ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ȘI A MEDIULUI

PROGRAM MASTERAT ECONOMIE ECOLOGICĂ

MANAGEMENTUL CAPITALULUI NATURAL

Rampa de gunoi de la Sighisoara

Realizat de: Burducea Mihai-Viorel

Mohonea Andreea Violeta
Grupa 1337
 SALUBRIZARE SIGHISOARA. RAMPA GUNOI MENAJER EXTINDERE

Extinderea se refera la construirea a inca 2 compartimente, respectiv 3 si 4. Cele 2

compartimente vor fi despartite de un dig de separatie. La randul lor cele 2 compartimente pot fi
impartite in cate doua sectoare. In acest fel lucrarea se poate executa in 4 etape.
Depozitul se încadrează în clasa b-depozit de deşeuri nepericuloase, conform clasificării din HG
nr.349/2005 (art.4) Activitatea prinncipală: colectarea, depozitarea controlata, tratarea
rezidurilor orasenesti, si epurare levigat, cod CAEN 9002.
In depozit se stocheaza urmatoarele tipuri de deseuri:
 Deseuri menajere: material organic, material plastic, sticla, hartie;
 Deseuri industriale: resturi de piele, deseuri plastice, deseuri ceramice, deseuri textile,
moloz;
 Deseuri vegetale;
Obiectivul ocupa o suprafata totala de S=63.315m2, fiind impartit in 4 celule de depozitare. In
prezent se estimeaza depozitarea a 50 t/zi (18.000 t/an) deseuri.
Lucrarile care fac obiectul prezentului proiect se refera la extinderea Rampei de gunoi menajer a
municipiului Sighisoara. Sunt prevazute urmatoarele lucrari de constructii:
1. Terasamente
2. Etansare
3. Drenaj in incinta
4. Drenaj sub incinta
5. Platforma betonata si drum de acces
 APLICATIA Nr. 5 Fundamentarea deciziei de amplasare a unei rampe de gunoi

I.Obiective

O1 Imbunatatirea parteneriatului intre utilizatorii /factorii interesati

Imbunatatirea conditiilor de viata a populatiei ca urmare a respectarii cerintelor privind

colectarea, transportul si depozitarea deseurilor (colectarea conforma a deseurilor, controlul
emisiilor atmosferice, colectarea si epurarea apelor de infiltratii, stoparea depozitarii necontrolate
a deseurilor in spatii neamenajate).

 cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism

durabil prin acoperirea cu servicii de salubrizare la nivelul intregului judet si stoparea
depozitarii necontrolate.
 imbunatatirea comportamentului fata de mediul Inconjurator prin educarea publicului cu
privire la efectele nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor;
 imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;
 imbunatatirea situatiei sociale si economice a locuitorilor din zona;
 stabilizarea sociala a zonei, prin contributia la crearea de noi locuri de munca;
 cresterea gradului de siguranta a sanatatii locuitorilor, prin pastrarea calitatii apei din
panza freatica;
O2. Minimizarea riscurilor ecologice masuri/modelul de dispersie

Masurile se vor referi la:

 verificarea înainte de intrarea în lucru a utilajelor, mijloacelor de transport,

echipamentelor, mecanismelor şi sculelor pentru a constata integritatea şi buna lor
funcţionare;
 verificarea la perioadele normate, a instalaţiilor electrice, de aer comprimat, butelii de
oxigen sau alte containere cu materiale inflamabile, toxice şi periculoase;
 verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului în anumite zone, a plăcuţelor
indicatoare cu însemne de pericol;
 realizarea de împrejmuiri, semnalizări şi alte avertizări pentru a delimita zonele de lucru;
 -întocmirea unui plan de intervenţii în caz de situaţii neprevăzute sau a unor fenomene
meteorologice extreme (precipitaţii, furtuni); planul va prevedea în special măsurile de
alertare, informare, punere la adăpost a bunurilor degradabile, soluţii pentru minimizarea
efectelor; se vor asigura mijloacele materiale pentru intervenţia în astfel de cazuri.
Modelul de dispersie:

OML-multi este un model de dispersie a poluantilor la scara locala dezvoltat de Institutul

National de Cercetare a Mediului – NERI (Danemarca) in anii ’80. La nivelul anilor 90 acest
model a devenit operational fiind utilizat pe scara larga in Danemarca pentru aplicatii practice
privind estimarea calitatii aerului in diferite zone, putand fi rulat atat in zone urbane, cat si in
zone rurale pana la o distanta de 30 km. De-a lungul anilor ’90 modelul a fost imbunatatit atat
din punct de vedere teoretic, cat si din punct de vedere al prezentarii si vizualizarii rezultatelor.
OML-multi este un model multisursa de tip gaussian. Modelul a fost conceput in vederea
includerii in teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guverneaza dispersia in atmosfera a
poluantilor ce provin de la surse industriale sau alte tipuri de surse.

