Pe drumurile de munte din zona Ciunget, lng Voineasa, suntei oaspetele naturii neatinse.

Complexul cabanier Petrimanu este cartierul general pentru turitii care poposesc n zon. De aici, potecile de munte se rsfir, ca ntr-un evantai, n toate direciile. TIRI PE ACEEAI TEM China Gezhouba, care a construit cea mai mare hidrocentral din lume, ... GALERIE FOTO Cel deal treilea vrf din Africa, accesibil datorit uno... Harta Randamentului Politic, un studiu despre prezena parlamentarilor... PUBLICITATE Apartamente noi finalizate www.promotiegreenfield.ro Vrei discount 80% pt un apartament in Greenfield? Cumpara in aprilie! Pn la indicatorul care arat intrarea pe Valea Latoriei rmne n urm Valea Lotrului, cu cetele de copiii care ateapt n staiile de autobuz ca s ajung n satele rsfirate pe crestele munilor. Pe DN 7A (Brezoi-VoineasaPetroani) trec crue pline cu fn, dar i maini ncrcate cu buteni care alimenteaz fbricuele de prelucrare a lemnului. Ajuni n Malaia, unde Latoria se vars n Lotru, dai de un indicator care v arat drumul spre satul Ciunget (cunoscut i sub numele Ciungetu) i pornii n amonte pe firul apei. Citii i: VIDEO Col de rai: Prejmer, satul cu 1.000 de izvoare VIDEO Col de rai: Cu drag, din Valea Drganului Dup ce trecei de hidrocentrala Ciunget, intrai n inima cheilor. Drumul pe care urca anevoios maina se ngusteaz, iar n curbele strnse trebuie s ncetinii i s claxonai pentru c oricnd v putei trezi n brae" cu un camion ncrcat cu lemne care vine din sens opus, dintr-o curb. E un drum cu peripeii, solicitant, dar merit efortul: suntei ntr-o arie protejat, iar pe marginea drumului care se strecoar printre Munii Cpnii i Munii Latoriei izvoarele au ngheat n curgerea lor, formnd stalactite superbe. Cheile Latoriei sunt considerate de dificultate medie sau avansat i au o frumusee inconfundabil. Pe Vrful Trnovu, din Munii Cpnii, dar i pe calcarele din stnga prului Latoria, exist cteva peteri care nu sunt destinate circuitului turistic, fiind n cercetare", spune salvamontistul Mircea Lera, dependent de aceste locuri. Un bucuretean, singur pe munte Cabana Petrimanu e un loc potrivit pentru un sejur linitit La cabana Petrimanu, acum ruinat, linitea e deplin. Doar Vila Energeticienilor mai adun, din cnd n cnd, lucrtori din domeniu care vin s se recreeze. n spatele cabanei se afl cantonul pdurarilor Romsilva, iar la 500 de metri mai ncolo apar cele dou cabane, botezate Tudor i Tudoria, care alctuiesc Complexul Tudor Petrimanu, deinut de Ion Ni. n vrst de 66 de ani i bucuretean de origine, acesta s-a stabilit aici n urm cu 20 de ani. Sunt singurul locuitor al muntelui pe o distan de 25 de kilometri. Am lucrat n comerul exterior i cunoteam zona nc din 1978. Am prsit definitiv lumea agitat a Capitalei i am venit s duc o via tihnit n acest imperiu al zpezilor. Nu exist nici urm de poluare, iar apa i aerul sunt excelente", spune Ion Ni. Complexul Petrimanu este cartierul general" pentru turitii care poposesc n zon. Lacul Petrimanu, pe care-l poi admira de pe terasele cabanelor, e o tentaie irezistibil pentru pescari. Legendele spun c aici era cndva Plaiul haiducilor", locul n care acetia i atacau pe transportatorii de aur din minele de la Baia de Aram. Btrnii din satele nvecinate povestesc c n zon sunt ngropate comori, iar pe locul unde se afl acum lacul Petrimanu, pe malul Latoriei, i aveau loc de popas pstorii venii din zona Vaideeni. Exist i un frumos i vechi cntec popular, Latori ap mare, ia voinicul de-a clare", pe care oamenii locului nc-l fredoneaz. Vuietul apei Casele din vale sunt rsfirate pe firul Latoriei De la cabanele Tudor Petrimanu, potecile de munte se rsfir, ca ntr-un evantai, n toate direciile. Unele trasee turistice urmeaz vile praielor, precum Rudreasa sau Repedea. Iubitorii muntelui pot face trasee de o or, iar cei mai experimentai i mai rezisteni se pot aventura pe rute de 10-12 ore. Mergei la lacul Galbenu, apoi, la doi kilometri mai sus, vei admira cascada natural Moara dracilor". Apa care cade n trepte pe stnci de la o nlime de 40 de metri produce un vuiet impresionant. Dac urcai de la Petrimanu spre Cheile Olteului, putei s mai batei cale de un kilometru i s-o luai pe drumul forestier care duce la Polovragi