Sunteți pe pagina 1din 62

1 Anexa 2

INTRODUCERE

Imprejurimile Capitalei reprezintă, atât prin aşezare cât şi prin patrimoniu,


o veritabilă arie turistică de tipul “recreere şi agrement de scurtă durată”, care
este asaltată de bucureşteni şi nu numai, în special în perioada sfârşitului de
săptămână.
De fapt, “turismul de week-end” nu poate fi tratat doar ca o simplă formă
de turism, ci şi ca un fenomen social-economic care se dezvoltă şi se
restructurează în directă dependenţă cu mutaţiile survenite în viaţa populaţiei
ţării, motiv pentru care trebuie studiat şi analizat în vederea eIaborării şi adoptării
unei strategii care să vizeze creşterea şi diversificarea posibilităţilor de odihnă şi
recreere a celor interesaţi.
Potenţialul turistic al unui teritoriu, mai mic sau mai mare, este dat de
prezenţa vegetaţiei arborescente şi de masivitatea pădurii respective, de
existenţa şi dimensiunile suprafeţelor de lacuri, de lungimea si caracterele
arterelor hidrografice, de fragmentarea reliefului şi de peisajul dat de acesta, de
prezenţa monumentelor istorice şi a unor aşezări pitoreşti etc., într-un cuvânt, de
toate acele elemente care contribuie la crearea unui climat atractiv, propice bunei
dispoziţii.
Având în vedere toate aceste caracteristici, în lucrarea de faţă se face o
analiză aprofundată a aspectelor legate de teritoriul din jurul Bucureştiului şi a
problematicii ridicate de amenajarea lui pentru activităţi recreative de week-end.
O parte importantă a Iucrării prezintă oferta turistică a zonei periurbane a
Capitalei şi anume: dispersia resurselor naturale şi antropice, evaluarea calitativă
a resurselor turistice, amenajarea şi organizarea turistică a teritoriului,
capacitatea optimă de primire ş.a.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


2 Anexa 2

In ceea ce priveşte propunerile de dezvoltare şi amenajare în


perspectivă a potenţialului turistic al zonei respective, acestea vizează, în primul
rând, consolidarea şi dezvoltarea ofertei turistice, precum şi o serie de măsuri cu
caracter organizatoric, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la crearea
unui cadru favorabil creşterii numărului celor ce practică această formă de
turism, cu implicaţii sociale deosebite.
In realizarea obiectivelor propuse m-am bazat în mare măsură pe
interpretările făcute de diverşi specialişti români, care au abordat, în studii
originale, variate aspecte referitoare Ia turism în general şi Ia turismul de scurtă
durată în special.
Totodată, mă folosesc de acest prilej pentru a adresa cele mai
respectuoase mulţumiri domnului profesor doctor Vasile Glăvan, pentru sprijinul
acordat şi indicaţiile date în elaborarea acestei lucrări.
De asemenea, mulţumesc tuturor acelora care prin sfaturile şi sugestiile
lor mi-au fost de un real folos la întocmirea materialului.
Desigur, lucrarea nu poate emite pretenţii de exhaustivitate, deoarece,
din multitudinea problemelor legate de turismul care se efectuează în
împrejurimile Capitalei, le-am abordat doar pe acelea pe care le-am considerat
mai importante, fiind de asemenea, foarte probabil ca un specialist să nu
găsească în paginile acestui studiu informaţiile sau interpretările dorite, având în
vedere lipsa de experienţă a autorului.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


3 Anexa 2

CAPITOLUL I
CADRUL GEOGRAFIC GENERAL

1.1. Poziţia geografică


Zona periurbană a Bucureştiului constituie un teritoriu strâns legat de
Capitală, atât prin relaţiile economice, de aprovizionare, de forţă de muncă,
administrativ-politice, dar şi sub aspectul său geografic (fig 1).
Acest areal se înscrie în preferinţele amatorilor turismului de week-end datorită
posibilităţilor sale de abordare cu mijloace de transport în comun sau personale,
a timpului scurt de deplasare (dus-întors) şi a facilitaţii reîntoarcerii în aceeaşi zi
la reşedinţă.
Regiunea la care ne referim cuprinde un teritoriu ce se desfăşoară pe
circa 9000 Km pătraţi în împrejurimile Capitalei, delimitat aproximativ de râurile
Ialomiţa în nord, Mostiştea la est, Dunarea în partea sudică, Argeş şi Neajlov la
vest, mai concret pe următoarele aliniamente date de localităţilor: Ciolpani,
Bălteni, Snagov, Brazi Ia nord, Dridu, Moviliţa la est, oraşele Giurgiu, Olteniţa în
partea sudică şi Grădinari, Bolintin la vest.
Prin zona periurbană a Capitalei trec: meridianul de 26° (vest de Măgurele, est
de Dridu, Chiajna, Mogoşoaia), paralele de 44°40’ în nord (Grădiştea,
Vlădiceasca, Snagov) şi 44°20’ în sud (Dumitrana, Măgurele, Jilava).
Principalul element de atracţie turistică a acestei zone periurbane îl
constituie cadrul natural, în alcătuirea căruia se remarcă prezenţa pădurilor sub
formă de arborete pure sau în amestec şi a oglinzilor de apă: râuri, lacuri sau
iazuri cu valoare recreativă mare, dar şi bogaţia fondului cinegetic, ihtiologic sau
a posibilităţii de practicare a sporturilor nautice.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


4 Anexa 2

Atractivitatea zonei respective este sporită şi de prezenţa unor atracţii turistice


antropice precum: monumentele de artă şi arhitectură, locurile istorice, localităţile
rurale cu arhitectură, obiceiuri şi tradiţii locale diverse etc.

1.2. Cadrul fizico - geografic general


Zona periurbană a Bucureştiului cuprinde toată Câmpia Vlăsiei şi părţi
din câmpiile Burnaz, Neajlov şi Mostiştea.

1.2.1. Geologia şi relieful


A. Geologia
Alcătuirea geologică de aici este reprezentată de structuri geologice ce
încep cu carboniferul (calcare bituminoase şi argile cu intercalaţii de cărbuni),
peste care urmează triasicul (argile, calcare, brecii, dolomite, gresii), jurasicul
(argile, calcare, dolomite) şi cretacicul (calcare, nisipuri, gresii). In continuare,
neogenul este reprezentat prin cele două serii ale sale - miocenul (marne,
calcare, lacustre, argile) şi pliocenul, iar cuaternarul este alcătuit din pietrişuri şi
nisipuri acoperite de marne şi argile (stratele de Frăţeşti care apar la zi Ia
marginea Burnazului), din nisipuri şi pietrişuri (nisipurile de Mostiştea apar pe
versantul văii Mostiştea de Ia Fundulea până la Frăsinet, iar pietrişurile de
Colentina sunt situate în bazinul râurilor Colentina şi Pasărea), precum şi de
depozite loessoide care acoperă Câmpia Burnaz, Câmpia Vlăsiei şi Câmpia
Mostiştei, aluviuni fluviatile ce acoperă luncile largi ale Argeşului şi ale afluenţilor
săi, ai Ialomiţei si ale Dunarii (fig.2, 3).

B. Relieful
Subunităţile geologice ale Câmpiei Române prezentate în jurul
Bucureştiului sunt :
a. Câmpia de subsidenţă se află în extremitatea nord-vestică a zonei
periurbane şi este o arie de coborâre recentă ale cărei caracteristici
constau în existenţa unei reţele destul de dense de râuri, cu un curs
domol, cu numeroase meandre şi braţe părăsite, ale căror albii de

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


5 Anexa 2

abia se schiţează în relieful neted. Altitudinea scade de la 137 m în


Pădurea Măriuţa (la nord-est de satul Răcari) la 132 m în punctul
Dealul cu Vii (la nord-vest de satul Cărpenişul) şi la 105 m pe teritoriul
Comunei Joiţa.
b. Câmpia Vlăsiei constituie forma de relief cea mai întinsă din zona
periurbană. Se subdivide în 3 subunităţi:
- Vlăsia Nordică sau Câmpia Snagovului, situată între valea
Ialomiţei, valea Cociovaliştei şi valea Crevediei, este o câmpie
netedă, înclinată de la vest spre est. Caracteristica acestei câmpii
este dată de densitatea mare a reţelei hidrografice. Numeroase văi
mlăştinoase de aici reprezintă albii părăsite ale Ialomiţei, la
confluenţa cărora, datorită barării de către aluviunile Ialomiţei şi a
pânzei freatice situată deasupra fundului, s-au format mari limane
fluviatile (Bălteni, Snagov, Căldăruşani);
- Vlăsia Centrală sau Câmpia Colentinei, axată pe valea
Colentinei şi drenată de valea Dâmboviţei are caractere mai
variate;
- Vlăsia Sudică sau Câmpia Câlnăului are o arie relativ înaltă,
acoperită de o pătură mai groasă de loess şi străbătută de văi
puţine şi mici, fiind puternic afectată de crovuri;
- Câmpia Moviliţei sau Mostiştei de Sus se axează pe valea
Mostiştei superioare, particularitatea ei fiind dată de prezenţa văilor
de tip furcitură, cu fragmentare apreciabilă, o energie de relief
redusă, precum şi o densitate mică a crovurilor;
- Câmpia Belciugatele – Rasa sau Mostiştea de Jos, cu o
înclinare generală nord-sud destul de mică, contactul cu lunca
Dâmboviţei făcându-se prin intermediul mai multor terase, dispuse
în evantai;
c. Câmpia Burnazului – compartimentul său estic de origine fluvio-
lacustră, are un evident aspect tabular, panta sa generală fiid sud-
nord, adică inversă în raport cu înclinarea generală a Câmpiei

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


6 Anexa 2

Române. Aspectul său tabular este pus în evidenţă şi de contactul cu


luncile înconjurătoare, contact marcat de versanţi abrupţi ce domină
văile cu 30-70 m (45 m la Hotarele, 50-70 m între Prundu şi Greaca),
unde au loc şi intense procese de eroziune, surpare şi alunecare.
d. Câmpia Neajlovului sau Vlascei Sudice, cu aspect tabular, are o
înclinare generală nord-vest, sud-est şi o fragmentare moderată,
principalele văi ce o străbat fiind ale Neajlovului, Milcovăţului şi
Glavaciocului.
e. Lunca Argeşului se desfăşoară de-a lungul râului Argeş. Specificul
luncii este dat de prezenţa însemnată a belciugelor, pintenilor,
grădiştilor, văilor părăsite, ca şi de netezimea sa accentuată.
f. Lunca Dunării, „tangentă” teritoriului peribucureştean pe o mică
porţiune, în sud, altădată domeniul apelor revărsate din Dunăre, cu
multe lacuri, bălţi, vegetaţie acvatică abundentă şi faună bogată
specifică bălţilor, este astăzi, datorită amenajărilor realizate, un intens
spaţiu agricol.
De menţionat că luncile Ialomiţei, Neajlovului şi Dâmboviţei au aspecte
generale asemănătoare cu lunca Argeşului.

1.2.2. Clima
Caracteristica generală a climatului poartă amprenta poziţiei pe care
teritoriul peribucureştean o are în cadrul Câmpiei Române şi a condiţiilor
geografice locale. Astfel, clima temperat-continentală a sudului ţării are aici
caractere de tranziţie, rezultate din interferenţa elementelor climatice ale vestului
Câmpiei Române cu cele ale părţii estice, iar topoclimatele sunt influenţate de
caracterele locale ale unităţilor şi subunităţilor naturale şi antropice (văi, crovuri,
bazine lacustre, arii forestiere, localităţi).
a. Regimul termic, datorită caracterului său continental, înregistrează
amplitudini mari, anuale, ale mediilor lunare (23 oC până la 25oC) şi
foarte mari ale valorilor absolute (între 40 oC şi 24oC). La staţia Snagov
temperatura medie anuală este de 10oC, la Afumaţi de 10,2oC, iar la

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


7 Anexa 2

Herăşti 11,1oC. Temperaturile medii lunare cele mai mici se


înregistrează la Snagov şi Afumaţi (-3,3oC), iar cele mai mari medii
lunare la Herăşti (23oC) şi Ghimpaţi (22,7oC). Maxima absolută lunară
a fost de 42,2oC (iulie 1916 la Ghimpaţi), iar minima a coborât la
33,1oC în ianuarie 1942 la Moara Domnească (fig. 4 şi 4b).
b. Regimul precipitaţiilor. Media anuală a precipitaţiilor prezintă valori
cuprinse între 500 şi 550 mm, cele mai mari medii lunare fiind de peste
600 mm în mai şi iunie, iar cele mai mici sub 30 mm, în ianuarie. Pe
anotipuri, cele mai însemnate cantităţi au fost de 172 mm în iarna
anului 1933, de 318.1 mm în primăvara anului 1897, de 309.3 mm în
vara anului 1914 şi de 446.6 mm în toamna anului 1912, iar cele mai
reduse de 13.5 mm în iarna anului 1949, de 28.6 mm în primăvara
anului 1947, de 37.0 mm în vara anului 1940 şi de 15.6 mm în toamna
anului 1948 (fig. 5a şi 5b).
c. Regimul ninsorilor. Precipitaţiile solide totalizează 16% din cantitatea
anuală. Stratul de zăpadă de la Armăşeşti acoperă solul 36 de zile faţă
de 118 zile de îngheţ, iar la Giurgiu 40 de zile faţă de 97 de zile de
îngheţ. In ceea ce priveşte grosimea stratului de zăpadă, acesta are
valori destul de mici. Grosimea medie cea mai mare dintr-o decadă a
fost de 10 cm la Bucureşti-Băneasa, iar cea maximă absolută, tot
decadică, a fost de 117 cm la Armăşeşti.
d. Vântul. Frecvenţa vânturilor este strâns legată de mişcarea generală a
aerului din Câmpia Română. In cadrul frecvenţei medii anuale, primul
loc este ocupat de vânturile de nord-est, cărora le revin 21,9% din
totalul mişcărilor de aer, după care urmează vânturile de est şi de vest
cu câte 21,8%, apoi cele de sud-vest cu 14,4%, de sud-est cu 7,1%,
roza vânturilor având o formă alungită de la est-nord-est vest-sud-vest.
Calmul înregistrează valorile cele mai ridicate în septembrie (21%),
august (20%) şi iulie (18,6%), iar cele mai scăzute în aprilie (9,6%).
Viteza vânturilor, foarte variabilă de la o lună la alta, de la o zi la alta şi
chiar de la o oră la alta, înregistrează valori medii lunare cuprinse între

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


8 Anexa 2

2,4 m/s (martie/aprilie) şi 1,4 m/s (iulie), media anuală fiind de 2,0 m/s.
Modificări climatice, care creează topoclimate proprii, sunt produse de
complexele lacustre Căldăruşani, Snagov, salba de lacuri artificiale de
pe Colentina, Pasărea şi Mostiştea şi pădurile compacte Vlăsia,
Brăneşti, Snagov etc.

