CAPITOLUL IV.

COMUNA VAD-PAGINI DE ISTORIE LOCALĂ

IV.1 Așezarea geografică

Comuna Vad, situată în partea de nord a judeţului

Cluj, la 76 km de reşedina acestuia (Cluj-Napoca) şi la 16
km de cel mai apropiat oraş – Dej. Comuna este una
limitrofă, deoarece este așezată pe granița dintre judetul
Cluj si Salaj. Din punct vedere al satelor componente
acestea sunt in numar de 7: Vad - reşedinţa comunei,
Bogata de Jos, Bogata de Sus, Calna, Cetan, Curtuiuşu
Dejului şi Valea Groşilor.

Distanţa satelor componente faţă de reşedinţă variază

între 2 km - Valea Groşilor - şi 10 km - Calna. Drumul judeţean 109 E Dej-Vad-Jibou îi asigură accesul la
şoselele naţionale care întovărăşesc Someşurile - DN 1 şi DN 17 - înlesnindu-i contactul cu lumea.

Comuna are o suprafaţă de 7.722 km² şi este cuprinsă între următoarele coordonate geografice:

- pe latitudine 47°12 ’ –47°57’ latitudine nordică

- pe longitudine 23°45’-23° 92’ longitudine estică

Comunele limitrofe sunt:

în E – comunele Căşei şi Câţcău

în S – Municipiul Dej

în V – comuna Bobâlna

în N – comuna Gâlgău jud. Sălaj

Din punct de vedere geografic, comuna este așezată pe malul stâng al Someșului, râu care traversează 3
din cele 7 sate ale comunei. Din punct de vedere istoric, zona are o importanță deosebita deoarece a
făcut parte din domeniul Ciceului, teritoriu din inima Transilvaniei deținut pentru circa 150 de ani de
domnitorii Moldovei.1

IV.2. Relieful

La o analiză a principalelor forme de relief, putem afirma că teritoriul comunei este format din 2 trepte
de relief:

 Una depresionară,care reprezintă 13% din suprafața totală, formată din Culoarul și Lunca
Someșului
 Una deluroasă, care reprezintă 87% din teritoriu, formată din Dealurile Dejului și
Gârboului, subdiviziune a Podișului Someșan.2
A. Culoarul și Lunca Someșului
Someșul cu o lungime de 376 km pe teritoriul Romaniei, este al 5 lea râu ca lungime din țara
noastră. Acest rau se formează in dreptul Comunei Mica, la 4 km de municipiul Dej, prin unirea
Someșului Mic,care își are originea în Munții Apuseni și a Someșului Mare, care își are izvorul
în Munții Rodnei din Grupa Nordică a Carpaților Orientali. În cadrul Podișului Someșan, râul
formează un culoar, care este un spațiu depresionar, alungit, bine delimitat de regiunile
înconjurătoare. În zonele plane, Someșul formează o luncă care este porțiunea mai joasă a văii
unui rau, situată in imediata apropiere a acestuia și supusă frecvent inundațiilor. În cadrul
comunei Vad, culoarul Someșului are o lațime ce variază între 1,5-2 km, avand aspect terasat, iar
lunca se situează la aproximativ 2-3 m de nivelul apei. Lățimea terasei pe teritoriul comunei
variază de la câțiva zeci de metri, în dreptul localității Valea Groșilor, până la circa 700 de metrii
în dreptul localității Cetan. Denivelările din cuprinsul luncii sunt marcate de mici spații
depresionare în care apa stagnează permanent sau temporar (a se vedea Lunca Cetanului, Vad și
Valea Groșilor). Tocmai acesta este motivul pentru care primăria a efectuat lucrări de intretinere
si mărire a rigolelor de scurgere.3

De asemenea merită menționat ca datorită catastrofei din 14 mai 1970, când apele Someșului au
acoperit cele 3 sate prin care trece ( nivelul apei a ajuns pana la nivelul ferestrelor școlii in care

1
www.primariavad.ro
2
Andrei Florean, Studierea orizontului local din comuna Vad, județul Cluj, lucrare de licenta, Cluj Napoca 2012
3
George Manzat, op. cit, p 314
voi invățați), s-a realizat un proces de îndiguire. Marea problemă este că aceste diguri sunt
învechite, în cazul unor noi creșteri catastrofale a debitului apei, existand pericolul ca să se surpe .

B. Podișul Someșan
Acest podiș situat în NV țării, este o subdiviziune a Depresiunii Colinare a Transilvaniei,
alături de Podișul Târnavelor în sud, la contactul cu Carpații Meridionali și Câmpia
Transilvaniei, situată în centru. Cu o formă aproximativă de patrulater, acoperind o zonă de
aproximativ 1500 km², Podișul Someșan îndeplinește rolul de " Jug intracarpatic", făcand
legatura dintre Carpații Orientali și cei Occidentali, închizând astfel vasta Depresiune Colinară a
Transilvaniei. Din punct de vedere geomorfologic, podișul are în componența sa structuri de
dealuri și podișuri, depresiuni și culoare de vale, ale căror altitudini sunt cuprinse între 450 și 975
metri. Podișul este format dintr-o serie de dealuri, care de la nord la sud sunt:

 Dealurile Năsăudului cu altitudini de 680 m

 Dealurile Ciceului, cu altitudinea maximă dde 709 m
 Culmea Breaza cu cea mai mare altitudine, 974 m
 Dealurile Garboului și Șimișnei cu 595 m
 Dealurile Clujului si Dejului cu cea mai mare extindere și altitudini de 690m
 Dealul Feleacului, cu peste 800 m care închide în partea de sud Podișul Someșan.
In partea de vest podișul are două subdiviziuni:

 Podișul Boiului
 Podișul Huedin- Păniceni
Principalele depresiuni sunt:

 Depresiunea Târgu Lăpuș in nord

 Depresiunea Almaș-Agrij în vest în zona de contact cu Carpații Occidentali ( a se vedea
harta de la anexe).4

4
Ion Mărculeț. (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010
 Comuna Vad este traversată de Dealurile Dejului și Gârboului, cu altitudini medii de
aproximativ 500m. Cea mai mare altitudine este de 535 m, Deaalul Măgura din Vad, urmat de
Dealul Cetățuie cu 515m din aceiași localitate. Aceste dealuri prezintă o puternică fragmentare
pe orizontală datorată multitudinii de văi transversale cu caracter torențial. Din punct de vedere
geologic formațiunile deluroase sunt alcătuite din roci sedimentare, ca marne, argile, gresii si
conglomerate.5

IV. 3. Solurile

Substratul comunei este format din soluri podzolice brun roșcate, cu potențial productiv redus
specifice zonei de pădure și din soluri argiluvionare, bogate în minerale și foarte bune pentru
cultivarea plantelor. Aceste soluri sunt situate în apropierea Someșului și s-au format datorită
revărsării apelor acestui râu.6

IV. 4. Vegetația

Flora este caracterizată de pădurile de foioase (fag, carpen, gorun, ulm, frasin, salcâm) şi de
ierburile pajiştilor.

Fauna este reprezentată de mamifere (iepuri, vulpi, mistreţi, lupi), de păsări (privighetori,
coţofene, vrăbii, ciocârlii, etc.), peşti (mreană, clean, scobari, somn).

IV. 5. Clima

Clima este una termperat continentală specifică Romaniei,cu ierni reci şi veri călduroase, chiar
caniculare. Media anuală a temperaturilor este de 8,5º C, în timp ce media anuală a
precipitaţiilor este de 700 l/m². Vânturile cresc in intensitate vara şi toamna şi bat pe direcţia V-
NV. De asemenea datorită prezenţei râului Someş, în zonă este specifică ceaţa, dar şi inversiunile
de temperatură.7

IV. 6. Hidrografia

Reţeaua hidrografică este dominată de râul Someş, care în dreptul localității are un debit de circa
71m³/sec. Ca și receptor, Someșul,colectează apele Văii Vadului (Bogăţii), a Văii Porcului şi a
5
Vasile Mihăilescu, Dealurile şi câmpiile României, Bucureşti, 1966, p 344
6
C Chiriță, Păunescu C., Teaci D, Solurile României, Bucureşti, 1967, p 131
7
www.primariavad.ro
câtorva pâraie, toate caracterizate prin mari oscilaţii de nivel şi de debit, ce variază de la limta
secării la limita de inundaţie. Afluentul principal, Valea Vadului sau Bogății izvoraște în dreptul
localității Calna și curge în directia S-V . Cu o lungime de circa 17 km se varsă în Someș in
dreptul localității Vad. Valea are un curs semipermenent, debitul este scazut de sub 0,2 mc/sec si
regim torential de scurgere. În anii secetoși seacă. Afluenții Văii Vadului sunt neînsemnati atât
ca debit cât si ca lungime.