Structural OML-multi consta in:

Preprocesorul meteorologic:

 metoda computationala a parametrilor fizici necesari modelarii proceselor de dispersie,

pornind de la masuratori meteorologice
Modelul de dispersie propriu–zis:

 metoda computationala de estimare a campurilor de concentratii intr-un sistem de

receptori predefinit, pe baza parametrilor fizici si a altor date de intrare necesare (date de
emisie, informatii despre teren etc.).
M1. Zonele retinute/alese pentru amplasarea rampei de gunoi:A,B,C

Amplasarea lor se face conform :

Plansa 1. Plan de situatie cu lucrari proiectate. In aceasta zona sunt prevazute un numar de 6
drenuri sub incinta avand lungimi de 34-48 m. Ele se descarca intr-u dren colector din PIED
amplasat la baza digului perimetral. Racordarea drenurilor absorbante de sub incinta la drenul
colector se face prin camine de vizita din PEID.

M2. Lista criteriilor/subcriteriilor /caracteristicilor oricarei zone de amplasare

Criterii de evaluare:

Criterii economice (respectiv eficienţa investiţiei): prezintă cele mai bune rezultate din punct de
vedere al costurilor de construcţie, mai mici comparativ cu alte variante; în mod similar costurile
de întreţinere sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitate socială): cele mai bune rezultate din punct de vedere al
protecţiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localităţilor învecinate este
semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu): prezintă efecte negative minime asupra
peisajului, solului, apei, aerului şi asupra patrimoniului cultural, în special pe termen lung,
respectiv în perioada de exploatare a acestuia.
 La depozitare vor fi acceptate deseurile municipale reziduale si deseurile nepericuloase de
orice natura, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitele de deseuri
nepericuloase prevazute in Ordinul ministerului mediului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor
de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala
de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri. La depozit nu vor fi acceptate deseuri
periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o
comportare echivalenta cu a deseurilor nepericuloase si care satisfac criteriile relevante de
acceptare intrucat depozitul nu este prevazut cu o celula separate destinata acestor tipuri de
deseuri. De asemenea, nu vor fi acceptate la depozitare urmatoarele tipuri de deseuri:

 deseurile lichide;
 deseurile explozive, corozive, foarte inflamabile sau inflamabile;
 toate tipurile de anvelope uzate
M3. Utilizarea metodei DELPHI si a metodei multicriteriale-tehnica sumei ponderate

Metoda Delphi reprezintă o tehnică de analiză de tip structurat (dezvoltată la începutul

Războiului Rece cu scopul estimării impactului tehnologiei aspra evoluţiei conflictelor armate),
utilizată în vederea consultării interactive a unui panel de experţi, pornind de la ideea că
raţionamentul de grup are o mai mare validitate decât cel individual.

Consultarea are loc prin intermediul unor chestionare tematice, diseminate pe parcursul a două
sau mai multe runde, după fiecare iterare, persoana desemnată ca integrator al rezultatelor
(denumită facilitator) diseminând rezumatul opiniilor formulate (însoţit de prezentarea
argumentelor care au stat la baza judecăţilor de valoare exprimate), urmând ca grupul să îşi
revizuiască opiniile.

Avantaje şi dezavantaje ale metodei:

Focalizarea asupra problemei analizate este facilitată de o serie de caracteristici ale metodei:

 structurarea circuitului informaţional – filtrarea răspunsurilor de către facilitator şi

eliminarea celor nerelevante previne posibilele interacţiuni negative care ar putea apărea
în cazul unor discuţii directe şi contribuie la ameliorarea dinamicii grupului;
feedback-ul constant – faptul că metoda permite şi chiar încurajează revizuirea părerilor
anterioare precum şi exprimarea de comentarii privind punctele de vedere ale celorlalţi
participanţi favorizează atât evitarea menţinerii cu orice preţ a poziţiilor, cât şi atitudinile
conformiste generate de prezenţa unui lider de opinie formal;
 anonimitatea – contribuie nu doar la prevenirea asumării de către participanţi a unei
opinii formulate de o persoană recunoscută ca autoritate în materie, ci şi la evitarea în
mare măsură a efectului de „bandwagon” (ralierea emoţională la opinia majoritară, cu
scopul ocupării unui loc în echipa câştigătoare) sau la admiterea erorilor de raţionament.
Un punct slab îl constituie faptul că, deşi diminuează riscurile unor capcane mentale, acestea se
pot manifesta la nivelul facilitatorului, care, pe fondul background-ului personal, poate fi
influenţat în selectarea răspunsurilor pe care le consideră ca fiind cele mai potrivite.

Totodată, trebuie avut în vedere faptul că Delphi nu este potrivită pentru situaţii complexe si
trebuie tinut cont de evoluţia simultană a mai multor factori.

