Sunteți pe pagina 1din 22

STUDIU DE CAZ

METODOLOGIE PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI


TURISTIC ÎN UNITĂŢILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE
BAZĂ
-COMUNA BÂRNOVA, JUDETUL IAȘI

Profesor coordonator:
Prof. univ. Dr. Creţu Romeo

Student:
Costin Alexandra Ioana

București
2019
Comuna Bârnova se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași.
Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun,
din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care duce spre vest la Ciurea. Din
DJ248D, la Bârnova se ramifică șoseaua județeană DJ247A, care duce spre nord în Iași unde
se termină în același DN24 în cartierul Bucium.

A. Resurse turistice naturale


A1. Cadrul natural cuprinzând 6 componente:

▪ Relief
Teritoriul comunei Bârnova este situat în zona de contact dintre extremitatea sud-estică a
Câmpiei Moldovei - subunitatea Câmpiei Jijia-Bahlui şi cea nord-estică a Podişului Central
Moldovenesc - subunitatea platourilor structurale Tansa Repedea. Acest contact este
reprezentat de puternica denivelare a Coastei Iaşului la baza căreia se află zona depresionară
Bârnova-Voineşti, formată de acţiunea afluenţilor din bazinul superior al Nicolinei.
Reflex destul de fidel al evoluţiei şi alcătuirii substratului său geologic, relieful comunei este,
concomitent, o expresie a modelării externe, fizico-geografice, a acestui substrat.
Ca înfăţişare, relieful se prezintă sub forma unor interfluvii colinare joase cu forme
domoale în zona câmpiei şi sub forma unor platouri structurale înalte şi relativ plane în zona
de podiş. Văile care fragmentează teritoriul sunt relativ largi, având versanţi cu pante în cea
mai mare parte accesibile în câmpie, şi înguste, cu flancuri accentuate în zona coastei.
Interfluviile colinare din câmpie au la părţile superioare platouri prelungi, uşor
bombate, mai rar extinse şi relativ plane, cu altitudini ce nu depăşesc 200 m, care reprezintă
terenuri bune pentru agricultură, unele căi de comunicaţie şi părţi din aşezările Bârnova, Vişan,
Todirel.
Platourile structurale din podiş sunt relativ înguste, cu altitudini între 350-400m, în
mare parte împădurite, desfăşurându-se la limita de sud şi est a comunei.
În zona platoului Păun, terenul oferă condiţii bune pentru construcţii în satul cu acelaşi
nume. Ponderea reliefului de interfluvii şi platouri în teritoriu este de circa 5-7%. Versanţii care
mărginesc interfluviile colinare au pante variate cuprinse între 5-15%, în cea mai mare parte
însă accesibile pentru agricultură şi aşezări omeneşti. Local, în zonele cu pante accentuate, se
întâlnesc fenomene uşoare de eroziune torenţială şi alunecări superficiale. Versanţii care
mărginesc platourile structurale sunt reprezentaţi în principal de puternica denivelare a Coastei
Iaşului, care se curbează spre sud în zona platoului Repedea-Păun. Coasta are o energie de
relief de peste 200m şi pante cuprinse între 10-25%, mai uniforme, cu degradări relativ reduse
în zona împădurită şi cu degradări accentuate înspre nord. Aceasta corespunde cu zona de
coastă Repedea-Păun, puternic afectată de alunecări de teren vechi stabilizate şi fragmentată
de văi torenţiale, scurte, alimentate din izvoare. Aceste forme de degradare generează în zona
Pietrăria, un teren frământat, în cadrul căruia alternează zone cu pante accentuate, cu altele mai
accesibile, date de vechile valuri şi trepte de alunecare. În această zonă este situat satul
Pietrăria, care beneficiază de condiţiile variate ale reliefului menţionat. Ponderea reliefului de
versant în comună este majoritară ocupând circa 85-90%. Şesurile, cu lăţimi între 200-700m,
sunt relativ uscate şi utilizate cu succes în agricultură, mai ales după executarea lucrărilor de
regularizare a unor albii. Pe alocuri se întâlnesc însă în zone mai umede şi chiar afectate de
inundaţii de pantă. Ponderea reliefului de şes este de cca. 5-7%.

▪ Geomorfologie
Substratul geologic al comunei aparţine sarmaţianului mediu şi este constituit în principal
dintr-o succesiune de argile, marne şi nisipuri. La suprafaţă, în zona Repedea, între 310 şi 356
m, se suprapune un complex de nisipuri ("nisipurile de Bârnova-Dobrovăţ") şi apoi calcarele
oolitice şi gresiile cu Mactra podolitica. Cele mai mari depozite ce apar pe teritoriul comunei
sunt cele de la marginea şesurilor, în apropierea bazei versanţilor. Acestea sunt formate din
argile şi luturi nisipoase de origine deluvio-coluvială.
O largă răspândire o au şi cuverturile deluviale de pe versanţii cu alunecări. Acestea sunt
formate din alternanţe de argile, marne şi nisipuri în cadrul cărora se găsesc implantate bucăţi
de calcare provenite din zona înaltă de podiş. În partea superioară a coastei aceste calcare apar
la vedere, fie din cauza unor alunecări şi eroziuni, fie datorită unor exploatări.
Din punct de vedere geotehnic, depozitele sarmaţiene fac parte din clasa "argilelor grase",
plastic-vâscoase, constituind terenuri ce necesită măsuri specifice de fundare.
Din punct de vedere al zonării seismice, comuna Bârnova aparţine zonei seismice "C", cu
coeficient seismic Ks = 0.20, perioadă de colţ Tc = 1.0 sec şi grad seismic echivalent VIII.