Există şi o importantă reţea de ape subterane, valorificate cu ajutorul izvoarelor şi

fântânilor. Apa acestora este, la Vad, uşor bicarbonată. În zona lentilelor de sare, la Valea
Groşilor, apa se poate folosi pentru conservarea alimentelor sau în scopuri terapeutice. Chimic
văile se încadreaza în grupa apelor bicarbonate, cu mineralizare moderata (sub 500mg/l). De
asemenea în urma unor analize s-a dovedit ca apa din Fântana Vlădicului este una dintre cele mai
pure ape din Europa.8

Apele stătătoare sunt reprezentate de câteva iazuri si heleşteie cum sunt cele din Calna sau de pe
Valea Porcului.

IV.7. Situații de învățare :

I. Studiaţi pe hartă poziţia geografică a localităţii Vad. Completaţi organizatorul grafic de

tip arbore cu informaţii despre poziţia geografică a localităţii Vad.
în ţară:

Poziţia geografică în judeţ:

in unitatea de relief:

Comune vecine E

V
8
.G Posea.(colab.),Enciclopedia geografică a României, Bucureşti, 1882. p 560
 II. Răspundeți la următoarele intrebari:

1.Ce forme de relief există în comuna Vad?

2.Ce formă de relief predomină în comuna Vad?

3.Care este altitudinea maximă în comuna Vad?

4.Care este altitudinea medie din comuna Vad?

5.Unde sunt situate suprafeţele cu altitudinea ce mai mică din comuna Vad?

6.Care este unitatea de relief pe teritoriul căreia este situată comuna Vad?

7. În ce parte a acestei unităţi de relief este situată comuna Vad?

8.Ce unităţi de dealuri există pe teritoriul comunei Vad?

9. Din ce tipuri de roci sunt formate dealurile respective? Ce alte tipuri de roci cunoasteti?

10. Ce aspect are Valea Somesului?

III. Completati urmatorul grafic:

 Someşul

Afluent: Afluent:

IV. Folosind harta judeţului Cluj răspundeţi la

următoarele întrebări:

1. Notaţi punctele cardinale

2. Indicaţi printr-o săgeata unde este
amplasată comuna Vad
3. Precizaţi care este reşedinţa de
judeţ.........................
4. Numiţi cel mai apropiat oraş de
comuna Vad şi punctul cardinal
V. Lucraţi în grupuri de câte patru. Observaţi peisajul din fotografie.
Răspundeţi la în timp de 5 minute.

Ce observaţi în fotografie?

Ce forma are satul?

Ce caracteristici are vegetaţia din fotografie?

Vegetaţia din poză este antropizată?

Ce efecte are activitatea omului asupra vegetaţiei?

IV.8. Scurt istoric al comunei

Satele care formează comuna Vad au o istorie indelungată, chiar daca ea nu este
documentată în totalitate. Prezentul manual nu isi propune sa revolutioneze informatile legate
despre aceste așezări și oamenii care le-au locuit ci doar să ofere o sistematizare a cunostințelor
deja existente, astfel ca ele sa fie mai accesibile pentru elevii școlii noastre. Astfel în continuare
vă propun o succintă trecere in revistă a satelor din punct de vedere al evoluțíei istorice

IV.8.1 Vad

Satul este atestat pentru prima dată in 1467 sub denumirea maghiara Rew, traducere a
romanescului Vad, care potrivit Dex-ului inseamna „loc de trecere peste o apa”. Faptul că și în
prezent exista un bac în Vad arată că acest loc a fost folosit încă din vechime ca și trecere peste
raul Somes. Se pare că vatra actuală a satului nu corespunde cu cea din vechime, toponimul
Valea Caselor arătand că așezarea a fost situată mai la deal. Aceasta supoziție este sprijinită și de
faptul că în trecut oamenii iși construiau casele în locuri ferite, și nu pe malul apelor dar și de
faptul ca mănăstirile erau construite mai departe de sat, iar în prezent mănăstirea se afla în
centrul satului.9

Potrivit cercetărilor arheologice zona în care este construit Vadul a fost locuită încă din
preistorie. În acest sens putem aminti toporașul de piatră, lung de 11,6 cm, atribuit culturii
Coțofeni, dar si bucățile de ceramică atribuite culturii Sighișoara Wittenberg. Dovezile legate de
locuirea regiunii devin mai numeroase odată cu Antichitatea și Evul Mediu. Astfel pe dealul
Cetățuie au fost descoperite urmele unui vechi turn de semnalizare, lucru care nu trebuie să mire
pe nimeni, mai ales ca la cațiva kilometrii peste Someș romanii aveau un castru- la Cașeiu, iar
regiunea era zonă de frontieră dintre lumea romană și dacii rămați liberi. Tot pe Cetățuie s-au
mai descoperit obiecte ca și un piaptăn din os, un nasture de aur și un cercel de arginte.
Legendele locale vorbesc și despre niște vase pline cu bani descoperite in timpul excavațiilor
însă nu este nici o certitudine științifica legată de aceste descoperiri. Legendele merg mai departe
și menționeaza regiunea ca făcand parte din domeniul fraților Drag si Balc, domeniu pe care l-au
primit de la regele Ungariei, dupa ce au fost alungați din Moldova de către voievodul Bogdan,
undeva în secolul XIV.

9
Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol II, Cluj Napoca, 1966, p 222
Un alt toponim ‚Subaștia’ ar indica ca in zonă a existat o așezare fortificată, unii istorici mergand
pe ideea că zona a aparținut de voievodatul lui Gelu, inainte de cucerirea maghiară din secolul
X.10

Istoria medievală a satului reprezintă si perioada lui de glorie, deoarece candva prin 1480/1490,
satul a intrat în componența Domeniului Ciceului, teritoriu donat de regele maghiar Matei
Corvin, domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare.

Domeniul Ciceului a reprezentat un teritoriu din inima Transilvaniei, care a fost trecut
din patrimoniul regalității maghiare în cel al domnitorului Moldovei. Practica nu a fost una noua,
existand precedentul cu cetatea și domeniul Rodnei, iar motivele par a fi unele politice: rezistența
în fata expansiunii otomane. Astfel domeniul putea juca rol de refugiu, cand evenimentele din
Moldova deveneau prea periculoase, rol ce este foarte bine evidentiat in timpul domnitorului
Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, care a petrecut 7 ani adăpostit în cetatea Ciceului, pană a
reușit să-și recupereze tronul. Domeniul a facut parte din patrimoniul domnitorilor Moldovei,
circa 150 de ani, ultimul domnitor menționat ca proprietar fiind Alexandru Lapușneanu.
Componența domeniului este de asemenea incerta, fiind avansat numarul de 63 de sate in 1553.
Cert este ca in momentul confiscarii domeniului de la familia Losonczi, existau 36 de sate și un
targ la Reteag. Suprafata totala era de circa 400 km². Granita de sud era reprezentata de raul
Somes, singura excepție fiind bucla reprezentată de apele Vadului, iar granițele de nord mergeau
pana la tinutul Lăpușului, iar in vest pană la raul Ileanda. Acest teritoriu dar și numărul satelor
componente a suferit modificari datorate achizițiilor private făcute de domnitorii moldoveni, de
la nobilii maghiari, astfel ajungandu-se la o suprafața de peste 700 km².11

Revenind la istoria Vadului, poate vă întrebați de ce am facut această scurta paranteză. Ei

bine odată cu intrarea in componența domeniului mai sus menționat, la Vad s-a ridicat o biserică
cu rang de episcopie ortodoxa, despre care vom discuta într-un subcapitol viitor. Ideea de bază e
că odată cu această episcopie. Vadul a intrat in cărțile de istorie cu o importanță strategică
deosebită, unii istorici insistand pe rolul jucat de aceasta localitate in apărarea romanismului și
ortodoxismului. Personal sunt rezervat legat de această opinie, însa cred că soarta țăranilor a

10
Augustin Pădureanu, T. Petrican, Vad-studiu monografic, Cluj Napoca, 2004, p 14
11
Andrei Rusu Ștefan cel Mare și Transilvania. Un inventar critic, date nevalorificate și interpretări noi Analele
Putnei, I, nr. 2, 2005, p. 91-122
devenit una mai bună, o parte din obligațiile lor feudale dispărand odată cu trecerea sub
autoritatea episcopiei.

Soarta localității s-a înrăutățit dupa ce domnitorii moldoveni au pierdut domeniul Ciceului, satul
trecand prin proprietatea mai multor familii nobiliare maghiare cum ar fi famila Korniș sau
Banfyy. In 1661, otomanii condusi de Ali pașa, mărind pașalacul de Oradea pană dincolo de
hotarele Vadului, situație ce rămane în vigoare pană la sfarșitul secolului XVIII, cand
Transilvania intră sub stăpanire austriacă.

