 (https://www.natura.

md/) 

Descoperă Moldova Devino Patron! (https://www.patreon.com/bePatron?u=53562017)

(https://www.natura.md/category/descopera-moldova)

Defileul Mare al Ciornei

„Moldova este frumoasă când te abaţi de la șosea”

natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Dec 10, 2020 12:20  0  2183

       

Mi-am însușit expresia asta cu câțiva ani în urmă. Am plămădit-o din convingere
personală, după propriile experiențe și plimbări de-a lungul și de-a latul țării. Am
găsit mereu sate interesante, fiecare cu farmecul său; biserici și mănăstiri cu
:
arhitectură nobilă; locuri încărcate de istorie; peisaje de poveste. M-am convins că
mica noastră țară e frumoasă, la fel de frumoasă ca și oricare altă țară din lumea asta;
însă are o frumusețe mai simplă, mai modestă și un pic diluată de kitsch-ul cotidian; o
frumusețe care te așteaptă să o evidențiezi tu, să-ți formezi ochiul și să înțelegi că
farmecul Moldovei stă în lucrurile simple și naturale.

Frumusețea Moldovei este de fapt autenticitate, iar eu am ajuns să înțeleg asta doar
după ce mi-am cunoscut țara, după ce i-am vizitat tainițele și am simțit că tot ceea ce
văd mă șlefuiește constant. Recent, am decis să mă abat încă o dată de la „șosea” ca să
mai scotocesc prin lada cu zestre a Moldovei. De data aceasta am preferat un traseu cu
totul izolat, nou pentru mine și
sper că va fi nou și pentru cititorii revistei: Valea râului Ciorna. Acest râu este un
afluent al fluviului Nistru: izvorăște din apropierea satului Cușelăuca (raionul
Șoldănești) și după ce parcurge 42 km spre est, se varsă în Nistru lângă satul Ciorna
(raionul Rezina). La est de orașul Șoldănești, râul începe să străbată un culoar
impresionant, numit Marele Defileu al Ciornei. Am decis să-l parcurg, având drept
însoțitor însuși râulețul Ciorna, ce își vede de treabă de mii de ani prin Podișul Nistrului,
săpând în rocile de calcar și făcându-și drum până la bătrânul fluviu, care nu se
oprește nici o clipă din calea spre Marea Neagră.
:
Mi-am început drumul la est de orașul Șoldănești, după ce i-am parcurs ulițele decorate
cu căsuțe cochete. Fără să prind de veste, mă afundam în culoarul aproape vertical al
râului: dealurile au fost înlocuite de pereți de calcar împăduriți până jos, la baza cărora
trecea o cale ferată. Pe acest drum de fier am decis să merg până la Mateuți,
savurând peisajele pitorești și lăsându-mă cu încredere pe mâna Naturii ce stăpânește
această zonă. Cu fiecare pas, mă adânceam în defileul despre care știam atât de puține
și mă îndepărtam de agitația umană ce părea la depărtare de ani-lumină. Satele erau
cocoțate undeva sus pe stâncă, ascunse privirii mele de pereții aproape verticali pe care
creșteau păduri încăpățânate. Din loc în loc, firicele de apă curgeau grăbite și furioase
pe stânci și formau mici cascade acolo unde pietrele erau înlocuite de vid.

Tovarăș de drum mi-a fost un șorecar comun, al cărui țipăt ascuțit și prelung răsuna din
când în când prin defileu și acoperea șopotul Ciornei ce curgea peste pragurile de piatră
presărate în albia sa. Întreaga drumeție mi-a părut ruptă dintr-un peisaj montan, unde
susurul pâraielor, țipetele acvilelor și vântul care adie prin copaci fac legea și
dictează ritmul vieții. În acest coridor natural nu pătrundea nici un sunet de motor de
mașină, nici un claxon, nici un lătrat de câine și nici un strigăt omenesc – era o liniște
:
aidoma cele din sânul celei mai sălbatice Naturi. Întregul drum prin Defileul Mare al
Ciornei a fost pentru mine un deliciu auditiv și vizual, căci nu m-am săturat să admir
stâncile maiestuoase înalte de 200 metri peste care se întinde cerul albastru și adânc.

