Proiect Impaduriri

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ
Proiect de împăduriri
Îndrumător, Student,
Sef. Lucr. dr. Dragomir Petru
Hategan Nicolae Daniel
Timişoara
2018
Cuprins
1. Descrierea unităţii de bază (de producţie).....................................................................................3

1.1. Aşezarea geografică..................................................................................................................3
1.2. Studiul condiţiilor staţionale.....................................................................................................3
1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice...................................................................................3
1.2.2. Condiţii climatice..................................................................................................................4
1.2.3. Condiţii edafice.....................................................................................................................5
1.2.4. Condiţii staţionale.................................................................................................................5
1.3. Studiul vegetaţiei forestiere.......................................................................................................6
1.3.1. Caracterizarea principalelor specii lemnoase........................................................................6
2. Tehnologia lucrărilor de instalare a culturilor forestiere..............................................................7

2.1. Stabilirea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră......................................................7
2.2. Categorii de terenuri de împădurit.............................................................................................8
2.3. Categorii de lucrări de regenerare artificială...........................................................................9
2.4. Necesitatea intervenţiei cu lucrări de regenerare artificială....................................................10
2.5. Alegerea speciilor pentru lucrările de regenerare artificială..................................................10
2.6. Compoziţii de regenerare şi compoziţii (formule) de împădurire............................................12
3. Instalarea culturilor forestiere..............................................................................................16
3.1.1 Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare............................................16
3.1.2. Scheme de împădurire.........................................................................................................18
3.1.3. Pregătirea terenului şi a solului...........................................................................................20
3.1.4. Materialul de împădurire.....................................................................................................21
4. Întreţinerea culturilor forestiere....................................................................................................23

4.1.1. Natura şi tehnica de aplicare a lucrărilor de întreţinere.......................................................23
4.1.2. Planificarea lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri în perioada de la instalarea culturilor până la
constituirea stării de masiv.................................................................................................................26
5. Controlul culturilor forestiere.........................................................................................................27

5.1. Aspecte generale.......................................................................................................................27
5.2. Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de control............................................27
6. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de regenerare artificială.......................................................29

6.1. Eşalonarea lucrărilor de regenerare artificială.......................................................................29
6.2. Antemăsurătoarea lucrărilor de regenerare artificială...........................................................31
6.3. Devizul lucrărilor de regenerare artificială............................................................................33
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................35
ANEXE.....................................................................................................................................................36
Chapter 1 Descrierea unităţii de bază (de producţie)
Aşezarea geografică.
Unitatea de productie VIII Banloc-Manastire face parte din Ocolul Silvic Lipova ,
Directia Silvica Arad, fiind situata in Campia de Vest.
Suprafata totala a fondului forestier proprietate publica a statului, administrata
de RNP – Romsilva, prin 41 de directii silvice, in cadrul a 313 ocoale silvice, este de
3.145.793 ha (la data de 31.12.2016), reprezentand mai putin de jumatate din fondul
forestier national.
Terenuri acoperite cu padure: 3.043.946 ha, din care:
- rasinoase: 787.221 ha (25,9%);
- fag: 973.950 ha (32,0 %);
- stejari: 591.914 ha (18,1 %);
- diverse alte specii tari: 518.335 ha (17,0 %);
- diverse specii moi: 212.526 ha (7,0 %).
Paduri incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie):
1.931.160 ha (63%), avand urmatoarea distributie:
- Paduri cu functii de protectie a apelor: 31%;
- Paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor: 42%.
- Paduri cu functii de protectie contra factorilor climatici si industriali
daunatori: 6%;
- Paduri cu functii de recreere: 11%;
- Paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului
forestier: 10%, din care cca. 13 800 ha sunt introduse in Catalogul
national al padurilor virgine si cvasivirgine.
Vecinatatile, limitele si hotarele unitatii sunt prezentate in tabelul urmator:
Puncte Vecinatati Limitele U.P Hotarele padurii