Legat de implicarea vădenilor în principalele evenimente din epoca, datele sunt incerte
însă există motive suficient de serioase să credem că vădenii au fost implicați în răscoale sau în
mișcările religioase ale epocii. Ca și exemplu pot da rascoala de la Bobalna din 1437. Ar fi de
necrezut că în ciuda apropierii geografice dintre cele 2 localități, vădenii nu s-ar fi implicat în
evenimente. De asemenea analiza demografică a populației arată că Vadul a fost afectat atat de
invazia tatară cat și de epidemia de ciumă din secolul XVIII. Starea materială a satului a fost cel
mai bine descrisă de Nicolae Iorga, care dupa marea Unire a facut o calatorie in zona. Cuvintele
marelui istoric sunt următoarele: " …Încă un sat foarte sărac pentru împrejurările de aici, sat
gonit de <domni> de la ogoare şi îngrămădit în acest deal sterp. Abia se poate hrăni un preot şi
poate că nici nu se va da un urmaş bătrânului de 83 de ani încremenit în vârstă în această
parohie.’’12
În timpul primului razboi mondial au murit peste 20 de tineri vădeni, dovadă fiind
monumentul din curtea școlii ridicat în 1936. Un numar similar s-a jertfit pentru binele patriei și
în al doilea razboi mondial. Holocaustul a facut victime și în Vad, familia lui Heşcovits Iacob şi
Paulina cu cei şapte copii, fiind duși în lagăr. Doar 3 dintre copii s-au întors acasă.
Satul și-a urmat evoluția cunoscand atat rigorile comunismului și colectivizării, cat și
binefacerile modernizării cum ar fi: angajarea primului medic în noul dispensar in persoana
doctorului Albiși in 1947; primul cămin cultural in 1962; electificarea satului 1962, asfaltarea
drumului Dej- Vad in 1970, școala modernă 1965.13
În prezent satul trecere printr-un grav proces de depopulare, însoțit de procesul de
îmbătranire accentuată a populației deja existente.

12
Apud Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, București, 1977, p 31
13
Augustin Pădureanu, op cit. p 56
IV.8.2 Cetan
Satul este cel mai apropiat de municipiul Dej, dintre cele 7 sate care formează comuna Vad,
fiind așezat pe malul stâng al Someșului. Cetanul se învecinează cu localitățile Vad, Cașeiu,
Viile Dejului si Coplean. Prima mentionare documentară este din anul 1540 sub numele
Chythan, originea numelui fiind una neclara. Astfel există doua teorii care incearca sa explice
semnificatia denumirii:
 Potrivit uneia dintre ele denumirea ar proveni din cuvantul slav „ćatan’, care ar insemna
brad
 Potrivit alteia ar proveni din bulgarescul ‚cetati’, care inseamna a se uni. Astfel se facea
referire la mai multe brate ale Someșului care s-ar fi unit in dreptul localității. 14
Dovezile care arată o locuire a zonei incă din preistorie sunt destul de numeroase. Astfel în
malul Someșului a fost descoperită o luntre monoxilă, care azi este expusa la Muzeul de Istorie
Dej, iar pe Muncelul Cetanului( cel mai inalt deal din sat) s-au descoperit urmele unui fost turn
de semnalizare. Corelată cu descoperirea de pe dealul Cetățuie din Vad, se poate afirma că aceste
turnuri se succedau de pe culme pe culme si aveau rolul de a avertiza soldații din tabara
principală.
În Evul Mediu situația Cetanului nu a fost una înfloritoare, satul nefăcând parte din domeniul
Ciceului. Asezarea a aparținut mai multor familii nobiliare maghiare cum ar fi Kinde, Haller,
Teleki. Situația îndatoririilor feudale era atata de grea încât odată cu intrarea lui Mihai Viteazu în
Transilvania in 1600, aproape un sfert din populatia satului a fugit în alte regiuni. Situația nu s-a
îmbunătățit nici dupa trecerea Cetanului în subordinea orașului Dej, astfel ca în 1714 fiecare
iobag cu boi datora 3 zile de lucru pe săptămâna orașului și în fiecare an să semene 200 de mierțe
de grâu de toamnă și 100 mierțe de ovăz. Pentru o perioadă lungă de timp locuitorii Cetanului au
fost servitori si muncitori pentru orasul Dej. Lipsa locuitorilor de etnie maghiară din Cetan se
explică prin faptul că românii nu aveau voie să rămână peste noapte în Dej și astfel Cetanul, prin
apropierea de oraș a devenit casa lor.15
La fel ca si vădenii, cetanașii s-au sacrificat în cele 2 conflagrații mondiale, lucru dovedit și de
monumentul dedicat acestor eroi din centrul satului. Aceiași cetanași au trimis o delegație la
Alba Iulia pentru a participa la Marea Unire din 1918.

14
Coriolan Suciu, op cit, p 89
15
Augustin Pădureanu, Cetan-studiu monografic, Cluj Napoca, 2007, p77
Epoca comunistă a lasat urme in Cetan, bătăile administrate de securistul Nicolae Briceag
cauzând numeroase victime cum ar fi Galea Vasile sau Farcaș Liviu.16
La fel ca și in Vad, în a doua jumatate a secolului XX, satul a cunoscut binefacerile modernizării
cum ar fi electrizarea, sau crearea unei asociatii sportive numite ‚Fulgerul’. În prezent deși trece
prin același prroces de depopulare si îmbătrânire a populației, Cetanul are cel mai mare număr de
locuitori din întreaga comună.
O primă biserică de lemn exista deja în 1717, deoarece se știe că a fost incendiată de către
tătari, la fel ca și biserica din Vad. Din vechea biserică, construită într-un loc numit Podu
Bisericii, se mai păstrează talpa de piatră a prestolului. De asemenea când s-au făcut niște
săpături pentru un beci, s-au descoperit mai multe morminte vechi. Actuala biserică de piatră a
fost construită la sfârșitul secolului XIX. În prezent Cetanul mai are și o biserică greco-catolică,
și un penticostală.
Ca și fapt divers Cetanul este cunoscut drept satul cu cei mai multi generali în activitate și în
rezervă din regiune.

IV.8.3 Bogata de Jos

Satul este așezat în partea de NV a comunei, făcând parte din grupul de sate din zona
deluroasă alaturi de Bogata de Sus, Curtuiușu Dejului si Calna.
Prima menționare documentară a satului este din 1325 cu ocazia departajării proprietații
funciare a nobilului Dionisie, nobil suspectat de trădare de către regele maghiar. Astfel potrivit
legilor medievale, domeniul nobilului a fost confiscat. În trecut satul s-a numit Olah Bogath, în
traducere Bogata romaneasca, denumire ce indica cel puțin originea etnică a locuitorilor. 17
Semnele vechi de locuire a zonei sunt numeroase și provin din locul numit "Faţa
Târgului" - toponim ce indică faptul că aici a fost, cândva, loc de negoţ pentru cei din satele
învecinate . De aici provine un fragment dintr-un topor perforat, din piatră, şi o verigă de bronz,
închisă (colecţia E. Orosz) aparţinând unei epoci nedeterminată. În hotarul numit "Ogrădeasa", se
menţionează descoperirea, într-un vas de bronz, a unei verigi de bronz şi a două mici verigi de
aur, din perioada de trecere de la epoca bronzului la epoca fierului.

16
Ibidem, p 177
17
Coriolan Suciu, op. cit, p 89
În Evul Mediu satul a aparținut atat de episcopia din Vad, ca parte integrantă a domeniului
Ciceului, cat și unor familii nobiliare maghiare: Torok, Kun, Banffy, Korniș. Soarta iobagilor era
la fel de grea cu cea a locuitorilor din celelalte sate invecinate. 18
Satul a trecut prin toate evenimentele epocii, inclusiv prin cele două conflagrații
mondiale, unde și-au pierdut viața peste 30 de bogăteni.
Asemănarea de nume dar și apropierea geografică de Bogata de Sus, arată ca cele două
sate s-au format prin procesul de roire, fenomen caracteristic Evului Mediu, când un grup de
țărani părăsea satul natal și inființa o nouă așezare la o anumită distanță.
Tradiția depopulării se păstrează și în cazul Bogății de Jos, lucru demonstrat și de arhivele
parohiale care atestă că în ultimii ani s-au înregistrat 66 de înmormantări și doar 17 botezuri.
Dacă e să specificăm care este cel mai important loc dintr/un sat, răspunsul corect ar fi
biserica, locul în jurul căruia se desfășaoară viața întregii comunități de sute de ani. Actuala
biserică de piatră a fost construită în 1896, în timpul preotului Cherebețiu. Fosta biserică a fost
delemn și a fost situată pe malul drept al satului, pe vechea vatră a satului unde se mai vad urme
de cruci și morminte. Actuala biserică a trecut printr-un moment de cumpănă în 1863 când o
furtună puternică a smuls acoperișul și l-a purtat 30 de metri prin aer. În prezent preot este
Mocean Cosmin. În prezent de parohia Bogata de Jos aparține și Curtuiușu Dejului.19

