UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI „REGELE

MIHAI I AL ROMANIEI”
FACULTATEA DE HORTICULTURA SI SILVICULTURA
DEPARTAMENTUL SILVICULTURA

Proiect silvicultura

INDRUMATOR: STUDENT:
SEF DE LUCRARI DR. HELFER VALENTINA
BANU CONSTANTIN SILVICULTURA III
GRUPA 341
TIMISOARA 2017
 TEMA PROIECTULUI

Studiu de caz privind “MASURILE SILVICULTURALE ADOPTATE

PENTRU ARBORETELE DIN UNITATILE AMENAJISTICE 1 B, 1 C, 2 A, 2 B, 2 C,
3 A, 3 B, 3 C, 6 A, 7 A, 15 C, 15 D, 16 C, 18 C, 21 B, 21 C, 24 B, 29 C cuprinse in
unitatea de productie a comunei Sohodol administrata de Ocolul Silvic Abrud situata in
vestul judetului Cluj pe raza comunelor Valea Ierii si Maguri-Racatau cu o suprafata
de 109,5 ha.

Data : Student:

09.05.2017 Helfer Valentina Nikoline

Gr.341

Indrumator proiect: S.l. dr. ing. C. Banu

Timisoara 2017
 Cuprins
1 Introducere

2 Localizare geografica

3 Localizare in cadrul unitatilor teritorial administrative si a U.P.

4 Localizarea din punct de vedere al conditiilor stationale si de vegetatie

4.1. Geomorfologie

4.2. Geologie – litologie

4.3. Hidrologie

4.4. Climatologie

4.5. Solurile

4.6. Tipuri de statiune

4.7. Tipuri naturale de padure

5 Stabilirea stadiilor de dezvoltare a arboretelor aflate in studiu

6 Stabilirea masurilor silviculturale , functie de stadiile de dezvoltare a arboretelor la nivel

de arboret (u.a.) inclusiv pentru terenurile goale destinate impaduririi

7 Cuantificarea efectului lucrarilor propuse asupra ecosistemelor forestiere

8 Concluzii privind efectul lucrarilor propuse asupra ecosistemelor forestiere si a comunitatilor

locale

9 Bibliografie

Anexe
 1. Introducere

Obiectul prezentei lucrari il constituie masurile silviculturale adoptate pentru

arboretele din 18 unitati amenajistice, in suprafata de 109,5 ha, din unitatea de productie a
comunei Sohodol administrat de Ocolul Silvic Abrud.

Unitatile amenajistice in care se adopta masurile silviculturale sunt: 1 B, 1 C, 2 A, 2

B, 2 C, 3 A, 3 B, 3 C, 6 A, 7 A, 15 C, 15 D, 16 C, 18 C, 21 B, 21 C, 24 B, 29 C .
Arboretele din suprafetele luate in studiu sunt in toate cele 8 stadii de dezvoltare. Au
fost luate in studiu si doua unitati amenajistice cu terenuri goale de impadurit.

2. Localizarea geografica

Unitatea de productie a comunei Sohodol, din care s-a desprins si suprafata luata in
studiu, face parte din Ocolul Silvic Abrud care administreaza padurile aflate in proprietate
publica si privata a comunei Sohodol, judetul Alba.
Din punct de vedere geografic unitatea de baza este situata in partea centrala a tarii,
in vestul judetului Cluj.
Din punct de vedere administrativ-teritorial suprafata luata in studiu se afla pe raza
comunei Lupsa, judetul Alba.
3. Localizarea in cadrul unitatilor teritorial administrative si a U.P.