i la Petera Muierii. Drumul are 30 de kilometri, dar pe scurttur putei ajunge n patru ore. Tot de la Petrimanu putei face un traseu de 10 ore spre Vidra, trecnd peste vrfurile Puru, Turcitu i Pietrele. Temerarii pot ajunge i la Iezer, n Munii Latoriei, la lacul Muntinu, iar cam n cinci ore, doar dus, se ajunge la lacul Glcescu. Pe Vrful Negovanu, unde se afl prima staie eolian din Romnia, se gsesc, la 1.960 de metri altitudine, pajitile de rododendroni, flori roii, protejate i declarate monumente ale naturii. Flora i fauna locului sunt diversificate. Aici triesc pri (mamifer cu nfiare ntre veveri i oarece), jderi, ri, lupi, uri, cerbi i, pe vrfurile ascunse, caprele negre. Se spune c la o vntoare pe Muntele Galbenu, la Znogua, ar fi mpucat Nicolae Ceauescu cel mai mare urs din ar. "Am prsit definitiv lumea agitat a Capitalei i am venit s duc o via tihnit n acest

imperiu al zpezilor. Nu exist nici urm de poluare, iar apa i aerul sunt excelente." Ion Ni 66 de ani Cea mai mare hidrocentral de pe rurile din ar 809 metri este nlimea cderii de ap de la hidrocentrala Ciunget Construirea hidrocentralei Ciunget a nceput n 1966. Primul grup al unitii a fost pus n funciune n 1972, iar ultimul n 1975. Centrala, o construcie subteran aflat la 140 metri adncime, are o putere de 510 MW, este cea mai mare de pe rurile interioare din Romnia i a doua ca surs de energie hidroelectric, dup Porile de Fier I. Ea folosete apa din barajul de acumulare Vidra, care este dirijat printr-o reea de galerii cu o lungime de 13.719 metri, cderea apei msurnd 809 metri nlime. Am intrat de trei ori prin conducta principal pe unde are loc cderea de ap din baraj, conduct aflat la 170 de metri sub castel. Aerajul este foarte puternic, iar condiiile de siguran au fost extreme. Hidrocentrala Ciunget este un adevrat briliant al energeticii mondiale", povestete salvamontisul Mircea Lera. n timpul construciei hidrocentralei, Munii Latoriei au fost populai de mii de constructori venii din toat ara. Localnicii povestesc c pe Cheile Latoriei au funcionat o coal, un dispensar i un post de poliie. Cnd iei din Ciunget, satul de munte cu cea mai mare putere energetic din ar, se vd courile nc fumegnde ale locuinelor, iar un miros plcut, de lemn ars, te ndeamn parc s te ntorci n aceste inuturi unde iarna domnete n pace. La pescuit de pstrvi pe lacul Petrimanu LOCALIZARE. Satul Ciunget (Ciungetu) se afl lng staiunea Voineasa, la 65 de kilometri distan de Rmnicu-Vlcea i la 120 de kilometri de Sibiu. ACCES. Cu maina mergei pe DN 7 (E81) Rmnicu-Vlcea - Sibiu, apoi pe DN 7A, prin Brezoi-Voineasa-Petroani. Cu trenul putei ajunge pn n gara Lotru, apoi cu autobuzul pn n oraul Brezoi, iar de aici, cu mijloacele de transport n comun care au destinaie staiunea Voineasa. Din Rmnicu-Vlcea putei lua autocarele directe spre Voineasa, ns, ca i n cazul celor care pleac din Brezoi, trebuie s cobori n localitatea Malaia, n dreptul indicatorului spre Ciunget. De aici, cei apte kilometri pn n Ciunget i vei strbate cu mainile localnicilor sau pe jos. CAZARE. Pensiunea Ciobnelu (trei margarete) are 24 de camere i apartamente i toate facilitile solicitate de turiti, inclusiv internet wireless. Cazarea aici cost 80 de lei pe zi n camere twin i 120 de lei pe zi n camere duble matrimoniale. Complexul Petrimanu are 36 de locuri n dou cabane cu confort de dou stele, iar cazarea cost ntre 80 i 100 de lei pe zi pentru o camer dubl. AGREMENT. Drumeii pe traseele din zona protejat, spre staiunea Voineasa, lacul Galbenu, hidrocentrala Ciunget, cascada Moara Dracilor, Cheile Olteului, Petera Muierii i Vidra, plimbri cu sania i pescuitul de pstrvi n lacul Petrimanul. INFORMAII. Mai multe date despre zon i despre cazare gsii pe site-urile alpinet.org, turistinfo.ro, infopensiuni.ro, petrimanu.ro. Citeste mai mult: adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/video-colt-rai-evantaiul-poteci-cheile-latoritei1_50b9f9be7c42d5a663ad6adf/index.html Daca doresti o plimbare relaxanta cu drum de picior, accesibil si unei masini mai putin sensibile la gropi (care sunt din belsug, din pacate), Cheile Latoritei vin cu o oferta: privelisti cum le intalnesti doar in filmele de aventuri pe insule pustii!