IV.8.4 Bogata de Sus

Satul este așezat în partea de NV a comunei, în continuarea așezării Bogății de Jos. Prima
menționare documentară a localității este din 1325 cu ocazia aceleași departajări funicare a
domeniului nobilului Dionisie. În trecut satul s-a mai numit și Mágyárbogath, adică Bogata
Ungurească. Nu se știe de unde vine această denumire mai ales că după cum o să vedem când o
să analizăm populația localității, numărul celor de etnie maghiară nu a fost niciodată foarte
mare.20
Dovezile arheologice care atestă locuirea zonei din cele mai vechi timpuri sunt aceleași cu cele
ale Bogății de Jos, ele fiind descoperite la granița dintre cele două așezări.
Potrivit legendelor medievale, unul dintre liderii răscoalei țărănești de la Bobalna din
1437 a fost țăranul Anton cel Mare din Bogata de Sus. Pe parcursul Evului Mediu hotarul satului

18
A. Pădureanu, T Petrican, op. cit, p 54
19
Ibidem, p 63
20
Coriolan Suciu, op. cit, p 101
a ajuns, prin danie, moştenire sau cumpărare, în posesia unor renumite familii maghiare: Bánffy,
Báthory, Rákóczy, Kun, Tormá, Napolnyi, Pugányi, Rácz, Wass, Ujfálvy. În 1602, la fel ca și
Bogata de Jos, satul a aparținut lui Adam Racz și ssoției acestuia doamna Zamfira, fiica lui Ioan
Logofătul de Pitești, soră cu Velica, doamna neîncoronată a lui Mihai Viteazu. 21
În primul război mondial și-au pierdut viața 13 bărbați, iar alții 6 s-au întors acasa
invalizi. Datele despre pierderile umane din al doilea război mondial ne sunt cunoscute dintr-un
Tabel nominal de invalizi, orfani şi văduve de război din 14 aprilie 1948, unde sunt menţionate
15 văduve, 3 invalizi şi un orfan. Dintre evreii refugiaţi sau deportaţi ne sunt cunoscuţi Abraham
Adolf şi Baruch Samoilă.

Nemulțumirile cauzate decolectivizare și conficare a averilor, au făcut ca unii locuitori ai

satului ca Darie Valer- notarul comunei- să sprijine gruparea "Sumanele Negre", divizie a HAI
( Haiducii lui Avram Iancu), grupare de rezistență anticomunistă.22

Ca fapt divers până în 1968 Bogata de Sus a fost centru de comună pentru Bogata de Jos,
Calna și Curtuiușu Dejului, calitate pe care o pierde in favoarea Vadului, în urma reformei
adminsitrative din același an.

Tradiția depopulării se păastrează și in cazul Bogații de Sus, marea parte a populației

făcând parte din grupa de vârstă de peste 60 de ani.

O primă biserică de lemn a fost ridicată în zona "cimitirului cel vechi", însă nu se
păstrează nici o urmă în acest sens. În 1911 biserica a ars în întregime în urma unui incendiu
puternic care a topit inclusiv clopotele. În prezent parohia Bogata de Sus includde și parohia
Calna.

IV.8.5 Calna.

Cea mai îndepărtată localitate de centrul de comună. Calna este așezată în continuarea
Bogații de Sus, în partea de NV. Satul se învecinează cu comuna Bobalna, cu care își împarte
hotarul. De asememnea este locul de unde izvorăște Valea Bogății, cel mai important afluent al
Someșului de pe raza comunei Vad. ( izvorul se află într-un loc numit la Fantani). Prima

21
A. Pădureanu, T Petrican, op. cit, p 69
22
Ibidem, p 73
menționare documentară este din 1325, la fel ca și pentru cele două sate vecine Bogata de Jos și
Bogata de Sus. Denumirea satului provine din limba maghiară și înseamnă loc noroios. 23

În Evul Mediu, Calna a aparținut mai multor familii nobiliare maghiare, dar și de
episcopia Vadului și de cetatea Gherlei. Încă din acele vremuri satul era unul mic, de exemplu în
anul 1590, aici locuiau doar 11 familii de iobagi. Situația se păstrează pană azi, deoarece Calna
are cel mai mic număr de locutori din comună. Despre apariția satului mi se pare interesantă
mărturia unui localnic pe nume Marchiș Andrei, intervievat în 1991: "Aici o fost un loc pustiu.
Ase am auzit di la tata. Zice-ca cei mai instariti oameni s-o asezat in Catcau. Apoi unu mai sarac
s-o asezat in Calna si s-o facut satu din el, copii lui si tat ase...si-apoi asaceva om sarac, mai
nacajit, o vinit si s-o asezat in Calna, el o avut copii si cand s-o insurat sau maritat, aiestia si-o
adus barbati sau femei di pa undeva. Si-api satu s-o tat inmultit."24

În cele două conflagrații mondiale și-au pierdut viața 22 de călneni, numele lor fiind
înscrise pe monumentul ridicat în centrul satului. Anul de glorie pentru mica așezare este 1956
când sunt înregistrați la recesământ 702 locuitori, de atunci numărul scăzÎnd constant. Această
scădere este demonstată și de faptul că în 10 ani s-a înregistrat un singur botez și 37 de
înmormântări.

Cu toate acestea Calna se poate mandri că are un monument istoric foarte important care
rivalizează cu biserica din Vad. Este vorba de biserica din lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavril", construită în stil maramureșan undeva în secolul XVII, mai exact din 1672,
după inscripția din bârna de la intrare. Biserica de piatră a fost ridicată în perioada 1920-1933. 25

IV.8.6 Curtuiușu Dejului.

Satul situat la cea mai mare altitudine dintre toate cele 7 sate care formează comuna Vad,
este așezat pe un platou, la circa 450 m față de nivelul Someșului. Accesul se face printr-o
ramificație a drumului comunal 117 pe direcția NE, dintr-un loc numit Făgădău, denumire ce
atestă existența unei foste cârciumi. Prima menționare documentară a satului este din 1325, cu
ocazia aceleiași departajări funciare. Denumirea veche a satului este Kurthvillus, care înseamnă
"casele cu peri". Această denumire atestă o veche îndeletnicire a locuitorilor și anume cultivarea
23
Coriolan Suciu, op. cit, p199
24
Interviu realizat de Pop Hortensia, profesoară de română, originarădin Calna
25
www.wikipedia.org
pomilor fructiferi, una dintre puținele activități agricole posibile datorită cadrului geografic al
satului. Mai mult decat atât zona numită Bamfă, unde și în prezent se află o livadă de cireși arată
că și familia nobiliară Banffy, care a deținut satul la un moment dat, a profitta de aceste plantații
cu pomi fructiferi.26

După primul război mondial satul a primit denumirea de Curtuiușu Dejului, pentru a-l deosebi de
Curtuiușu Becleanului, sat care astăzi se numește Perișor.

În Evul Mediu, satul a fost deținut de mai multe familii nobiliare maghiare, dar și de
cetatea Gherlei. La fel ca și celelalte sate și Curtuiușul a fost afectat de evenimentele istorice,
inclusiv de cele 2 conflagrații mondiale.

O primă bisercă de lemn a existat undeva prin 1658, din ea păstrându-se piatra mesei
altarului, aflată în apropierea actualei biserici. Potrivit istoriculuiMarius Porumb noua biserică a
fost construită în 1913 din materialele rezultate în urma demolării bisericii din Bobâlna. În
prezent credincioșii din Curtuiușu Dejului aparțin de parohia Bogata de Jos.27

De asemnea în prezent satul trece prin pericolul depopulării și îmbătranirii populației.

IV.8.7 Valea Groșilor

Satul este așezat înpartea de NE a comunei, pe o terasă înaltă a Someșului,fiind o

localitate limitrofă a județului Cluj. Valea Groșilor se învecinează cu Dobrocina, sat ce face parte
din comuna Galgău, județul Sălaj. Vatra actuală a satului nu corespunde cu cea veche, în trecut
Valea Groșilor fiind situată pe Valea Porcului, cunoscută ca și Valea cea Pustie. În prezent se
mai păstrează căteva ruine în locul unde a fost vechea vatră a satului.

Valea Groșilor este menționată pentru prima dată îm 1519, sub denumirea Thewkes, care
înseamnă trunchi gros de copac. Această denumire dovedește că satul a fost așezat inițial într-o
zonă împădurită și că ocupația oamenilor era prelucrarea lemnului.28

Ca și fapt divers merită meenționat că la recesămantul din 1880 au fost înregistrați, 19

locuitori de origine rromă, proveniți din părțile vestice ale imperiului Austro-Ungar. Prezența lor

26
Coriolan Suciu, op. cit. p 201
27
A. Pădureanu, T Petrican, op. cit, p 116
28
Coriolan Suciu, op. cit, p 345
 în zonăse explică prin exxistența unui gater cu aburi, adus de o companie franceză si folosit la
prelucrarea lemnului. De asemnea în Valea groșilor a funționat o moară cu apă, denumită în
termeni populari, moara lui Longhin. În zona unde a fost construită încă este vizibil barajul de pe
Someș, folosit pentru acumularea de apa utilizată de moară.