Pe măsură ce mă îndreptam spre Mateuți, defileul devenea tot mai impozant și

priveliștile mai impresionante: pante foarte abrupte, păduri dese, amfiteatre largi,
printre care trecea râul Ciorna cu o hotărâre de neclintit. La fel de hotărâtă trecea și
calea ferată, înconjurând stâncile pe unde putea, salutând din mers pădurile și trecând
pe la niște halte unde probabil cândva localnicii așteptau trenul ce șuiera grăbit prin
canion. De-a lungul acestei căi ferate, astăzi părăsită și nefrecventată, mi-am purtat
pașii urmărind păsările care se alarmau la vederea mea, ascultam ciondăneala gaițelor
și priveam fermecată prigoriile ce îmi dădeau târ- coale ca niște zmei de hârtie colorați.
Fluturii și albinele examinau tacticos tufișurile așezate de-o parte și de alta a căii ferate,
câțiva caiși sălbăticiți își aplecau roada peste traversele de beton, flori de câmp
creșteau printre șinele de tren. Totul părea să spună că pe aici n-a trecut picior de
om de ani de zile, că doar calea ferată a rămas prin sălbăticia asta ca un fel de suvenir
al unei civilizații ce a decis să se dezvolte în altă parte. Iar eu, sincer vorbind, am găsit
ideea asta cât se poate de plăcută și încântătoare: îmi plăcea la nebunie noul rol de
explorator și mă lăsam în voia drumului de fier să mă ducă unde știe el mai bine.
:
Această cale ferată, care își are începutul în orașul Glodeni, trece prin Valea Ciornei și
ajunge în orașul Râbnița, pe malul stâng al Nistrului, de unde pleacă mai departe spre
Ucraina. Nu știu sigur de ce, dar am rămas cu ideea că acest sector de traseu, dintre
Șoldănești și Mateuți, e cel mai frumos de pe această rută, și cu siguranță
această porțiune de cale ferată poate fi inclusă în topul celor mai interesante din
Moldova. Poate pentru că atunci când am trecut eu pe acolo, pădurea era verde și
fremăta de viață, poate pentru că râul curgea la poalele acestor stânci milenare, poate
pentru că drumul de fier traversa Ciorna la un moment dat și întreaga infrastructură
menită să poarte trenul devenea un pod suspendat peste un hău, pe care trebuia să
treci cu mare
grijă. Sau poate pentru că această cale ferată nimerește, în apropierea satului Mateuți,
într-un tunel de toată frumusețea săpat în stâncă. Acest tunel, lung de 165 metri, a fost
început în anii 1891-1893 și finisat, din câte se pare, în anul 1945. Astăzi tunelul este
închis circulației publice și păzit la ambele intrări, dar imaginea lui este frumoasă și cu
siguranță la vremea inaugurării a fost o minune inginerească pentru toată regiunea.
:
Din căutările mele prin filele istoriei, am înțeles că acest tunel a fost proiectat de
inginerul Nicolai Apostolopulo, numit responsabil de construcția căii ferate pe segmentul
Bălți – Râbnița. El a cumpărat o moșie în localitatea Saharna și a început să
experimenteze vița-de-vie, a construit o cramă și a pus bazele unei fabrici de țiglă
roșie (olane), ale cărei produse purtau brand-ul „Apostolopulo” și erau foarte solicitate
datorită calității înalte. Nicolai Apostolopulo a donat o treime din averea sa pentru
înființarea unei școli de viticultură, astfel încât din anul 1927 conacul său din Saharna a
devenit o Școală de viticultură și pomicultură, care și-a continuat activitatea până în
anii ’60. Vom vorbi altă dată despre acest grec care a iubit Basarabia și despre
realizările lui, dar deocamdată ne limităm să arătăm felul în care moștenirea lăsată
de personalități de genul lui Apostolopulo dăinuie și până astăzi spre folosul nostru.

În prezent, calea ferată ce străbate prin acest tunel trece pe lângă stația Mateuți și
deservește o fabrică de ciment aparținând grupului francez „Lafarge”, în legătură cu
care localnicii susțin că e cauza principală a multiplelor boli pe care le au și a aerului
poluat pe care îl respiră. Stația Mateuți reprezenta, în anul 1938, frontiera româno-
sovietică. Conform unor „mersuri de tren” din perioada interbelică păstrate în arhivele
statului, în perioada anilor 1926-1929 ar fi fost construită o cale ferată Mateuți-Rezina,
lungă de 4 km, care, probabil, a fost desființată după 1944.
:
Vis-a-vis de Mateuți, peste Ciorna, se întinde satul Păpăuți, unde am ajuns și eu în cele
din urmă. Cele două sate se privesc unul pe altul peste râu, fiind situate într-un peisaj
cât se poate de pitoresc și formând un șirag de localități frumoase care își trag seva din
firicelul acesta de apă numit Ciorna: Parcani, Lipceni, Glinjeni, Mateuți, Păpăuți,
Boșernița și Ciorna. Din păcate, nici defileul maiestuos al Ciornei, nici satele tradiționale
cocoțate sus pe stânci, nu fac parte din vreo arie protejată. Doar în dreptul localităților
Ciorna și Boșernița se află două monumente de interes geologic și paleontologic: Argile
etuliene pe malul Nistrului și Cariera din Boșernița.
:
Splendoarea ascunsă între Șoldănești și Rezina ar trebui să devină cel puțin o rezervație
naturală, pentru a asigura conservarea acestui colț de rai numit Defileul Mare al Ciornei.