▪ Vegetaţie
Poziţionarea comunei la contactul Câmpiei Moldovei cu Podişul Central Moldovenesc a
determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate.
Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte din sudul comunei, fiind reprezentată prin
păduri de foioase ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei
inferioare a fagului. Acestor specii li se asociază frecvent: carpenul, jugastrul, frasinul, arţarul,
ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ şi uneori teiul argintiu. Pădurile fiind mai luminose
permit o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alunul, dârmozul, cornul, sângerul, cruşinul, măceşul,
precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, mierea ursului, urzică moartă, ferigi etc, plus
cunoscutele efemeride de primăvară: ghiocel, toporaş, viorea, lăcrămioară, brebenel.
Vegetaţia naturală, caracteristică zonei mai joase, depresionare, este reprezentată prin: pâlcuri
de pădure (şleauri formate din gorun şi stejar) şi pajişti, puternic transformate şi modificate
antropic. Pajiştile sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb etc.

▪ Faună
În cuprinsul pădurilor, dintre mamifere, mai caracteristice sunt: veveriţa, căprioara şi
mistreţul, la care se adaugă lupul, vulpea, iepurele şi alte specii prezente pe toată suprafaţa
judeţului. Se întâlnesc şi numeroase păsări: sturzul, mierla, ciocănitoarea pestriţă, turturica ş.a.
Câteva reptile (şarpele de pădure, guşterul), numeroase insecte şi alte specii de nevertebrate
întregesc varietatea acestui biotop.

▪ Hidrografie
Situat la contactul a două mari subunităţi geografice ale Podişului Moldovei, teritoriul
comunei Bârnova prezintă un potenţial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau
dulci) şi din ape de suprafaţă (sub formă de râuri şi lacuri), ce reflectă caracteristicile lito-
structurale şi morfogeneza reliefului în interacţiune cu particularităţile factorilor climatici
specifici zonei.
Pe teritoriul comunei sunt prezente cele două categorii mari de ape subterane: captive, cu sau
fără presiune, şi libere.
Apele captive sub presiune sunt situate la diverse adâncimi sub cota talvegului râurilor;
ele sînt înmagazinate în depozite siluriene, badeniene şi sarmaţiene. Apele captive fără
presiune, cu calităţi minerale, se găsesc în depozitele sarmaţiene.
Apele libere din teritoriul comunei includ stratele acvifere freatice, cuprinse în
depozitele cuaternare din şesuri, terase, glacisuri sau de pe versanţi şi interfluvii sculpturale.
Apele freatice din glacisurile coluvio-proluviale şi din conurile de dejecţie ale afluenţilor
Nicolinei şi Vămeşoaiei, au adâncimi mici (sub 3 m), dar cu variaţii apreciabile pe verticală.
Astfel, adâncimea maximă de 3 m se înregistrează la sfârşitul verii şi iarna, iar primăvara şi la
începutul verii nivelul freatic urcă la 1-2 m sub suprafaţa solului; în fruntea glacisului apa apare
permanent la zi, umezind şesul şi întreţinând, pe alocuri, zone mlăştinoase.
Albia majoră a Nicolinei constituie o subunitate hidrogeologică favorabilă
construcţiilor grele, impunând însă aplicarea unor măsuri corespunzătoare de izolare hidrofugă
şi de drenare. Apele din subunităţile hidrogeologice ale albiilor majore mici şi glacisurilor au
fost, şi unele încă mai sunt, utilizate, prin intermediul fântânilor, în scopuri gospodăreşti,
întrucât îndeplinesc condiţii corespunzătoare de calitate.
Pe versanţii dealurilor Bucium-Păun, unde sunt zone cu multe generaţii de deluvii
suprapuse, adâncimea apei freatice este foarte variată, între 0-20 m. Izvoarele care deschid
stratele acvifere deluviale au debite mici (sub 0,1 l/s) şi indici de variabilitate mari, raportul
dintre valorile extreme putând să reprezinte 1/20 - 1/30.
O altă sursă naturală a comunei o reprezintă apele de suprafaţă, cuprinse între râuri şi lacuri.
Reţeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul superior al râului Nicolina cu
afluenţii săi şi pârâul Vămeşoaia.
Râul Nicolina îşi are originea la peste 350 m, sub platourile structurale împădurite din
sudul comunei. După ce străbate jumătatea sudică a comunei, râul îşi schimbă traseul pe
direcţia est-vest, primind la ieşirea din comună pârâul Valea Ţiganului. Râurile Vămeşoaia şi
Pietrăria îşi au izvoarele în dealurile Pietrăria-Păun.
Alimentarea cu apă a râurilor este pluvio-nivală şi subterană moderată, ploile contribuind
cu peste 45% la scurgerea medie anuală, iar zăpada cu 30%. Alimentarea subterană participă
cu circa 25% şi provine din stratele acvifere din deluvii, şesuri şi de sub plăcile de gresie şi
calcare sarmatice; permanenţa acestor strate, deşi cu un aport redus, asigură scurgerea râurilor
şi în perioadele lipsite de precipitaţii.