Vecinatati, limite, hotare

 Limite Hotare
Puncte card. Vecinatati
Felul Denumirea Natura Denumirea

Padure de folosinta Naturala

Limita de proprietate
forestiera
Nord Limita de proprietate culme
proprietatea Naturala

orasului Campeni culmi

Naturala Culme Naturala Culme

O.S Valea Ariesului Artificiala Limita de proprietate Artificiala Limita de proprietate

Sud
Artificiala liziera Artificiala Liziera

Pasunea comunei
Naturala v. Fiesului Naturala v.Fiesului
Albac

Naturala Culme Naturala Culme

Pasunea comunei
Naturala Vale Naturala Vale
Rosia Montana

Artificiala Liziera Artificiala Liziera

Est Naturala Culme Naturala Culme

Pasunea orasului
Campeni
Artificiala liziera Artificiala Liziera

Naturala Culme Naturala Cuome

Pasunea comunei
Bistra
Artificiala liziera artificiala Liziera

Fond forestier U.P.

Naturala Culme Naturala Culme
V – O.S. Turda

Fond forestier U.P. Naturala Culme Natural Culme

III- O.S. Somesul -
Rece Arificiala Limita de proprietate Artificial Limita de proprietate
Vest

Pasunea comunei
Artificial Liziera Artificial liziera
Maguri-Racatau
 4. Localizarea din punct de vedere al conditiilor stationale si de vegetatie

In cadrul lucararilor de teren au fost culese informatii referitoare la relief, satiune,

vegetatie si factori perturbatori de mediu. Culegerea datelor de teren s-a facut in
conformitate cu indrumarile si normele tehnice in vigoare (Norme tehnice pentru amenajarea
padurilor, editia 1986, 2000), prin masuratori si estimari. Aceste informati au fost inregistrate
codificat in fise de descriere parcelara privitoare la tipuri de sol, tipuri de padure, tipuri de
statiune si subunitati de gospodarire.
 4.1. Geomorfologie

Teritoriul luat in studiu apartine de unitatea Carpato-Transilvaneana, subunitatea

Carpatilor Occidentali si anume in muntii Aouseni, in nucleul acestora, format din muntii
Bihorului, Muntii Gilau si Muntele Mare. Acestia sunt munti mijlocii, cu culmi usor boltite la
ascutite si versanti de la domoli la repezi si foarte repezi, insa cu grad de masivitate
pronuntat, avand o fragmentare si asimetrie caracteristica Carpatilor Occidentali.
Forma de relief ce caracterizeaza suprafata este versantul cu pante de la moderate la
repezi iar pe alocuri regasim si coame si platouri, configuratia terenului este in general
ondulata.
Din punct de vedere altitudinal, situatia este urmatoarea:

1350 – 1650 m – 101,8 ha (93%)

1651 – 1750 m – 7,7 ha (7%)

Distributia arboretelor pe categorii de inclinare se reprezinta astfel:

1-10° - 19,5 ha (18%)

11-20° - 9,1 ha (8%)
21- 30° - 80,9 ha (74%)

Expozitia este diversa, atat datorita dispersarii trupurilor de padure cat si variatiilor de
relief.

Situatia pe categorii de expozitii, este urmatoare:

expozitie insorita- 27,4 ha (25%)

expozitie partial insorita -40,6 ha (37%)
expozitie umbrita- 41,5 ha (38%)

4.2. Geologie – litologie

Substratul geologic al muntilor Gilau si al muntelui mare este alcatuit, predominant,

din sisturi, granite si subordonate din sedimente permo-mezozoice, peste care s-a suprapus
„panza de Codru”. In formatiile sedimentare ale „panzei de Codru” se intalneste o
succcesiune incompleta de straturi, in care predomina depozitele permo-triasice.