cardinal Felul Denumirea
e
Nord Artificiala Liziera Padurii
artificiala Liziera padurii si
borne
Est conventionala Liziera padurii si
borne
Sud artificiala Liziera padurii si
borne
Vest Conventionala Liziera padurii
Toate hotarele sunt evidente si sunt materializate cu semnale uzuale folosite la

delimitarea fondului forestier, precum si cu borne de hotar.
3
Studiul condiţiilor staţionale
1.2.1. Condiţii geologice şi geomorfologice
Din punct de vedere geologic, teritoril studiat este situat pe un substrat

litologic de origine miocena si policena, alcatuit din marne argiloase si nisipoase, cu
alternante de nisipuri.
Geografic, teritoriul studiat este situat i partea de sud a judtului Timis, in
Campia Timisului si in Campia Barzavei, ocupand in mare parte luncile Timisului,
Barzavei si Birda.
Altitudinile sunt cuprinse intre 80 m si 90 m.
Deoarece ne aflam in zona de campie , relieful predominant este campia
joasa, avand configuratii plane.
1.2.2. Condiţii climatice
Unitatea luata in studiu se incadreaza in provincia climatica c.f.a.x, dupa

Kopen, tipul de climat de tranzitie mediteraneean-temperat continental, care se
caracterizeaza prin ierni mai blande, veri calduroase si variatii anuale de temperatur
mici.
REGIMUL TERMIC:
Pentru caracterizarea climatica s-au folosit date inregistrate la statia
meteorologica Timisoara.
S-au inregistrat urmatoarele valori privind regimul termic:
-tempratura medie anuala: 10.5 C;
-temperatura medie primavara: 9.3 C;
-temperatura medie vara: 21.6 C;
-temperatura medie toamna: 11.7 C;
-temperatura medie iarna: 1.0 C.
Cele mai friguroase luni sunt ianuarie si februarie, iar cele mai calduroase luni
sunt iulie si august.
Temperaturile maxime pot fi letale puietilor si pot produce de asemenea
palirea scoartei la exemplarele mature ramase in lumina. Temperaturile minime pot
produce gelivuri si inima rosie.
REGIMUL PLUVIOMETRIC:
Regimul pluviometric reprezinta o importanta caracteristica climatica,
precipitatiile reprezentand unul din factorii ecologici de mare importanta pentru
vegetatia forestiera.
4
Media precipitatilor anuale este foarte variata, inregistreaza un maxim in luna
iunie si un minim in luna ianuarie de unde se deduce de asemenea caracterul
continental al precipitatiilor.
Anotimpul cel mai secetos este iarna, iar sezonul cel mai ploios iarna.
Precpitatiile sub forma de zapada cad incepand cu a doua decada a lunii
noiembrie si dureaza pina in a doua decada a lunii martie.
Corelatia deplina intre regimul termic si cel pluviometric in sezonul de
vegetatie este de natura sa favorizeze dezvolatrea unor specii iubitoare atat de
umditate cat si de o anumita caldura asa cum este stejarul
REGIMUL EOLIAN:
Miscarile de aer din cuprinsul unitatii studiate urmeaza cu precadere directiile
N si NE. Vanturile predominante sunt austrul si foehnul. Viteza medie a vantului este
de 2-4 m/s.
1.2.3. Condiţii edafice
Pentru determinarea tipurilor si subtipurilor de sol s-au executat 10 profile

principale de sol.
Preluvisoluri:ocupa o suprafata de 304.9 ha, cunoscute in clasificarile
anterioare sub denumirea de soluri brune argiloiluviale sau soluri brune argilice, si se
gasesc in toata unitatea de productie.
Preluvisolurile prezinta urmatoarea succesiunea de oriznturi de profil: Ao/Am-
Bt-C. Orizontul Ao este gros de 20-30cm si are culoarea bruna cu continut moderat
de humus. Orizontul Bt ste gros de 80-120 cm cu nuante brune galbui si cu o textura
mai grea. Orizontul C este alcatuit din depozite de textura mijlocie, bogate in
materiale calcice.
Alosoluri:ocupa o suprafata de 615.2 ha iar in clasificariel anterioare erau
cunoscute sub denumirea de soluri podzolite brune argiloiluviare sau soluri brune
podzolite, ocupand aproape intreaga suprafat a unitatii.
Alosolurile prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi de profil: A-El-Bt-C.
Orizontul Ao are o grosime de 15-25 cm, culoare buna cu structura gruntoasa.
Orizontul El este gros de 10-20 cm cu nuanta galbuie saracit parial in argila. Orizontul
Bt are o grosime de 60-80 cm cu nuante brun-galbui sau ruginii. Orizontul C este
alcatuit din depozite loessoide de carbonate de luturi.
1.2.4. Condiţii staţionale
Din analiza principalilor factori stationali se poate trage concluzia ca unitatea