▪ Peisaj
• este o zona relativ înaltă, cu multă pădure, deosebit de pitorească;
• este amplasată în apropierea Municipiului Iaşi, oferind şansa unui plăcut sfârşit de săptămână;
• este o zonă foarte generoasă prin oferta de terenuri pentru construcţii uşoare de vacanţă sau
chiar rezidenţiale;
• în apropiere se află motelul Bucium şi o cabană în mijlocul codrilor de la Bârnova;
• sunt câteva obiective de importanţă locală în apropiere sau din localităţile componente:
Schitul Tărâţa, Mănăstirea Bârnova, muzeul Inculeţ cu biserica şi parcul dendrologic,
rezervaţia paleontologică Repedea;
• este un perimetru cinegetic deosebit de valoros;
• în partea sudică a localităţii Bârnova se poate amenaja un complex turistic: construcţii
specifice, luciu de apă, pârtie de schi etc., la care se adaugă prezenţa pădurii;
• Bârnova se poate constitui în locul de început pentru vizitarea unei zone mult mai largi cu
excelente caracteristici turistice si de agrement spre Poieni, Dobrovăţ, gara şi sanatoriul
Bârnova etc.
• localitatea Bârnova ar putea să devină un centru atractiv pentru vizitatori străini, prin
dezvoltarea activităţii de asistenţă socială pentru persoane cu handicap.

A2. Factori naturali terapeutici:


▪ ape minerale terapeutice, lacuri terapeutice si namoluri terapeutice
În judeţul Iaşi au existat peste 14 localităţi cu surse de ape minerale şi nămoluri terapeutice,
de interes local şi de interes naţional, trei dintre acestea din urmă fiind: Staţiunea Strunga, Băile
Nicolina şi Grădina Botanică.
În prezent toate staţiunile sunt dezafectate, existând doar izvoare spontane, neamenajate
la: Băiceni, Victoria, Bârnova, Berezlogi, Pârcovaci, Răducăneni, Bohotin, Breazu, Criveşti,
Găneşti, Larga Jijiei, Paşcani, Socola.
În sezonul cald este funcţională plaja de la Băile Nicolina, amenajată şi administrată în
bune condiţii de Primărie, punând la dispoziţie apă sulfuroasă, apă potabilă, nămol, nisip,
pentru aplicaţii naturiste. Accesul se face pe bază de bilet sau abonament, cu unele facilităţi.
Compoziţia chimică a apelor de suprafaţă din judeţul Iaşi este dată de structura geologică
a reliefului de podiş dintre Siret şi Prut, precum şi de existenţa, la peste 400 m adâncime, a
resturilor din Marea Sarmatică. Prin foraj, ajunge spontan la Nicolina o apă complexă şi
puternic mineralizată.

A3. Arii protejate cuprinzând următoarele tipuri:


▪ rezervaţii ale biosferei
▪ parcuri naţionale
▪ parcuri naturale
▪ alte rezervaţii şi monumente ale naturii

Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii


culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. Ca urmare, au fost luate
măsuri de protejare a vegetaţiei prin extinderea pădurilor şi realizarea de plantaţii forestiere pe
versanţii degradaţi, prin lucrări de întreţinere a pajiştilor, prin protecţia deosebită a unor
ecosisteme (respectiv instituirea de areale protejate), precum şi a unor specii de plante rare şi
arbori seculari (monumente ale naturii).
Principalele zone şi situri protejate de pe teritoriul comunei sunt: rezervaţia paleontologică
Repedea, Domeniul Inculeţ (parc dendrologic) şi zona Repedea-Bârnova cu importanţă
avifaunistică.
Arborii seculari puşi sub ocrotire sunt numeroşi. Între cei mai cunoscuţi menţionăm: stejarii
(Quercus robur) - "Stejarii lui Movilă", salcâmul Japonez (Sofhora japonica) şi nucul negru
(Yuglans nigra) de pe Domeniul Inculeţ şi teiul (Tilia argentea) de la Mănăstirea Bârnova.
Speciile de plante rare ocrotite de pe teritoriul comunei sunt: Nectaroscordium dioscoridis,
frasin păros (Fraximus cariariifolia), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag caucazian (Fagus
orientalis), rajnica (Dentaria quinquafolia), salba pitică (Evonymus nana), limba vecinii
(Phyllitis scolapendrium), ghiocel (Galnthus nivalis), papucul doamnei (Cypripendium
calceolus).