Cheile sunt situate undeva in sudul muntilor Latoritei si la nordul muntilor Capatanii, langa lacul de acumulare Petrimanu, la trei ore de mers cu masina de la Bucuresti si doua de Sibiu. Se ajunge pe drumul dinspre Brezoi, inainte de Voineasa, apucand spre Ciungetu si apoi urmand drumul asfaltat DJ 701D, in stare mai intai OK, apoi din ce in ce mai proasta, ajungand la nivel de gropi si cratere care se parcurg doar cu viteza 1 pe kilometri intregi. Cu un SUV veti trece fara probleme (desi cu mare atentie), iar cu o masina mica, doar daca are garda la sol normala sau mai mare si cu foarte mare grija sa nu distrugeti baia de ulei, spoilerul sau rotile in gropane. Cel mai bine ar fi sa parcati undeva jos in vale masinile si sa o luati in sus cu bicicletele. Sau picioare, in functie de dotari. Privelistea merita cu prisosinta! Raul Latoritei, cel putin in ziua in care am fost noi, era de-a dreptul furios, liberat din lacul de acumulare din aval, iar toate paraiasele din zona ii dadeau tonul, incurajandu-l cu debite necontenite de apa venite de sus, din munte. Privelistea acestora saltand din piatra in piatra si aruncandu-se in Latorita este o imagine care nu poate fi uitata repede. Muschi, flori si lastari de copaci grabiti sa creasca pe stanca, rasfatandu-se cu un soare nebun ce transforma verdele in picaturi de smarald Da, stiu, este riscul unei descrieri poetice in fata careia nu m-am putut abtine, caci am facut pacatul de a ma opri si a ma uita la jocul de lumini si ape, iar acum imi va trebui ceva timp sa imi revin din extazul unui asemenea drog. Pana si piatra de cristal si granit se rasfata in culori de inceput de toamna, cu sclipiri de mica, in permanent udata de nicaieri. Practic, cheile Latoritei sunt invadate de vegetatie luxurianta, cu zgomot de cascade si raul mereu in intalniri cu paraiase de munte, cu flori crescute la adapostul cascadei, si pasari. Multe pasari care au destule de dezbatut si discutat. Si fluturi in permanenta cautare. Oameni, din fericire, mai putini, desi sunt cateva puncte de cazare chiar langa lacul Petrimanu (atentie, GPS-ul il indica prea devreme, nu va opriti pana nu dati cu ochii de el). Punctele de atractie ale cheilor Cascada Apa Spanzurata, Lacurile Petrimanu si Galbenu, Lacul Iezerul Latoritei, sunt cautate atat de catre localnici, cat si de catre turisti, desi din fericire gratargii raman mai jos in vale, mai ales din cauza starii proaste a drumului. Cand se va repara asfaltul, din pacate asta se va resimti si langa lacuri Insa daca iti doresti doar o plimbare in salbaticie, iti garantez ca Cheile Latoritei iti vor umple plamanii de aer de munte si inima de senzatia unei libertati pure, cum rar intalnesti. Trasee Turistice din zona Pensiunii Ciobanelu Pensiunea Ciobanelu - Ciunget - Petrimanu - Saua Pietrile - Vf. Puru - Saua Stefanu Obarsia Lotrului Accesibilitate: accesibil, dificil iarna (nerecomandat)