1.2.3. Apele
Teritoriul din jurul Capitalei înregistrează una din cele mai mari densităţi
ale reţelei hidrografice din ţară.

a. Apele curgătoare
Zona periurbană a Bucureştiului este străbătută de râuri importante,
precum: Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa, Sabarul şi Neajlovul, care au albii minore
bogate în nisipuri fine şi umbrite de şiruri neîntrerupte de zăvoaie.
Argeşul este principala arteră hidrografică ce străbate teritoriul de la nord-
vest la sud-est. Lunca Argeşului este mai ridicată decât luncile afluenţilor, fapt
care a dus la diminuarea pantei de scurgere a râurilor afluente. Această luncă
largă, adâncită de câmpie, dispune de toate microformele tipice de luncă:
belciuge, pinteni şi grădişti, privoluri, mici depresiuni cu exces de umiditate, văi
părăsite etc.
In amonte de Mihăileşti - Cornetu a fost construit un mare lac de
acumulare, cu o suprafaţă de peste 1.000 ha şi cu un volum de 100 milioane
m.c., care alimentează acumulările din avale şi constituie o arie turistică
atractivă.
Principalii afluenţi ai Argeşului sunt : Neajlovul, Sabarul şi Dâmboviţa.
Neajlovul, cu un debit mai redus şi cu o pantă mică de scurgere după
confluenţa cu Câlniştea, are un regim hidrologic influenţat de condiţiile climatice
ale Câmpiei Române. Cel mai de seamă afluent al său este Câlniştea. Afluenţii
Câlniştei au acelaşi regim hidrologic (Glavaciocul unit cu Milcovăţul, Izmar şi
Porumbeni), motiv pentru care pe văile lor s-au construit numeroase bazine de
retenţie cu funcţii piscicole şi de irigaţii.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


9 Anexa 2

Sabarul este al doilea mare afluent al Argeşului. Albia sa este puţin


individualizată, fiind sculptată în lunca Argeşului şi marchează marginea estică a
acestuia. Afluentul cel mai important este Ciorogârla.
Dâmboviţa, cu o lungime de 95 km în cadrul zonei periurbane unde are
loc vărsarea sa în Argeş, traversează partea centrală a zonei periurbane, pe
direcţia nord vest-sud est.
Cel mai mare afluent al Dâmboviţei, râul Colentina, este de fapt o
înlănţuire de bazine lacustre, mai mari sau mai mici, dar cu însemnătate piscicolă
şi în furnizarea de apă pentru irigaţii locale.
Crevedia, afluentul Colentinei, este artera hidrografică ce face legătura
între Ialomiţa şi pârâul Cociovaliştea prin intermediul unui canal.
Pârâul Ilfov are un debit neînsemnat, legat de caracterul precipitaţiilor şi
cu o albie ce se pierde în netezimea câmpiei de subsistenţă.
Pasărea şi Câlnăul, afluenţi ai Dâmboviţei, până nu demult simple văi
mlăştinoase, cu ochiuri de apă înconjurate de vegetaţie acvatică, sunt astăzi
înşiruiri de iazuri care introduc o notă aparte în peisajul natural şi economic
(piscicultură, irigaţii, recreere, agrement).
Ialomiţa traversează partea nordică a teritoriului din jurul capitalei, având o
pantă de scurgere cu o valoare medie de 0,5%. Afluenţii Ialomiţei de pe partea
dreaptă sunt: Sticlăria, Snagov, Vlăsia şi Cociovaliştea.
Mostiştea, din care numai sectorul său superior se desfăşoară în zona
periurbană, măsoară peste 20 km. Vastele lucrări întreprinse pentru construirea
de baraje pe Mostiştea şi pe toţi afluenţii săi (Livedea, Colceag, Belciugatele,
Vânăta, Argova etc.) au transformat cursurile temporare ale acestora în şiruri
continue de iazuri.
b. Lacurile
După geneza lor, lacurile din zona periurbană a Bucureştiului se
încadrează în trei tipuri principale: de luncă, de vale şi artificiale.
Lacurile de luncă, numite şi bălţi, ocupă cu precădere depresiunile şi
luncile joase, fiind alimentate atât din precipitaţii, cât şi din izvoare. Cel mai mare
şi mai tipic este Balta Comana, situată în Lunca Neajlovului, la 7 km de

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


10 Anexa 2

confluenţa cu Argeşul, având o lungime de 7 km şi o lăţime ce variază între 1 şi


2,5 km.
In lunca Argeşului se găsesc câteva lacuri, cu suprafeţe de 10-40 ha
(Herăşti, Gruiu şi Zăgaz).
In lunca Dâmboviţei sunt mai multe bălţi cu importanţă locală şi cu
suprafeţe mici, cum sunt de exemplu: lacul Tătaru (55 ha) şi bălţile Vasilaţi şi
Nuci. In amonte de Bucureşti se află Balta Zurbaua.
Limanurile fluviatile sunt situate în sectoarele de confluenţă ale tuturor
afluenţilor de pe dreapta Ialomiţei.
Primul liman fluviatil, începând din amonte, este lacul Scroviştea (sau
Bălteni, Mănăstiri, Ciolpani, Maicilor, Tigăneşti) format de pârâul Sticlăria la
confluenţa cu Ialomiţa. Are o suprafaţă de 85 ha, fiind alimentat de pârâu, de
izvoare din apa freatică şi de precipitaţii.
Lacul Snagov, următorul liman fluviatil, cel mai amenajat şi mai cunoscut,
este lung de 16,5 km şi are o adâncime maximă de 9 m, având o formă sinuoasă
şi multe prelungiri pe vâlcele afluente. Se întinde pe o suprafaţă de 512 ha şi
este alimentat de pârâul Snagov, de izvoare şi de precipitaţii. Urmează Balta
Neagră, cu o lungime de 4 km şi o lăţime de 10-250 m.
Lacul Căldăruşani, lung de 4 km şi lat de 20 - 1000 m acoperă o suprafaţă
de 150 ha şi are o adâncime maximă de 5m.
c. Apele freatice
Apele freatice se înscriu cu particularităţi deosebite în peisajul natural şi
cu o mare importanţă economică, fiind cantonate în depozite de nisipuri şi
pietrişuri sub formă de strate. Apele freatice din câmpia de subsidenţă sunt
situate la adâncimi de 1-5 m, cele din Câmpia Neajlovului sunt cantonate la
adâncimi de 5-10 m şi apar sub formă de Izvoare. In Câmpia Burnazului
adâncimea stratului freatic este de peste 20 m. Există şi ape termominerale la :
Otopeni, Snagov, Bucureşti.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


11 Anexa 2

● ● ●

In legătură cu reţeaua de râuri şi lacuri din zona periurbană a


Bucureştiului, trebuie remarcat un aspect deosebit de important, şi anume
nocivitatea. Problema poluării se pune în zilele noastre mai pregnant decât
oricând, cu precădere în zonele din jurul marilor metropole, unde impuritatea
apelor atinge intensităţi considerabile. Nocivitatea apelor din împrejurimile
Capitalei de impune a fi luată în discuţie, cu atât mai mult cu cât elementul
respectiv (apa) este o resursă turistică importantă, principalele amenajări de
agrement aflându-se în jurul lor.

1.2.4. Vegetaţia
Suprafaţa totală forestieră de pe tritoriul ariei periurbane a Capitelei este
în prezent de 60.000 ha. Codrii Vlăsiei sunt alcătuiţi din stejari pedunculaţi.
Pădurile de cer şi gârniţă se caracterizează şi prin prezenţa subarboretelui
alcătuit din: gherghinari, lemnul câinesc, măceşul, porumbarul. Salcâmul este
prezent pe câteva arii mici în pădurile Herăşti, Vlădiceasca, Piţigaia şi Comana,
iar foioasele sunt mai răspândite în lunca Argeşului şi mai puţin în cea a
Ialomiţei.
Zona de silvostepă este reprezentată de păiuşuri, negară şi sadină, de
asociaţiile păşunilor şi fâneţelor naturale.
Vegetaţia de luncă şi lacuri
Printre speciile lemnoase, care se dezvoltă cu precădere în lunci şi pe
malurile râurile şi lacurilor se remarcă şi răchita, plopul şi arinul. In porţiunile mai
joase ale văilor şi luncilor, ca şi la marginea bălţilor, apare frecvent rogozul,
trestia şi papura. De asemenea, marginile bălţilor şi lacurilor sunt invadate de
nufărul alb, broscăriţa, stânjenelul de baltă etc.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


12 Anexa 2

● ● ●

In ceea ce priveşte vegetaţia, privită ca resursă turistică, trebuie remarcat


că în zona periurbană a Bucureştiului pădurile reprezintă principalul element
natural amenajat pentru recreere şi agrement. Celelalte categorii ale vegetaţiei
prezente în jurul Capitalei sunt foarte puţin valorificate din acest punct de vedere,
deşi printr-o investiţie minimă s-ar putea amenaja câteva spaţii în scop turistic.

1.2.5. Fauna
Fauna de pădure este compusă din specii a căror viaţă este legată de
vegetaţia arborescentă şi este reprezentată de cerb lopătar, cerb, vulpe, veveriţă,
păsări cu interes vânătoresc : fazanul şi sitarul, gaiţa, dumbrăveanca, ciocârlia
de pădure, privighetoarea şi ciocănitoarea.
Fauna de luncă şi de baltă este prezentă prin câteva specii de păsări: raţa
mare, raţa cârâitoare, gâsca, stârcul cenuşiu, stârcul roşu şi lişiţa.
Fauna acvatică e reprezentată de câteva specii de peşti de apă dulce:
bibanul, crapul, plătica, ştiuca, somonul, obletul.
Referitor la bogăţia „faunistică” a regiunii, reţine atenţia implicarea omului
în popularea pădurilor cu specii care altfel sunt destul de rare. Astfel, menţionăm
că la Podul Pitarului, Ghimpaţi şi Balta Neagră au fost înfiinţate fazanerii, de
unde se fac lansări în toate pădurile din zona periurbană a Bucureştiului.

1.2.6. Solurile
Solurile se pot grupa în soluri zonale care acoperă spaţiile interfluviale şi
solurile azonale, care acoperă luncile joase formate din aluviuni recente, în
partea inundabilă.
a. Solurile zonale
Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roşcate de pădure
(luviosoluri), formate sub vegetaţie de păduri cvercinee, pe depozite leossoide.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


13 Anexa 2

Solurile silvestre brun-roşcate sunt mai răspândite pe Câmpia Vlăsiei (cu


excepţia Câmpiei Câlnăului), pe Câmpia Neajlovului, pe terasele Argeşului,
Neajlovului şi Dâmboviţei.
A doua grupă de soluri zonale, cu o răspândire însemnată pe teritoriul din
jurul Bucureştiului este reprezentată de cernoziomuri şi molisoluri, în diferite
stadii de degradare.
Cernoziomurile puternic degradate, care acoperă o mare parte din
Câmpia Câlnăului, Câmpia Mostiştei şi, sub forma unei fâşii orientată vest-est,
partea centrală a Burnazului, sunt formate pe depozite loessoide, unde pânza
freatică se află la peste 8 m adâncime.
b. Solurile azonale
Sunt formate din depozite aluvionare, se găsesc în diferite stadii de
dezvoltare şi sunt răspândite în câmpia de subsidenţă, în lunca Argeş - Sabar,
luncile Ialomiţei, Dâmboviţei şi Neajlovului.
Soloneţuri sau soluri saturate se găsesc pe raza comunelor Comana,
Mihăileşti, Budeşti, Valea Dragului şi Crevedia.

1.3. Cadrul Economic


A. Agricultura
Element de bază al peisajului geografic al zonei periurbane a capitalei,
cu o mare importanţă economică şi cu o veche tradiţie, agricultura s-a dezvoltat
atât în funcţie de condiţiile naturale (sol, climă, relief, resurse de apă), cât şi de
cele economice (prezenţa unui foarte important centru urban în apropiere, care
solicită cantităţi mari de produse agricole).
Producţia de marfă vegetală şi animală în zona periurbană este dirijată
aproape în totalitate în municipiul Bucureşti, ceea ce consolidează relaţiile oraş -
zonă şi întăreşte caracterul periurban al agriculturii.
Terenurile agricole ale acestei zone periurbane cuprind culturi de
cereale (grâu, secară, orz, porumb, orez), leguminoase pentru boabe (mazăre,
fasole), plante textile (cânepă), plante uleioase (floarea soarelui), plante pentru

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


14 Anexa 2

alte industrializări (sfeclă de zahăr, tutun), cartofi, legume şi zarzavaturi (roşii,


ceapă, varză, rădăcinoase), plante de nutreţ.
Viticultura, este una dintre cele mai vechi şi mai tradiţionale ramuri ale
economiei din zona periurbană a Bucureştiului şi cuprinde două bazine viticole:
bazinul viticol Burnaz, unde predomină viile altoite şi bazinul viticol Argeş -
Neajlov, în care predomină viile hibride.
Pomicultura
Pe teritoriul din jurul capitalei se deosebesc trei bazine pomicole:
• bazinul Argeş - Sabar, unde există cireşi, gutui şi suprafeţe întinse
cultivate cu zmeură şi căpşuni.
• bazinul pomicol Argeş - Sud, în care se observă preponderenţa
căpşunilor, caişilor, vişinilor şi piersicilor.
• bazinul pomicol Dâmboviţa - Pasărea, unde frecvenţe importante au
prunii, caişii, cireşii şi vişinii.
Creşterea animalelor
În zona periurbană a Bucureştiului o importanţă deosebită o au bovinele
(vaci), porcinele, ovinele şi păsările.
Ca urmare a cererilor uriaşe de carne de pasăre şi de ouă, au fost
organizate sectoare avicole în cadrul fermelor şi s-au construit mai multe
combinate avicole de tip industrial. Primul combinat a fost construit la Crevedia.
În prezent, pe teritoriul zonei periurbane a capitalei se află patru combinate
avicole (Mogoşoaia, Periş, Crevedia şi Mihăileşti) şi două ferme avicole (Joiţa şi
1 Decembrie).
Caracteristica actuală a creşterii porcinelor este reprezentată de crearea
unor ferme de tip industrial pentru creşterea porcinelor, cum este cea de la Periş,
care este o sursă de poluare în regiune.