B. Patrimoniul cultural
B1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument,
ansambluri, situri de tipul celor de:
▪ arheologie
▪ arhitectură
▪ monumente de for public
▪ monumente memoriale-funerare
1. Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" - Inculeţ
A fost construită între anii 1942-1947 de către fraţii Ion I. Inculeţ şi Georgel I. Inculeţ,
fiii marelui om politic Ion C. Inculeţ şi ai soţiei acestuia, Ruxandra Inculeţ. Iniţial capelă
familială, ea a fost ridicată pe terenul familiei Inculeţ imediat după trecerea la Domnul a celor
doi soţi: Ion C. Inculeţ - Profesor Academician, Preşedinte al Sfatului Ţării în perioada 1917-
1918, Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri între 1936-1937 al României Mari şi Ruxandra
Inculeţ - înainte de căsătorie Principesa Ruxandra Başotă. Pictura bisericii, inedită, a fost
realizată în anul 1947 de Profesorul Universitar Ştefan Constantinescu de la Facultatea de Belle
Arte din Bucureşti. Aici nu s-a slujit până în anul 1992 decât de două ori pe an, la hram, biserica
parohială fiind la Mănăstirea Bârnova, desfiinţată ca mănăstire până după 1989.

2. Mănăstirea Bârnova
Amplasată în satul Bârnova, comuna Bârnova. Ridicată în anul 1628 sub domnia lui
Miron Barnovschi şi terminată până în anul 1661 în timpul domniei lui Dabija Vodă. Este
împrejmuită cu un zid de piatră ridicat în anul 1728 de către domnitorul Grigore Vodă.
Aici se află mormântul domnitorului Dabija Vodă, acoperit cu o piatră funerară aşezată
vertical, frumos sculptată, cu chenar de struguri de vie, pe margini albă, cu scris slavon, datată
11 septembrie 1665. Alături se găseşte fiica lui, principesa Maria, al cărei mormânt este
acoperit cu o lespede de piatră împodobită cu flori de acant şi cu scriere pe margini, datată 3
octombrie 1677.
În curtea Mănăstirii Bârnova se află palatul Doamnei Dafina, soţia domnitorului Dabija
Vodă.

3. Rezervaţia peleontologică Repedea


Amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea, unde se află un
afloriment şi unele cariere de piatră care scot la lumină rocile calcaroase şi gresii calcaroase
puternic fosilifere datate aparţinând Sarmaţianului (aproximativ 10 milioane ani).
Dealul Repedea a constituit obiectul a numeroase studii paleontologice, lito şi
biostratigrafice, sedimentologice şi geochimice. Fosilele şi calcarele existente atestă că pe acest
teritoriu a existat fundul Mării Sarmatice. Dintre fosile cele mai importante sunt cele de Mactra
Podolica.
Dealul Repedea prezintă importanţă şi sub aspectul vegetaţiei, faunei, morfologiei
reliefului şi a peisajului, datorită poziţiei sale la limita Podişului Central Moldovenesc cu
Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostepă şi pădure.
Din aceste motive, zona a fost declarată rezervaţie naturală şi pusă în protecţie prin
Hotărâre a Consiliului de Miniştri în 1955 şi prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi în anul
1994.
Prin frumuseţea peisajului, a reliefului şi a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de
atracţie al turiştilor şi zonă de refugiu pentru populaţia Iaşului.

B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii:


▪ muzee monumente memoriale-funerare
▪ colecţii publice

Conacul lui Ion Inculeț din Bârnova este un conac care se află în satul Bârnova din județul
Iași și care a aparținut familiei omului politic Ion Inculeț (1884-1940). Acest edificiu este situat
la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria
comunei Bârnova.
Conacul a fost reconstruit în anul 2008, pentru a adăposti un centru social al Mitropoliei
Moldovei și Bucovinei. Actuala clădire nu mai seamănă decât în parte cu vechiul conac.
Un grup de inițiativă și-a propus să realizeze în casa Inculeț de la Bârnova un Muzeu al
Unirii Basarabiei cu România, oarecum similar Muzeului Unirii de la 1859, ce funcționeaza în
fosta reședință a domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Iași. Pe situl Primăriei din Bârnova,
conacul Inculeț este declarat ca fiind casă memorială [1].
În anul 1995, a fost amplasat în fața casei un bust din piatră artificială al lui Ion Inculeț,
realizat de sculptorul ieșean Dan Covătaru.
În anul 2002, conacul de la Bârnova a fost donat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de
către inginerul Ion I. Inculeț. Donatorul și-a exprimat acordul în privința amenajării aici a unui
centru social al Mitropoliei.

B3. Artă şi tradiţie populară si manifestări culturale anuale/repetabile cuprinzând:


▪ manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri
tradiţionale, sărbători etc.
▪ meşteşuguri populare tradiţionale:
- obiecte pe suport textil: ţesături, covoare, costume populare, cusături;
- pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură.
- ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei;

„Serbările comunei Bîrnova”, prilej de sărbătoare pentru comuna, se desfășoară în acest


an în perioada 1-3 iunie, fiind concepute în așa manieră încât să îi aducă pe terenul de sport de
lângă primărie (locul de desfășurare a evenimentelor) pe toți cei care vor să fie parte din
povestea ce se va scrie diferit pe parcursul celor 2 zile de muzică, dans, bună dispoziție,
armonie ș.a.
Un alt eveniment important anual este Raliul Iasiului care include ca traseu si comuna
Barnova.