Utilitatea metodei

Tehnica poate fi folosită ca bază pentru dezvoltarea scenariilor ulterioare şi a strategiilor, pentru
corelarea evaluărilor provenite din surse diferite asupra unor subiecte complexe, pentru
identificarea şi prioritizarea problemelor.

În plus, este puţin costisitoare şi favorizează angrenarea în echipe a unor experţi din afara zonei
de intelligence (medii academice, oameni de ştiinţă, cercetători, jurnalişti, economişti etc.), deşi
în acest caz selectarea participanţilor introduce o variabilă suplimentară, uneori consumatoare de
timp.

iii. Cerinte C1 Stabiliti coeficientii de importanta(C) petru criteriile alese (din lista de
criterii)-utilizand metoda DELPHI

C2.Determinati nivelul ponderat al pretabilitatii fiecarei zone de amplasare arampei :

-pentru fiecare zona,atribuiti un numar de puncte(N) fiecarui criteriu pe o scara a pretabilitatii de

la 1 la 4

-pentru fiecare zona(i), stabi liti valoarea ponderata a ficarui criteriu(VPij) 33 VPij=CijxNij
-stabilirea nivelului ponderat al fiecarei zone(NP): NPi=suma VPij

C3. Comentati rezultatele si formulati decizia iiii.Lista criteriilor si exemplu de aplicare a

tehnicii sumei ponderate

Lista criteriilor:

 capacitatea de depozitare:mare,medie, mica

 adancimea apei freatice:mare,medie,mica
 tipul de sol:nisipos ,lutoargilos -distanta fata de comunitati umane:mare,medie,mica
 vocatia principala a zonei:agricola,turistica,terendegradat
 statutul juridic al terenului:privat,public
 importanta ecologica a zonei:scazuta,medie ,mare
Criterii Pretabilitatea zonei de amplasare Pretabilitatea ponderata a
I zonei de amplasare

Denumire Coeficient de A B C A B C

importanta

1.Capacitatea de 30 3 4 4 0,9 1,2 1,2

Depozitare mare

2. Tipul de sol: 25 2 4 1 0,5 1,0 0,25

Nisipos

3. Adâncimea apei 25 2 3 3 0,5 0,75 0,75

freatice: medie

4. Importanța ecologică 10 4 4 3 0,4 0,4 0,3

a zonei: mica

5. Distanta fata de 10 2 3 4 0,2 0,3 0,4

Comunitatile umane: mare

Total clasament 100 2,5 3,65 2,90

Vpij = Cij x Nij

Capacitate de depozitare mare:

A= 30*3/100=0.9

B=30*4/100=1.2

C=30*4/100=1.2

Tipul de sol nisipos:

A=25*2/100=0.5

B=25*4/100=1.0

C=25*1/100=0.25

Adancimea apei freatice medii:

A=25*2/100=0.5

B=25*3/100=0.75

C=25*3/100=0.75

Importanța ecologică a zonei mica:

A=10*4/100=0.40

B=10*4/100=0.40

C=10*3/100=0.30

Distanta fata de comunitatile umane mare:

A=10*2/100=0.20

B=10*3/100=0.30

C=10*4/100=0.40

Am folosit metoda multicriteriale-tehnica sumei ponderate(AMC): mai multe criterii pot

fi luate în considerare simultan într-o situație complexă. Metoda este concepută pentru a
veni în sprijinul factorilor de decizie prin a integra diferite opțiuni, reflectând opiniile
actorilor implicați într-un cadru prospectiv sau retrospectiv.
Criteriul reprezintă măsura în funcție de care opțiunile sunt evaluate și comparate
pentru a se stabili măsura în care acestea conduc la îndeplinirea obiectivelor. Fiecare
criteriu trebiue să măsoare un aspect relevant și nu trebie să depindă de un alt criteriu.

Standardizarea punctajelor pentru fiecare criteriu la intervalul unei scale comune de

obicei cu valori cuprinse între 0-100.

Analiza multicriterială descrie o abordare structurată utilizată pentru a determina preferințele

generale dintre mai multe opțiuni alternative, opțiuni care conduc la îndeplinirea unui număr de
obiective. În cadrul analizei multicriterială sunt specificate obiectivele urmărite și sunt
identificate atributele sau indicatorii aferenți. Prin urmare, analiza multicriterială s-a dovedit a fi
utilă pentru o mare varietate de aplicații. În situația de față, analiza multicriterială poate fi
aplicată în alegerea unui teren pentru amplasarea rampei de gunoi, în condițiile rezultate din
studiul de oportunitate.

Scopul analizei multicriteriale este realizarea unei evaluări comparative a varianteloralternative

în alegerea soluției optime.

Concluzia este -că cea mai bună alternativă este zona B ,care are cel mai mare punctaj
pentru criteriul cu impactul cel mai mare:asigură capacitate de depozitare mare.