Silvia URSUL

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 330

Susține Natura.md:

Devino Patron! (https://www.patreon.com/bePatron?

u=53562017)

 ARTICOLUL PRECEDENT

Alergiile de primăvară: cauze, simptome şi tratament (https://www.natura.md/alergiile-de-

primavara-cauze-simptome-si-tratament)

ARTICOLUL URMĂTOR 

Zece destinaţii de primăvară (https://www.natura.md/zece-destinatii-de-primavara)

:
(https://www.natura.md/profile/natura.md)

natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md)

 (https://www.facebook.com/Natura.md/)

POSTĂRI ASEMĂNATOARE

(https://www.natura.md/povestea-celor-patru-cai-o-altfel-de-calatorie-prin-moldova)

Povestea celor patru cai. O altfel de călătorie prin Moldova

(https://www.natura.md/povestea-celor-patru-cai-o-altfel-de-calatorie-prin-moldova)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Feb 19, 2021  0  1299
:
(https://www.natura.md/la-cimislia-monumentele-pastreaza-istoria)

La Cimișlia monumentele păstrează istoria (https://www.natura.md/la-cimislia-

monumentele-pastreaza-istoria)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Feb 23, 2023  0  717

(https://www.natura.md/te-duci-la-dusmani-sa-ti-faci-prieteni)
:
Te duci la Duşmani să-ţi faci prieteni (https://www.natura.md/te-duci-la-dusmani-sa-ti-
faci-prieteni)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Sep 10, 2020  0  3027

(https://www.natura.md/trei-nume-si-o-singura-capitala-a-sudului-scheia-frumoasa-cahul)

Trei nume şi o singură capitală a sudului: Şcheia - Frumoasa...

(https://www.natura.md/trei-nume-si-o-singura-capitala-a-sudului-scheia-frumoasa-
cahul)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Apr 1, 2020  0  2182
:
(https://www.natura.md/rezervatia-naturala-rudi-tatarauca-noua)

Rezervația naturală Rudi - Tătărăuca nouă (https://www.natura.md/rezervatia-naturala-

rudi-tatarauca-noua)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Apr 9, 2020  0  3812

(https://www.natura.md/defileul-ciuntu)
:
Defileul Ciuntu (https://www.natura.md/defileul-ciuntu)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Sep 7, 2021  0  1535

COMENTARII FACEBOOK COMENTARII

Nume

Nume

E-mail

E-mail

Comentariu

Comentariu

Nu sunt robot
reCAPTCHA
Con0dențialitate - Termeni

posteaza comentariu

URMĂRIȚI-NE

 Facebook  Instagram

(https://www.facebook.com/Natura.md)
 Youtube (https://www.instagram.com/natura.md/)

(https://www.youtube.com/channel/UCDcBcEWGdH6AyZ3oK99w0Jg/featured)

ARTICOLE RECOMANDATE
:
 Invitatul de onoare (https://www.natura.md/category/invitatul-de-onoare)

„Avem nevoie de programe de educaţie pentru sănătate”

(https://www.natura.md/avem-nevoie-de-programe-de-educatie-pentru-
sanatate)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Ian 26, 2021  0  1940
(https://www.natura.md/avem-nevoie-de-programe-de-educatie-pentru-sanatate)

Femeia care a trăit doar 7 ani de independenţă a Republicii...

(https://www.natura.md/femeia-care-a-trait-doar-7-ani-de-
independenta-a-republicii-moldova)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Aug 29, 2020  0
(https://www.natura.md/femeia-
 2619
care-a-trait-doar-7-ani-de-
independenta-a-republicii-
moldova)

DRAMA RÂURILOR MICI (https://www.natura.md/drama-raurilor-

mici)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Mai 25, 2020  0

 3327
(https://www.natura.md/drama-
raurilor-mici)

Proiectul de construcţie a şase hidrocentrale pe Nistru...

(https://www.natura.md/proiectul-de-constructie-a-sase-
hidrocentrale-pe-nistru-in-ucraina)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Apr 24, 2020  0
(https://www.natura.md/proiectul-
 1769
de-constructie-a-sase-
hidrocentrale-pe-nistru-in-
:
ucraina)

În satul unui mare astronom (https://www.natura.md/in-satul-unui-mare-

astronom)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) Apr 22, 2020  0  2766

(https://www.natura.md/in-
satul-unui-mare-
astronom)

SONDAJE

Subiectul irigării au apă din subteran continue să fie fierbinte în R. Moldova. Dar care este opinia
dvs. privind irigarea cu apă din subteran în R. Moldova?