B4. Instituţii de spectacole şi concerte


Editia 2019 a festivalului international „AfterHills” va avea loc la cativa kilometri
departare de Barnova.
AH #dici, 23 - 25 August: Rita Ora, Don Diablo, Quintino și Sam Feldt şLiveţ. AH
#dicinu, 30 - 1 Septembrie: Morcheeba, Faithless DJ Set și Gareth Emery. Pe lângă acești artiști
internaționali, lineup-ul va fi completat de peste 100 de artiști naționali și internaționali.
Festivalul crește exponențial și oferă publicului de două ori mai multă distracție, într-o locație
inedită.
AH #dicinu, 30 - 1 Septembrie, este weekend-ul în care vor performa artiști și trupe
live, într-o atmosferă chill, conturată de voie bună, workshop-uri și arte vizuale.

C. Infrastructură specific turistică


C1. Unităţi de cazare
C2. Instalaţii de tratament
C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc.
C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu
C5. Alte instalaţii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag”, instalaţii de
agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii)

Unitatile de cazare din comuna Barnova dar si din jurul acesteia constau in pensiuni si
hoteluri incepand de la 2 stele pana la 4 stele cum ar fi Motel Bucium sau Pleiada Hotel. Pentru
cei care doresc o cazare mai aparte inconjurata de natura pot incerca Cabana Barnova, cabanele
din zona Releului din Bucium sau cele oferite de clubul de agrement HAMAK.
HAMAK, clubul de agrement de bunavoie, este una dintre cele mai frumoase destinatii
de agrement din Iasi, pentru ca aici te poti catara pe cele 15 trasee din parcul de aventuri,
coborand pe una din cele 15 tiroliene existente.
Poti juca paintball cu prietenii in padure, poti trage la tinta cu pistolul/ pusca de airsoft
sau, daca esti „de moda veche”, poti trage cu arcul.
Pe langa toate astea,mai exista2 mese de tenis, un teren de volei/ badminton, 3
trambuline elastice, 7 casute confortabile si un lac plin cu peste, in care linistea se scalda si se
oglindeste.
Este locul ideal pentru timp pretios alaturi de familie, team building cu colegii, petreceri
sanatoase si aniversari naturale cu prietenii sau escapade placute din viteza orasului.
D. Infrastructură tehnică
D1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport
D2. Infrastructură edilitară
D3. Infrastructură de telecomunicaţii

Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a României,


asigurând legătura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri judeţene leagă
centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija către drumurile
naţionale traficul rutier local.
Reţeaua stradală ce străbate comuna Bârnova este distribuită în mod judicios în
funcţie de normativ, cât şi de necesarul de căi comunicaţie din interiorul teritoriul
administrativ.
Transportul se realizează prin următoarele căi rutiere:
- DJ 247 A Iasi (DN 24) – Bârnova, realizează legătura între municipiul Iași si comuna
Bârnova.
- DJ 248 D - Ciurea (DJ 248C) – Bîrnova – Tomesti – Holboca (DJ 249A) realizează
legătura Comunei Bârnova cu comunele vecine (Ciurea,Tomești, Holboca)
- DC 30 are plecarea din Iasi (DN 24) – Visan – Cercu (DJ 248D) și realizează legătura
între municipiul Iași si satele Vișan și Cercu .
- DN24 Limita Jud. Vaslui – Schitu Duca – Iasi – Sculeni – Frontiera Republica Moldova.
Comuna Bârnova este străbătută de linii de cale ferată, și beneficiază de acces la
transportul feroviar.
Transportul public se realizează cu autobuze și microbuze care fac legătura cu
localităţile învecinate cât şi cu municipiul Iași, existând curse regulate în număr de 16 / zi.

Pentru evaluarea şi ierarhizarea unităţilor-administrativ teritoriale a fost aleasă,


pornindu-se de la elementele componente ale valenţelor turistice, metoda arborilor de analiză
pe criterii de bază şi subcriterii, atribuirea nivelurilor de apreciere făcându-se printr-un
procedeu de ponderare a unui total de 100 de puncte.

A. Resurse turistice naturale


În urma evaluării resurselor turistice naturale, au fost acordate maxim 25 puncte
repartizate astfel pe criterii:
CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
A1. Cadrul natural 10
A2. Factori naturali terapeutici 3
A3. Arii naturale protejate 9
TOTAL 22

Pornind de la criteriile de mai sus, pentru cadrul natural fiecărei unităţi administrativ
teritoriale de bază i s-a acordat un punctaj între 1 şi 10 (1 fiind minim si 10 maxim, acordat
celor cu potenţial turistic natural excepţional).
▪ Poziţia pe trepte de relief
câmpie 1
dealuri şi podişuri 5
subcarpaţi 3
munţi 3
litoral şi Delta Dunării 0
▪ geomorfologie
prezenţa unor chei, abrupturi, relief carstic, 8
vecinătatea unor unităţi impunătoare
▪ vegetaţie
pădure peste 30% 10
pădure sub 30% 0,5
▪ faună
interes cinegetic mare 1
interes cinegetic mediu 0,5
▪ hidrografie
prezenţa unor lacuri, amenajări piscicole, 2
izvoare minerale, cascade
▪ peisaj
interes mare 5
interes mediu 1