Locuitorii satului au participat activ la principalele evenimente istorice, inclusiv la cele două
războaie mondiale, unde și-au pierdut viata peste 20 de săteni.

În 1945 satul a cunoscut o depopulare masivă, 34 de familii migrand în satul Seleuș pe Tarnava
Mare, în apropiere de Sighișoara.

Se pare că prima biserică de lemn a fost construită pe vechea vatră a satului și a fost
pictata de celebrul pictor moldovean Vasile Zugravul. Acestă afirmație se bazează pe faptul că
trei iccoane pictate de acesta au existat la Valea Groșilor. În prezent acestea sunt în custodia
Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. O altă biserică de lemn a fost construită prin
1790, pe fundație de piatră. Este vorba despre aceiași biserică care a fost demolată în secolul XX,
când potrivit tradiției populare un conducător de autobus a legat cu o funie turla bisericii și a
tras-o jos folosind mașinăria din dotare. Actuala biserică de piatră a fost construită în intervalul
1975-1979. În prezent Valea Groșilor aparține de parohia Vad.

Chiar dacă unii tineri incearcă să-și dezvolte afaceri locale ca să nu fie nevoiți să părăsească
satul, există în continuare problema depupolării și a îmbătranirii populatiei.

IV.9 Situații de învățare:

I. Etapele istoriei Transilvaniei și popoarele care au stăpanit regiunea.

Sec XIX Sec XX-1918

Sec XVI Sec XVII
Sec X

Integrarea Transilvania se
Cucerirea Cucerirea
Cucerirea Transilvaniei in unește cu
Transilvaniei de Transilvaniei de
Transilvaniei de Ungaria Romania
către otomani către austrieci
către unguri II.
 II. Realizați cate un eseu pentru fiecare sat în parte respecatnd următoarele cerințe:
 Maxim 200 cuvinte
 Indicarea poziției geografice a localității
 Precizarea originii numelui fiecărui sat
 Data primei atestări
 Evenimente importante din istoria așezării

III. Realizați o anchetă istorică în care să intervievați un bătran din localitatea voastră.
Tema interviului trebuie să fie legată de amintiri ale acestuita despre sat. Puteți lucra
in echipă. Este necesară redactarea unui set de întrebări inainte de realizarea
interviului.
IV. Propuneți și motivați cel puțin 5 soluții care să oprească procesul de depopulare a
comunei. Redactați în acest sens o scrisoare pentru domnul primar în care să vă
explicați soluțiile.
V. Pe langă popoarele prezentate în axa cronologică ca și stăpanitoare ale Transilvaniei,
precizați cine a mai stăpanit satul Vad in perioada secolelor XV-XVI și ce importanță
a avut această stăpanire pentru evoluția localitații.

IV.10 Monumente istorice ale comunei

Fiecare loc are ceva special, fiecare regiune se poate mandri cu comorile ei. Comuna Vad
nu face excepție în acest sens. Astfel comuna are în prezent 2 monumente istorice
importante, înscrise pe lista de patrimoniu a monumentelor istorice din Romania. Numărul
lor ar fi mai mare dacă biserica de lemn din Valea Groșilor, construită prin 1690, nu ar fi fost
dăramată. Cele două comori ale comunei sunt:

 Biserica de piatră din Vad, fostul sediu episcopal

 Biserica de lemn în stil maramureșan din Calna
IV.10.1 Biserica episcopală din Vad

Există în prezent o dispută istoriografică

legată de ctitorul acestei mănăstiri. Unii istorici
merg pe ideea că Ștefan cel Mare este adevăratul
întemeietor, alții cred că fiul acestuia Petru
Rareș ar fi adevaratul ctitor. Astfel Nicolae
Iorga declara – “Ştefan cel Mare, căpătând
Ciceul, întemeia în apropiere, la Vadul
Someşului, episcopia Vadului."29 Părerea sa este susținută și de Marius Porumb care spune că
“tradiţia afirmă că biserica din Vad a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare. Oricum la
sfârşitul domniei lui ea devine sediul unei episcopii."30

Cei care consideră că Petru Rareș este adevăratul întemeietor sunt numeroși. Astfel
George Mânzat afirmă că “Petru Rareş care adesea locuia cu boierii săi în falnicul castel de pe
stânca Ciceului şi cu ocaziuni de acestea arbora pe bastioane steagurile moldovene văzând
mulţimea satelor pur româneşti ce împrejmuiau această vale şi având viziunea clară a viitorului
elementului românesc din această regiune întemeiază episcopia Vadului în inima românismului
din acest ţinut …"31

Adevărul e că nu e important care domnitor a întemeiat-o ci rolul pe care l-a jucat această
biserică în istoria românilor din Transilvania. De asemnea locul ales pentru construcția acesteei
biserici a creat unele controverse, mai ales că Vadul este situat la extremitatea domeniului
Ciceului. Ei bine explicația vine tot din negurile Evului Mediu. În acea epocă era interzis să se
ridice biserici ortodoxe în Transilvania, și era permisă doar intreținerea ccelor deja exsitente.

29
Apud, N. Iorga, “Istoria nemului românesc din Ardeal şi Ungaria”., București., 1989, p.317.
30
Apud Marius Porumb, “Bisericile din Felec şi Vad, două ctitorii moldoveneşti din Transilvania”, București., 1968,
p. 21.
31
Apud George Mânzat, “Vechile mănăstiri din ţinutul Someşului”, în Cultura creştină, an XVI, 1936, p. 583
Astfel se pare că actuala biserică a fost construită pe ruinele unui fost schit atribuit lui Drag și
Balc, foștii stăpani ai regiunii, despre care am discutat intr-un subcapitol anterior.

Biserica a fost construită cu piatră adusă de la fostul castru roman de la Cășeiu, dovadă în acest
sens fiind inscripiițiile în limba latină de pe peretele exterior.

Din punct de vedere al stilului de construcţie, biserica prezintă un amestec între stilul
molovenesc şi cel gotic caractersitic Ardealului. Astfel planul de construcţie este
triconic( existand naos, pronaos și altar), cu particularitatea că absida altarului este poligonală,
element specific gotic. Altarul este boltit în formă de stea, având şi o cheie de boltă în formă de
scut dar fără însemne heraldice.

Naosul are două abside laterale la fel ca bisericile moldoveneşti. Acesta a fost boltit cu
două bolţi în cruce pe ogive. Azi acestea nu mai există dar, la fel ca la pronaos care a fost boltit
tot în cruce pe ogive, în ziduri au rămas pornirile bolţilor. Portalul pronaosului este în arc frânt,
baghetele pornind de pe baze prismatice sau spiralice. Baghetele se încrucişază la vârf,
particularitate ce nu se întâlneşte decât începând cu ultimii ani ai veacului al XV-lea. Uşa
naosului este dreptunghiulară, cu baghete încrucişate la colţuri şi cu console. De jur împrejurul
bisericii se află un brâu sculptat la fel ca la bisericile moldoveneşti. De asemnea faptul că este
acoperită cu șindrilă arată că s-au folosit si elemente din stilul arhitectural maramureșan. 32
Pictura veche nu se păstrează, ci doar un mic fragment de pictură în partea de apus a
altarului, deasupra proscomidiarului, reprezentând chipul unui sfânt. Acest lucru se explică prin
catastrofele care aau afectat construcția pe parcursul secolelor. Astfel se pare că în 1717 biserica
a fost distrusă de tătarii care au invadat zona, ea fiind reconstruită abia peste 25 de ani cu ajutorul
credincioșilor din Ocna Dejului. Biserica a fost reconstruită în 1883 atunci adăugandu-se
pridvorul exterior cu un turn de lemn. Nicolae Iorga o descria astfel la puțin timp după Marea
Unire:"Tocmai pe vârful unei culmi, biserica lui Ştefan cel Mare înalţă ziduri de o putere
neobişnuită într-un cimitir presărat de piatră înnegrită a locuinţei de episcop din vremea când era
aici, spune o ţărancă <Loc de Scaun>. Coperământul e căzut, bolta de deasupra naosului s-a
prăbuşit şi oamenii au întins deasupra un cerc de cărămidă şi un acoperământ nou de şindrilă. În