ofera conditii bune i foarte bune pentru realizarea obiectivului principal stabilit si
5
anume cel cinegetic. Mentinerea deja de mult timp a acestui obiectiv, care a adus la
dotarea unitatii cu variate amenajari pe aceasta linie, precum si insasi la modul de
structurare a arboretelor este de asemenea un avantaj.
Pentru realizarea obiectivelor social-economice stabilite, cel pioritar cinegetic si
de agrement prin vanatoare se impun anumite solutii de gospodarire in perspectiva,
ce pot fi rezumate astfel:
-tendinta permanenta de a se reveni la tipurile aturale fundamentale,
renuntandu-se treptat la salcametele artificiale;
-realizarea in perspectiva a unei structuri cat mai echilibrate pe clase de varsta;
-generalizarea, pe cat posbil in viitor, a regenerarii naturale din samanta
arborilor.
Studiul vegetaţiei forestiere

Caracterizarea principalelor specii lemnoase
TIPURI NATURALE DE PADURE

Se constata o diversificare destul de mare a tipurilor de padure, de la cerete
pure la stejareto-sleauri. Productivitatea lor urmareste strict bonitatea staionala.
In legatura cu conditiile favorabile pentru vegetatie forestiera a acestor tipuri
se mentioneaza:
-In statiunile de campie, cu soluri psoudogleizate, compacte si cu deficit de
umiditate in sezonul estival specia cea mai rezistenta si care se regenereaza bine este
cerul. El apare insotit si de alte specii de cvercinee: garnita, stejarul si gorunul,
precum si de specii de amestec: frasin, tei, jugastru, artar, ulm.
-In statiunile de lunca se instaleaza usor stejareto-sleaurile, cu specii de baza
cu productivitati superioare si mijlocii si cu o calitate deosebita a materialului
lemnos.
Regenerarea stejarului este nesatisfacatoare, arboretele fiind invadate usor de
specii de amestec: jugastru, artar, carpen, frasin american.
Ca bonitate, 33% sin suprafata unitatii se incadreaza in categoria de bonitate
superioara, iar restul de 67% este de bonitate mijlocie.
6
Chapter 2 Tehnologia lucrărilor de instalare a culturilor
forestiere
Stabilirea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră
In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara indntificarea suprafetelor

ce urmeaza afi parcurse cu lucrari de ipadurire. Pe baza datelor inscrise pe
amenajament, in descrierea parcelara si a observatiilor din teren, se stabilesc u.a ce
vor fi parcurse cu lucari de impadurire.
Dupa alegerea u.a – urilor ce urmeaza a fi parcurse cu lucrari de impadurire se
vor constitui unitatile de cultura forestiere- u.c.f-urile.
Unitatea de cultura forestiera reprezinta o portiune de teren omogena sau cu
variabilitate restransa dn punct de vedere al conditiilor fizico-geografice, a
climatului, a solului, a substratului litologic si al vegetatiei naturale, portiune pe care
urmeaza a se executa o anumita categorie de lucrari de impadurire si se va adopta
tehnologia de instalare si ingrijire a culturii forestiere.
7
Categorii de terenuri de împădurit
In raport cu folosinta anterioara a terenurilor precum si in raport cu specificul