B. Industria
Ca punte de legătură între oraş şi zonă, dar şi ca principal factor
urbanizator al mediului înconjurător, industria se înscrie cu o importanţă

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


15 Anexa 2

apreciabilă în peisajul geografico-economic al teritoriului din jurul municipiului


Bucureşti.
Industria extractivă
Zăcămintele de petrol şi gaze naturale sunt în nordul şi vestul zonei,
precum şi sub forma unor fâşii orientate vest-est în partea centrală şi sudică.
Sunt în exploatare zăcămintele din raza comunelor: Potlogi, Găiseni, Floreşti -
Stoeneşti, Ulmi, Ciorogârla, Joiţa şi Periş.
Exploatările de materiale de construcţii cuprind argile şi balast la Bragadiru,
Grădinari şi Chitila.
Industria cauciucului
Este reprezentată de cele două mari uzine de la Popeşti-Leordeni şi
Jilava, precum şi câteva unităţi ale industriei locale, situate la Frumuşani şi
Buftea. La Popeşti - Leordeni se produc anvelope pentru autotractoare şi pentru
avioane. La Jilava se produc articole tehnice şi încălţăminte din cauciuc. La
Buftea diverse articole (garnituri, ştergători), iar la Frumuşani articole tehnice din
cauciuc.
Industria textilă
Cel mai vechi centru al industriei textile este Jilava, unde există o filatură
de bumbac. La Baloteşti funcţionează o importantă filatură de in şi cânepă.
Buftea are o fabrică de vată, iar Buda o unitate care produce mătase naturală. La
Ţigăneşti se produc covoare de tip oriental, la Grădiştea vată, la Otopeni se
fabrică saci pânzaţi şi eşarfe, la Corbeanca se produc eşarfe şi fulare, la
Baloteşti se confecţionează frânghii, plase din cânepă şi prelată.
Industria metalurgiei neferoase
Este reprezentată de uzina Neferal, unde se produce plumb şi aliaje de
plumb, cupru şi aliaje de cupru.
Industria alimentară
Se bazează pe materiile prime locale, are o mare răspândire în zona
periurbană a capitalei. Principalele centre de alimente sunt Bragadiru – fabrica
Fulgerul, unde se produc conserve de legume şi fructe, muştar, drojdie de bere,
spirt, amidon etc. şi Buftea, unde se produc numeroase sortimente de conserve

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


16 Anexa 2

din legume şi fructe, lapte şi produse lactate, făină. La Chitila se produc băuturi
alcoolice, la 1 Decembrie se produc diverse produse lactate şi conserve, la
Căciulaţi se produce boia de ardei, iar la Grădiştea funcţionează o unitate de
semiindustrializare a fructelor şi legumelor.
Industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor este
localizată la Otopeni, unde se produc aparate de măsură şi control, utilaje pentru
construcţii şi diverse construcţii metalice, precum şi la Voluntari, unde se produc
utilaje pentru transporturi.
Prelucrarea metalelor are o răspândire mai largă, fiind reprezentată de
fabrica de ambalaje metalice (cutii de conserve) de la Buftea. De asemenea, la
Chitila se produc cabine telefonice şi corpuri de iluminat, iar la Buftea, Buda,
Buciumeni, Drăgănescu, Domneşti, Fundeni şi Tâncăbeşti se produc diverse
articole metalice.
În ordinea producţiei globale, celelalte ramuri industriale de pe teritoriul
zonei periurbane sunt:
• industria de acumulatori la Pantelimon
• industria prelucrării pieilor, reprezentată de tăbăcăriile de la Jilava şi
Potlogi
• industria chimică, localizată la Buciumeni (oxigen), Chitila (oxigen),
Pantelimon (barită), Periş (viscocter), Vidra (făină de peşte),
Frumuşani (lichid de frână) etc.
• industria fibrelor artificiale la fabrica Viscofil de la Popeşti – Leordeni
• industria materialelor de construcţii, localizată la Buftea, Chitila,
Pantelimon, Bragadiru (prefabricate, cărămidă) şi Buda (prefabricate)
• industria lemnului, reprezentată de fabrica de cherestea de la Periş şi
de unităţile de prelucrare a lemnului din Chitila, Fierbinţi - Târg
(ambalaje bănci şcolare, dulapuri), Vârteju, Brăneşti (tâmplărie),
Ciorogârla (mobilă şi produse diverse)
• industria prelucrării maselor plastice, la Buciumeni, Domneşti
(bachelită) şi Tâncăbeşti
• producţia de teracotă şi olăritul, la Periş, Piscul şi Fierbinţi – Târg

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


17 Anexa 2

• industria confecţiilor, localizată la Drăgănescu


• industria marochinăriei, la Brăneşti

● ● ●

Având în vedere perspectivele de dezvoltare industrială în regiunea la


care ne referim, trebuie luat în considerare caracterul noilor întreprinderi şi
exploatări, astfel încât, prin înfiinţarea şi amplasarea lor să nu se afecteze
climatul natural şi, implicit, potenţialul turistic de recreere, odihnă şi agrement în
zonă.
Ţinând seama de particularităţile cadrului natural, de caracteristicile
social-economice ale unităţilor productive (existenţa unor baze industriale pe
diferite profile, implicarea unei anumite forţe de muncă etc.) şi, nu în ultimul rând,
de condiţiile climatice, în special de regimul vânturilor, se apreciază că cele mai
indicate puncte pentru amplasarea unor unităţi industriale sunt părţile de sud-est,
sud şi sud-vest ale zonei periurbane a capitalei.

1.4. Elemente de demografie şi populaţie


1.4.1.Populaţia
Populaţia Bucureştiului, împreună cu zona periurbană, a avut o evoluţie
ascendentă în ultimii 15 ani. Astfel, conform recensământului populaţiei din 1977,
capitala cu Sectorul Agricol Ilfov numără 2.094.977 locuitori, din care 272.847 în
mediul rural şi 1.822.130 în mediul urban. În 7 ianuarie 1992 aceeaşi populaţie a
ajuns la 2.350.984 locuitori. Din aceasta populaţia periurbană reprezintă 12,73%
din care urbanul ocupă numai 6,23% (oraşul Buftea).
Privită evolutiv, structura pe sexe a populaţiei actualului teritoriu al zonei
periurbane a Bucureştiului se caracterizează prin predominarea destul de
tranşantă a sexului feminin.
Pe localităţi însă se înregistrează deosebiri faţă de valorile medii
constituind particularităţi locale structurii pe sexe a populaţiei. Ponderile cele mai
ridicate ale sexului feminin se înregistrează în comunele Ulmi (63 %), Floreşti

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


18 Anexa 2

(62%) şi Ogrezeni (57%), iar cele mai scăzute în comunele Ciorogârla,


Bragadiru, Jilava şi Otopeni.
În arealul din jurul Bucureştiului predomină populaţia de sex masculin, în
timp ce în zona luncii Argeş - Sabar, între Ciorogârla şi Valea Dragului, precum şi
în extremitatea nord-vestică a zonei periurbane, între Crevedia şi Potlogi,
populaţia de sex feminin are o pondere de circa 51%.
De menţionat că, în extremitatea vestică a zonei, între Găiseni şi
Ogrezeni, populaţia feminină atinge 55% din totalul locuitorilor regiunii.
În restul zonei periurbane a capitalei nu se mai disting areale de
concentrare majoritară a unei populaţii de un anumit fel, ci acestea se
intercalează între ele.

1.4.2. Aşezările rurale şi urbane


A. Trecutul şi evoluţia aşezărilor rurale
Nu se cunoaşte cu exactitate perioada în care au apărut şi s-au
consolidat aşezările existente în prezent sau, cu atât mai mult, anul înfiinţării lor.
Condiţiile naturale oferite de teritoriul zonei periurbane au fost dintre cele mai
favorabile (cursuri bogate de ape şi lacuri naturale numeroase, păduri întinse,
păşuni şi fâneţe, terenuri agricole), ceea ce constituie o dovadă în sprijinul
existenţei multor aşezări în afara celor cunoscute şi mai ales a posibilităţii
continuităţii locuirii acestui teritoriu în multe puncte, în special în cadrul luncilor şi
al teraselor mai largi ale văilor.
După caracterul apariţiei şi evoluţiei, aşezările zonei periurbane se pot
grupa în:
• sate apărute şi dezvoltate pe vetrele unor aşezări existente
sau dispărute, care au vechimea cea mai mare şi reprezintă
continuitatea aşezărilor preistorice (Vidra, Comana, Fundeni,
Popeşti)
• sate formate prin roirea unor familii din aşezările existente
(Ulmi, Vadu Anei, Afumaţi, Brăneşti, Clinceni, Măgurele, Grădinari,
Mogoşeşti, Piteasca, Cucuieţi, Ghimpaţi, Grădiştea etc)

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


19 Anexa 2

• sate formate prin stabilirea unor populaţii din alte regiuni ale
ţării, fie voluntar, fie aduse de către marii latifundiari sau de mănăstiri
(Colibaşi, Slobozia - comuna Clinceni, Slobozia - Moara, Sineşti,
Gruiu - comuna Budeşti, Cloşca, Popeşti Conduratu - înglobat azi la
Popeşti - Leordeni, Petrăchioaia)
• sate formate, dar mai ales dezvoltate, prin imigrări (Chiajna,
Bragadiru, Vărăşti, Valea Dragului, Jilava, Herăşti, Pantelimon,
Dobroieşti, Găneasa - pentru imigranţi bulgari, Popeşti - pentru
imigranţi sârbi - în prezent înglobat la Popeşti -Leordeni, Ciorogârla,
Domneşti, Glina, Brăneşti, Cernica)

B. Caractere teritoriale ale aşezărilor


În general, mărimea satelor a fost influenţată de doi factori principali:
condiţiile social-economice şi cele naturale. Din acest punct de vedere, în zona
periurbană a capitalei se întâlnesc:
a. aşezări foarte mici, situate în câmpia de subsidenţă, pe Valea
Dâmboviţei inferioare, pe Valea Vlăsiei şi pe Valea Belciugatele
b. aşezări mici, concentrate mai ales în partea nordică şi vestică
c. aşezări mijlocii, în câmpia de subsidenţă, în extremitatea sudică a
zonei, pe Valea Dâmboviţei, Valea Cociovaliştei şi pe Valea Mostiştei
d. aşezări mari, concentrate în nord-vest, în extremitatea nordică şi în
sudul şi sud-vestul zonei
e. aşezări foarte mari, concentrate mai ales în jurul Bucureştiului, cu
excepţia a patru dintre ele (Vărăşti, Hotarele, Bolintin-Vale, Periş)
f. aşezări rurale gigant, în număr de două (Pantelimon şi Voluntari)
În ceea ce priveşte structura aşezărilor, aceasta reprezintă gradul de
concentrare şi de dispunere a clădirilor în vatră, caz în care, în jurul Bucureştiului
se găsesc:
a. aşezări cu o concentrare redusă a clădirilor în vatră (Otopeni, Glina,
Buftea, Chitila, Popeşti - Leordeni, Jilava)

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


20 Anexa 2

b. aşezări cu o concentrare medie a clădirilor în partea central – nord -


estică a zonei (Voluntari, Pantelimon, Tunari, Ştefăneşti,
Petrăchioaia, Moara Vlăsiei, Fierbinţi - Târg), în partea sudică a luncii
Argeş - Sabar (Vărăşti, Colibaşi, Adunaţi - Copăceni, Cornetu) şi în
partea nord-vestică a zonei (Bolintin - Vale, Floreşti, Slobozia -
Moară)
c. aşezări cu o concentrare mare a clădirilor (Berceni şi Dărăşti - Ilfov)
După poziţia geografică, în zona periurbană a capitalei se întâlnesc
următoarele tipuri de aşezări:
a. aşezări de luncă, mai frecvente în cele trei mari lunci: Argeş, Ialomiţa
şi Dâmboviţa. Satele situate în luncă sunt: Tegheş, Cornetu,
Dumitrana, Dărăşti - Ilfov, 1 Decembrie, Copăceni, Colibaşi, Lipia,
Balta - Neagră, Nuci, Izvoarele, Hotarele, Crivăţ, Budeşti, Plătăreşti,
Gruiu, Fierbinţi -Târg, Fundeni, Căldăruşani
b. aşezări de terase, situate în cadrul teraselor văilor principale
c. aşezări de câmp, situate pe văile mai mici în cadrul câmpiilor, pe
muchia câmpurilor şi în câmpia de subsidenţă
De asemenea, în jurul Bucureştiului se găseşte o gamă variată de
aşezări, în raport de tipul lor funcţional:
1. Aşezări cu funcţiuni agricole
a. Aşezări legumicol - zootehnice, situate în vestul şi sud-vestul
municipiului
b. aşezări legumicol – cerealier - zootehnice cu o frecvenţă mai mare în
lunca Argeş - Sabar în avale de Copăceni, în luncile Dâmboviţei şi
Ialomiţei
c. aşezările legumicol – cerealier – viti - pomicole, situate la sud-vest de
Bucureşti, pe rama dinspre Argeş a Câmpiei Neajlovului şi alta în
sudul zonei, la contactul luncii Argeşului cu Câmpia Burnazului
d. aşezări cerealier – legumicol - zootehnice, în partea de nord-est şi în
sud-est
e. aşezări cerealier - zootehnice în nord-vest, în nord, în est şi în sud

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


21 Anexa 2

f. aşezări cerealier-viticole

2. Aşezări cu funcţiuni agricol-industriale: în sud-vestul municipiului,


în estul, sud-estul şi nordul zonei periurbane a acestuia.

3. Aşezări cu funcţiuni agricole şi de servicii: Snagov, Voluntari şi


Fundeni.

4. Aşezări cu funcţiuni industrial-agricole: Chitila, Buftea şi Baloteşti.

5. Aşezări cu funcţiuni complexe: Pantelimon, Otopeni, Jilava şi


Popeşti-Leordeni.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat că, în zona din jurul capitalei există
trei aşezări urbane şi anume: Giurgiu, cu o populaţie de 50.627 locuitori
(important centru industrial, comercial şi cultural, port fluvial), Olteniţa, care are
25.000 locuitori (important centru industrial şi port fluvial) şi Buftea, care a
devenit oraş prin reorganizarea administrativ - teritorială din 1968 şi în prezent
are o populaţie de circa 15.500 locuitori.

1.5. Căile de comunicaţie


Prin poziţia sa şi, bineînţeles, datorită prezenţei municipiului Bucureşti în
centrul său, actualul teritoriu al zonei periurbane a capitalei a fost străbătut încă
din cele mai vechi timpuri de mai multe drumuri de mare importanţă.
Zona periurbană a Bucureştiului beneficiază de o mare densitate a
reţelei de comunicaţie cu precădere rutieră şi este străbătută de mai multe
drumuri naţionale şi europene (fig.6).