32
www.protopoiatulortodox.ro
locul turnului prăbuşit ei au făcut un altul de lemn deasupra unui pridvor grosolan în zidul căruia
aflu şi o piatră romană. Doar din biserica veche a rămas tot ce era căpetenie." 33
Între 1969-1973 specialiști ai Direcției Monumentelor Istorice au efectuat lucrări de
restaurare și cercetări arheologice nevalorificate încă într-o lucrare. Într-o notă de cercetare
arheologică, Mariana Beldie, șefa șantierului, consemna că, în săptămâna 30 octombrie – 7
noiembrie 1969, au fost descoperite 5 morminte, dintre care 2 in situ, din care s-au recuperat
ceramică feudală și două monezi austriece – kreutzeri – unul din 1680 și celălalt cu efigia
lui Iosif al II-lea . Pridvorul este ridicat pe fundație de piatră brută și bolovani, legate
cu mortar din mult nisip și puțin var, și datează, probabil, cel mai devreme la sfârșitul secolului
al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. În pereții bisericii, la interior și exterior, apare
cărămidă de la reparațiile ulterioare. Sub tencuieli sunt multe sgrafitte. Pe latura de SE a
altarului, pe primul strat de tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni
Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735.34

La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile
în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost
executate în naos și pronaos bolți semicilindrice dinlemn. Cercetările din perioada 13-28
octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără
material care să susțină datarea. Cercetările din 1972 au surprins pardoseala inițială din cărămidă
pe un strat de nisip compact. În interior au fost descoperite 12 morminte din care 2 aveau câte o
lespede din piatră și material ceramic din secolul al XVI-lea. În altă secțiune au fost descoperite
22 de morminte din care 5 cu monedă (din intervalul 1613-1629 până la 1764). Pe această bază,
începuturile mănăstirii au fost stabilite în primul sfert al veacului XVI-lea (sub Ștefăniță?),
mormintele fără monede din aceasta perioadă indicând o utilizare a spațiului strict monahală.
Martori oculari susțin că în incinta naosului a fost descoperită o criptă din care au fost recuperate
un lănțișor de aur, inele și cruciulițe, ceea ce ar dovedi că acolo a fost înhumat un ierarh. 35

Mănăstirea a fost înzestrată de domnitorii moldoveni cu mai multe sate care să asigure
cele necesare traiului călugărilor. După o cercetare amănunțită a surselor Augustin Pădureanu în
monografia sa a susținut că pe parcursul secolelor, mănăstirea a avut mai multe sate numărul lor
33
Apud Nicolae Iorga Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, București, 1977, p 31
34
A. Pădureanu, T. Petrican, op. cit, p 153
35
Ibidem, p 160
fiind între 2 și 5 ( Vad, Cațcău, Suarăș, Bogata de Sus și bogata de Jos). Țăranii din aceste sate
trebuiau să lucreze pentru mănăstire și pentru
bunăstarea călugărilor si a episcopului. Existența unui
episcop în zonă este dovedită și de un toponim local,
"Fantana Vlădicului", utilizată și in prezent. Legat de
numărul episcopilor vădeni, sau de numele acestoa s-
au sccris multe randuri. Majoritatea îl conssideră pe
Ilaarion drept primul episcop de Vad, deși nu există
dovezi concrete în acest sens. Dovezi clare există pentru Vaarlam, care în 1527 primește carja
episscopală de la Petru Rareș. Ultimul se pare că a fost Eftimife în 1627, Vadul pierzandu-și
rangul de episcopie în favoarea Bălgradului. Episcopia Vadului era direct subordonaată
mitropoliei Moldovei. Pe langă mănăstirea din Vad a funcționat și o școala romînească, în
chiliile din jurul ei.36

Dintre bunurile mănăstirii cel mai vechi este o icoană a Sfantului Nicolae, dăruită bisercii în
1531 de către episcopul Anastasie.37

IV.10.2 Biserica de lemn din Calna

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, valoros monument istoric, datează din
anul 1671. Pe portalul ușii de la intrare a fost incizată inscripția:„văleat 1671 i cra[li]e
Arde[a]lu c[r]aiu Mihai Apafi”. Păstrează urme din pictura murală, realizată la o dată
necunoscută. A fost restaurată în anul 2000. În anul 1658 satul avea preot, ceea ce presupune
existența unui lăcaș de cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar
dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din
bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de
cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este
sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă se deschide în peretele

36
Ibidem, p 161
37
www.protopopiatulortodox.ro
sudic al pronaosului. Ușciorii care o încadrează au fost împodobiți cu motivul frânghiei răsucite,
sculptate în relief înalt, dar și cu rozete solare, cruci și linii frânte. Turnul-clopotniță, înălțat la
capătul vestic al coamei acoperișului, este de forma unei prisme cu secțiunea plană pătrată.
Deasupra foișorului, înzestrat cu două arcade semicirculare pe fiecare latură, se înalță coiful
piramidal acoperit cu șindrilă. În interior pronaosul este tăvănit. În peretele ce-l desparte de naos
se află o ușă ce are cadrul împodobit cu rozete și linii frânte. Naosul a fost acoperit cu o boltă
semicilindrică din scânduri. Două ferestre mici, deschise pe o latură și pe cealaltă, luminează
naosul. Bolta altarului e semicilindrică. Pictura bisericii, patinată de vreme, se păstrează doar
fragmentar și dovedește intervenții succesive datorate unor zugravi ale căror nume nu le
cunoaștem.38

IV.11 Populația comunei Vad

În abordarea analizei populației unei localități trebuie să se țină cont de două coordonate:
efectivul ( numărul) existent si structura complexă. Efectivul este rezultatul conjugării a două
tipuri de mișcari: mișcarea naturală (natalitate și mortalitate) și mișcarea migratorie ( imigrări și
emigrări). La randul lor natalitatea, mortalitatea și migrația nu evoluează separat ci se află sub
influneța constantă a unor factori economic, sociali și chiar politici.

Structura împarte o populație în numeroase subcolectivități după diverse criterii: sex, etnie,
religie, varstă, ocupație etc.

Demografia ca și știință își poate dovedi utilitatea în măsura în care reușește să

caracterizeze cat mai complex atat starea cat și evoluția populației. Cu alte cuvinte dacă vrem să
facem preziceri despre viitorul comunei e destul să analizăm evoluția populației. De asemenea
oric einvestiție trebuie făcută după o asftel de analiză pentru a se evita cheltuielile nenecesare. 39

Numărul de locuitori se află în urma unui recesămant. Din punct de vedere metodologic
recesămantul asigură colectarea statistică a datelor privind numărul și distribuția populației
precum și structura sa etnică și confesională. În cazul Transilvaniei feudale lipsesc
recesămintele, primul fiind efectuat în timpul împăratului Iosif al II-lea între anii 1784-1787.
38
www.wikipedia.org
39
S. Truți, Geografia umană şi economică a României, Timişoara,2000, p. 255
Autoritățile maghiare au recenzat populația în perioada 1850-1910, apoi au urmat recesămintele
efectuate de autoritățile romane.

În continuare o sa vă prezint un grafic care edidențiază evoluția numerică a pupulației comunei

pe parcursul anilor.

Recensământul Structura etnică

Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii

1850 3.058 2.902 52 50 54

1880 3.102 2.952 47 36 67

1890 3.476 3.322 46 36 72

1900 3.800 3.667 106 25 2

1910 4.155 3.961 145 13 36

1920 4.037 3.930 2 105

1930 4.566 4.372 13 111 70

1941 5.172 4.967 44 1 82 78

1956 5.389 5.365 12 12 0

1966 4.698 4.695 2 1

1977 3.743 3.690 3 50 0

1992 2.286 2.249 2 34 1

 2002 2.143 2.092 8 43 0

Fig. IV.11.1 Populația comunei Vad40

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vad se ridică la 2.008

locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
2.143 de locuitori. Această scădere se înscrie in trendul general pentru întreaga Romanie. De
altfel demografii au tras un semnal de alarmă afirmand că dacă această scădere continuă în 2050,
Romania va avea o populație de doar 16 milioane locuitori. Pentru comuna Vad pericolul este
reprezentat de posibilitatea dispariției unor localitați ca și Calna sau Curtuiușu Dejului, care deja
se confruntă cu grave probleme de efectiv

Din punct de vedere al structurii etnice și confesionale, în 2011 sitația se prezenta așa:

Structura etnică
1%
3%

romani
etnie necunoscută 3,18
altă etnie

96%

Fig. IV.11.2. Structura etnică a populației

Din punct de vedere al structurii confesionale situația era următoarea:

40
Ibidem.
 Structura confesională
ortodocși penticostali greco- catolici 4,23 altă religie

1%
6%

12%

81%

Fig. IV.11.3 Structura confesională a populației

În continuare o să vă prezint pe scurt evoluția numerică a locuitorilor pentru fiecare sat în

parte.