4.3. Hidrologie

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata printr-o serie de cursuri
de apa cu debit permanent, dar variabil infunctie de rapiditatea topirii zapezilor sau de
intensitatea averselor de ploaie, fiind alcatuita din urmatoarele cursuri de apa: bazinul
superior al Somesului Rece, cu afluentii valea Irisoara, valea Poganului si valea Ursului,
acesta facand parte din bazinul Somesului Mic, bazinul superior al vaii Soimusului, cu
afluentul valea Tina dar si bazinul superior al vaii Fiesului, acestea facand parte din bazinul
Ariesului
 Tipul de alimentare pluvio-nivala, coroborat cu cel de alimentare subterana,
determina un regim hidrologic echilibrat al retelei de mai sus. In acelasi timp insa, substratul
litologic al teritoriului favorizeaza o torentialitate pronuntata a acestor cursuri de apa, in
anumite perioade ale anului.
Din aceasta cauza vegetatia forestiera din preajma cursurilor de apa, dar nu numai,
are un deosebit rol protector al solului. Reteaua de apa subterane, pe langa faptul ca ea
confera regimului hidrologic un caracter echilibrat, constituie o sursa principala de apa
potabila si industriala in zona, inclusiv pentru dapatorile existente in pasune.
Reteaua hidrografica din cuprinsul U.P. II Bistra este de densitate medie, influentand

pozitiv vegetatia forestiera in zonele in care este prezenta.

4.4. Climatologie

Conform raionarii climatice dupa Koppen, teritoriul se gaseste in provincia Dfc, cu

temperaturi medii lunare peste 10°C in mai mult de 3,5 luni pe an. Dupa Monografia
geografica a Romaniei, teritoriul se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul muntilor
mijlocii.
Regimul termic – este definit de o temperatura medie anuala de 4,3°C. Lunile cele
mai reci sunt ianuarie si februarie, ambele avand temperaturile medii de -5°C, iar luna
august este cea mai calduroasa, cu media de 15°C. Pe anotimpuri temperatura medie este
primavara 8,3°C, vara 14°C, toamna 2,3°C si iarna -4,3°C. Sezonul de vegetatie incepe in
jurul datei de 1 aprilie si se incheie in jurul lui 15 octombrie, insumand 163 zile (45% din n).
Primul inghet survine la 1 octombrie iar ultimul la 1 mai. Durata medie a perioadei fara inghet
este de 153 zile (42% din an).

Regimul pluviometric – este caracterizat de o cantitate medie anuala de 925 mm.

In perioada de vegetatie se inregistreaza 675 mm. Anotimul cel mai secetos este iarna (125
mm), iar cel mai ploios primavara (330 mm). Ploile torentiale exceptionale sunt rare.

Umiditatea relativa a aerului este ridicata, 78%. Indicele de ariditate de Martonne

mediu este 63,8. Luna cea mai arida este octombrie (47,1) iar cea mai umeda este martie
(90,5).

Regimul eolian – este caracterizat de o circulatie generala a aerului predominanta

din directia sud-est (15%). In perioada de vegetatie predomina vanturile vestice (11,2%).
Vanturile din zona nu afecteaza in mod agresiv vegetatia forestiera, doboraturile de vant
fiind izolate.
.
 4.5. Solurile

Pentru identificarea corecta a tipurilor de statiuni si paduri, in cadrul lucrarilor din

teren au fost executate cartari stationale la scara mijlocie avand drept scop identificarea
tipurilor si subtipurilor de soluri ( unul dintre factorii determinant ai tipului de statiune).

In cele 18 u.a. luate in studiu din cadrul U.P. au fost identificate urmatoarele tipuri
si subtipuri de soluri:

Tabelul 4.5.1.

u.a. Clasa de soluri Tipul si subtipul Codul Suprafata Succesiunea

de sol (ha) orizonturilor

2B 9,1
2C 7,5
3B 5,7
3C Brun feriiluvial 9,7
tipic
Spodosoluri Aou-Bs-C
7A 4101 2,3
15 C 2,6
15 D 12,7