Sunt împotrivă - din cauza degradării solului și epuizării rezervelor de apă

Sunt pentru - nu va fi nici un impact negativ asupra mediului

Nu cunosc/nu înțeleg subiectul

Votează Vezi rezultate

Care dintre aceste probleme de mediu vă preocupă mai mult?

Poluarea aerului

Deșeurile

Poluarea râurilor

Tăierea pădurilor

Lipsa educației ecologice

Votează Vezi rezultate

:
Care sunt rubricile dvs. preferate din revista NATURA?

Editorial

Descoperă Moldova

GONG

Medicina naturistă - Casa şi familia ta - Frumuseţe

Lupta cu uitarea

Invitatul de onoare

„NATURA” la dispoziția dumneavoastră

Lumea/Acasă

Toate rubricile din revistă

Votează Vezi rezultate

Cum apreciați site-ul modernizat natura.md?

Site-ul arată foarte bine

Arată destul de bine

Ar mai fi nevoie de îmbunătățiri

Nu arată deloc bine

Votează Vezi rezultate

:
 ARTICOLE ÎN ORDINE ALEATORIE

(https://www.natura.md/category/actual)
Actual (https://www.natura.md/category/actual)
Actual
 

nseamna- (https://www.natura.md/eliminarea-deseurilor-marine-si-(https://www.natura.md/foto-mamele-cele-mai-potrivite-
fluviale-o-noua-abordare) promotoare-ale-unui-mod-de-viata-sustenabil)

Eliminarea deșeurilor marine și fluviale /FOTO/ Mamele, cele mai potrivite

– o nouă abordare promotoare ale unui mod...
amna- (https://www.natura.md/eliminarea- (https://www.natura.md/foto-mamele-
deseurilor-marine-si-fluviale-o-noua- cele-mai-potrivite-promotoare-ale-
abordare) unui-mod-de-viata-sustenabil)
natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md) natura.md (https://www.natura.md/profile/natura.md)

Feb 25, 2021  0  760 Dec 19, 2019  0  1207

Anul acesta am descoperit mai mulţi eroi ai zilelor noastre

care nu sunt indiferenți...

TAG-URI

lobby (https://www.natura.md/tag/lobby) probleme (https://www.natura.md/tag/probleme)

mac (https://www.natura.md/tag/mac)

Uniunea Europeana (https://www.natura.md/tag/uniunea-europeana)

Rudi (https://www.natura.md/tag/rudi) gradinita (https://www.natura.md/tag/gradinita)

:
 împădurire (https://www.natura.md/tag/impadurire) poluare (https://www.natura.md/tag/poluare)

Siberia din oase (https://www.natura.md/tag/siberia-din-oase)

frunze (https://www.natura.md/tag/frunze) beneficii (https://www.natura.md/tag/beneficii)

GoingZeroWaste (https://www.natura.md/tag/goingzerowaste)

fonduri UE (https://www.natura.md/tag/fonduri-ue) educație (https://www.natura.md/tag/educatie)

coriandru (https://www.natura.md/tag/coriandru)

(http://drrm.gov.ro/)

Orice articol publicat în revista NATURA reflectă punctul de vedere al semnatarului şi poate să nu coincidă
cu cel al redacţiei.

POSTĂRI ALEATORII

Morile de vânt de la Beșalma (https://www.natura.md/morile-de-vant-de-

la-besalma)

(https://www.natura.md/morile-
de-vant-de-la-besalma)
:
 CV-ul impresionant al elevei din Sipoteni (https://www.natura.md/cv-ul-
impresionant-al-elevei-din-sipoteni)

(https://www.natura.md/cv-
ul-impresionant-al-elevei-
din-sipoteni)

ABONAȚI-VĂ LA NOUTĂȚI ȘI ACTUALIZĂRI

Adresa de email Abonare

Copyright © 2021 Natura.md | Website Creat de Svet Valentin

Publicitate (https://www.natura.md/publicitate)

Termeni & Condiții (https://www.natura.md/terms-conditions)

A PHP Error was encountered

Severity: Core Warning

Message: PHP Startup: Unable to load dynamic library 'imagick.so' (tried: /opt/cpanel/ea-
php73/root/usr/lib64/php/modules/imagick.so (/opt/cpanel/ea-
php73/root/usr/lib64/php/modules/imagick.so: cannot open shared object file: No such file or
directory), /opt/cpanel/ea-php73/root/usr/lib64/php/modules/imagick.so.so (libMagickWand.so.5:
cannot open shared object file: No such file or directory))

Filename: Unknown

Line Number: 0

Backtrace:
: