Academia de Studii Economice – Facultatea de Economie Agroalimentară și a

Mediului – Economie Ecologică

Analiza situației siturilor

contaminate/potențial contaminate la
nivelul regiunii de Vest

Realizat de:
Mohonea Andreea-Violeta
Albu Elena

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Trică Carmen
Lenuța
 CUPRINS

I. Cadrul politicilor privind managementul siturilor contaminate/potențial contaminate și

legislația actuală în domeniu
1. Obiectivele politicilor privind managementul siturilor contaminate
1.1 Contextul politicilor
2. Situația la nivelul României
2.1 Inițiativele existente privind situația siturilor contaminate
2.2 Evoluția inventarului siturilor contaminate/potențial contaminate la nivelul României
II. Contextul și importanța hazardurilor și riscurilor de contaminare
1. Natura hazardelor
2 Principalii poluanți de interes
3 Legătura dintre hazarduri si riscuri
4 Importanța valorilor de referință în managementul siturilor contaminate
III. Evaluarea riscului de mediu în contextul siturilor contaminate
 I.Cadrul politicilor privind managementul siturilor
contaminate/potențial contaminate și legislația actuală în
domeniu

1.Obiectivele politicilor privind managementul siturilor contaminate

1.1 Contextul politicilor

Obiectivul general al strategiei este protejarea sănătăţii umane şi mediului de efectele

contaminanţilor rezultaţi din activităţile antropice cu respectarea principiilor privind dezvoltarea
durabilă.

Obiective specifice de mediu:

a) reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate;
b) îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele de amplasare şi implementarea
unei gestionări unitare la nivel naţional.
Obiective specifice socioeconomice:
a) remedierea siturilor contaminate trebuie astfel făcută încât să fie atinsă o stare
corespunzătoare pentru folosinţa ulterioară planificată;
b) asigurarea protecţiei resurselor de apă, a securităţii alimentare şi a sănătăţii umane;
c) promovarea utilizării viitoare a siturilor remediate pentru dezvoltarea economică şi
socială în detrimentul scoaterii din circuitul agricol şi silvic a terenurilor productive.
Obiective specifice tehnice:
a) dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea
siturilor contaminate şi încurajarea reutilizării acestora cu prioritate;
b) dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate;
c) dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi remedierii siturilor
contaminate;
d) dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente, ce nu generează costuri
excesive, pentru investigarea şi remedierea siturilor contaminate;
e) promovarea şi implementarea conceptului privind riscul acceptabil
1.2 Legături cu alte politici europene și naționale din domeniul mediului

In contextul European si national, preocuparile pentru protectia solului, utilizarea durabila a

acestuia, conservarea, si acolo unde posibil refacerea capacitatii/proprietatiilor sale necesare
indeplinirii cat mai multor functii inregistreaza o evolutie ascendenta semnificativa.

In cadrul procesului de amortizarea a politicilor nationale cu cele ale Uniunii Europene si de

transpunere si implementare a normelor si reglementarilor Uniunii Europene, problema poluarii
solului si apelor subterane reprezinta unul dintre aspectele fundamentale ale protectiei mediului.

Majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au avut o abordare sistematică pentru identificarea
siturilor contaminate, fiind iniţiate registre şi inventare la nivele naţionale privind situri potenţial
contaminate sau contaminate, reprezentate de depozite de deşeuri sau situri industriale. Unele ţări
au inclus în aceste inventare naţionale şi siturile militare. De asemenea, majoritatea abordărilor
au cuprins atât siturile abandonate cât şi cele în operare

Strategia UE privind Solul distinge un număr de teme legate de procesul general de degradare
a solului. Acestea sunt: eroziunea, deteriorarea materiilor organice , contaminarea, salinizarea,
compactarea, reducerea biodiversităţii din sol, etanşarea, alunecările de teren, inundaţiil

Problema solului contaminat este abordată în propunerea de Directivă la Articolul 9 şi

articolele următoare. Articolul 9: propune ”Prevenirea contaminării solului prevede că “Statele
Membre vor lua măsuri adecvate rezonabile pentru a împiedica introducerea de substanţe
periculoase pe sau în sol, exceptând cele datorate depunerilor din aer şi fenomenelor naturale cu
caracter excepţionalincontrolabil, în vederea evitării acumulărilor ce pot îngreuna funcţiile
solului sau da naştere unor riscuri semnificative pentru sănătatea omului şi a mediului”.