vegetatiei lemnoase, s-au diferentiat urmatoarele categorii de terenuri de impadurit:
A-Terenuri goale sau practic lipsite de semintis utilizabil;
B-Suprafete rezultate in urma exploatarii arboretelor necorespunzatoare;
C-Suprafete incomplet regenerate pe cale naturala sau artificiala;
D-Alte suprafete, rborete in care se executa lucrari de ameliorare in scopul
imbunatatirii compozitiei si consistentei.
8
Încadrarea u.c.f.-urilor pe categorii de terenuri de împădurit
Nr. Categoria de teren de împădurit Cod u.c.f. Suprafaţa
crt categorie ha %
1. Poieni si goluri regenerate din cuprinsul A1 14A 4.88
padurii 15A 9.12
2. Suprafete rezultate in urma exploatarii B2 13B 2.23

prin taieri rase prevazute a se regenera.
14B 3.42
68M 3.19
3. Arborete parcurse cu taieri de C1 14C 27.5

regenerare sub adapost. (cu portiuni 13C 8.65
goale neregenerate, incomplet 12C 9.31
regenerate sau regenerate cu specii
neindentificate.)
4. Suprafete parcurse cu lucrari de D1 15D 4.03

impadurire in ultimii 2-3 ani cu reusita 14D 1.45
nesatisfacatoare. 12D 19.42
100
9
Categorii de lucrări de regenerare artificială
In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara cunoasterea categoriilor

de lucrari de impadurire.Distingem urmatoarele categorii:
- Impaduriri propriu-zise;
- Reimpaduriri propriu-zise;
- Substituirea;
- Refacerea;
- Completarea;
- Ameliorarea.
Încadrarea ucf-urilor pe categorii de teren de împădurit şi lucrări de regenerare artificială şi stabilirea

ponderii acestora în suprafaţă
Categoria de teren de împădurit (cod)
(% din suprafaţă)Indice de acoperire
Nr. u.c.f. Natura lucrărilor Suprafaţa Ponderea Ponderea

crt de împăduriri (ha) suprafeţei suprafeţei
efective a efective a
denumire
cod
totală
efectivă categoriei de categoriei de

lucrări de lucrări de
împăduriri din împăduriri
suprafaţa din suprafaţa
totală a totală de
acesteia parcurs
1. 15D A1 a1 Impaduriri - 0.3 0.3

2. 13B propriu-zise - 1.7 1.7
2.0 2.0 100 6
3. 14B B2 b2 substituiri - 0.3 0.3
0.1 0.1 100 1
4. 14A C1 c1.1 Completari 70 11.6 3.48
5. 14C 80 2.1 0.42
6. 15A 80 18.0 3.66
31.7 7.56 24 69
7. 14D C3 c1.3 Completari - 0.3 0.3
8. 13C - 0.7 0.7
9. 12C - 0.4 0.4
10. 12D - 0.2 0.2
1.6 1.6 100 5
34.6 11.24 81
10
Necesitatea intervenţiei cu lucrări de regenerare artificială
Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere este singura modalitate de

instalare a vegetatiei forestiere pe terenrile pe care acesta nu exista sau a fost
indepartata o perioada lunga de timp precum si in cazul suprafetelor dezgolite de
vegetatie forestiera ca urmare a unor cala mitati sau a aplicarii tratamentului
taierilor rase.
Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere se impune si in cazul
arboretelor degradate, a arboretelor de productivitate sau valoare economica
redusa in vederea sporirii productie de lemn, a calitatii acestuia si nu in ltimul rand
ca urmare a necesiatii ameliorarii functiilor de protectie ale padurii.
Efectul interventiilor cu lucrari de regenerare pe cale artificiala se determina prin
analiza comparativa a indicatorilor productiei, productivitatii si calitatii arboretului
existent si al unui arboret cu structura normala, apartinand tipului natural
fundamental de padure.
Daca arboretul existent este alcatuit din mai multe specii, cresterea curenta se va
stabilii ca medie ponderata tinand cont de cresterea fiecarei specii si de proportia de
participare. Si in cazul arboretului de referinta, determnarea cresterii medii la
exploatabilitate se face tot ca medie ponderata luand in considerare cresterea medie
la exploatabilitate a fiecarei specii ca si ponderea de paticipare a acestora.
Alegerea speciilor pentru lucrările de regenerare artificială
Una dintre problemele importante in actiune de instalare artificiala a vegetatiei