Marcaj: banda galbena, triunghi rosu Durata: 10-12 ore De la Petrimanu se poate ajunge la Obarsia Lotrului pe mai multe trasee. Traseul pe care al descriem in continuare parcurge in parte culmea principala a Muntilor Latoritei oferind privelisti deosebite spre Muntii Lotrului, cat si spre crestele Parangului. Pana in Saua Pietrile traseul este comun cu traseu nr.2. Din Saua Pietrile ne andreptam pe drumul carosabil de culme, Valea Macesului - Stefanu, marcat de asemenea cu banda galbena (marcaj efectuat rnai tarziu, cand s-a deschis traseul Petrimanu-Vidra, marcat cu cruce rosie), spre vest atacand serpentinele de pe versantul estic al Varfului Puru. Soseaua inconjoara varful pe la sud strabatand pajisti de Rhododendron si juniperus apoi strabate o intinsa platforma de eroziune de tip Borascu situata la altitudinea de 2000 m, dupa care face o bucla spre sud ocolind Varful Zanoguta, ce strajuieste bazinul vaii Zanoguta, afluent al Latoritei. Santem la Cotu Zanogutei (1844 m) si de aici se deschide o larga panorama asupra izvoarelor Latoritei de vest si Muntinului. In continuare, drumul se mentine pe curba de nivel la altitudinea de 1850 m pana an Saua Stefanu. Depasim bazinul paraului Coasta Bengai si la drum se racordeaza poteca ce urca de la lacul Galbenu peste muchia Borcei (traseul nr. 13). Admirand peisajul bland si lunca larga a Laloritei de vest, ajungem in curand in Saua Stefanu (1915 m), importanta intersectie de drumuri alpine. Aici soseaua de culme pe care am venit se racordeaza la DN 67 C Novaci-Sebes. Precizam ca ramificatia drumurilor de munte se situeaza la cota de 1915 m, in timp ce saua propriu-zisa se intalneste ceva mai la nord si este mai joasa (1874 m alt.). Deoarece turistii urmeaza de regula soselele de culme in acest sector, in lucrare vom folosi curent termenul de Saua Stefanu pentru intersectia celor doua drumuri de culme. Ne vom indrepta mai intai spre vest, apoi spre nord, coborand treptat pe soseaua ce se indreapta spre Obarsia Lotrului. An acest sector ne vom opri indelung privirea asupra caldarilor glaciare de la izvoarele Lotrului, imbogatindu-ne sufletul cu neasemuite frumuseti. Ajungand in bazinul paraului Carbunele, soseaua face cateva serpentine ce se pot scurta pe o poteca apoi trece prin fata cantonului zoopastoral ,,Casaria" si patrunde in padurea de molid. Putem scurta serpentinele soselei pe o poteca ce coboara direct pana la podul Stefanului. Traversam Lotrul pe podul de lemn, apoi la prima intersectie ne indreptam spre nord pe sosea urmarind cursul Lotrului prin luncile lui Rusalim pana la Obarsia Lotrului, cale de 4 km. Aproape de Obarsia Lotrului putem admira sus pe culmea Mirautu o interesanta stanca cu o forma ce aduce a chip uman profilat din stancile muntelui, cu privirea andreptata spre nord, rezultat in urma eroziunii diferentiale. Pensiunea Ciobanelu - Ciunget - Petrimanu - Vidra Accesibilitate: usor accesibil, dificil iarna Marcaj: banda galbena, cruce rosie Durata: 3-3,5 ore Petrimanu - Lacul Galbenu - Muchia Borcei - Saua Stefanu - M. Carbunele - Lacul Calcescu Obarsia Lotrului Accesibilitate: greu, interzis iarna Marcaj: partial banda galbena, triunghi rosu, cruce rosie Durata: 7-8 ore Vidra - Saua Pietrile - Petrimanu Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: cruce rosie Durata: 3-4 ore Ciunget - Petrimanu - Curmatura Oltetului Accesibilitate: nemarcat, accesibil si iarna pana la Petrimanu, drum in parte asfaltat pana la Petrimanu Marcaj: Durata: 4-5 ore Trasee turistice in zona Cabana Obarsia Lotrului - Paraul de la Stan -Vf. Miru Mare - Vf. Stefanu - Saua Stefanu Obarsia Lotrului Accesibilitate: accesibil, nerecomandat iarna Marcaj: punct albastru, triunghi rosu