Articolele următoare, din propunerea de directivă, tratează implementarea Inventarului

Naţional al siturilor contaminate, împreună cu o evaluare a riscurilor ce trebuie efectuată pentru
acele situri care prezintă un risc potenţial asupra sănătăţii umane şi a mediului.
 În prezent, legislaţia Uniunii Europene în domeniul managementului siturilor contaminate este
reprezentată doar de Directiva 2006/21/EC – Directiva managementului deşeurilor din industriile
extractive. Cele mai importante documente oficiale ale Comisiei Europene şi Agenţiei Europene
de Mediu la nivelul anului 2010 care abordează acest domeniu al managementului siturilor
contaminate sunt:
● “SOER 2010 – Evaluarea tematică în domeniul Solului”
● Comunicarea Comisiei Europene COM (2006) 231 – Strategia Tematică pentru
Protecţia Solului.

2.Situația la nivelul României

2.1 Inițiativele existente privind situația siturilor contaminate

La nivelul anilor 2007- 2008 s-a realizat un prim inventar al siturilor contaminate/ potenţial
contaminate. Acestea au fost identificate de ANPM, prin unităţile din subordine, pe baza analizei
documentaţilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, un număr de 1.682 de situri
contaminate/ potenţial contaminate, reprezentând zone în care s-audesfăşurat în principal
activităţi miniere şi metalurgice, petroliere, chimice, alte activităţi industriale la scară mare sau la
scară mică.

Ca în multe alte ţări europene, și în România industrializarea are o lungă istorie ; ca rezultat al
acesteia, a apărut o contaminare semnificativă a terenurilor şi apei subterane. Poluarea terenurilor
are un impact semnificativ atât asupra mediului cât şi asupra sănătăţii umane. România a trecut
în ultimele două decenii printr-o tranziţie majoră, în care multe dintre companiile şi industriile
active în perioada socialistă s-au închis sau au fost restructurate, cuplată cu scăderea capacităţii
de a decontamina terenurile poluate in scopul reutilizarii lor.

2.2 Evoluția inventarului siturilor contaminate/potențial contaminate la nivelul României

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a realizat în perioada 2007 –2008 inventarul
naţional preliminar privind siturile potenţial contaminate/contaminate,pe baza datelor
disponibile. Tinand cont de prevederile legislatiei de mediu specific şi de nivelul informaţiilor
din inventar s-a considerat necesară împărţirea siturilor în două categorii şi anume:
1.situri potenţial contaminate.
2.situri contaminate.
În prima categorie intră siturile pentru care există informaţii despre activităţile anterioare
desfăşurate pe amplasament, dar nu există elaborat raport de bilanţ de mediu nivel II şi /sau
raport de evaluare a riscului. Urmează ca după elaborarea acestora şi pe baza informaţiilor
obţinute urmând să se stabilească dacă vor fi trecute la categoria situri contaminate sau
necontaminate.

Inventarul naţional a fost actualizat de către autoritatea publică central pentru protecţia
mediului în luna noiembrie 2013 pe baza datelor obtinuţe de la autorităţile publice locale pentru
protecţia mediului, iar în cele ce urmează sunt prezentate datele actualizate privind siturile
potenţial contaminate/contaminate.

Potrivit inventarului (ANPM) şi ţinând cont de principalele sectoare de activitate identificate

în România, numărul de situri potenţial contaminate corespunzător fiecărui sector economic este
prezentat în tabelul de mai jos.