Cel de-al doilea criteriu în evaluarea resurselor turistice naturale (Factori naturali
terapeutici) a fost analizat astfel:
▪ categorii de localităţi cu factori terapeutici naturali:
o Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional – în această categorie
intră staţiunile cu maximum de factori naturali terapeutici tradiţional valorificaţi, dotări
pentru tratament, cazare şi agrement.
o Staţiuni de interes general - în această categorie intră staţiunile cu numeroşi
factori naturali terapeutici valorificaţi, dotări pentru tratament şi cazare.
o Staţiuni de interes local - sunt staţiunile cu minimum de factori naturali
terapeutici, dotări pentru satisfacerea cerinţelor de tratament şi cazare pentru un număr
relativ redus de pacienţi, proveniţi de obicei din zone apropiate.
o Localităţi cu potenţial de factori naturali terapeutici - sunt localităţi cu anumiţi
factori naturali terapeutici - de obicei ape minerale, fără dotări de tratament speciale.
▪ durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi cazării în timpul anului:
o Staţiuni permanente
o Staţiuni sezoniere
▪ după factorii terapeutici naturali existenţi:
o Bioclimat
- relaxant, sedativ, indiferent, de deal
- tonic- stimulent, de munte
- excitant, de litoral
- excitant, de câmpie
o Ape minerale
- oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice
- sulfatate sulfuroase feruginoase iodurate
o Lac terapeutic sărat
o Nămol terapeutic:
- sapropelic
- de turbă
- mineral
o Alt factor terapeutic natural:
- mofeta (solfatar)
- salina
- sare extrasă
- apa mării
▪ După indicaţiile terapeutice pentru diverse tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de
factori terapeutici naturali existenţi.
În cazul categoriilor de localităţi cu factori terapeutici naturali nu s-au făcut distincţie
în punctaj, între staţiunile balneoclimatice şi cele climatice, deosebirea reieşind de la sine, din
enumerarea factorilor (staţiunile climatice neavând de obicei ape minerale, nămol, etc.). O
excepţie face staţiunea balneoclimatică Sinaia – ce are şi izvoare de ape minerale folosite în
cură internă.
Criteriul privind durata, este clar şi ţine de multitudinea factorilor terapeutici valorificaţi
şi de posibilităţile de tratament existente. La acest criteriu sunt cuprinşi, practic, toţi factorii
naturali terapeutici.
În cazul apelor minerale s-a avut în vedere compoziţia minerală şi recomandările
terapeutice, pe diferite tipuri de afecţiuni.
Pentru fiecare dintre factorii terapeutici, eventual valorificaţi într-o staţiune s-a acordat
un punctaj egal, nediscriminatoriu.
Conform criteriilor menţionate a fost calculat un punctaj, pentru fiecare staţiune.
Punctajul maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu
maxim de factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice.
Staţiunile au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în trei categorii
ce determină de fapt şi importanţa staţiunii:
▪ Categoria I: Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional -10 puncte
▪ Categoria II: Staţiuni de interes general - 6 puncte
▪ Categoria III: Staţiuni de interes local – 3 puncte
▪ Categoria IV: localitate cu factori naturali terapeutici – 1 punct
Soluţia de ierarhizare a staţiunilor conform criteriilor enunţate este legată strict de
aspectul balneoclimatic, folosindu-se un punctaj cumulativ. A rezultat astfel o listă selectivă ce
poate da o idee generală asupra reţelei de staţiuni balneoclimatice existente în România şi a
importanţei acestora.

Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de Arii
naturale protejate. Punctajul final acordat este între 1-5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul
maxim (acordat unităţilor administrative de bază care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale
biosferei, parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită), iar 1 punctajul minim.

Evaluarea s-a făcut pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm:


▪ gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate – 1p
▪ suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa uatb) – 3 p
▪ gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei – 3 p
▪ valoarea peisagistică a ariei naturale protejate – 2p
▪ posibilitatea practicării unei forme de turism – 4 p
Atunci când o unitate administrativă include două sau mai multe arii naturale protejate,
punctajul final acordat acesteia este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaţii.

B. Resurse turistice antropice


Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 25 puncte
repartizate conform tabelului de mai jos:

CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM


B1. Monumente istorice de interes naţional 8
I - arheologie 3
II - arhitectură 3
III- monumente de for public 2
IV - memoriale 1
B2. Muzee şi colecţii publice 9
I. Muzee 1
II. Colecţii publice 1 1
B3. Artă şi tradiţie populară 8
I. Festivaluri, târguri obiceiuri, sărbători etc. 1
II. Meşteşuguri populare 1
B4. Instituţii de spectacole şi concerte 8
filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, 2
corale
B5. Manifestări
ori vocal- culturaleetc.
instrumentale, repetabile 0 5
TOTAL 25 20

