Podisul Moldovei 1.

Asezare si limite:
Situata in partea de Est a tarii reprezinta cea mai tipica unitate de podis. Reprezinta 1/10 din suprafata tarii si este delimitata N-E de Valea Prutului, de frontiera cu Ucraina si Moldova, in V de obcinele Bucovinei si subcarpatii curburii iar in S de Campia Romana.

2. Mod de formare si geologie:

Este alcatuit dintr-un soclu cristalin variat, care apartine platformei est-europene in jumatatea de N si se intinde pana la falia Falciu-Plopana in S. Urmeaza un alt sector (spre S) de soclu apartinand depresiunii Barladului situat la mare adancime. In extremitatea sudica, soclul apartine Orogenului nord-dobrogean. Soclul fundamental este alcatuit din sisturi critaline strapuns de injectii granitice consolidate in Protozoic. - cuvertura sedimentara: este depusa in patru cicluri. Aceasta cuvertura este mai groasa in extrremitatea sudica unde depaseste 3000m grosime si mai subtire in N-E 800-900m. Este alcatuita din alternante de strate sedimentare permeabile cu strate sedimentare impermeabile alcatuite din: argile,marne, nisipuri,calcare,gresii golitice,pietrisuri, specifice sunt pietrisurile de Balabanesti. In cuvertura sedimentara de suprafata in jumatatea nordica se identifica sedimente miocene, mai vechi iar i jumatatea sudica sedimente pliocene, mai noi. Inclinarea stratelor sedimentare in aceasta unitate este de circa 8-12m/km ca urmare a unei basculari intregii unitati de la N-V spre S-E. Datorita constitutiei petrografice a retele de vai aceasta unitate a fost impartita in mai multe subunitati: - in N-V: Podisul Sucevei; - in E : Campia Moldovei (Jijiei); - in partea centrala: Podisul Barladului: - Podisul Central Moldovenesc; - Colinele Tutovei; - Dealurile Falciului; A. Podisul Sucevei:este alcatuit din: podisurile Dragomirna Falticeni-Dealul-Mare, Dealul Bour, Dealul Hapai, subunitatea seilor Balcauti-Dersca-Bucecea, Depresiunea Liteni, Podisul Bozieni si subunitatea culoarelor Siret-Moldova si Seaua Strunga.

3. Relieful:

Este sectorul cel mai mare, este delimitat de Obcinele Bucovinei in V, Valea Moldovei in S, Campia Moldovei in E si frontiera cu Ucraina in N. Caracteristica acestei unitati de podis o formeaza alternanata de inaltimi deluroase cu portiuni joase. In parte de N-V este drenat de Suceava iar inspre S de Moldova, ambii sunt afluenti ai Siretului. B. Campia Moldovei: Este alcatuita din Dealurile Capalau Cazancea-Guranda, campia colinara Jijia-Basau si Campia colinara JijiaBahlui. Este situata la E, are o fragmentare deluroasa. Altitudinea medie 150-200m iar altitudinea maxima de 265m in Dealul Cazancea. Este impartita in doua sectoare de nord si sud. Este drenata de Jijia, afluent pe dreapta al Prutului iar in sud de Bahlui. Limita de S este marcata de contactul brusc cu Podisul Barladului, in V limita cu Podisul Sucevei prin contactul brusc marcat de Coasta Moldovei. Este cea mai importanta zona agricola a Podisului Moldovei. C. Podisul Barladului: Este alcatuit din : Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, Culoarul Barladului . Face parte din subunitatile inalte ale Podisului Moldovei. Este drenat de Barlad cu afluentii sai: Vasluiet, Crasna, Tutova. Reprezinta cea mai extinsa unitate a podisului Moldovei, se gaseste in sudul Campiei Moldovei delimitata de Prut in E, Campia Romana In S, CuloarulSiretului In V. Altitudinea variaza de 200m in S la 500m in zona centrala si in jur de 400m in N. Predomina un relief structural, platouri structurale; este afectata de puternice procese de versant: alunecari de teren, torenti. IV. Culuarul Siretului - [ntre Pa]cani ]I Adjud, constituie o unitate teritorial` bine individualizat` la limita dintre Subcarpa\ii Moldovei ]I Podi]ul Moldovei - s-a creat prin eroziune la sf@r]itul Neozoicului ]I [n cuaternar - are [n fundamentul imediat roci sedimentare moi peste care s-au depus aluviuni aduse de r@uri - relieful se compune din culoarul larg de vale a Siretului care atinde dimensiunile unei depresiuni alungite, [n care au fost sculptate terase ]I lunci. Se continu` spre NV cu cul. Moldovei. Resurse de sol : terenuri agricole cu soluri fertile; p`duri de foioase [n industria lemnului; apele [n hidroenergie(Siret, Prut) de subsol: gaze naturale asociate; sare gem`([n V Podi]ului Sucevei); nisipuri cuartifere(Miorcani) industria sticlei
2

4. Clima:
Pozitia sagiografica, ca de altfel si altitudinea si extinderea in latitudine pe cca 30 36 confera acestei unitati un climat temperat continental cu nuane excesive dinspre E. Verile sunt calduroase iar iernile secetoase. Temperatura medie anuala este de 7-100 C cu precipitatii cuprinse intre 470-500mm. Temperatura lunii Iulie este de 23 0 C, in timpce temperatura iernii este de 3 50 C. Precipitatiile scad de la S spre N, iar vanturile au predominanta estica. (iarna bata crivatul)

5. Hidrografie:

Reteaua hidrograficaare o orientare N N-V, S S-E. Principalii colectori sunt: Siretu: cu un debit de 220m3 /sec la varsare in Dunare; Prutul: cu un debit de 110 m3/sec la varsare in Dunare. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe dreapta Suceava, Moldova, Bistrita si Trotusul (afluenti carpatici), pe parte stanga Barladul. Dintre afluentii Prutului Jijia cu afluentii sai Bahlui, in sud Elanul. Lacurile sunt numeroase si au diferite origini: - lacuri de baraj natural: Iazul lui Dumnezeu; - lacuri de lunca: Lunca Prutului; - lacuri artificiale: folosite in diferite scopuri: irigatii, agrement, alimentare cu apa a orasului. Apele subterane de adancime se freatice, sunt relativ putine, exceptand Campia Moldovei si mai frecvente in lunci si terase. 6. Vegetatia : urm`re]te zonele altitudinale ,fiind reprezentata de p`dure (stejar ]i fag),in zona deaurilor [nalte,apoi silvostep` (stejar pufos ]i brum`riu , mai ales in C@mpia Moldovei ]i in Podi]ul B@rladului; vegeta\ia de step` caracterizat` prin vegeta\ie ierboas` ozonal`,cu papur`,stuf,rogaz,lemn de esen\` moale-plop,salcie,arin. 7. Fauna: Pentru p`durile de foioase fauna este alc`tuit` din lup,vulpe,pisic` s`lbatec`,apoi roz`toare specifice silvostepei(h@rciog,pop@nd`u,iepure),din p`s`ri(cioc`nitoarea, cinteza) , iar fauna acvatica o formeaz` crapul,]tiuca,pl`tica ]i altele. 8. Solurile:Cernoziomurile de mai multe categorii,apar [n sudul podi]ului,unde temperaturile medii sunt ridicate