Tipul activității Număr de situri potențial

contaminate
Industria deșeurilor 98
Numărul de Industria energetică 5 situri
contaminate Extracție țiței 215 corespunzător
Prelucrări mecanice 2
fiecărui sector Agregate minerale 1 este prezentat în
tabelul de mai Material rulant 2 jos:
Confecții metalice 1
Tipul activității
Industria extractivă Număr de
26situri potențial contaminate
Industria Industria
extractivăpetrolieră 10 178
Extragere sare
Construcții mașini 2 4
IndustriaIndustria
deșeurilor metalurgică 3 163
Industria petrolieră
Agricultură 6 61
Metalurgia aluminiului
Industria prelucrătoare 2 1
Extracție țiței păsărilor
Creșterea 3 738
Industria Industria
chimică chimică 3 27
Infrastructură
Construcții navale 1 10
Industria acvatică
Transport 1 1
Industria de celulozăUtilități
și hârtie 6 5
Construcții deAlte
mașini
industrii 8 5
Total 395
 Industria prelucrătoare 8
Industria metalurgică 30
Industria energetică 20
Industria petrochimică 4
Agricultură 13
Încălțăminte 1
Industria de autovehicule 1
Extracție gaze 5
Auto 1
Apa-canal 3
Forare 1
Industria lemnului 2
CFR 1
Construcții 1
Alte industrii 3
Total 1287

2.3 Potențiale îmbunătățiri la nivel național

Asupra siturilor de pe lista siturilor contaminate (lista B) se va face o Evaluare a Riscului
(ER)detaliată în funcţie de tipul, natura şi întinderea contaminării legată de actuala şi viitoarea
folosinţa a sitului. Pe baza acestei evaluări sunt stabilite obiectivele de remediere.
Planul de Acţiuni de Remediere (PAR) defineşte cerinţele minime şi obiectivele pentru
executarea acţiunilor de remediere.

Opţiunea de remediere selectată se va conforma principiului abordării unui management bazat

pe analiza riscului. Prin urmare, tehnicile de remediere/ (acţiuni corective) de evaluat pot fi
diverse de la excavări de sol contaminat la doar împrejmuirea sitului contaminat.

Opţiunile de remediere pot fi pe termen scurt (de exemplu excavările) sau pe un termen mai
lung, cele pe termen lung necesitand monitorizare şi stabilireaunor obiective de remediere
temporare (de exemplu în cazul atenuării naturale).

Legislaţia actuală nu este clară în privinţa metodologieide:inventariere,investigare, evaluare

a riscurilor şi remediere a siturilor contaminate, precum şi pentru redezvoltarea siturilor
remediate, lipsa unui mecanism de finanţare a lucrărilor de remediere, lipsa unor mecanisme de
încurajare prin stimulente fiscale a acelor operatori / dezvoltatori care doresc remedierea siturilor
contaminate.

II. Contextul și importanța hazardurilor și riscurilor de

contaminare

1.Natura hazardelor

Începutul acestui mileniu se caracterizează printr-un impact tot mai accentuat al activităţilor
umane asupra Terrei, care determina modificări globale ale mediului.
Modificările accentuate ale mediului pe Terra , presiunea crescânda a societăţii asupra
elementelor de mediu generează o serie de crize dintre care unele au devenit globale, cum ar fi
tendinţele de încălzire a climei, datorate efectului de sera, apoi reducerea stratului de ozon,
ridicarea nivelului Oceanului Planetar, despăduririle si procesele de degradare a solurilor,
poluarea crescândă si deşertificarea.
Omul are insă si un impact pozitiv asupra mediului prin extinderea teritoriilor protejate(in
parcuri si rezervaţii naturale), prin ocrotirea unor specii de plante si animale pe cale de dispariţie,
a unor obiective geomorfologice, geologice si paleontologice, precum si prin numeroase lucrări
de inginerie a mediului.
Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale.

2.Principalii poluanti de interes

Industria este una din principalele surse de poluare a mediului înconjurător prin amploarea
procesului tehnologic, cantitatea mare de poluanți solizi și lichizi degajați.Una dintre cele mai
afectate regiuni din tara de poluare este regiunea Vestica.