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


22 Anexa 2

Accesul rutier
• DN 1 Bucureşti-Ploieşti-Braşov şi, în acelaşi timp E 60 se
îndreaptă spre Ploieşti, face legătura cu complexele turistice
Băneasa, Dâmboviţa, Colentina, Bălteni - Ţigăneşti, Snagov,
Căldăruşani.
• Drumul modernizat Bucureşti - Tunari, face legătura cu Valea
Pasărea şi Pădurea Pustnicu.
• Drumul judeţean 200 începe din Piaţa Colentinei, străbate
Pădurea Ştefăneşti, Pădurea Vulpache şi la Dascălu face joncţiunea
cu drumul modernizat Baloteşti – Grădiştea – Fierbinţi - Târg.
• DN 2 şi, în acelaşi timp E 60 şi E 85 îşi are începutul în Piaţa
Colentina, străbate Pădurea Afumaţi, Valea Şindriliţei, Pădurea
Sineşti, ajunge la Urziceni, de unde se bifurcă spre Buzău (DN 2 – E
85) şi spre Slobozia (DN 2A – E 60).
• DN 3 Bucureşti - Constanţa este continuarea Şoselei Pantelimon,
străbătând Pădurea Cernica, Pădurea Pustnicu, Lacul Pasărea, iar
de la Lehliu se bifurcă spre Călăraşi şi Feteşti - Constanţa.
• Drumul judeţean 301 este tot în continuarea Şoselei Pantelimon,
trece de asemenea prin Pădurea Cernica, pe lângă Lacul Tătaru şi
prin Pădurea Manda, iar la Budeşti face joncţiunea cu DN 4.
• DN 4 Bucureşti - Olteniţa reprezintă continuarea Şoselei Olteniţei
şi străbate Valea Câlnăului.
• DN 5 Bucureşti - Giurgiu (E 70 şi E 85) face legătura cu oraşul
Giurgiu, străbătând Pădurea Jilava şi Pădurea Fântânele.
• DN 6 Bucureşti - Alexandria, se formează în prelungirea Şoselei
Alexandriei, trecând prin popasul turistic Bragadiru, lacul de
acumulare Mihăileşti şi Pădurea Ghimpeţeanca.
• DN A1 (E 70), de fapt autostrada Bucureşti - Piteşti, se
desfăşoară în continuarea Bulevardului Iuliu Maniu (fost Armata

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


23 Anexa 2

Poporului), străbate Pădurea Berceni şi Pădurea Malu Spart -


Căscioarele.
• DN 7 Bucureşti - Târgovişte este continuarea Şoselei Chitila, se
îndreaptă spre Târgovişte şi face legătura cu Pădurea Râioasa.
• DN 1A se îndreaptă spre Ploieşti străbătând Lacul Străuleşti,
Lacul Griviţa, Pădurea Mogoşoaia şi Pădurea Urziceanca -
Ciocăneşti.

Accesul feroviar
De asemenea, reţeaua feroviară străbate teritoriul periurban al capitalei
facilitând accesul la principalele areale turistice. Între aceste legături feroviare
amintim:
• Magistrala Bucureşti - Constanţa care străbate Pădurea Pustnicu şi
Pădurea Cernica
• Magistrala Bucureşti - Slobozia care trece pe lângă Pădurea
Mogoşoaia şi Pădurea Brânzeasca
• Magistrala Bucureşti - Olteniţa care străbate Pădurea Manda şi
Pădurea Podu – Pitarului
• Magistrala Bucureşti - Giurgiu care se îndreaptă spre sud trecând
prin Balta Comana, Pădurea Comana şi Pădurea Mihai Bravu
• Magistrala Bucureşti - Craiova care trece prin Pădurea Domneşti
• Magistrala Bucureşti - Piteşti care străbate Pădurea Râioasa
• Magistrala Bucureşti - Ploieşti care face legătura cu Lacul
Mogoşoaia, Pădurea Doftana, Pădurea Bălteni şi Pădurea Ciogaia

Accesul aerian
Pentru accesul în zona periurbană a Bucureştiului, pentru traficul intern
se foloseşte Aeroportul Băneasa, iar pentru cel internaţional Aeroportul Henri
Coandă – Otopeni.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


24 Anexa 2

Mijloacele de transport
Transportul rutier
Transportul auto ce leagă capitala de comunele suburbane constituie
mijlocul eficient de acces în arealele de recreere din zona periurbană. Se
remarcă:
• autobuzele 401, 432 de la Autobaza Granitul S.A. se îndreaptă spre
Cernica şi Pustnicu
• autobuzele 459 şi 410 spre Cernica
• autobuzele 407, 439, 438, 428, 408 de la Autobaza R.A.T.B.
Alexandria spre Bragadiru
• autobuzele 409, 412 şi 432 de la Autobaza Cornişor spre Pădurea
Afumaţi
• autobuzele 415 şi 417 de la Autobaza Cornişor spre Pădurea
Vulpache
• autobuzele 471 şi 472 de la Autobaza C.F.R. Progresul spre Pădurea
Jilava şi Adunaţii Copăceni
• autobuzele 445 şi 475 de la Autobaza Pipera spre Pădurea Tunari
• autobuzele 448 şi 449 de la Piaţa Presei Libere spre Băneasa
• autobuzele 460 şi 461 de la Autobaza Laromet S.A. spre Mogoşoaia

Transportul feroviar
Este mijlocul de transport cel mai avantajos pentru a ajunge la
destinaţiile turistice mai îndepărtate din zona periurbană, precum şi Bălteni -
Buftea, Căldăruşani, Comana, Snagov - Sat, Snagov - Plajă, trenurile pornind din
Gara de Nord, Gara Basarab, Gara Obor (Gara de Est) ori Gara Progresul.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


25 Anexa 2

CAPITOLUL II
RESURSELE TURISTICE

2.1. Potenţialul turistic natural


Principalele elemente de atracţie turistică ale zonei periurbane a
Bucureştiului, destinate recreerii, le constituie resursele turistice naturale care se
remarcă prin valenţele lor estetice, ştiinţifice şi cultural - educative. Ele sunt
numeroase şi variate în formă şi conţinut, exprimând fie trăsături generale ale
teritoriului, fie cazuri particulare ale sale printre ele, în cazul turismului de week -
end, impunându-se peisajul şi componentele acestuia (harta turistică).
În cazul zonei periurbane a capitalei, acestea din urmă sunt reprezentate
de păduri bogate şi numeroase care străjuiesc lacuri întinse sau iazuri
dispersate, cursurile de apă mărginite de fâşii înguste de zăvoaie, de rezervaţii
naturale şi monumente ale naturii.
Având în vedere toate aceste trăsături, resursele respective se pot
caracteriza astfel:

A. Pădurile, prezente sub formă de arborete pure sau în amestec, au o


extindere mare pe teritoriul din jurul Bucureştiului, iar prin regimul lor natural,
caracterul şi compoziţia floristică, reprezintă un potenţial turistic ridicat. De
asemenea, bogăţia fondului cinegetic constituie o particularitate apreciată din
punct de vedere turistic.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


26 Anexa 2

Totodată remarcăm faptul că, poziţionarea lor în preajma unor întinse


suprafeţe lacustre le sporeşte importanţa peisagistică şi estetică şi, implicit,
funcţia de recreere şi agrement.
In ceea ce priveşte răspândirea lor din punct de vedere geografic, pădurile
din zona periurbană a Capitalei predomină în sectorul nordic şi sunt slab
reprezentate în celelalte, repartiţia fiind următoarea:
a. opt trupuri de păduri în partea de vest – nord - vest: Râioasa
(Chitila, Titu), Roşu, Mogoşoaia, Şoimăneana, Bogdana, Moţoc, Lupu
Gheorghiade, Socola
b. 17 trupuri de păduri în partea de nord: Băneasa, Tunari,
Andronache, Afumaţi, Strava - Sindriliţa, Petrăchioaia, Voanţa, Creaţa
- Cernichii, Dascălu - Creaţa, Tigana, Tufăneni, Runcu, Valea
Mocanului, Buciumeni, Baloteşti, Corbeanca, Petreşti
c. trei trupuri de păduri în partea de sud: Jilava, Măgurele, Cotu
Fulii
d. două trupuri de păduri în partea de est: Cernica şi Pustnicu
Cu toate acestea, numai o parte din masivele forestiere aflate în jurul
Capitalei au fost amenajate şi doar parţial pentru turism şi agrement, respectiv:
Snagov, Băneasa, Mogoşoaia, Râioasa, Pustnicu şi Cernica.
Dintre acestea, pădurile Băneasa şi Snagov au fost transformate în mare
parte în păduri parc, prin dotarea lor cu spaţii de cazare şi restaurante, precum şi
amenajarea unor baze de agrement (nautic sau de altă natură), motiv pentru
care au devenit cele mai solicitate destinaţii turistice de recreere din zona
periurbană a Bucureştiului.

B. Reţeaua de ape se imprimă adânc în fizionomia acestei regiuni şi


determină anumite trăsături în peisaj. Astfel, cursurile de apă, ca şi reţeaua de
lacuri, bălţi şi iazuri, au un rol important în dezvoltarea turismului şi agrementului
în satisfacerea necesităţilor mereu crescânde de odihnă şi recereere pentru
populaţia bucureşteană.
In acest sens, menţionăm :

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


27 Anexa 2

a. râurile din zonă (Argeş, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea etc.) care au


posibilităţi multiple pentru amenajarea în scopuri recreative
b. oglinzile de apă ale lacurilor, bălţilor şi iazurilor care contribuie efectiv
la sporirea potenţialului turistic al zonei iar fondul piscicol amplifică
activităţile turistice ce se pot desfăşura în legătură cu ele. Lacurile
Snagov, Căldăruşani şi Bălteni, ca şi cele de pe Colentina (Buftea,
Mogoşoaia, Cernica), sunt cele mai reprezentative prin posibilităţile pe
care le oferă pentru recreere

C. Rezervaţiile şi monumentele naturii se constituie în puncte de


atracţie ştiinţifică şi turistică, acestea fiind :
a. rezervaţia Comana este alcătuită din pădure de tip şleau (stejar, cer,
gârniţă), cu aspecte balcanice şi o serie de elemente floristice
endemice (laleaua pestriţă, bujorul românesc, lăcrămioare, garofiţa
românească de stepă etc.). Această rezervaţie este formată din 3
masive forestiere separate şi anume :
• Pădurea Fântânele, cu o suprafaţă de 160 ha, rezervaţie
naturală şi ştiinţifică, din care 60 ha pentru protecţia lăcrămioarelor
• Pădurea Grădinari, situată între localităţile Comana şi Mihai
Bravu, spre Lacul Comana, cu o suprafaţă de 245 ha, rezervaţie
naturală şi ştiinţifică, din care 70 ha pentru protecţia ghimpelui. In
acest masiv forestier predomină teiul, stejarul brumăriu, jugastrul,
arţarul şi frasinul
• Pădurea Tătarului are 225 ha rezervaţie naturală şi ştiinţifică,
din care 60 ha pentru protecţia bujorului
De menţionat că aceste rezervaţii sunt destinate turismului ştiinţific şi se
pot vizita de către turişti doar pe baza unui aviz special.
b. rezervaţia Mănafu este întinsă pe o suprafaţă de 278 ha şi este
alcătuită în special din pădure de stejar în care trăieşte un bogat fond
cinegetic, constituit din fazani, căprioare şi iepuri. De asemenea, pe o
arie de 28 ha este adăpostită o rezervaţie de bujor românesc.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


28 Anexa 2

c. rezervaţia forestieră Angheleşti Bucşani în suprafaţă de 4,3 ha.


d. rezervaţia complexă (forestieră şi botanică) Ciovănleasa, ce se întinde
pe 50,6 ha.
e. rezervaţia forestieră Snagov reprezentată de o pădure a cărei
caracteristică este dată de faptul că este situată la cea mai mare
altitudine a zonei periurbane a Capitalei.
f. rezervaţia forestieră Râioasa
g. complexul de izvoare de la Corbu Ciungi din satul Izvoru
h. parcurile dendrologice de la Bălteni şi Stefăneşti
i. fazaneriile de la Balta Neagră, Ghimpeţeanca
j. stejarul lui Cătănuţă, monument al naturii situat în localitatea Grădinari

2.2. Potenţialul turistic antropic


Este reprezentat de creaţia umană şi se constituie din rodul eforturilor
tehnice, culturale şi economice, precum şi ansamblul elementelor materiale şi
spirituale tradiţionale ale oamenilor, manifestate de-a lungul timpului.

2.2.1. Potenţialul cultural istoric


În zonă, interes turistic prezintă în mod deosebit creaţiile artistice şi
arhitecturale civile şi religioase, realizate din materiale durabile, ce au dăinuit
secole de-a rândul, marcând momente importante din trecutul istoric al acestor
meleaguri. Principalele monumente istorice, de artă şi arhitectură, din zona
periurbană a Bucureştiului sunt răspândite după cum urmează:
• Ciolpani: Palatul Scroviştea, Mănăstirea Ţigăneşti (sec.XIX)
• Snagov: Mănăstirea Snagov (sec.XVI)
• Grădiştea: Schitul Balamuci (sec.XVII), Mănăstirea Căldăruşani
(sec.XVII)
• Buftea: Palatul Barbu Ştirbei (sec.XIX)
• Mogoşoaia: Palatul Mogoşoaia (sec.XVIII), Biserica Mogoşoaia
(sec.XVII)
• Cernica: Mănăstirea Cernica

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


29 Anexa 2

• Pasărea: Mănăstirea Pasărea (sec.XIX)


• Comana: Mănăstirea Comana (sec.XVI)
• Herăşti: Palatul Casa de Piatră (sec.XIX)
• Ciorogârla: Mănăstirea Sămurcăieşti (sec.XIX)
• Potlogi: Curtea Brâncovenească Potlogi (sec.XVII)
• Stoeneşti: Conacul Târnoveanu Ştirbei (sec.XX)
Peisajul rural al unora dintre aşezări se constituie el însuşi într-un obiectiv
turistic cu valori certe, prin configuraţia sa arhitectonică, întrucât numeroase case
şi-au păstrat în timp trăsăturile tradiţionale. Ilustrative în acest sens sunt satele:
Periş, Snagov, Tărtăreşti, Ciocăneşti, Lilieci, Moara Vlăsiei şi Piscu.
Activităţile artizanale din spaţiu ce cuprinde împrejurimile capitalei atrag
atenţia vizitatorilor într-o măsură din ce în ce mai mare. Destul de puţin
cunoscute, îndeletnicirile artizanale sunt prezente în satele Afumaţi şi Ţigăneşti
(covoare), Brătuleşti, Ciolpani, Cocioc (înglobat în satul Periş), Lipia, Gruiu, Piscu
(ceramică), Comana (împletituri din papură şi răchită) etc.
Portul şi obiceiurile strămoşeşti specifice, ornamentarea încăperilor cu
motive populare într-un stil aparte, se mai întâlnesc încă în câteva sate, printre
care Izvoarele şi Teiuşul, Buturugeni, Căscioarele, Ulmi, Trestieni, Ciocăneşti,
Dascălu, Belciugatele, Colibaşi.

2.2.2. Potenţialul tehnico-economic


În ceea ce priveşte potenţialul turistic tehnico-economic, definit ca
ansamblu al acelor elemente create de om prin care s-a modificat într-o anumită
măsură cadrul natural şi constituie o posibilă resursă turistică (baraje, poduri şi
alte construcţii hidrotehnice, clădiri monumentale, întreprinderi cu un profil
deosebit etc.), putem afirma că zona periurbană a Bucureştiului este destul de
săracă din acest punct de vedere.
Menţionăm totuşi existenţa în regiune a Centrului de producţie
cinematografică de la Buftea, a Staţiunii de cercetări agricole de la Fundulea, a
celor câteva ferme de păsări şi porci, precum şi a amenajărilor unor lacuri şi
râuri.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


30 Anexa 2

2.3. Dispersia resurselor turistice în teritoriu


După complexitatea potenţialului turistic, particularităţile şi valoarea
turistică a componentelor acestuia, precum şi gruparea lor în teritoriu, în cadrul
zonei periurbane a Bucureştiului se disting câteva areale turistice ale căror
funcţiuni sunt cele cu caracter recreativ (odihnă, pescuit sportiv, plimbări prin
pădure, cules de flori şi fructe de pădure etc.) şi cele cultural-educative
(vizitarea obiectivelor turistice), care permit desfăşurarea de acţiuni cu o durată
de la câteva ore până la 2 zile.

2.3.1. Arealul turistic Vlăsia


Situat în partea de nord a capitalei este mai omogen, mai atractiv, mai
bine dotat şi organizat decât celelalte.
Individualitatea lui este pusă în evidenţă de întinsele masive forestiere,
marile şi numeroasele lacuri în regim natural sau artificial, prezenţa unor
monumente istorice şi arhitectonice de o valoare deosebită, o reţea de dotări şi
amenajări (motel, camping, vile, debarcadere, restaurante etc.) şi existenţa unor
căi corespunzătoare de acces.
După dispersia în teritoriu a resurselor sale şi particularităţile acestora, în
cadrul acestei zone se deosebesc mai multe subareale:

A. Subarealul Snagov
Ocupă partea centrală a zonei Vlăsia, având ca axă principală Lacul
Snagov, în jurul căruia se grupează păduri întinse (Snagov, cu rezervaţia
forestieră Snagov - Sat, Vlădiceasca, Ghermăneşti, Gruiu, Vlăsia), monumente
istorice şi arhitectonice (Mănăstirea Snagov), numeroase amenajări şi dotări de
agrement. Aici se înregistrează şi cea mai mare densitate forestieră din toată
zona turistică periurbană a Bucureştiului, care atrage un puternic flux de turişti.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


31 Anexa 2

Accesul în acest subareal este asigurat printr-o deviaţie modernizată din


E 60 (DN 1), respectiv pe traseul Bucureşti – Tâncăbeşti - Snagov-Sat sau
Bucureşti – Tâncăbeşti - Snagov-Parc (pe E 60).
În prezent, lipsa lucrărilor edilitare, în special alimentarea cu apă şi
canalizarea, constituie principalul element care frânează investiţiile în zonă, iar
dotările existente funcţionează din acest punct de vedere în condiţii
necorespunzătoare şi neeconomice.

B. Subarealul Balta Neagră - Căldăruşani


Este situat în estul arealului turistic Vlăsia şi înglobează un rest al codrilor
Vlăsiei (Balta Neagră, Căldăruşani, Cornişul) şi Lacurile Căldăruşani şi Balta
Neagră.
În această zonă, cele mai importante puncte de atractivitate sunt
monumentele istorice Mănăstirea Căldăruşani, Schitu Balamuci, precum şi
fazaneria Malul Roşu, toate aflate în Pădurile Căldăruşani şi Balta Neagră.
Accesul este asigurat de o deviaţie modernizată din E 60 (DN 1), pe
traseul Bucureşti – Ciolpani – Bălteni - Ţigăneşti.

Subarealul Ciolpani – Bălteni - Ţigăneşti


Este situat în vestul arealului turistic Vlăsia şi include Pădurile Ciolpani,
Bălteni, Cocioc, Ciogaia şi Lacul Bălteni. Aici pot fi vizitate numeroase
monumente istorice (Mănăstirea Ţigăneşti, Biserica Bălteni) şi se pot practica
activităţi de pescuit şi vânătoare sportivă.
Accesul este asigurat pe o deviaţie modernizată din E 60 (DN 1), pe
traseul Bucureşti – Tâncăbeşti - Bălteni sau Bucureşti – Tâncăbeşti - Ciolpani (pe
E 60).

Subarealul Dridu
Elemente naturale de interes turistic sunt reprezentate de Pădurea Dridu
şi Lacul Dridu, oferind posibilităţi de recreere prin desfăşurarea unor acţiuni cu o
durată scurtă, de la cîteva ore până la o zi.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


32 Anexa 2

Accesul este asigurat pe o derivaţie modernizată din E60 (DN1), pe


traseul Bucureşti – Corbeanca – Moara Vlăsiei – Fierbinţii de Sus.

2.3.2. Arealul turistic Colentina – Pasărea


Ocupă partea centrală a zonei periurbane a Capitalei şi are ca principale
elemente naturale: Valea Colentinei, pădurile Buciumeanca, Ciocăneşti,
Cerchezia, Măriuţa şi pădurea parc Mogoşoaia, precum şi o serie de monumente
istorice. Această regiune cuprinde următoarele subareale turistice :

A. Subarealul Buftea – Mogoşoaia – Ciocăneşti


Este situat pe Valea Colentinei, la 25-50 km nord – vest de Bucureşti şi
include întinse masive forestiere: Ciocăneasca, Cerchezia, Vizureasca, Măriuţa,
Lucianca, Ghiocel, Mogoşoaia, ca şi cele din raza comunei Corbeanca, precum
şi bazinele lacustre în regim natural instalate pe Valea Colentinei (Buftea,
Flămânzeni, Buciumari, Mogoşoaia, Chitila, Străuleşti) şi cele de regim artificial
pe Valea Crevediei.
Se pot vizita monumentele istorice precum conacul familiei Cantacuzino,
Palatul Mogoşoaia şi cel al domnitorului Barbu Stirbei (Buftea).
Accesul este asigurat pe DN 1A, modernizat.

B. Subarealul Băneasa – Tunari


Este cea mai veche arie de interes turistic şi cea mai apropiată de
Bucureşti, motiv pentru care este şi cea mai frecventată de turişti. Include
pădurea Băneasa – Tunari din care 100 ha au fost transformate în parc şi
grădină zoologică, lacurile Băneasa, Herăstrău, Tei, Colentina, pădurile
Creţuleasca şi Lipoveanca, precum şi iazurile de pe Pasărea din amonte de
Afumaţi şi o rezervaţie de cervidee.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


33 Anexa 2

In zona Runari se află şi un izvor cu apă minerală.


Accesul este asigurat pe o deviaţie modernizată din DN 1 pe traseul
Bucureşti – Băneasa sau Bucureşti – Băneasa – Tunari.

C. Subarealul Cernica – Pasărea


Este situat în partea de est, la o distanţă de cca. 11 km de Capitală.
Valoarea turistică a subarealului este dată atât de cadrul său natural, respectiv
de lacul de baraj Cernica şi pădurile Cernica şi Căldăraru, cât şi de monumentul
de arhitectură care este mânăstirea Pasărea.
De asemenea, cuprinde mari masive forestiere (Tânganu), lacuri întinse şi
iazuri pe văile Pasărea şi Sindriliţa. In jurul dotărilor existente, pădurea a fost
transformată pe 10 ha în pădure parc.
In zonă se poate practica vânătoarea de mistreţi, căpriori, iepuri şi fazani.
Accesul este asigurat pe o deviaţie modernizată din DN 3 pe traseul Bucureşti –
Cernica sau pe DN3 pe traseul Bucureşti – Pasărea.

2.3.3. Arealul turistic Argeş – Sabar – Neajlov


Situat pe Valea Argeşului şi zonei limitrofe a acestuia, începând de la
Potlogi şi până la confluenţa cu Neajlovul, Valea Neajlovului şi Câmpia
Burnazului, din zona de confluenţă cu Argeşul cuprinde următoarele subareale :

A. Subarealul Cornetu – Mihăileşti – Bragadiru


Este suprapus luncii Argeş – Sabar şi teritoriului limitrof, fiind caracterizat
de existenţa Lacului Mihăileşti şi a albiei Argeşului, care oferă condiţii de baie şi
plajă, dar şi de prezenţa unor masive păduroase, precum cel de la Domneşti.
Cel mai valoros monument istoric din zonă este cetatea dacică de pământ
de la Popeşti şi Biserica Brâncovenească din Mihăileşti. O atracţie turistică
deosebită o constituie peretele abrupt înalt de 25 m, cu care Câmpia Neajlovului
domină lunca Argeşului.
Accesul este asigurat pe DN 6, modernizat.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


34 Anexa 2

B. Subarealul Călugăreni – Comana – Colibaşi


Cuprinde luncile Neajlovului şi Argeş – Sabar cu porţiunile din apropierea
lor ale câmpiilor Neajlovului, Burnazului şi Câlnăului.
Include un întins masiv forestier (Comana, Islaz, Fântânele), care prezintă
însă elemente de degradare, cursurile Argeşului şi Neajlovului care oferă locuri
de plajă şi sunt însoţite de zăvoaie de un pitoresc atractiv.
Cel mai remarcabil monument din acest subareal este Mânăstirea
Comana. La marginea localităţii Călugăreni se află unul din cele mai renumite
locuri istorice din ţară, unde Mihai Viteazu a obţinut o răsunătoare victorie asupra
turcilor în 1595.
Alte monumente istorice sunt: Biserica din Grădiştea şi Palatul Domnesc
al lui Constantin Cantacuzino.
De remarcat că în apropiere de Comana, pe Valea „Gori” a fost pus în
evidenţă o aşezare neolitică.
Accesul este asigurat pe DN 5 până în Călugăreni, iar de aici pe o
derivaţie modernizată până în Comana sau pe o derivaţie desprinsă tot din DN 5
în dreptul localităţii Adunaţii Copăceni.

C. Subarealul Km36 – Malul Spart – Căscioarele


Situat la vest de Bucureşti, la o distanţă de cca. 40 km, include pădurile
Malu Spart – Căscioarele, Cărpenişu şi Cartojani, precum şi zăvoaiele de pe
Valea Argeşului şi Sabarului.
Si în acest subareal se află monumente istorice interesante, printre care
conacul din satul Stoeneşti, mânăstirea de la Căscioarele, conacul Banului
Băleanu din Bolintin Deal, casa muzeu a lui Dimitrie Bolintineanu, Palatul lui
Constantin Brâncoveanu de la Potlogi, Mânăstirea Sămărcăşeşti din Ciorogârla.
Accesul este asigurat pe autostrada Bucureşti – Piteşti (A1 – E70).

D. Subarealul Herăşti – Budeşti


Ocupă partea de sud – est a zonei de pe Valea Argeşului şi confluenţa cu
Dâmboviţa, incluzând pădurile din zona comunei Budeşti, precum şi Palatul

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


35 Anexa 2

„Casa de Piatră” din Herăşti, construit de Udrişte Năsturel în sec. al XVII-lea şi


bisericile din Herăşti şi Budeşti.
Accesul este asigurat pe DN 4 pe traseul Bucureşti – Frumuşani –
Budeşti.

2.3.4. Alte areale turistice


Aici se includ o serie de areale mici, disperate în diferite puncte ale zonei
periurbane a Capitalei, fără lacuri (excepţie face subarealul Frumuşani), prezente
fiind doar albiile unor pârâuri şi o serie de păduri care prezintă interes turistic,
însă mai redus decât în cazul celorlalte zone.

A. Arealul Frumuşani – Tătaru


Situat între Valea Dâmboviţei şi Câlnăului la cca. 20 km SE de capitală,
include podurile Podu Pitarului şi Manda, Lacul Tătaru, precum şi Palatul
Frumuşani şi biserica din Plătăreşti.
Accesul este asigurat pe o derivaţie modernizată din DN 4 pe traseul
Bucureşti – Frumuşani – Pădurea Manda sau Podul Pitarului.

B. Arealul Pădurea Râioasa


Situat la cca. 20 km NV de Bucureşti, se individualizează prin frumuseţea
peisajului oferit şi prin singura posibilitate de acces modernizat dinspre Bucureşti,
pe DN 7 (Bucureşti – Chitila – Pădurea Râioasa).

C. Arealul Ghimpaţi
Situat la 36 km la sud de Bucureşti, include Pădurea Mănafu, rezervaţie
forestieră importantă pentru importantul ei fond cinegetic: fazani, căpriori, iepuri
etc. şi cu locuri destinate recreerii (picnic), precum şi albia pârâurilor Câlniştea şi
Ismar.
Accesul este asigurat pe o derivaţie modernizată din DN 5B pe traseul
Bucureşti – Ghimpaţi – Valea Bujorului – Pădurea Mănafu.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


36 Anexa 2

D. Arealul Letca Nouă – Letca Veche


Situat la valea pârâului Glavacioc, la SV de capitală, include pădurile
Duşan şi Ghimpeţeanca şi văile Glavacioc şi Milcovăţ.
Accesul este asigurat pe DN 6 şi DN 6A pe traseul Bucureşti – Ghimpaţi –
Letca Nouă şi pe o derivaţie modernizată Ghimpaţi – Letca Veche.

E. Arealul Sineşti
Situat în partea de NE a capitalei, pe DN 2, include Pădurea Sineşti, în
care există o serie de amenajări având ca principală funcţiune turistică tranzitul.
Accesul este asigurat pe DN 2, pe traseul Bucureşti – Sindriliţa – Sineşti.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


37 Anexa 2

CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE
A POTENTIALULUI TURISTIC

Zona periurbană a Capitalei dispune de un potenţial natural şi chiar


antropic suficient de atractiv pentru a genera numeroase forme de turism. Se are
în vedere multitudinea pădurilor, reţeaua de ape curgătoare şi lacuri, o bogată şi
variată faună, clima favorizantă, multiple vestigii şi monumente istorice şi de artă
şi altele de care dispun zonele limitrofe ale Bucureştiului.

3.1. Forme de turism practicate


Având în vedere resursele regiunii, precum şi dorinţa turiştilor de a găsi un
colţ liniştit de natură, care să-i ferească de tumultul oraşului şi de zgomotele
industriale, în regiunea din jurul Bucureştiului au fost amenajate numeroase zone
de agrement în care se pot practica următoarele forme de turism :
• Odihnă – recreere
• Agrement sportiv
• Vânătoare şi pescuit sportiv
• Vizitarea obiectivelor de interes cultural, istoric şi rezervaţiilor
faunistice
• Plimbare
• Picnic
• Plajă

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


38 Anexa 2

3.2. Structuri turistice


Structurile turistice specifice turismului de week-end cuprind totalitatea
formelor de bază materială care asigură desfăşurarea activităţilor turistice în
condiţii corespunzătoare. Ele se referă atât la serviciile de primire (de cazare) şi
servire a mesei, cât şi la cele agrement – divertisment.

3.2.1. Structuri de primire (cazare)


Capacitatea de primire a zonei periurbane a Bucureştiului înregistrat la
nivelul anului 2002 un număr de 1.480 locuri, după cum rezultă din anexa nr. 1.

A. Structura numărului de locuri pe tipuri de unităţi de cazare


Potrivit datelor obţinute din capacităţile de cazare ale Ministerului
Tineretului, Sportului şi Turismului, în funcţie de tipul unităţilor de primire, la
nivelul anului 2002 în zona periurbană a Capitalei acestea erau structurate
conform tabelului nr. 1.
NR. NUMAR LOCURI
TIPUL UNITĂŢII
CRT. TOTAL % PERMANENT SEZONIER
1. Hoteluri 252 17,1 252 -
2. Moteluri 204 13,8 204 -
3. Vile 212 14,3 212 -
3. Campinguri 731 49,4 177 554
4. Bungalowuri 81 5,4 - 81
TOTAL 1.480 100 845 (57,1%) 635 (42,9%)

Datele din tabel relevă faptul că cca. 69 % din numărul locurilor se află în
structuri de primire extra-hoteliere (popasuri - 49,4%, bungalowuri – 5,4%, şi
moteluri 13,8%), diferenţa de cca. 30 % din locuri aflându-se în structuri de tip
hotelier (hoteluri - 17,1% şi vile – 14,3 %), aşa cum se poate observa şi din figura
7.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


39 Anexa 2

In cazul structurilor extra-hoteliere, campingurile sunt cele mai bine


reprezentate, fapt explicabil prin caracterul sezonier al turismului de week-end şi
prin numărul mic de zile de sejur realizate în cadrul lor, precum şi a
particularităţilor spaţiilor construibile.
Remarcabil este faptul că, în prezent , în zona periurbană, predomină
structurile de primire permanente (57,1%) care se regăsesc în construcţiile din
subarealul Snagov (hoteluri şi vile) şi fac legătura cu diferite alte areale. In
aceste cazuri motelurile îndeplinesc şi funcţiuni specifice turismului de odihnă şi
de tranzit (Săftica, Sineşti).

B. Structura unităţilor de primire după gradul de confort


Sub acest aspect, zona periurbanä a Capitalei nu prezenta în anul 2002
elemente calitative corespunzătoare cererii turistice, asa cum rezultä din tabelul
nr. 2.
GRAD NUMAR LOCURI
NR.
CONFORT TOTAL % PERMANENT % SEZONIER %
CRT.
(nr. de stele)
1 Unităţi 3 stele 44 3 40 4,7 4 0,6
.

2 Unităţi 2 stele 449 30,3 398 47,1 51 8


.

3 Unităţi 1 stea 766 51,8 186 22 580 91,4


.

4 Unităţi 221 14,9 221 26,2 - -


subclasificate
.

TOTAL : 1480 100 845 100 835 100

Din totalul unităţilor de cazare cele mai multe locuri erau cuprinse în
categoria o stea (51,8%) şi subclasificate (14,9%) ceea ce reprezintă circa 67%
din totalul locurilor de cazare urmate de cele de categoria 2 stele (30,3 %). O
categorie superioară de confort (3 stele) se întâlneşte numai în cazul unui hotel
(Snagov) şi a unui bungalow (Buftea), ambele deţinând o pondere de numai 3 %

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


40 Anexa 2

(fig. 8a).
In ceea ce priveşte structurile de primire permanente se remarcă faptul
că cele mai multe locuri aparţin unităţilor din categoria 2 stele (47,1 %) care
reprezintă aproximativ dublul celor cu un grad inferior de confort (unităţi de o stea
- 22% şi subclasificate 26,2 %) în timp ce restul de 4,7 % reprezintă numărul
locurilor de cazare din unităţi clasificate cu 3 stele (fig. 8b).
Referitor la unităţile turistice cu capacităţi de cazare, care îşi desfăşoară
activitatea sezonier, reţine atenţia faptul că nu există structuri de primire
subclasificate, iar ponderea (91,4 %) o deţin unităţile din categoria o stea (fig.8c).

C. Structura unităţilor de cazare pe deţinători


Potrivit datelor deţinute de Autoritatea Naţională pentru Turism, în 2002,
unităţile de cazare din zona periurbană a Bucureştiului erau împărţite între cinci
societăţi, aşa cum rezultă din tabelul nr. 3.
NR.
DETINATORUL NR. LOCURI %
CRT.
Total din care: 1480 100
1. S.C. Snagov S.A. 558 37,7
2. Coop 364 24,6
3. S.C. Ambasador S.A. 137 9,3
4. B.T.T. 335 22,6
5. S.C. Cismigiu S.A. 86 5,8

Astfel, cele mai multe unităţi de cazare se aflau în posesia S.C. Snagov
S.A. (37,7 % din total), urmat de Coop (24,6 %) şi B.T.T. (22,6 %) ceea ce
reflectă o concentrare a locurilor de cazare Ia nivelul a trei societaţi (circa 85 %),
în timp ce restul erau deţinute de S.C. Ambasador S.A. (9,3 %) şi S.C. Cişmigiu
S.A. (5,8 %) structura completă a acestei împărţiri fiind evidenţiată în cadrul
figurii nr.9.
Referitor la acest aspect considerăm că slaba calitate a serviciilor se
datorează inclusiv faptului că în domeniu nu există o concurenţă reală care să
ducă la creşteri calitative, deţinătorii de unităţi reducându-şi activitatea doar la un
anumit spaţiu fără a se suprapune zonei de influenţă a unei societăţi
asemănătoare.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


41 Anexa 2

D. Dispersia teritorială a structurilor de primire din zona periurbană


a municipiului Bucureşti
In privinţa răspândirii unităţilor de cazare pe teritoriul din jurul
Capitalei, situaţia se prezintă conform datelor cuprinse în tabelul nr. 4.

STRUCTURA DE
NR.
AREALUL / SUBAREALUL TURISTIC PRIMIRE
CRT
NR. LOCURI %
AREALUL VLASIA
1.1. Subarealul Snagov 638 43,1
1. 1.2. Subarealul Balta Neagră – Grădiştea - -
1.3. Subarealul Ciolpani – Bălteni – Tigănaşi - -
1.4. Subarealul Dridu - -
AREALUL COLENTINA – PASĂREA
2.1. Subarealul Buftea – Mogoşoaia – Ciocăneşti 355 24,0
2.
2.2. Subarealul Băneasa – Tunari 137 9,3
2.3. Subarealul Cernica – Pasărea 50 3,4
AREALUL ARGEŞ – SABAR – NEAJLOV
3.1. Subarealul Cornetu – Mihăileşti – Bragadiru 86 5,8
3. 3.2. Subarealul Călugăreni – Comana – Colibaşi 16 1,1
3.3. Subarealul km36 – Malu Spart – Căscioarele - -
3.4. Subarealul Hereşti – Budeşti - -
ALTE AREALE
4.1. Subarealul Pădurea Râioasa - -
4.
4.2. Subarealul Frumuşani – Tătaru - -
4.3. Subarealul Sineşti 198 13,3
TOTAL : 1480 100

Din analiza datelor referitoare la dispersia structurilor de primire în zona


periurbană a Capitalei rezultă concentrarea acestora în special în subarealele
turistice Snagov şi Buftea Mogoşoaia, în care se află 67% din totalul locurilor de
cazare. Intr-o serie de subareale (Râioasa, Cornetu - Comana), se aflä un număr
redus de locuri de cazare (aproape 20%), iar altele (Balta Neagră, Gradiştea,
Ciolpani – Balteni - Tiganeşti, Dridu, Malu Spart - Căscioarele, Hereşti - Budeşti,
Pădurea Râioasa, Frumuşani Tătaru) sunt total lipsite de capacităţi de primire.
Un alt aspect interesant îl constituie cel al subarealului Sineşti care

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


42 Anexa 2

deţine o pondere relativ mare din totalul de locuri de cazare (13,3 %), dar
acestea sunt afectate preponderent turismului de tranzit (fig.10).

3.2.2. Structuri de alimentaţie pentru turişti


Activitatea structurilor de alimentaţie reprezintă de asemenea, un
serviciu turistic de bază putând deveni uneori un element de atracţie
predominant la nivelul anului 2002 în zona periurbană a Bucureştiului existau
5.608 locuri în unităţile de alimentaţie (anexa nr. 2).

A. Structura locurilor de alimentaţie pe tipuri de unitaţi


In funcţie de tipul unităţilor de alimentaţie în zona periurbană a
Bucureştiului, la nivelul anului 2002, unităţile erau structurate conform tabelului
nr. 5.

NR. UNITATEA NR. LOCURI %


CRT
Total din care 5.608 100,0
1. Restaurant 4.840 86,3
2. Bar de zi 144 2,6
3. Bufet 520 9,3
4. Berărie 40 0,7
5. Crama 40 0,7
6. Braserie 24 0,4

Datele din tabel relevă o concentrare a unităţii de alimentaţie, majoritatea


locurilor aflându-se în unitaţile de tip restaurant (86,3%), urmate Ia o diferenţă
foarte mare de bufet (9,3 %) şi bar de zi (2,6 %) - fig.11.
De asemenea, se constată că unităţile de categorie inferioară, precum
berăriile, cramele şi braseriile sunt reprezentate într-o proporţie foarte mică,
respectiv 1,8 % din totalul localurilor.

B. Structura locurilor de alimentaţie pe categorii


Din acest punct de vedere, reţine atenţia faptul că, în zona periurbanä a
Capitalei predominä localurile de categorie superioară, ceea ce denotă interesul
posesorilor de a oferi servicii de calitate la preţuri cât mai mari, ştiut fiind că

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


43 Anexa 2

turiştii au tendinţa de a cheltui mai mult decât de obicei în perioadele de vacanţă


sau în timpul liber (tabelul nr.6)

NR. CATEGORIA NUMAR LOCURI


CRT. TOTAL % SALON % TERASA %
1. Unităţi lux 740 13,2 140 5,7 600 19,0
2. Unităţi categ.I 3.150 56,2 1.200 49,1 1.950 61,6
3. Unităţi categ.a II-a 1.538 27,4,8 1.042 42,7 496 15,7
4. Unităi categ.a III-a 180 3,2 60 2,5 120 3,7
TOTAL : 15.608 100,0 2.442 100 3.166 100

Din totalul capacitaţilor de aIimentaţie circa 84% se află în unitäţi de


categoria I (56,2%) şi categoria a Il-a (27,4%), cele de categoria de lux deţinând
13,2% iar cele de categoria a III-a abia 3,2%, ceea ce reflectă preocupările
deţinătorilor de a oferi servicii în condiţii de calitate superioară turiştilor care
dorese sa-şi petreacă week-end-ul în zona periurbană a Bucureştiului. - fig.12a.
Totodată, se constată că 43,5% din totalul locurilor de alimentaţie au
activitate permanentă, în timp ce celelalte funcţionează sezonier, ţinând cont în
primul rând de perioadele în care se înregistrează mari afluxuri de turişti, de
obicei vara (anexa nr. 2).
In ceea ce priveşte felul unităţilor de alimentaţie, datele din tabel relevă că
cele de tip salon sunt cuprinse majoritatea în categoria I (49,1%) şi a lI-a
(42,7%), aşa cum rezultă şi din figura 12b, în vreme ce unităţile de tip terasă,
care funcţionează doar în anotimpul cälduros, aparţin în cea mai mare parte
categoriei lux (19 %) şi I (61,6%), după cum se poate constata din figura 12c.

C. Structura unităţilor de alimentaţie pe deţinători


Potrivit datelor deţinute de Autoritatea Naţională pentru Turism, în 2002,
(tabelul nr. 7), localurile cu profil alimentar din zona periurbană a Capitalei erau
în posesia a şapte societăţi :

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


44 Anexa 2

NR. DETINATORUL NR. LOCURI %


CRT.
Total din care: 5.608 100,0
1. S.C. Snagov S.A. 1.556 27,7
2. B.T.T. 900 16,0
3. S.C. Ambasador S.A. 1.720 30,7
4. S.C.Cişmigiu S.A. 160 2,9
5. Coop 1.012 18,0
6. S.C.Delfinom S,A. 120 2,2
7. Sera Entertainement Center S R L 140 2,5

Principalele deţinătoare ale unităţilor de alimentaţie societăţile comerciale


cu capital de stat, care îşi desfăşoară activităţi în zonele frecvent vizitate de
turişti (Snagov şi Băneasa) respectiv S.C. Ambasador S.A. cu 30,7% şi S.C.
Snagov S.A. cu 27,7%, urmate de societăţile cooperatiste care deţin circa 18%
din totalul locurilor de servire a mesei şi B.T.T. cu 16% celelalte societăţi având
în total o pondere redusă în acest ansamblu (7,6%), aşa cum reiese din figura
13.

D. Dispersia teritorială a structurilor de alimentaţie din zona


periurbană a municipiului Bucureşti
In ceea ce priveşte răspândirea structurilor de alimentaţie pe teritoriul
turistic din jurul Capitalei, situaţia se prezintă conform tabelului nr. 8.

STRUCTURA DE
NR.
AREALUL / SUBAREALUL TURISTIC PRIMIRE
CRT
NR. LOCURI %
AREALUL VLASIA
1.1. Subarealul Snagov 1.678 29,9
1. 1.2. Subarealul Balta Neagră – Grădiştea - -
1.3. Subarealul Ciolpani – Bălteni – Tigănaşi - -
1.4. Subarealul Dridu - -
AREALUL COLENTINA – PASĂREA
2.1. Subarealul Buftea – Mogoşoaia – Ciocăneşti 1.040 18,5
2.
2.2. Subarealul Băneasa – Tunari 1.720 30,7
2.3. Subarealul Cernica – Pasărea 100 1,8
AREALUL ARGEŞ – SABAR – NEAJLOV
3.1. Subarealul Cornetu – Mihăileşti – Bragadiru 160 2,9
3. 3.2. Subarealul Călugăreni – Comana – Colibaşi 180 3,2
3.3. Subarealul km36 – Malu Spart – Căscioarele 120 2,1
3.4. Subarealul Hereşti – Budeşti - -
4. ALTE AREALE
4.1. Subarealul Pădurea Râioasa - -

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


45 Anexa 2

4.2. Subarealul Frumuşani – Tătaru - -


4.3. Subarealul Sineşti 610 10,9
TOTAL : 5.608 100

Analizând structura localurilor cu profil alimentar din zona periurbană a


Bucureştiului, rezultă o concentrare a structurilor de servire a mesei în
subarealele Băneasa -Tunari (30,7 %), Snagov (29,9 %) şi Buftea-Mogoşoaia
(18,5%), împreună înregistrând aproape 80% din totalul localurilor de alimentaţie
(fig. 14). Ponderea mare deţinută de subarealul Băneasa - Tunari reflectă
cerinţele manifestate de turismul de recreere la sfârşit de săptămână, fiind o
consecinţă a situării acestuia în imediata apropiere a Capitalei şi a accesului
facil, atât cu mijloace de transport în comun, cât şi pe jos.
O serie de alte subareale (Sineşti, Călufăreni, Comana, Cornetu –
Mihăileşti, Malu Spart – Căscioarele, Cernica – Pasărea) oferă un număr redus
de locuri în unităţile de servire a mesei (20,9% din total), iar în alte puncte (Balta
Neagră, Grădiştea, Ciolpani, Bălteni, Tigăneşti, Dridu, Herăşti – Budeşti,
Pădurea Râioasa, Frumuşani – Tătaru) aceste unităţi lipsesc.
De menţionat este şi faptul că datele analizate se referă numai la locurile
oferite la mese (în saloane sau terase) de unităţile de alimentaţie. Aceste
capacităţi sunt completate în special în zilele de sfârşit de săptămână din timpul
sezonului cald cu chioşcuri alimentare şi puncte volante de vânzare.

3.2.3. Structuri de agreement


Deşi agrementul şi în general odihna şi recreerea constituie motivaţia
principală a turismului în zonele din împrejurimile Bucureştiului, amenajările şi
dotările existente în acest scop nu corespund în toate cazurile din punct de
vedere cantitativ, dar şi calitativ cerinţelor turistice.
Principalele dotări create pentru agreement în zona periurbană a
Bucureştiului sunt cele deschise în anotimpul călduros, respective ştrandurile. In

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


46 Anexa 2

present, în regiune există 5 ştranduri amenajate (Snagov, Cernica, Mogoşoaia,


Buftea şi Străuleşti).
Un alt mijloc de agreement îl constituie plimbarea cu barca, facilitate pusă
la dispoziţia vizitatorilor unora din lacurile din împrejurimile Bucureştiului,
respective pe Snagov, Cernica, Mogoşoaia, Buftea, Pustnicu, Bragadiru şi
Străuleşti. De asemenea, vizitatorii lacurilor Cernica şi Bragadiru pot închiria şi
hidrobiciclete.
Dotările pentru practicarea diferitelor sporturi sunt reduse în zona
periurbană a Capitalei. Cele câteva terenuri de volei şi baschet, precum şi
puţinele mese de tennis existente la Dumitrana şi Bragadiru au fost realizate cu
mijloace disponibile pe plan local şi sunt departe de a satisface din punct de
vedere cantitativ, dar şi calitativ cerinţele şi exigenţele turiştilor.

3.3. Circulaţia turistică


Valoarea şi importanţa potenţialului turistic al zonei periurbane a Capitalei
este pusă în evidenţă şi de fluxul turiştilor privit comparativ într-un anumit interval
de timp. In analizele statistice de mai jos s-au luat ca puncte de reper anii 1989 şi
2002 şi s-a realizat o comparaţie asupra circulaţiei turistice în arealul Snagov,
atât din punct de vedere al numărului de turişti autohtoni şi străini cazaţi în
unităţile de primire cât şi al duratei medii a sejurului acestora (tabelele 9 şi 10).

Tabelul nr. 9
Circulaţia turistică în anul 2002
TIPURI SI PERSOANE DURATA
INNOPTARI
DENUMIRI DE CAZATE SEJURULUI
ZONA
UNITATI
TOTAL STRAINI TOTAL STRAINI TOTAL STRAINI
TURISTICE
Hotel Snagov 2.139 889 549 563 3,86 1,57
Hanuri Snagov 577 220 308 64 1,87 3,43
Case de odihnă / Snagov 5.014 1.333 4.070 1.055 1,23 1,26
vile
Camping Snagov 1.796 1.341 411 67 4,36 2
TOTAL 9.526 2.576 5.338 1.749 11,32 11,26

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


47 Anexa 2

Tabelul nr. 10
Circulaţia turistică în anul 2002
TIPURI SI PERSOANE DURATA
INNOPTARI
DENUMIRI DE CAZATE SEJURULUI
ZONA
UNITATI
TOTAL STRAINI TOTAL STRAINI TOTAL STRAINI
TURISTICE
Hotel Snagov 2.139 80 549 50 3,89 1,6
Hanuri Snagov 527 198 308 58 1,71 3,41
Case de odihnă / Snagov 5.014 1.333 407 105 12,31 12,69
vile
Camping Snagov 1.791 121 370 61 5,83 1,98
TOTAL 9.471 1.732 1.571 274 23,8 19,68

Analizând datele statistice din cele două tabele, se poate observa că


numărul persoanelor cazate în unităţile de primire din Snagov a cunoscut un
regres apreciabil, atât în ceea ce priveşte turiştii români (o scădere cu
aproximativ 70 de procente), cât şi cei străini (numărul acestora s-a redus cu
circa 85%).
Aceleaşi date ne arată însă că, deşi numărul turiştilor a scăzut drastic,
totuşi durata sejurului apoape s-a dublat, acest lucru fiind posibil datorită faptului
că numărul de înnoptări a rămas aproximativ acelaşi.
In consecinţă se poate aprecia că, deşi durata timpului liber de Ia sfârşit
de săptămână s-a dublat, numărul turiştilor s-a redus datorită, în primul rând,
scăderii nivelului de trai. Totodată, din observaţii personale (care nu pot fi însă
cuantificate în cifre) s-a constatat că a scăzut şi numărul aşa-numiţilor turişti “de
o zi”, adică a celor care preferau să-şi petreacă câteva ore într-o ambianţă
naturală reconfortantă, pentru a se destinde după o săptămână de muncă şi
stress.
Pe lângă explicaţia generală dată de scăderea nivelului de trai, aici mai
intervine un factor şi anume creşterea numărului de atracţii la nivelul Capitalei
(săli de cazino, bingo, biliard, spectacole, jocuri mecanice etc.), precum şi al
programelor TV oferite de posturile naţionale şi private din ţară şi străinătate (prin
intermediul societăţilor de transmisie prin cablu)

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


48 Anexa 2

CAPITOLUL IV
PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

4.1. Propuneri de dezvoltare


Dezvoltarea turismului de week-end în zona periurbană se poate realiza

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


49 Anexa 2

numai pe baza unor dotäri şi amenajäri adecvate, precum şi a unor măsuri cu


caracter organizatoric.
Acesta se va concretiza în conformitate cu preferinţele populaţiei
bucureştene pentru activităţi la sfârşit de săptämână, precum şi cu propunerile
prezentate în acest scop de specialişti.
De asemenea, ele vor trebui să aibă în vedere şi experienţa
internaţională privind dezvoltarea zonelor periurbane pentru week-end, întrucât
se poate considera că sub acest aspect ţara noastră nu are o tradiţie deosebită.

In subarealul Snagov, în conformitate cu capacitatea optimă de primire,


consider că se mai pot construi:
• cca. 600 locuri, în vile de 3-4 stele
• extinderea campingului din Snagov - Sat, cu circa 100 locuri şi a
celui din Snagov - Parc
In ceea ce priveşte dotările pentru agrement propun:
• amenajarea unei piscine în zona Snagov - Parc (complex Pacea), o
sală de bowling şi un teren de minigolf în apropierea construcţiilor cu
un grad ridicat de confort
• înfiinţarea unei discoteci
• dezvoltarea agrementului nautic
• dezvoltarea agrementului sportiv (tenis, badminton, sporturi cu
mingea)
• locuri de joacä pentru copii
• amenajarea în păduri şi marcarea strictä de puncte pentru picnic
• amenajarea de platforme pentru pescuit
Amenajarea subarealului Călugăreni - Comana va presupune în primul
rând dragarea lacuIui Comana şi refacerea oglinzii de apă, precum şi executarea
unui plan de sistematizare.
Se vor putea realiza următoarele dotări:
• modernizarea campingului Călugăreni

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


50 Anexa 2

• construirea unui han turistic cu o capacitate de 100 locuri


• construirea unui motel cu 200 locuri
• realizarea unui sat de vacanţă cu o capacitate de 200 locuri de
bowlinguri şi căsuţe
• construirea de vile resedinţă secundară
• construirea unui restaurant cu specific pescăresc
In ceea ce priveşte agrementul vor trebui realizate:
• un club, o discotecä, un ştrand
• terenuri sportive
• dezvoltarea agrementului nautic
• locuri de joacă pentru copii

In cadrul subarealului Buftea - Mogoşoaia vor trebui realizate


următoarele:
• necesitatea realizării unui club în sectorul Mogoşoaia
• dezvoltarea agrementului nautic
• realizarea de platforme pentru pescuit
• în păduri marcarea strictă a punctelor pentru picnic

Structurile de alimentaţie vor presupune realizarea a două restaurante:


unul cu specific pescăresc în subarealul Mogoşoaia şi unul avicol în zona Buftea.

In subarealul Ciolpani – Bălteni - Tigăneşti se are în vedere realizarea


unor dotări de categorie superioară (3-4 stele) în sectorul Tigăneşti, dar şi a celor
2 stele în toate zonele:
Din punct de vedere al dotărilor cu unităţi de cazare se vor putea realiza:
• un han (100 locuri) cu o unitate de alimentaţie mai mare
• un camping (100 locuri) în zona lacului Bălteni
In ceea ce priveşte agrementul, se vor realiza:
• amenajări pentru agrement sportive

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


51 Anexa 2

• locuri de joacă pentru copii


• platforme de pescuit
• puncte pentru picnic

Subarealul Balta Neagră - Căldăruşani va necesita o serie de lucrări mai


ample, întrucât în prezent este lipsit de amenajări corespunzătoare. In acest
sens, se vor realiza:
• un camping (300 locuri) în sectorul Căldăruşani
• un camping (200 locuri) Balta Neagră
• 3-4 cabane cu 20 locuri fiecare
• un restaurant terasä cu capacitate de aproximativ 200 locuri
De asemenea, pentru agrement se va avea în vedere realizarea
urmätoarelor dotări:
• bază nautică dotată cu ambarcaţiuni mici
• terenuri sportive
• teren amenajat pentru minigolf
• puncte pentru picnic
• alei pentru plimbări
In alte subareale turistice se vor realiza de asemenea, dotări care să ducă
Ia creşterea potenţialului turistic. Astfel, în subarealul Km36 - Malu Spart –
Căscioarele se va urmări:
• amenajarea väii Argeşului pentru plajă şi îmbăiere
• înfiinţarea de alei pentru promenadă
• crearea unui teren pentru ampIasarea de corturi
In subarealul Cernica – Pasărea, având în vedere cererea existentă. In
prezent, se vor realiza următoarele amenajäri:
un teren pentru amplasarea corturilor cu circa 200 locuri;
• bază nauticä pentru ambarcaţiuni uşoare
• platforme pentru pescuit
• puncte pentru picnic

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


52 Anexa 2

• alei pentru promenadă


In subarealul Cornetu - Mihăileşti - Bragadiru se va urmări reorganizarea
activităţii campingurilor, ca urmare a reamenajării văii ArgeşuIui. In acest sens, în
zonă se vor amenaja:
• câteva ştranduri
• platforme pentru pescuit
Pentru subarealul Dridu sunt necesare amenajări pentru pescuit şi picnic.
Subarealul Băneasa - Tunari va necesita la rândul său o serie de
amenajări în vederea:
• reorganizării activitaţii campingului Băneasa
• întreţinerii corespunzătoare a aleilor pentru promenadă
• creării unor puncte pentru picnic
• construcţiei unui hipodrom în sectorul Tunari

4.2. Program de marketing pentru promovarea în turism a ariei


periurbane
Turismul de week-end antrenează, periodic, mase mari de oarneni, în
afara reşedinţelor urbane, în zonele de agrement situate la distanţe ce variază în
funcţie de mai mulţi factori cum sunt: mărimea localităţii, resursele turistice
existente în vecinătatea oraşului, gradul de organizare a activităţii turistice,
dezvoltarea ofertei (cazare, alimentaţie, agrement), nivelul de dotare cu mijloace
de transport şi gradul de dezvoltare a sistemului de drumuri modernizate etc.
Corespunzator realităţii actuale din zona periurbană a Capitalei, turismul
privit prin prisma marketingului este influenţat pozitiv de următorii factori:
a. reducerea duratei săptămânii de lucru (care în prezent este de
40 ore, câte 8 ore zilnic) reprezintă principala sursă de sporire
a timpului liber
b. dezvoltarea şi modernizarea căilor de comunicaţii şi a
mijloacelor de transport
Viteza din ce în ce mai mare cu care se poate comunica între localităţi,
indiferent de distanţa dintre ele, constituie şi ea o cale de sporire a timpului liber

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


53 Anexa 2

a individului în favoarea turismului.


In viitor, pentru zona periurbană a capitalei se preconizează continuarea
modernizării căilor de acces către zonele de agrement, sporirea numărului de
autocare, microbuze, automobile, înfiinţarea de noi linii de transport în comun
pentru anumite destinaţii turistice (minicare, maxi-taxi, curse speciale) şi chiar
închiriere de biciclete.
c. dezvoltarea industriei serviciilor prjpriu-zise (în special a celor
cu scop lucrative: spălătorii, curăţătorii etc.), precum şi
înmulţirea magazinelor universale şi a numărului de pieţe
constituie o altă cale de sporire a timpului liber. Pe baza
acestora, timpul necesar rezolvării unor probleme gospodăreşti
se reduce continuu, determinând noi preocupări în timpul
rămas disponibil.
d. creşterea populaţiei municipiului Bucureşti (în prezent de 2,351
milioane locuitori) constituie un factor favorizant ce trebuie avut
în vedere pentru dezvoltarea turismului de week-end în zona
periurbanä.
e. Creşterea continuă a populaţiei urbane şi a vârstei de
urbanizare determină o migrare dinspre oraş spre zonele de
atracţie din afara acestuia.
Urbanizarea determină şi gradul de poluare sub toate aspectele sale:
vizuale (mediul artificial alcătuit din betoane, astfalt, sticlă, otel etc.), fonică
(zgomotul la locul de muncă, cel provocat de mijloacele de transport în oraş etc.)
şi chimică (în atmosferă), sporind nevoia de ieşire periodică din acest mediu, de
evadare în natură.
Un alt proces al urbanizării îl constituie vârsta de urbanizare, înţelegând
prin aceasta vechimea în oraş a locuitorilor. In funcţie de aceasta, tânăra
populaţie urbană are un anumit timp disponibil pe care îl poate folosi în scop
turistic.
f. dezvoltarea şi diversificarea structurilor destinate turismului de week-
end, prin sporirea capacităţilor de primire, alimentaţie şi diversificare

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


54 Anexa 2

a serviciilor oferite.
g. Existenţa unor resurse naturale şi antropice variate constituie unul din
motivele principale ale deplasărilor populaţiei Capitalei în zonele din
împrejurimile oraşului, care oferă posibiliăţi de recreere şi agrement.

Există de asemenea factori care frânează turismul de week-end în zona


periurbană, cum ar fi:
• aspectul concurenţial dat de numeroasele oferte de turism pentru
petrecerea perioadei de timp liber de la sfârşitul săptămânii poate
crea desincronizări la nivelul general al fluxurilor turistice de week-
end, în sensul alegerii altor destinaţii (mare, munte, scurte excursii în
străinătate etc.) decât zona periurbană a Capitalei
• timpul liber limitat în cazul în care persoanele sunt încadrate în
unităţi cu flux continuu
• veniturile orientate spre alte cheltuieli, în cazul unora dintre familiile
tinere ori al celor cu posibilităţi financiare reduse
• preţurile şi tarifele sporite la transport, cazare alimentaţie practicate
de societăţile comerciale care au în administrare zonele turistice din
jurul Capitalei
• existenţa în familie a mai multor copii de vârstă şcolară mică sau
preşcolară
• calitatea slabă a serviciilor turistice, cauzată de lipsa de competenţă
din partea unora dintre lucrătorii din domeniu

CAPITOLUL V

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


55 Anexa 2

PROTECTIA MEDIULUI SI A RESURSELOR TURISTICE

Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe măsură


ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai
eficiente a potenţialului productiv al mediului. De aceea, atât pe plan mondial cât
şi naţional, se acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii de protecţie a
mediului şi de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui.
Ca ansarnblu al elementelor naturale şi antropice, potenţialul turistic se
prezintă ca o parte din mediul înconjurător, motiv pentru care valorificarea sa,
respectiv implantarea unor obiective turistice, nu poate fi rezolvată decât în
strânsă interdependenţă cu mediul în care se desfăşoară activitatea turistică.
In consecinţă, dezvoltarea activitäţii de turism trebuie să se facă în
strânsă concordanţă cu legile interne şi internaţionale privind protecţia mediului
înconjurător, a apelor, a fondului funciar şi forestier, urmărindu-se apărarea şi
păstrarea cât mai intactă a condiţiilor naturale şi integritaţii mediului ambiant.
In acest sens, se au în vedere următoarele:
• conservarea, protejarea, ameliorarea mediului înconjurător în zonele
integrate în circuitul turistic
• amenajarea, exploatarea raţională şi conservarea mediului
înconjurător în teritoriile turistice valorificate incomplet, în concordanţă
cu perspectivele de dezvoltare turistică a acestor zone
• controlul efectelor activităţii turistice, în vederea preîntâmpinării
degradării mediului ambiant şi a resurselor turistice
Protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice este strâns legată
de amenajarea turistică, iar aceste două procese, ca părţi componente ale
sistematizării teritoriului, au în vedere şi următoarele aspecte:
• utilizarea raţională a resurselor turistice naturale şi evitarea degradării
acestora
• amenajarea, protejarea şi conservarea monumentelor naturii, a
vestigiilor istorice, a arhitecturii tradiţionale etc. pentru evitarea
distrugerii sau degradării şi pentru integrarea în circuitul turistic

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


56 Anexa 2

O problemă importantă legată de clima zonei periurbane o reprezintă,


îndeosebi în zilele noastre, poluarea atmosferei.
Principalele surse de impurificare a aerului din împrejurimile Capitalei
sunt: Combinatul de Cauciuc Jilava, Fabrica de Zahăr de la Chitila, Uzinele
Neferal şi Acumulatorul din Pantelimon, Fabrica Viscofil şi uzina chimică din
Buciumeni etc.
Degradarea rnediului înconjurător şi a potenţialului turistic este generată
atât de activitatea turistică printr-o echipare necorespunzătoare sau circulaţie
turistică necontrolată, cât şi în urma proceselor de industrializare, de chimizare a
agriculturii, de urbanizare etc.

CONCLUZII

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


57 Anexa 2

Principalul element de atracţie turistică a acestei zone periurbane a


oraşului Bucureşti îl constituie cadrul natural în alcătuirea căruia se remarcă
climatul favorizant, prezenţa pădurilor sub forma de arborete pure sau în
amestec şi a oglinzilor de apă, râuri, lacuri sau iazuri cu valori recreative mari,
dar şi bogăţia fondului cinegetic, ihtiologic sau a posibilităţilor de practicare a
sporturilor nautice.
Activitatea zonei respective este sporită şi de prezenţa unei atracţii
turistice antropice, precum: monumentele de artă şi arhitectură, locurile istorice,
localităţile rurale cu arhitecturi, obiceiuri şi tradiţii diverse etc.
Având în vedere resursele regiunii, precum şi dorinţa turiştilor de a găsi
un colţ liniştit de natură care să-I ferească de tumultul oraşului şi de zgomotele
industriale, în regiuni din jurul Bucureştiului au fost amenajate numeroase zone
de agreement în care se pot practica următoarele forme de turism:
• Odihnă şi recreere – concentrarea acestora în special în subarealele
turistice Snagov şi Buftea-Mogoşoaia, în care se află 67% din totalul locurilor de
cazare.
• Vizitarea obiectivelor de interes cultural, istoric:
o Ciolpani – Palatul Scroviştea, Mânăstirea Tigăneşti
o Grădiştea – Schitul Balamuci, Mânăstirea Căldăruşani
o Buftea – Palatul Barbu Stirbei
o Mogoşoaia – Palatul Mogoşoaia, Biserica Mogoşoaia
o Cernica – Mânăstirea Cernica
o Pasărea – Mânăstirea Pasărea
o Comana – Mânăstirea Comana
o Herăşti – Palatul Casa de Piatră
o Ciorogârla – Mânăstirea Samurcăseşti
o Potlogi – Curtea Brâncovenească Potlogi
o Stoeneşti – Conacul Târnoveanu Stirbei
• Agreement sportiv.
Principalele dotări create pentru agreement în zona periurbană a

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


58 Anexa 2

Bucureştiului sunt cele deschise – dacă ne referim la anotimpul călduros,


respective ştrandurile (Snagov, Cernica, Mogoşoaia, Buftea, Străuleşti),
plimbările cu barca sau hidrobicicleta. Pentru practicarea sporturilor există
terenuri de tenis de câmp, volei, baschet etc.
• Vizitarea rezervaţiilor floristice, faunistice şi monumente ale naturii:
o Rezervaţia Comana cu Pădurea Fântânele, Pădurea Tătarului
o Rezervaţia Râurafu
o Rezervaţia complexă Cionuleasa
o Rezervaţia forestieră Snagov
o Rezervaţia forestieră Râioasa
• Vânătoare şi pescuit
o Fauna de pădure: cerb lopătar, cerb, vulpe, fazan, sitar etc.
o Fauna de luncă: raţa mare, gâsca, lişiţa
o Fauna acvatică: bibanul, crapul, plătica, ştiuca, somnul, obletul
Datorită dispersiei calitative a resurselor naturale şi antropice, evaluarea
pozitivă din punct de vedere calitativ a resurselor turistice, într-un cuvânt al
tuturor elementelor care contribuie la crearea unui climat atractiv, propice bunei
dispoziţii, fac din zona periurbană a Capitalei o veritabilă arie turistică.

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


59 Anexa 2

BIBLIOGRAFIE

1. ALEXANDRESCU, Constantin: “Dicţionar geografic al judeţului Ilfov”,


Bucureşti, 1982

2. BALAN, Stefan; BARBULESCU, Constantin; BERLOGIA, Ileana:


“Bucureşti – monografie”

3. BERBECARU, I.; BOTEZ, M: “Teoria şi practica amenajării turistice”,


Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1977

4. CALINESCU, Raul: “Călătorii în împrejurimile Capitalei”, Bucureşti, 1962

5. GÂŞTESCU, Petre; IORDAN, I.: “Judeţul Ilvof, Bucureşti, 1970

6. GRAUR, FLORESCU, Gheorghe: “Bucureşti de week-end”, ghid,


Bucureşti

7. GRAUR, FLORESCU, Gheorghe: “Popasuri în împrejurimile


Bucureştilor”, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983

8. GRIGORIU, M.; COSMA, V.: “Localităţile din judeţul Ilfov”, Bucureşti,


1972

9. IONESCU, I.: “Opţiunile turistice ale populaţiei bucureştene”, Bucureşti,


1975

10. IORDAN, Ion: “Imprejurimile Bucureştilor”, Editura Sport-Turism,


Bucureşti, 1992

11. IORDAN, Ion: “Zona periurbană a Bucureştilor”, Bucureşti, 1973

12. IORDAN, Ion: “Imprejurimile Bucureştilor – Ghid turistic”, Editura


Garamond, Bucureşti, 2004

13. ISTRATE, Ion: “Turismul, un fenomen în mişcare”, Editura Sport-Turism,


Bucureşti, 1989

14. POPESCU, Traian: “Plaiuri ilfovene”, ghid, Bucureşti, 1973

15. POSEA, Grigore; STEFANESCU, Ioan: “Municipiul Bucureşti cu


Sectorul Agricol Ilfov”, Bucureşti, Editura Academiei, 1984

16. *** Enciclopedia geografică a României

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


60 Anexa 2

17. *** Geografia municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov (culegere de


lucrări), Bucureşti, 1977

18. *** Turismul în economia naţională – studiu, Editura Sport-Turism,


Bucureşti, 1981

SITUATIA
structurilor de primire din zona periurbană a

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


61 Anexa 2

municipiului Bucureşti (2002)

GR. NR. LOCURI


NR. TIPUL
LOCALIT. DETINATOR CONFORT
CRT. UNITATII TOTAL PERMANENT SEZONIER
NR. STELE
HOTELURI 252 252 -
1.1. Hotel 23 Snagov S.C. Snagov S.A. 3 40 40 -
1. 1.2. Pacea Snagov S.C. Snagov S.A. 2 48 48 -
1.3. Hotel 72 Snagov S.C. Snagov S.A. 2 28 28 -
1.4. Snagov Snagov S.C. Snagov S.A. 1 136 136 -
MOTELURI 204 204 -
2.1. Săftica Săftica COOP 2 20 20 -
2. 2.2. Snagov Snagov S.C. Snagov S.A. 2 50 50 -
2.3. Brăneşti Brăneşti COOP 1 50 50 -
2.4. Sineşti Sineşti COOP 3 84 84 -
3. VILE Snagov S.C. Snagov S.A. 2 212 212 -
CAMPINGURI 731 177 554
4.1. Băneasa Bucureşti S.C. Ambasador S.A. 3 137 137 -
4.2. Străuleşti Străuleşti B.T.T. 1 154 - 154
4.3. Săftica Săftica COOP 2 60 40 20
4.4. Buftea Buftea B.T.T. 1 100 - 100
4.
4.5. Snagov Snagov S.C. Snagov S.A. 1 44 - 44
4.6. Bragadiru Bragadiru S.C. Cişmigiu S.A. 1 86 - 86
4.7. Vlăsia Tărtăşeşti COOP 1 20 - 20
4.8. Sineşti Sineşti COOP 1 114 - 114
4.9. Călugăreni Călugăreni COOP 1 16 - 16
BUNGALOWURI
5.1. Laura Buftea B.T.T. 3 4 - 4
5.
5.2. Dalia Buftea B.T.T. 2 31 - 31
5.3. Mamaia Buftea B.T.T. 1 46 - 46
TOTAL : 1.480 845 635
Sursa : “Capacităţile de Cazare” ale Autorităţii Naţionale pentru Turism (2002)

SITUATIA
structurilor de alimentaţie din zona periurbană a
municipiului Bucureşti (2002)

NR. GR. NR. LOCURI


TIPUL UNITATII LOCALIT. DETINATOR
CRT. CONF. TOTAL PERM. SEZONIER
1. Restaurant Hotel 23 Snagov S.C. Snagov S.A. I 320 200 120
2. Bar de zi Hotel 23 Snagov S.C. Snagov S.A. I 40 40 -

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti


62 Anexa 2

3. Berărie Hotel 23 Snagov S.C. Snagov S.A. III 40 40 -


4. Restaurant Pacea Snagov S.C. Snagov S.A. I 570 400 170
5. Rest. Hotel Muntenia Snagov S.C. Snagov S.A. I 320 - 320
6. Restaurant Hotel 72 Snagov S.C. Snagov S.A. II 112 100 12
7. Bar de zi Hotel 72 Snagov S.C. Snagov S.A. II 16 16 -
8. Bufet Rândunica Snagov S.C. Snagov S.A. II 100 100 -
9. Bar de zi Regata Snagov S.C. Snagov S.A. II 38 38 -
10. Restaurant Buftea Buftea B.T.T. I 300 - 300
11. Restaurant Buftea B.T.T. Lux 600 - 600
12. Rest. Specific românesc Băneasa SC Ambasador SA I 840 240 600
13. Bufet Băneasa Băneasa SC Ambasador SA II 240 40 200
14. Rest. Privighetorilor Băneasa SC Ambasador SA I 640 200 440
15. Restaurant classic Bragadiru SC Cişmigiu SA II 160 160 -
16. Bar de zi Sineşti Sineşti COOP II 50 50 -
17. Restaurant Sineşti Sineşti COOP II 560 400 160
18. Restaurant Săftica Săftica COOP II 58 34 24
19. Crama Săftica Săftica COOP II 40 40 -
20 Braseria Săftica Săftica COOP II 24 24 -
21. Restaurant Brăneşti Brăneşti COOP II 100 - 100
22. Restaurant Km36 DN A1 SC Delfinom SA I 120 120 -
Sera
23. Restaurant clasic Străuleşti Lux 140 140 -
Entertainement
24. Bufet Călugăreni COOP III 180 60 120
5.608 2.442 3.160
TOTAL
100 43.5 56.5
Sursa : Situaţiile Direcţiei de Privatizare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism (2002)

Valorificarea potenţialului turistic din zona periurbană a oraşului Bucureşti