16 C 2,6
18 C 1,6
21 B 6,3
21 C 1,4
24 B 2,6
29 C 2,8
Total 66,9
1B 2,9

1C 5,4
Spodosoluri Aou-Bs-R
2A Brun feriluvial 11.4
litic 4102
3A 15,2

6A 7,7
Total 42,6
TOTAL GENERAL 109,5
 Solurile identificate fac parte in totalitate din clasa spodosoluri.Tipul de sol majoritar
este cel brun feriluvial tipic.
Clasa spodosoluri cuprinde soluri care au ca diagnostic un orizont B sporadic
format prin acumulare de material amorf. Structura lor este slab dezvoltata (sau nu au
structura), capacitatea de schimb cationic este mare, grosimea minima a orizontului B
spodic de 2,5 cm. Sunt soluri specifice pentru etajul montan superior al tarii. Descrierea
acestora este redata in cele ce urmeaza.
-Solul brun feriiluvial tipic- s-a identificat in molidis. Prin succesiunea de orizonturi
Au-Bs-R(C) si este un sol puternic acid si foarte puternic acid (ph=3,7-4,4), moderat intens
humifer (2,87-25,26%) puternic nesaturate in baze (V=8-20%), mediocru s-au bine
aprovizionat cu fosfor, sarac aprovizionat cu potasiu si textura nisipoasa. Determina pentru
molidisuri clasa de faborabilitate mijlocie.

4.6. Tipuri de statiune

Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia,

pedologia si a corelatiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistica in parte s-a
stabilit, conform sistematicii in vigoare, tipul de statiune.

In tabelul alaturat sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de statiuni intalnite in

cuprinsul celor 18 u.a. luate in studiu:
 Tabelul 4.6.1

u.a. Codul Diagnoza tipului de statiune Suprafata

(ha)

Campie forestiera (CF)

2B 9,1

2C 7,5

3B Montan de molidisuri Pm, eutricambosol edafic sub- 5,7

2312 mijlociu, cu Hylocomium
3C 9,7

7A 2,3

15 C 2,6

15 D 12,7

16 C 2,6

18 C 1,6

21 B 6,3

21 C 1,4

24 B 2,6

29 C 2,8

Total
, 66,9

1B 2311 2,9
Montan de molidisuri Pi, prepodzol edafic mic cu
Hyloconium s.a. muschi verzi
1C
5,4

2A 11,4
3A 15,2
6A 7,7
Total 42,6

TOTAL 109,5

GENERAL
 4.7. Tipuri naturale de padure

Evidenta tipurilor de padure (pe tipuri de statiuni), din cuprinsul celor 18 u.a., in raport
cu caracterul actual, este prezenta in tabelul urmator unde apare si repartizarea tipurilor de
padure pe formatii forestiere:

Tabelul 4.7.1.

Formatia forestiera Codul Denumirea Tipului

Tip statiune Tip padure natural

Molidis cu Vaccinium
myrtillus de
productivitate
2311 1153 inferioara (i)

Molidisuri pure
Molidis cu Vaccinium
2312 myrtillus si Oxalis
1151 acetosella (m)

Molidis cu muschi
verzi (m)
1121
 5. Stabilirea stadiilor de dezvoltare a arboretelor aflate in studiu

Tabelul 6

Nr.
Stadiul de dezvoltare u.a S(ha) Varsta
crt
18 C 1,6 -
1 Teren gol de impadurit
21 B 6,3 -
3C 9,7 5
2 Semintis
15 D 12,7 5
1B 2,8 20
3 Desis
29 C 2,9 10
2B 9,1 15
4 Nuielis
2C 7,5 20
3B 5,7 20
5 Prajinis
15 C 2,6 20
21 C 1,4 25
6 Paris
24 B 2,6 50
6A 7,7 80
7 Codrisor
7A 2,3 75
1C 5,4 110
8 Codru mijlociu
2A 11,4 110
3A 15,2 110
9 Codru batran
16 C 2,6 95
Total suprafata 109,5
 6. Stabilirea masurilor silviculturale, in functie de stadiile de dezvoltare a
arboretelor, la nivel de arboret (u.a.) inclusiv pentru terenurile goale destinate
impaduririi