Compusa din Judetele Caras Severin, Timis, Arad si Hunedoara sursele de poluare
semnificativa, din aceasta regiune provin din emisile anuale de dioxid de sulf.
 Dioxidul de sulf provine, în mod principal, din sectorul energetic (72%). Alături de arderile
combustibililor fosili, industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, (judeţele Caras
Severin şi Hunedoara) industria alimentară, contribuie la poluarea atmosferei cu SO2.

O altă sursă importantă de poluare o constituie instalaţiile mici de ardere din zonele
rezidenţiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se adaugă arderile din
industria de prelucrare. Nivelul de emisie stabilit pentru anul 2010 implică o reducere a emisiilor
de dioxid de sulf cu 30%, comparativ cu anul 1990, considerat ca an de referinţă. Din totalul
emisiilor pe regiune, 72,2% provin din judeţul Hunedoara unde este concentrată industrie
metalurgică şi de prelucrare, pe lângă cea energetică.

Emisii anuale de SO2

JUDETUL 1999 2000 2001 2002 2003 20004 2005 2006 2007
AR 9689 15836 15946 11710 14109 13309 11833 11666 10981
CS 20500 20400 20076 19400 19972 19857 19832 19517 2951
HD 62800 403300 154400 79900 54100 43400 41600 45600
TM 10900 8610 9246 4373 3973 3333 3900 3550
REGIUNE 30189 10109936 447932 194756 118354 91239 78398 76683 63052
A DE VEST

Modificările de calitate a apei din regiunea Vestica ,din stratul freatic sunt produse de:

 evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile

arondate bazinului hidrografic.
 lipsa sau insuficienta reţea de canalizare menajeră a localităţilor aflate în spaţiul
bazinului hidrografic.
 infiltraţiile din canalele de desecare, canale folosite în mod accidental sau temporar
pentru descărcarea apelor uzate de la vechiile bataluri ale unităţile zootehnice.
 depozitarea şi împrăştierea pe terenurile agricole a îngrăşămintelor chimice şi a
pesticidelor fără a ţine cont de perioadele optime de administrare a acestora.
 impurificării remanente datorată fostelor evacuări de dejecţii provenite de la complexele
de creştere a suinelor precum şi a celor de creştere a păsărilor.
 depozitări gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate.
 În judeţul Arad,zonele critice sub aspectul degradării solurilor sunt arealele cu potenţial
ridicat de alunecări de teren, zone cu potenţial ridicat de eroziune în adâncime, zone cu eroziuni
de maluri. Dintre acestea se pot menţiona urmatoarele tipuri de alunecări de teren in judeţu
Arad: · Subsecvent în zona Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel, Şilindia; · Solifluxiune
în zona Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş, Crocna, Vârfuri.

De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor de decopertări şi

excavări la zi, precum şi zonele de exploatare a hidrocarburilor (Pecica, Turnu, Sederhat,
Bodrog). Terenurile agricole, pajiştile şi pădurile din jurul centrelor industriale in judeţul Caraş
Severin sunt aproape inevitabil supuse unei poluări a cărei intensitate este sesizabilă de cele mai
multe ori doar în timp.

Principalele cauze ale poluării solului sunt:

 scoaterea unor importante suprafeţe de teren din circuitul economic datorită depozitării
deşeurilor menajere, industriale şi Agricole.
 deteriorarea calitativă a terenurilor limitrofe depozitelor de deşeuri prin îmbibarea
solului cu substanţe nocive (fie prin cantitate, fie prin natura lor).
 degradarea terenurilor datorită practicării unor tehnologii agricole neadecvate (terenuri
situate în pantă, păşunatul abuziv).
 degradarea terenurilor agricole şi a drumurilor agricole datorită exploatărilor forestiere
efectuate în perioade când solul este îmbibat cu apă, înfiinţarea ilegală de noi drumuri pe
linia de cea mai mare pantă pentru circulaţia utilajelor forestiere.

Precum si activităţile industriale desfăşurate în cadrul judeţului Arad produc presiuni asupra
stării de calitate a solurilor prin depozitării de deşeuri industriale (halde industriale) atât ca
urmare a activităţii curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea
activităţii).

Judetul Caraş Severin nu deţine date statistice privind poluarea solului de nicel ridicat.