Durata: 6-7 ore Voineasa - Saua Chica Lupului - Ciunget Accesibilitate: usor accesibil chiar si iarna Marcaj: triunghi albastru Durata: 1,5-2 ore Voineasa - Muntele Plaisor - Pietrele Albe Accesibilitate: accesibil si iarna Marcaj: cruce rosie pana pe culmea Stevia apoi banda galbena Durata: 1,5 -2,5 ore Voineasa - Valea Manaileasa - Vf. Manaileasa Mare Accesibilitate: nemarcat, accesibil, sosea in curs de asfaltare, dificil iarna de la cantonul Nopteasa spre varf Marcaj: Durata: 5-6 ore Voineasa - Muntele Plaisor - Culmea Stevia - Cantonul Plaiul Poienii Accesibilitate: usor accesibil, iarna dificil Marcaj: cruce rosie, banda galbena Durata: 3-3,5 ore Voineasa - Culmea Runculet - Vf. Manaileasa Mare Accesibilitate: accesibil, dificil iarna (neindicat) Marcaj: nemarcat, partial banda rosie Durata: 5-6 ore Voineasa - Curmatura Vidrutei - Vidra Accesibilitate: nemarcat, accesibil, sosea pe cca 25 km Marcaj: Durata: 5-6 ore Voineasa - Valea Cararii - Gruiul Viezuinii -Varful Chica Lupuiui - Dealul Ciresu - Valea Macesului Accesibilitate: nemarcat, relativ usor, accesibil iarna Marcaj: Durata: 4-4,5 ore Ciungetu - Culmea Stevia - Plaiul Poienii - Vf. Fratosteanu Mare Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: banda galbena Durata: 5-6 ore Ciungetu - Valea Rudareasa - Plaiul Poienii - Curmatura Vidrutei - Vidra Accesibilitate: lung, neindicat iarna Marcaj: partial banda galbena Durata: 6-8 ore Colonia Cataracte - Vf. Manaileasa Mica -Vidra Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: partial banda galbena Durata: 5-6 ore Obarsia Lotrului - Vidra Accesibilitate: nemarcat, usor, sosea, 18 km Marcaj: Durata: 4-5 ore Obarsia Lotrului - Saita Stefanu - Saua Pietrile - Vidra Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: cruce rosie, triunghi rosu, banda galbena Durata: 6-7 ore Obarsia Lotrului - Saua Stefanu - Muntele Carbunele - Vf. Muntinu Mic Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: partial triunghi rosu (degradat)

Durata: 3,5 - 4 ore Vidra - Curmatura Vidrutei - Vf. Manaileasa Mare Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: partial banda rosie Durata: 3-3,5 ore Vidra - Sana Pietrile - Vf. Mogosu - Muntele Nopteasa - Valea Vidrutei - Vidra Accesibilitate: relativ usor, dificil iarna Marcaj: partial cruce rosie, banda galbena Durata: 5-6 ore Vidra - Saua Pietrile - Vf. Puru - Cantonul silvic Puru Accesibilitate: accesibil, dificil iarna Marcaj: partial cruce rosie, banda galbena Durata: 5-6 ore Vidra - Curmatura Vidrutei - Valea Manaileasa - Voineasa Accesibilitate: usor accesibil, dificil iarna Marcaj: nemarcat Durata: 5-6 ore Vidra - Curmatura Vidrutei - Vf. Fratosteanu Mare - Culmea Paraginosu - Vf. Vanata -Ciunget Accesibilitate: accesibil dar lung, neindicat iarna Marcaj: nemarcat Durata: 8-9 ore Vidra - Cataractele Lotrului - Voineasa Accesibilitate: nemarcat, usor, drum forestier (28 km) in coborare Marcaj: Durata: 6-7 ore Vidra - Cabana Obarsia Lotrului Accesibilitate: nemarcat, fara diferente de nivel importante, sosea sfaltata (18 km) Marcaj: Durata: 4-4,5 ore Traseu de culme Obarsia Lotrulni - Saua Stefanu - Saua Pietrile - Plaiul Poienii - Culmea Stevia -Voineasa Accesibilitate: lung, indicat iarna doar schiorilor cu experienta alpina Marcaj: cruce rosie, banda galbena, cruce rosie Durata: 2 zile Ciunget - Vanata - Vf. Paraginosu - Vf. Fratosteanu Mare - Saua Pietrile - Saua Stefanu Obarsia Lotrului Accesibilitate: dificil pana an vf. Paraginosu, interzis iarna Marcaj: partial banda galbena, triunghi rosu Durata: 14-16 ore