Vad Cetan

Recesămant Numar
locuitori

1760 277

1867 530

1900 665

1947 1051

2004 559

2011 510
Recesămant Numar
locuitori

1760 330

1867 500

1900 620

1947 743

2004 319

211 289

Bogata de Jos Bogata de Sus

Recesămant Numar
Recesămant Numar
locuitori
locuitori
1760 261
1760 451
1867 492
1867 526
1900 438
1900 627
1947 717
1947 773
Recesămant Numar Recesămant Numar
2004 319
2004 281
locuitori locuitori
211 276
211
1760 246
160 1760 228

1867 367 1867 460

Calna Curtuiușu Dejului
1900 406 1900 543

1947 639 1947 893

2004 164 2004 201

211 111 211 134

 Recesămant Numar
locuitori

1760 146

1867 357

1900 511

1947 750

2004 298

211 25141

Valea Groșilor

41
A. Pădureanu, P. Teodor, op.cit.
 Consider că aceste date sunt importante deaorece relifează foarte bine evoluția numerică
a populației acestor sate, marchează climaxul demografic, cat și anii declinului. Dintre factorii
care au determinat acest declin putem enumera: situația economică precară, lipsa locurilor de
muncă, spor natural negativ, migrarea spre orașe sau străinătate, natalitate scăzută etc.

Analiza recesămintelor oferă și altfel de date intereesante. De exemplu în 1760 în Valea

Groșilor existau 29 de case iar șeptelul comunei era forrmat din 45 cai şi boi, 35 vaci, 26 tineret
bovin, 104 oi şi capre, 46 porci, 18 coşniţe de albine. Exista un cazan de ţuică şi un rotar. În 1962
Cooperativele Agricole Cooperatiste din Vad, cetan și Valea Groșilor s-au unit, patrimoniul lor
fiind format din 261 taurine (Vad-79, Cetan - 100, Valea Groşilor - 82), 1123 ovine (Vad-282,
Cetan-360, Valea Groşilor-281), 120 porcine (Vad-10, Cetan-73, Valea Groşilor-37) şi 81 de
păsări (Cetan). Fondul funciar era format din o suprafaţă totală de 2415 ha, din care: agricolă
1375 ha şi arabilă 1040 ha. Livezile aveau 567 pomi fructiferi.

În 1910 în Vad știau să citească 144 de oameni, în timp ce în Bogata de Jos doar 16 știau să scrie
și să citescă.42

Sporul natural reprezintă diferenţa dintre natalitate (numărul de nou-născuţi, într-un an,
la 1000 locuitori) şi mortalitate (numărul de decedaţi, într-un an, la 1000 locuitori) Încă din
secolul trecut sporul natural al comunei a avut valoare pozitivă, deoarece era o obişnuinţă să

42
Ibidem, p 234
existe familii cu mulţi copiii. Acest lucru este sesizat şi la nivelul anului 1970 (maximul
demografic al comunei), după care scade treptat ajungând la valori negative după 1985

Natalitatea este o problemă care preocupă în mod deosebit specialiştii. La nivelul intregii
ţări se înregistrează o scădere a acestui indicator, comuna Vad se înscrie cu aceeaşi evoluţie
negativă a natalităţii. De la valoarea de 19,2‰ la nivelul anului 1970 a scăzut la 13, 2‰ în anul
1990. La baza scăderii natalităţii sunt: plecarea populaţiei tinere din localitate, îmbătrânirea
excesivă a populaţiei unor sate, apariţia unui nou comportament în ceea ce priveşte numărul de
copii dintr-o familie (unul, maxim doi), greutăţile materiale.

Mortalitatea este unul dintre fenomenele geografice influenţate în mare măsură de

factorii social-economici. Dacă începând cu anul 1880 a înregistrat o tendinţă continuă de
scădere ajungând la 11, 2‰ în anul 1970, cu valori în jur de 12‰ în intervalul 1970-1985, a
crescut brusc la peste 15‰ începând cu 1990, valoare la care s-a şi stabilizat la nivelul comunei.
Dacă scăderea iniţială a mortalităţii generale a fost o consecinţă a îmbunătăţirii situaţiei sanitare în
contextul progresului social-economic, creşterea acestei valori după 1990 se datorează
îmbătrânirii populaţiei şi nivelului scăzut al condiţiilor sanitare în comună. În aceste
condiţii sporul natural a devenit unul negativ, iar pentru viitor se estimează o scădere a acestuia,
eventual o relativă stagnare.43

IV.12 Situații de învățare:

I. Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?

– În ce interval de timp este reprezentat numărul populaţiei Vad ? (...1850-2009.)

-Ce valori ale numărul populaţiei sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 6000 locuitori.)

-În ce an a existat în comuna Vad numărul cel mai mic de locuitori?

-Cum explicaţi?

-În ce an a existat în comuna Vad numărul cel mai mare de locuitori?

-În ce ani au existat în comuna Vad cei mai mulţi locuitori?

43
C. Vert Geografia populației. Teorie și metodologie. Timișoara,2001, p 298
-Cum explicaţi?

-De ce credeţi că a scăzut numărul locuitorilor după anul 1992?

Fig. IV.11.4 Evoluţia populaţiei din comuna Vad, 1850-2009

II. Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă?

– În ce interval de timp este reprezentat sporul natural al comunei Vad? (...1970-2000.)

-Ce este sporul natural? (...diferenţa dintre natalitate şi mortalitate raportată la 1000 de persoane.)

-Ce valori ale sporului natural sunt reprezentate pe axa verticală? (... de la 0 la 20‰.)

-Cum a evoluat natalitatea în comuna Vad în intervalul 1970-2000?

-Cum explicaţi?

-Cum a evoluat mortalitatea în comuna Vad în intervalul 1970-2000?

-Cum explicaţi?

-În ce interval de timp sporul natural a fost pozitiv?

-De ce?

-În ce interval de timp sporul natural a fost negativ?

-De ce ?
-Cum credeţi că va evolua natalitatea în comuna Vad în viitor?

-Cum credeţi că va evolua mortalitatea în comuna Vad în viitor?

Sporul natural al comunei Vad între anii 1970-2000

20
18
16
ers./

ural pozitiv
nr.p

mie

14
spor natural negativ
12
10 natalitate
8 mortalitate
6
4
2
0Fig. IV.11.5. Sporul natural în comuna Vad 1970-2000
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
III. Observaţi diagrama. Ce este reprezentat
anul în diagramă?

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu galben?

- Ce este reprezentat cu albastru?

-Observaţi interiorul piramidei. Ce grupe de vîrste sunt reprezentate pe piramidă?

-Observaţi axa orizontală. Ce număr de bărbaţi sau femei este precizat? (… de la o la 400
persoane)

-Câţi băieţi de 0-4 ani sunt în comună?

-Câte fete de 0-4 ani sunt în comună?

-Care grupă de bărbaţi este cea mai mică?

-Care grupă de femei este cea mai mică?

-Care grupă de bărbaţi este cea mai mare?

-Care grupă de femei este cea mai mare?

-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)

-Cum explicaţi?

-Cum sunt grupele de bărbaţi comparativ unele cu altele? (...echilibrate numeric.)

-De ce?

Piramida vârstelor. Comuna Vad - anul 2002

60-64

50-54

40-44
femei
30-34 bărbaţi
20-24

10-14

0-4
Fig. IV.3. Piramida vârstelor comuna Vad
-400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400

Fig. IV.11.6 Structura pe grupe de vârstă

La nivelul anului 2009, populaţia comunei Vad este împărţită astfel:

 12,13% tineri,
 45,40% maturi
 42, 46% bătrâni, adică persoane trecute de 60 ani.44

IV. Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...ponderea populaţiei pe grupe de

vârstă.)

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu verde?

- Ce este reprezentat cu galben?

44
www.wikipedia.org
- Ce este reprezentat cu albastru?

-Care este procentul tinerilor din totalul populaţiei comunei Vad?

-Care este procentul maturilor din totalul populaţiei comunei Vad?

-Care este procentul bătrânilor din totalul populaţiei comunei Vad?

2002

12,13%

Tineri
bătrâni
maturii
45,40%
42,46%

Fig. IV.11.7 Diagrama populaţiei comunei Vad pe grupe de vârstă

Structura socio-profesională este în strânsă concordanţă cu structurile pe grupe de vârstă şi

sexe dar şi cu specificul economic al comunei Aghireşu. La nivelul anului structura economică a
populaţiei comunei Vad a fost:

 1650 pensionari, majoritatea implicaţi în activităţi agricole

 215 angajaţi
 248 şomeri, rata şomajului fiind de 11,5%, mult peste rata medie a şomajului din mediul
rural
 35 de navetişti
  210 elevi. 45
Aceste date explică şi situaţia economică precară a comunei, care pe lîngă procesul de
îmbătrânire a populaţiei despre care am scris mai sus, trece şi printr-o criză a locurilor de
muncă şi a oportunităţilor economice. Mai mult decât atât agricultura practicată de
majoritatea locuitorilor este una de subzistenţă, :

V. Observaţi diagrama. Ce este reprezentat în diagramă? (...Structura populaţiei active pe

sectoare de activitate în anul 1992.)

-Observaţi legenda. Ce este reprezentat cu maro?

- Ce este reprezentat cu galben?

- Ce este reprezentat cu albastru?

-Care este procentul populaţiei ocupate în agricultură din totalul populaţiei active a comunei
Vad?