În judeţul Hunedoara suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de mină şi iazurile de

decantare aferente unităţilor miniere, dar şi altor ramuri industriale (energetică) este de peste
9000 ha. Terenurile aferente depozitelor de deşeuri industriale şi zonelor din vecinătatea acestora
sunt degradate (prezintă fenomene de ravenare, şiroire), infertile şi, unele dintre ele, prezintă o
contaminare destul de pronunţată cu metale grele (Cu, Zn, Pb, Mn, Cd) - mai ales solul din
apropierea exploatărilor şi uzinelor de preparare a minereurilor polimetalice (Ex. Filiala
DEVAMIN, Filiala CERTEJ, Filiala BRADMIN).Având în vedere că circa 82% din terenurile
agricole sunt situate pe terenuri în pantă,în judeţul Caraş Severin, suprafeţe apreciabile sunt
supuse diferiţilor factori antropici de degradare (lucrări agricole necorespunzătoare, halde de
steril, halde menajere, iazuri de decantare.

3.Legatura dintre hazarduri si riscuri

Riscul este definit ca fiind probabilitatea de expunere a omului şi a bunurilor create de acesta
la acţiunea unui anumit hazard de o anumită mărime.

Riscul reprezintă nivelul probabil de pierderi de vieţi omeneşti, numărul de răniţi, pagubele
produse proprietăţilor şi activităţilor economice de un anumit fenomen natural sau grup de
fenomene, într-un anumit loc şi într-o anumită perioadă.

Elementele la risc sunt reprezentate de populaţie, de proprietăţi, căi de comunicaţie, activităţi

economice , expuse riscului întrun anumit areal.

Riscul poate să fie exprimat matematic, ca fiind produsul dintre hazard, elementele de risc şi
vulnerabilitate:

R =H*E*V
R = risc, H = hazard, E = elemente expuse la risc, V = vulnerabilitate.

Rezultă că riscul este în funcţie de mărimea hazardului, de totalitatea grupurilor de oameni şi

bunurile acestora şi de vulnerabilitatea acestora. Pe baza acestei formule, se pot face calcule
pentru evaluarea pagubelor produse de diferite fenomene naturale sau tehnologice.

4.Importanta valorilor de referinta in managementul siturilor contaminante

 Valorile de referință reprezintă criteriile pentru diferențirea unui sit potențial contaminat de
unul contaminat și stabilește necesitatea remedierii. Aceste valori definesc nivelul poluarii la
care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului
si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare si a masurilor de reducere a concentratiilor de
poluanti in emisii/evacuari.

III.Evaluarea riscului de mediu în contextul siturilor

contaminate

Metodologia dezvoltată în cadrul strategiei in Romania se bazează pe următoarele principii:

 Principiul „poluatorul plăteşte”

 Conformitatea cu normele UE
 Principiul subsidiarităţii
 Tratamentul egal
 Repartizarea sarcinilor
 Judecată uniformă
 Abordare pe baza riscului acceptabil
 Revizuiri repetate ale deciziilor.

Prin acestea au fost introduse cerinţe de refacere a terenurilor contaminate şi de investigare şi

evaluare a poluării solului şi subsolului.
Principiul poluatorul plăteşte, corelat cu responsabilităţile pe care le au din acest punct de
vedere atât proprietarul, cât şi utilizatorul, prevede necesitatea stabilirii unui cadru legislativ şi
economic conform căruia costurile aferente daunelor aduse mediului şi remedierii acestora
trebuie suportate de către cei care au cauzat poluarea. Principiul poluatorul plăteşte este adoptat
în România prin legea protecţiei mediului (Legea nr.256/2006 pentru aprobarea OUG nr.
195/2005) şi legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, o secţiune a
aceastei legi fiind dedicată protejării solului şi subsolului. Legea prevede obligaţia proprietarilor
de terenuri şi a operatorilor de a menţine un mediu curat şi impune ca aceştia să plătească
eventuale daune aduse mediului prin poluare.