Nr. Lucrari propuse

Stadiul de dezvoltare u.a S(ha) Varsta
Crt
Impaduriri,
18 C 1,6 - Ingrijirea
culturilor
1 Teren gol de impadurit
Impaduriri,
21 B 6,3 - Ingrijirea
culturilor
Ingrijirea
3C 9,7 5 semintisului,
Completari
2 Semintis
Ingrijirea
15 D 12,7 5 semintisulu,
Completari
1B 2,8 20 Degajari
Degajari,
3 Desis Completari,
29 C 2,9 10
Ingrijirea
culturilor
2B 9,1 15 Curatiri
4 Nuielis
2C 7,5 20 Curatiri
3B 5,7 20 Curatiri
5 Prajinis
15 C 2,6 20 Curatiri
21 C 1,4 25 Rarituri
6 Paris
24 B 2,6 50 Rarituri
6A 7,7 80 T. igiena
7 Codrisor
7A 2,3 75 Rarituri
1C 5,4 110 T. igiena
8 Codru mijlociu
2A 11,4 110 T. igiena
T. conservare,
3A 15,2 110 ajutorarea
regenerarii
9 Codru batran natural
T. succesive,
16 C 2,6 95 ajutorarea reg.
nat.
Total suprafata 109,5
Tabelul 7
 7. Cuantificarea efectului lucrarilor propuse asupra ecosistemelor forestiere.

Scopul lucrarilor este acela de a favoriza formarea de structuri optime a arboretelor

pentru realizarea compozitiei tel. De asemenea prin executarea lucrarilor propuse in aceasta
lucrare se urmareste reglarea structurii verticale, pastrarea si imbunatatirea starii de
sanatate, cresterea productivitatii arboretelor si a calitatii lemnului, sI impadurirea terenurilor
goale evitand astfel procesul de degradare a solului.

In acest proiect am propus urmatoarele lucrari in functie de stadiile de dezvoltare ale

arboretelor:

- In stadiul de desis,am luat ca exemplu ua 1 B si 29 C.Pentru aceste suprafete

am propus lucrari de ingrijire-degajari.

-In stadiul de dezvoltare a arboretelor nuielis,am propus lucrari de ingrijire –curatiri in ua

2 B si ua 2 C.

- Pentru stadiul de prajinis am propus lucrari de ingrijire-curatiri in ua 3 B si ua

15 C(am modificat varsta si elementele dendrometrice pentru a corespunde cu stadiul
de dezvoltare)

- In ua 21 C si 24 B-stadiul de dezvoltare a arboretelor paris am propus lucrari

de ingrijire-rarituri.

- In stadiul de dezvoltare codru batran ,in ua 3 A,cu varsta de 110 ani,am propus
taieri de regenerare –taieri de conservare.In ua 16 C,cu varsta 95 ani am propus taieri
successive.In ambele parcele am propus si lucrari de ajutorare a regenerarii naturale cu
scopul de instalare si dezvoltare a semintisului natural utilizabil.

- Pentru terenurile goale am propus lucrari de impaduriri si ingrijire a culturilor(ua 18

C si 21 B)

8. Concluzii privind efectul lucrarilor propuse asupra ecosistemelor forestiere

si a comunitatilor locale.

Exista o stransa legatura intre ecosistemele forestiere si societatea umana in sensul ca o

buna gospodarire a padurii asigura un plus de bunuri materiale si servicii pentru om si
societate.

Prin efectuarea lucrarilor propuse fondul forestier evolueaza spre o calitate superioara iar
efectele asupra comunitatilor locale sunt atat oferirea unor locuri de munca suplimentare cat
si asigurarea de masa lemnoasa de foc pentru incalzirea locuintelor, lemn rezultat in genersl
din lucrarile de ingrijire(curatiri si rarituri) si in viitor obtinerea unor resurse mai valoroase de
lemn. Prin efectuarea lucrarilor padurea va indeplini mai bine functiile de protectie a mediului
si de crestere a calitatii vietii.
 Bibliografie

1. Constantin Banu - Marius Miscoi

Biosilv – program pentru elaborarea amenajamentelor silvice

Editura Eurobit , Timisoara 2015

2. Constantin Banu – Simon Stefan

Proiect la amenajari forestiere

USAMVBT Timisoara 2013