6.

PESACH SI ISTORIA ACESTUIA

Una dintre sărbătorile evreieşti cele mai respectate, Pesach este o
sărbătoare de origine biblică care marchează sfârşitul sclaviei evreilor în
Egipt, acum peste 3000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti.   Este o
sărbătoare de opt zile, care include două zile speciale de sărbătoare la
început şi două la sfârşit. In timpul celor opt zile mâncăm matzah şi ne
abţinem de la toate produsele făcute cu drojdie, pentru a comemora
pîinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt,
deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toată mâncarea
dospită din casă trebuie căutată şi vândută sau distrusă înainte de
începerea sărbătorii. In primele două seri de Paşte, se ţine un Seder în
timpul căruia se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt
pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah, o
culegere de pasaje din Torah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul
din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin şi se mănâncă
marror, ierburi amare.
Marile personalităţi care au pus bazele spirituale ale poporului evreu
sunt Abraham şi Sarah, fiul şi nora lor, Isaac şi Rebecca, şi fiul şi nurorile
acestora, Iacob, Rachel şi Leah.
Din Iacob, Rachel şi Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane
care, în urma unei foamete în Israel, a fost forţată să se refugieze în
Egipt. Aici, această familie a crescut şi a prosperat într-o asemenea
măsură încât evreii au ajuns să fie priviţi ca o ameninţare de către
gazdele lor egiptene. Respectul şi admiraţia acestora s-au transformat în
ură şi, în final, într-un program organizat de sclavie şi opresiune. După o
serie de ameninţări ale lui Moise neluate în seamă de către Faraon,
ameninţări care au avut ca rezultat cele Zece Plăgi, Dumnezeu a eliberat
o naţiune, provenită dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane.
Sapte săptămâni mai târziu, această naţiune nou creată primea Tora pe
Muntele Sinai.
 In timpul unei mese speciale de Pesach, numită Seder, se citeşte
Haggadah. Haggadah este povestea naşterii evreilor ca popor. Ea
tratează în principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la
libertate, dar acoperă şi întreaga perioadă de la Abraham la dăruirea
Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul
nostru naţional de naştere. Mai mult decât un document istoric, ea
vorbeşte despre idealuri şi valori care constituie esenţa conştiinţei şi
identităţii noastre naţionale.
Cuvântul haggadah înseamnă a spune sau a relata. Haggadah este
o naraţiune vie, aşezată în contextul unui dialog între parinţi şi copii.
Pesach, cu Haggadah în centru, spune fiecărui evreu trei lucruri: cine
este, de unde a venit şi ce reprezintă.
Mesajul inerent în Haggadah este că identitatea şi continuitatea
evreiască se bazează pe încurajarea copiilor de a pune întrebări - şi pe
pregătirea părinţilor de a da răspunsuri logice şi competente. In iudaism,
a fi erudit, învăţat şi înţelept nu este un scop în sine, ci este un mod de
viaţă.
Cuvântul "Pesach" poate fi despărţit în două cuvinte: Peh (gura) şi
Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteşte că deşi porunca de a ne aminti de
Exod se aplică "în fiecare zi din viaţa noastră" (Deuteronomul 16:3),
totuşi, de Pesach nu este de ajuns să ne amintim, ci trebuie să spunem
povestea exodului şi să "vorbim" despre ea pe îndelete

7. SEDERUL
Pe masa de Seder există şapte mâncăruri simbolice principale care
amintesc poporului evreu de perioada sclaviei sale în Egipt.
Cele şapte mâncăruri simbolice de Seder sunt:
1. Matzah: Pîine nedospită,   asemănătoare cu un biscuit, care
simbolizează sclavia evreilor în Egipt. Când evreii se pregăteau în grabă
să plece din Egipt, nu au avut timp să coacă pîine dospită şi au copt în
schimb pîinea nedospită cunoscută, sub numele de matzah.
 2. Charoset: Un amestec de nuci măcinate, mere, scortişoară şi
miere, care simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru
construcţiile Faraonului. (vezi mai jos reteta pentru această delicatesa de
Pesach)
3. Ou: Se foloseşte un ou fiert tare pentru a simboliza viaţa şi
renaşterea.
4. Apa sărată: Oul se înmoaie în apa sărată care simbolizează atât
lacrimile provocate de opresiune, cât şi cele produse de bucuria libertaţii.  
5. Marror: Acesta este hrean foarte amar care simbolizează
greutăţile sclaviei.
6. Karpas: Este un amestec de cartofi fierţi sau ridichi şi pătrunjel
care se înmoaie în apă sărată şi simbolizează atât subnutriţia sclavilor
evrei, cât şi noul anotimp al primăverii.
7. Z'roah: această bucată de carne, reprezentată câteodată de un
os, simbolizează mielul pascal şi se referă la salvarea evreilor de către
Dumnezeu din sclavia Egiptului.
Sederul de Paşte nu simbolizează numai o sărbătoare a eliberării
din sclavie, ci şi o perpetuă reafirmare a credinţei în Dumnezeu.
Mitzvoturile (codul de comportament) pentru Seder:
Există şapte mitzvoturi diferite pe care le aplicăm la Seder. Primele
două rezultă direct din Tora iar celelalte provin de la rabini:
1. povestirea Exodului
2. mâncatul de matzah
3. mâncatul  marrorului (a ierburilor amare)
4. mâncatul Afikomenului (o bucată de matzah suplimentară
pentru desert, ca amintire a darului de Pesach)
5. spunerea Hallel-ului (Psalmi de lauda)
6. băutul a 4 pahare de vin (se preferă vinul, dar   este permis şi
sucul de struguri)
7. simularea unor acte de libertate şi aristocraţie - şezutul pe o
perniţă şi statul întins în timp ce mâncăm şi bem.