-Care este procentul populaţiei ocupate în industrie şi servicii din totalul populaţiei active a
comunei Vad?

-Care este procentul populaţiei ocupate în servicii din totalul populaţiei active a comunei Vad?

-Care este funcţia predominantă a comunei Vad dacă 76,99% din populaţia lucrează în
agricultură? (... funcţie agricolă.)

45
www.primariavad.ro
 Sctuctura populației active pe domenii de
ocupație
agricultură șomeri servicii

12%

12%

77%

Fig. IV.11.8. Structura populaţiei comunei Vad pe domenii de activitate

IV.13 Economia comunei Vad

Economia reprezintă totalitatea activităților umane, în urma cărora populația se intreține. O

împărțire a economiei pe sectoare de activitate ar arăta în felul următor:

Economie

Sectorul primar Sectorul secundar

Sectorul terțiar

Agricultură Industrie
Comerț, Servicii,
Transporturi
 La nivelul comunei Vad activitatea economico - socială se axează pe

urmatoarele domenii:

 prestari servicii şi comerţ;

 agricultură;
 exploatarea resurselor naturale
IV.13.1. Agricultura

Comuna VAD, detine o suprafata agricola este de 4880 ha, din care:

 Arabil – 2157
 Pasuni – 1843
 Fânete – 880
 Vii si livezi – 0
Efectivele de animale au scazut drastic pe parcursul perioadei de tranzitie. Desfiintarea sau
privatizarea cooperativelor agricole de productie si a fermelor de stat au avut drept rezultat
aparitia unor modificari structurale semnificative. Neputând utiliza spatiile si dotarile tehnice
din fostele unitati de productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor, în
principal pentru autoconsum

Locuitorii comunei VAD detin (capete):

 Bovine – 743
 Porcine – 1248
 Ovine – 3884
 Caprine – 141
 Pasari – 25486
 Cabaline – 89
 Iepuri- 420
 Familii albine- 31446
Productia agricola înregistrata în comuna VAD în anul 2007 a fost de (tone/ hectar):

46
Fișa localității preluată de pe www.primariavad
  Grâu – 2,2
 Fasole – 1,1
 Porumb – 2,5
 Cartofi – 4,1
 Varza – 5
În ceea ce priveste parcul de tractoare si masini agricole, la nivelul comunei VAD acesta este, în
general, uzat fizic si moral, insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante.

La începutul anului 2008 existau în dotare:

 Tractoare – 50
 Pluguri pentru tractoare – 45
 Combine pentru recoltat cereale păioase – 4
 Cultivatoare – 5
 Grape cu tracţiune mecanică – 45
 Maşini erbicidat – 2
 Remorci – 15
 Căruţe - 30
 Semănători praşitoare – 10
 Cositori mecanice – 7
 Maşini de recoltat porumb – 247

Sarcină de lucru: Lucraţi în mod individual 5 minute. 1) Observaţi schiţa lecţiei. 2) Completaţi
textul lacunar cu informaţii extrase şi din text referitoare la economia comunei Vad

Comuna Vad are o suprafaţă agricolă de ................., din care 2157 ha sunt........., 1843
ha .............., 880 ha......... Dintrele plantele cultivate pe acest teren putem
enumera................................................................................................. Şeptelul localităţii este
format din................................................................................ Principalele utilaje folosite ăn
agricultură sunt..........................................................................

47
Ibidem
IV.13.2. Industrie şi servicii

Acest sector al economiei este slab dezvoltat, din mai multe motive ca:

 Lipsa unei infrastructuri moderne

 Lipsa capitalului
 Lipsa unei forţe de muncă specializate
Principalele firme din comuna Vad sunt:

 SC Marifel – panificatie
 SC PetroVad - productie sârma
 SC STEJARIS – bar
 AF MARCHIS - magazin Vad
 Magazine mixte în fiecare sat FEDERAL COOP - în Cetan, Bogata de Jos, Curtuiusu
Dejului. 48
Sarcină de lucru: Lucraţi în grupuri de câte patru. . Răspundeţi la întrebările din ghidul
de studiu în timp de 5 minute.

Care sunt cele trei sectoare de activitate?

Ce sector este reprezentat de industrie?

Ce înţelegeţi prin industrie?

Care sunt materiile prime din localitate care ar permite dezvoltarea

unor ramuri industriale?

Care sunt motivele pentru care comuna are o industrie slab

dezvoltată?

Ce înţelegeţi prin comerţ?

Care sunt principalele intreprinderi comerciale dinlocalitate?

48
Ibidem
 Care sunt principiile care guvernează relaţiile comerciale?

Care sunt obligaţiile şi drepturile patronului şi clienţilor?

IV.14 Școala

După cum s-a afirmat mai sus, o primă școala a funcționat pe langă mănăstirea ortodoxă din
Vad, însă o instituție modernă, în adevăratul sens al cuvantului a apărut abia prin secolul XIX.
Desre tradiția călugărilor de a pregăti elevi, în special pentru a deveni preoți nu există dovezi
certe. Primele informații documentate despre o școala gre-catolică sunt de prin anii 1850, cand ea
funcționa într-o casă de lemn, cu o singură încăpere unde elevii erau învățați cititul, socotitul și
scrisul. Principalele evenimente istorice au afectat și învățămantul vădean. Astfel dacă în trecut
scoli cu clasele I-VIII, erau prezente in 4 din cele 7 sate ale comunei şi în centrul de comună
funcţiona o şcoală cu claeele I-.X, în prezent situaţia se prezintă astfel:

Localitatea Tipul şcolii Observaţii

Vad Şcoală generală (cls. I-VIII) -

Grădiniţă

Cetan

Grădiniţă

Bogata de Sus Grădiniţă Clase simultane

T
Tabelul IV.14.1 Repartiţia unităţilor de învăţământ în comuna Vad (anul 2015)

Consider că această involuție este sugestivă în legătură cu problemele prin care trece țara noastră
din punct de vedere al numărului de locuitori.

IV. 15 Obiceiuri și tradiții

Lucian Blaga a spus că "veșnicia s-a născut la sat" și eu cred că aceste vorbe sunt cele mai
potrivite când e să analizăm obiciurile și tradițiile locale. Chiar dacă în prezent cultura urbană,
infestată de globalizare, tinde să domine, consider că e de datoria profesorilor a încerca să
readucă la viață vechile obiceiuri. Pe parcursul acestor ani de când lucrez la Vad, am avut ocazia
să organizez mai multe serbări și de fiecare dată am sesizat reticența elevilor de a se îmbrăca în
costum popular de exemplu. Știu că ce este vechi, e perimat și nu mai este la modă într-o epocă
care pune accentul pe viteză și noutate, însă dacă știi cum să ajungi la sufletul elevilor cred că
vechile obiceiuri mai au o șansă. În mediul rural tradițiile sunt păstrate din moș strămoși. Poate
cele mai importante sunt tradițiile legate de sărbătorile religioase, care au în centrul preocupării
lor biserica și credința. Cu ocazia fiecărei sărbători oamenii se îmbracă frumos, merg la bisercă,
își pregătesc casa și gătesc bucate alese. De asemenea posturile de peste an sunt respectate mai
ales de cei în vârstă, dar și de unii timeri. Sărbătorile religioase sunt însoțite de obicceiuri vechi
cum ar fi colindatul de Crăciun. Chiar dacă obiceiul s-a mai pierdut încă mai sunt familii care în
loc de bani dau colindătorilor colăcei, mere și nuci. Mersul cu Steaua sau cu capra încă este
popular în rândul copiiilor, care se pregătesc cu câteva săptămâni înainte. 49

De Paști mersul la Înviere este o obligație naturală pentru toată lumea, chiar dacă comasarea a
câte două sate într-o singură parohie face ca slujba să aibă loc și de la ora 4 dimineața. De
asemenea obiceiul udatului fetelor, de factură maghiară, este respectat în zonă.

Înmomântarea cuprinde câteva ritualuri: pregătirea decedatului (spălarea şi

îmbrăcarea) şi aşezarea lui în camera cea mai frumoasă a casei. Noaptea se face priveghi,
înmomântarea propriu-zisă realizându-se după trei zile de la data decesului. Există şi obiceiul de

49
Axinte Bob, Folclorul obiceiurilor din localitatea Bogata de Sus, lucrare de gradul I, Dej 1987
a pomeni prin parastase memoria celui decedat; la înmormântare au pătruns şi influenţe romano-
catolice: copiii îmbrăcaţi în stihare albe ţin în mână lumânări.50

Vechile obiceiuri ca și chematul la nuntă de către strigători, datul găinii sau bocitoarele
de la înmormântare azi sunt perimate, însă sperăm ca deschiderea noului Centru de Informare
Turistică, va duce la reînvierea acestora, la fel cum s-a întămplat în comunele vecnie, unde
datorită mucii angajaților acestor centre au reapărut obiceuri ca șezătoarea sau jocul de șură.

50
Ibidem