Au fost supuse evaluării monumentele istorice ce se clasează conform legislaţiei în


grupa A - monumentele istorice de valoare naţională şi universală (cf. Legii 422/2001 cu
modificările şi adăugirile ulterioare).
Categoria „Manifestări culturale repetabile” include, evenimente sau instituţii de la
punctele B2) sau B3) sau B4). De aceea a fost marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituţiilor
de teatru, care prin natura lor organizează „manifestări culturale repetabile” li s-a acordat
punctajul 8 la instituţia de teatru şi 0 la „activităţi repetabile”. Unde nu a fost cazul (manifestări
repetabile care să nu intre în vreuna din categoriile B2), B3) sau B4), atunci la B5) s-a acordat
punctaj de la 0 la 8. De exemplu, dacă există un festival de teatru anual, s-au acordat 4 puncte
pentru existenţa instituţiei de spectacol şi 4 pentru festival.
Aceste combinaţii au avut ca scop obţinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru
cele trei categorii cumulate, respectiv B3, B4, B5. De aceea, în anumite situaţii a rezultat un
punctaj de maxim 4 puncte pentru categoria B3 sau B4. În realitate, fiecare grupă are câte 8,
dar ponderate, astfel încât punctajul maxim posibil pe fiecare unitate administrativ-teritorială
de bază să nu depăşească valoarea 25.
În aceeaşi manieră a fost acordat punctajul pentru fiecare subcategorie B3I şi B3II,
astfel încât însumate acestea să obţină maxim 8 puncte.
Unităţilor administrativ-teritoriale de bază ce deţin monumente UNESCO li s-a acordat
punctajul maxim, respectiv 25 puncte.
C. Infrastructura specific turistică
Etapa a doua a evaluării a constat în evaluarea infrastructurii specific turistice şi tehnice,
fără de care nu se pot desfăşura activităţi turistice de calitate.
Pentru infrastructura specific turistică a fost acordat un punctaj maxim de 20 puncte,
distribuit pe subcriterii astfel:
CATEGORIE PUNCTAJ MAXIM
C1. Unităţi de cazare 7
C2. Instalaţii de tratament 2
C3. Săli de conferinţă, centre
1
expoziţionale
C4. Pârtii de schi, instalaţii de
1
transport pe cablu
C5. Alte Instalaţii de agreement 7
TOTAL 18

În cadrul grilei de evaluare a infrastructurii specific turistice, unităţilor de cazare


omologate de către Autoritatea Naţională pentru Turism li s-a atribuit un punctaj maxim de 7
puncte.
În funcţie de distribuţia numărului de camere pe tipuri de structuri de primire turistică
, au fost atribuite următoarele punctaje:
▪ hoteluri - 5 puncte
▪ pensiuni turistice - 1punct
▪ alte tipuri de unităţi de cazare cu excepţia hotelurilor şi a pensiunilor turistice -1punct
Acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale a fost realizată
pornind de la capacitatea de cazare în funcţiune (calculată ca produs între numărul de camere
şi numărul de zile de funcţionare). Astfel a fost atribuit punctajul maxim pentru UAT care
dispunea de cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune la nivelul hotelurilor, pensiunilor
turistice şi respectiv a altor unităţi de cazare. Distribuirea punctajelor la nivelul celorlalte UAT
s-a realizat în mod proporţional. Aceste punctaje au fost corectate în plus sau în minus în
funcţie de distribuţia camerelor pe categorii de confort. În situaţia în care există o diversitate a
distribuţiei camerelor de categorii în plus punctajele au fost rotunjite în plus, în caz contrat
acestea au fost rotunjite în minus.

Nr. Tip unitate de cazare Total Procent (%) Total locuri Procent
crt.
1. Hotel camere
76.109 71 149.274 (%)
66,3
2. Motel 2.248 2,09 4.627 1,9
3. Hotel pentru tineret 1.093 1,02 2.659 1,2
4. Hostel 827 0,77 1.740 0,8
5. Cabană turistică 891 0,83 2.404 1,1
6. Camping 1.787 1,64 13.548 6,0
7. Vilă 5.913 5,52 12.502 5,6
8. Bungalow 1.721 1,60 3.812 1,7
9. Pensiune turistică 14.893 13,90 30.729 13,8
10. Popas turistic 1.197 1,11 2.778 1,2
11. Sat de vacanţă 317 0,29 719 0,3
12. Navă fluvială 130 0,12 273 0,1
Pentru instalaţiile de tratament avizate de către Ministerul Sănătăţii li s-au atribuit un
punctaj maxim de 5 puncte.
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de tratament au fost
următoarele:
▪ numărul instalaţiilor de tratament
▪ procedurile pe care le realizează instalaţiile de tratament
▪ tipurile de aparate utilizate
▪ prezenţa facilităţilor pentru wellness
▪ localitatea cu cele mai multe instalaţii de tratament.
Prezenţa facilităţilor pentru wellness au constituit un avantaj pentru UAT evaluată,
primind un punctaj suplimentar, dar fără a depăşi cele 5 puncte maxim posibile.
Pentru infrastructura turistică reprezentată de săli de conferinţă şi centre expoziţionale
au fost acordate 6 puncte, plecând de la premiza că turismul de afaceri este un important sector
aducător de venituri comparativ cu alte forme de turism.
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a infrastructurii pentru conferinţe,
reuniuni, manifestări expoziţionale au fost următoarele:
▪ numărul spaţiilor individuale pentru reuniuni (săli)
▪ capacitatea totală a acestor spaţii exprimată în număr de locuri
▪ oraşul cu cea mai mare capacitate pentru organizarea de reuniuni.

