-au realizat alei cu alveole înierbate și s-au montat 50 de bănci și
50 de recipiente ecologice.

Proiect 3: Reabilitare Clădire Colegiul Național Mihai Eminescu,

Constanța.

Sursa de finantare: Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța.

Obiectivul general: Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea,

protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.

Obiectivul specific: Îmbunătățirea infrastructurii culturale prin reabilitare

și/sau modernizare, consolidare și restaurare și punere în valoare a
imobilului Colegiul Național Mihai Eminescu.

Perioada propusa pentru implementare: 48 luni.

Proiect 4: Restaurarea Muzeului De Artă Populară,

Constanța.
Sursa de finanțare: Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța.
Obiectivul general: Impulsionarea dezvoltării locale prin
conservarea,protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității
culturale.
Obiectivul specific: Îmbunătățirea infrastructurii culturale prin reabilitarea,
consolidarea și restaurarea imobilelor Muzeului de Artă Populară,
Constanța.
Perioada propusa pentru implementare: 48 luni.

CAP. V Analiza SWOT a Judetului

Constanta

Puncte tari:
 mediu natural propice dezvoltarii turistice (plaje naturale
cu nisip fin si insorite, fundul marin nisipos, dealuri
impadurite, rezervatii naturale)
 porturi maritime
 deschidere strategica
 capacitate ridicata de cazare
  potential banear, SPA, tratamente de infrumusetare
 resurse umane calificate si cu experienta in domeniu,
accesibilitate buna in/din judet
 potential turistic istorico-cultural
 potential turistic sportiv si agreement
 cei mai renumiti producatori de vinuri

Puncte slabe:
 mediatizarea turismului insuficienta
 numarul locurilor de parcare insuficiente
 valorificare slaba a potentialului istorico-cultural, degradarea
monumentelor si edificiilor
 lipsa investitorilor
 orase cu structuri urbane insuficiente
 infrastructura de turism si transporturi (mai ales cele
feroviare) este invechita
 dezvoltarea insuficienta a infrastructurilor de servicii publice
si utilitati
 management necorespunzator al deseurilor
 caracter sezonier al turismului
 distrugerea bioclimatului
 lipsa modernizarii si reconditionarii aspectului localitatilor in
armonie cu mediul natural
 lipsa de la conducere a persoanelor integre si capabile, a
programelor coerente de dezvoltare
Oportunitati:
 potential ridicat de dezvoltare a turismului
religios,cultural, balneoclimateric si ecologic
 interes international pentru conservarea si promovarea
bioclimatului natural
 constructia si modernizarea drumurilor si mijloacelor de
transport
 promovarea pe piata internationala a produselor ecologice,
promovarea produsului turistic
  stimularea consumului de produse ecologice
 conservarea unicitatii si originalitatii
 oportunitate de a dovedi seriozitate si interes,
profesionalism in tot ceea ce tine de mediu si
protejarea/conservarea lui

Amenintari:
 concurenta zonelor turistice din strainatate datorita
superioritatii calitatii serviciilor si preturilor competitive
,accentuarea procesului de degradare a mediului natural,
capacitate redusa de finantare a modernizarii si
menegmentul defectuos al pietelor de desfacere
 riscul migrarii masive a populatiei din mediul rural in cel
urban
 riscul emigrarii masive a populatiei ca urmare a pierderii
locului de munca
 riscul perceperii unei imagini nedemne a turismului
estival,risc de producere a calamitatilor naturale, riscul
disparitiei plajelor

CAP. VI Concluzii si propuneri

 Echilibru intre cerere si oferta (cerem turisti- oferim

conditii)
 Oferte autohtone competitive cu cele din strainatate
  Legislatie clara, concisa ,bine structurata si la obiect,in
care sa fie stipulate drepturile si obligatiile atat ale
turistilor dar si a entitatilor publice, juridice, turistice
 Minimalizarea birocratiei
 Promovarea turismului ecologic
 Decizii si masuri in vederea respectarii mediului si igienei
publice
 Informarea si educarea continua a populatiei
 Informarea si mediatizare potentialilor turisti prin
intermediul mass-media, internet
 Pastrarea integra si demna a imaginii a localitatilor
turistice si a turismului romanesc.

Bibliografie

www.geografie-romaniei.ro
www.istoria.romaniei.ro
www.primaria-constanta.ro
www.anpm.ro.documents
www.radioconstanta.ro/2019/02/04
www.isu.dobrogea.ro>2019/02
www.insse.ro/files>publicatii
https.ecomareaneagra.wordpress.com
www.info.regio.ro
http://www.cjc.ro/sectiune.php?s=53