Ca aspecte vulnerabile şi probleme ce necesită a abordare mai atentă au fost identificate

următoarele activităţi, respectiv fenomene cu un potenţial impact:
 exploatarea agregatelor minerale
 depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi industriale
 depozitarea neconformă a dejecţiilor animaliere
 exploatarea ţiţeiului
 utilizarea neraţională a solului
 practicarea unei agriculturi intensive
 utilizarea neraţională a îngrăşămintelor chimice şi produselor de uz fitosanitar
 fenomene de alunecări de teren şi respectiv eroziunea solului.

Este necesara mai ales promovarea de programe şi proiecte sectoriale pentru investigarea,
caracterizarea şi evaluarea de arii/situri contaminate, precum şi pentru aplicarea de programe
locale de curăţire/remediere ecologica.
Tabel intocmit de ANPM reprezentand repartizarea siturilor pe judetele contaminate in
regiunea Vestică:
Denumire judet Repartizarea pe judete a siturilor
contaminante
ARAD 6
CARAS-SEVERIN 33
TIMIS 2
HUNEDOARA 41
TOTAL SITURI CONTAMINATE 82

Soluţiile de reducere a impactului asupra solului presupun în principal o utilizare durabilă a

acestuia prin combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, astfel încât să se realizeze concomitent:
bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi
acceptabilitatea socială, prin respectarea următoarelor etape de ameliorare a terenurilor:
Etapele ameliorării terenurilor degradate:
1. constituirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate - prin care sunt stabilite
suprafeţele pe care urmează să se aplice măsuri de prevenire şi combatere a proceselor de
degradare
2. cartarea terenurilor degradate - prin care sunt separate unităţi distincte şi omogene sub raportul
formei şi intensităţii de manifestare a proceselor de degradare şi a potenţialului productiv al
solului
3. restructurarea folosinţelor
4. executarea de lucrări de combatere propriu – zisă
5. lucrări biologice - de împădurire şi înierbare în scopul diminuării până la stingere a proceselor
de degradare şi de preluare a funcţiilor de protecţie pe cuprinsul perimetrului de ameliorare
Toate terenurile degradate sau neproductive, indiferent de proprietar, a căror punere în
valoare este necesară din punct de vedere al protecţiei solului, regimului apelor, îmbunătăţirii
condiţiilor de mediul şi a diversităţii biologice se constituie în perimetre de ameliorare. La
unităţile miniere, din judeţul Hunedoara, care desfăşoară activitate productivă, respectiv la
Sucursalele Miniere ale Companiei Naţionale a Huilei Petroşani – s-au executat lucrări de
amenajare a haldelor de steril active şi de întreţinere / decolmatare / refacere a canalelor de gardă
aferente acestora, în scopul asigurării stabilităţii depozitelor de steril şi al drenării apelor
pluviale.

Reconstrucţia ecologică, în sensul HG 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul,

subsolul şi ecosistemele terestre, în judeţul Arad, au fost afectate se aplică în următoarele cazuri:
poluarea mediului geologic, produsă de activităţi cu impact semnificativ, care prezintă un risc
real sau potenţial pentru sănătatea oamenilor şi a mediului; a terenurilor în care ecosistemele
terestre au fost afectate.

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate, constă în aducerea acestora

cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică, complementare şi compensatorii, şi prin eliminarea oricărui risc
semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinţă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic, constă în îndepărtarea surselor de contaminare de

pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea
posibilităţilor de răspândire a poluanţilor în mediul geologic şi în atingerea valorilor limită
admise pentru concentraţiile de poluanţi.
 BIBLOGRAFIE

 STRATEGIA NAȚIONALĂ DE GESTIONARE A SITURILOR CONTAMINATE (mmediu.ro)

 2016-07-04_STRATEGIA_MO.pdf (gov.ro)
 SIMO_Starea Mediului 2007 Reg Vest final1.doc (anpm.ro)
 https://biosol.ro/wp-content/uploads/linkuri/ord-756-din-03-11-1997-pentru-
aprobarea- Reglementarii-privind-evaluarea-poluarii-mediului.pdf
 http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2013/10/2013-10-
29_strategie.pdf