Nr. locuri în săli de Punctaj


Peste 10.000 locuri 6,00
5000 – 9999 locuri
conferinte 4,00
4000 – 4999 locuri 3,75
3500 – 3999 locuri 3,50
3000 – 3499 locuri 3,25
2500 – 2999 locuri 3,00
2000 – 2499 locuri 2,75
1500 – 1999 locuri 2,50
1000 – 1499 locuri 2,25
800 – 999 locuri 2,00
650 – 799 locuri 1,75
500 – 649 locuri 1,50
250 – 499 locuri 1,25
100 – 249 locuri 1,00
50 – 99 locuri 0,5
sub 50 locuri 0,25

Pentru evaluarea amenajărilor domeniului schiabil au fost luate în calcul doar pârtiile
de schi omologate de către ANT şi instalaţiile de transport pe cablu avizate de către ISCIR
România. Punctajul maxim acordat acestei componente de infrastructură a fost de 1 punct,
pârtiile de schi, respectiv instalaţiile de transport pe cablu primind câte 0,5 puncte fiecare.
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a pârtiilor de schi şi a instalaţiilor
de transport pe cablu au fost următoarele:
▪ numărul pârtiilor de schi, respectiv a instalaţiilor de transport pe cablu;
▪ diversitatea instalaţiilor de transport;
▪ lungimea şi capacitatea optimă de primire / transport;
▪ localitatea cu cele mai multe instalaţii de transport pe cablu.
La capitolul alte instalaţii de agrement au fost incluse acele instalaţii de agrement ce
motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag”,
instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii. Punctajul maxim acordat pentru
acestea este de 1.
Criteriile care au stat la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de agrement au fost
următoarele:
▪ numărul instalaţiilor de agrement
▪ diversitatea instalaţiilor de agrement.
Punctajul maxim oferit UAT din punct de vedere al instalaţiilor de agrement ce se regăsesc
pe raza unităţii respective este de 1 punct.
D. Infrastructura tehnică
Au fost acordate nivelului de echipare tehnică al unităţilor teritorial administrative
maxim 30 puncte. Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport s-a avut
în vedere prezenţa pe teritoriul acestora a unor căi/noduri majore de transport de călători,
condiţie esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică.
Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importanţa echipării tehnice a unei localităţi
pentru desfăşurare unei activităţi turistice, 16 au fost direcţionate către criteriul accesibilităţii.
Cei patru indicatori care au fost luaţi în considerare pentru a evalua accesul direct al
unităţilor administrativ teritoriale la reţeaua majoră de transport au fost ponderaţi în funcţie de
importanţa acestora într-o reţea internaţională de transport precum şi de intermodalitate în
transportul de călători.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ: 22 puncte


Denumire Punctaj Evaluar
Criteriu Accesul direct la 12 e
infrastructura
majoră de transport
Port -
Indicatori Nu 0
Aeroport - Nu
naţional/internaţion 0
al
Acces la drum 5 Da 1
european (E) Nu 0
Acces la drum 5 Acces la DN/E şi CF 1
naţional/cale ferată Acces la DN sau CF 0,5
(DN/ CF) Fără acces la reţeaua
majoră 0

Punctajul s-a realizat după înmulţirea punctelor de evaluare (între 0 şi 1) pe fiecare


indicator cu punctajul de ponderare pe indicatori din cele 16 puncte ale criteriului, astfel:
▪ pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din
totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă localitatea are acces la ambele
modalităţi de transport.
▪ dacă unitatea administrativ teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau cale
ferată atunci aceasta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5x5=2,5).
Pentru infrastructura edilitară s-au acordat 9 puncte din totalul de 30. Dintre acestea
alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate au fost notate cu 5, iar
alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu 4 puncte cunoscut fiind faptul că lipsa
acesteia poate fi mai uşor compensată.
După datele disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate
unităţile administrativ teritoriale şi de aceea acest indicator nu a fost luat în considerare, deşi
la nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitară situaţie ce nu poate fi evaluată din cauza
lipsei datelor.

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ: 30 puncte


Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea de servicii 9
publice de gospodărire
comunală -
Indicator Alimentare cu apă, 5 Apă şi 1
Infrastructura edilitară
i canalizarea apelor uzate şi canalizare 0,5
pluviale Apă
Alimentarea cu gaze 4 Da 1
Fără sistem de 0
naturale Nu 0
alimentare cu
apă
Metodologia de calcul de la primul criteriu se păstrează, astfel că, pentru sistemul de
alimentare cu apă şi canalizare, s-a făcut diferit pentru prezenţa ambelor sisteme şi pentru
prezenţa doar a celui de apă.
Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice a fost notată cu 5 puncte din totalul de
30. Acestea au fost acordate numai pentru unităţile administrativ teritoriale în care poate fi
accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ teritoriale care dispun doar de reţea la un
punct fix s-au acordat doar 2,5 puncte.
INFRASTRUCTURA TEHNICA : 30 puncte
Denumire Punctaj Evaluare
Criteriu Furnizarea 5
serviciilor de
comunicaţii
Indicatori Acoperirea GSM/ 5 Acoperirea 1
electronice –
Telefonie la punct GSM cu/sau
infrastructura de
fix fără telefonie 0,5
telecomunicaţii
la punct fix 0
Telefonie la
punct fix
Notarea s-a făcut conform situaţiei existente în teritoriu conform datelor din anul 2003,
Fără servicii
ceea ce a arătat că multe unităţi administrativ teritoriale de bază nu dispun nici măcar de reţea
de
la un punct fix.
telecomunicaţi
i