forestiere este alegerea specilor. Aceasta presupune cunoasterea conditiilor
stationale si a particularitatilor ecologice ale speciilor forestiere astfel incat sa se
realizeze culturi forestiere valoroase din punc de vedere al productiei de masa
lemnoasa dar si a functiilor de protectie ce le sunt atribuite.
La alegerea speciilor se va tine seama de incadrarea terenurilor de impadurit in:
-marile unitati de relief;
-etajele naturale de vegetatie.
Pentru nevoi practice in cadrul etajelor de vegetatie s-au diferentiat ansambluri
de statiuni-vegetatie reprezentand grupe de tipuri de statiuni de paduri ecologice
echivalente dnumite conventional grupe ecologice.
11
La constituirea grupelor ecologice s-au luat in considerare: conditiilr de clima,
relief, sol, ape supra si subterane, conditii care se caracterizeaza prinr-un grad inalt
de omogenitate si permit aplicarea aceloasi masuri silvotehnice de regenerare si
impadurire.
S-au constituit 117 grupe ecologice din care:
-38 in regiunea montana si premontana;
-38 in regiunea de dealuri;
-21 in regiunea de campie;
-11 pe dune;
-9 in Lunca si Delta Dunarii si in luncile raurilor interoare.
Fiecare grupa ecologica cuprinde de regla mai multe tipuri de statiune si
padure fiind rspectat insa principiul ca un tip de padure sa apara intr-o singura
grupa ecologica. Prin urmare incadrarea in grupele ecologice a u.c.f-urilor se va
face in functie de tipul de padure si numai in lipsa acestuia se va face in functie
de statiune.
Dupa stabilirea grupelor ecologice se va intocmi lista speciilor ce urmeaza a fi
utilizate in lucrarile de impadurire.
Dupa definitivarea listei speciilor ce vor fi utilizate in lucrarile de impaduriri va
urma o succinta justificare a optiunilor facute. O atentie deosebita se a acorda
speciilor principale precizandu-se:
-importanta economica;
-rolul atribuit i asociatile forestiere.
Pentru speciile secundare arbustive se va pune acentul pe importanta lor
culturala fara a omite insa si importanta lor economica in furnizarea de diverse
produse lemnoase si nelemnoase.
12
Compoziţii de regenerare şi compoziţii (formule) de împădurire
Compozitia de regenerare reprezinta structura pe specii a noii asociatii forestiere,
considerata optima in raport cu aptitudinile statiunii si cu functiile atribuite.
Compozitia de regenerare se stabileste la nivelul fiecarui u.c.f. inainte de
inlaturarea arboretului existent, urmarindu-se obtinerea ei pe cale naturala, prin
adoptarea celui mai adecvat traament. De multe ori insa nu este posibila realizarea
compozitiei de regenerare pe cale naturala si se impune interventia omului prin
lucrari de regenerare artificiala. Este cazul:
-Arboretelor incomplet regenerate pe cale naturala cand se impune interventia
artificiala in vederea completarii golurilor existente;
-Regenerari naturale dar cu specii care nu corescpund in raport cu compozitia de
regenerare;
-Arborete degradate cu consistenta redusa ce vegeteaza pe soluri intelenite si
arborete derivate;
-Terenuri lipsite de padure din fondul forestier sau di afara fondului forestier.
Compozitia de impadurire specifica speciile si onderea lor de participare in
lucrarile de instalare artificiala a padurii.
In cazul impaduririlor propriu-zise, ca si in cazul ameliorarilor se va preciza doar
formula de impadurire si compozitia de regenerare.
In cazul reimpaduririlor propriu-zise, refacerilor, substituirilor si completarilor se
vor preciza formula de impadurire si compozotia de regenerare.
In cazul cand interventia artificiala este partiala si se face in scop de reglare a
desimii si de ameliorare a compozitieai semintisului natural, se adopta compozitia d
regenerare la nivelul intregului u.c.f., in functie de are se stabileste ulterior formula
de impadurire prin aplicarea careia pe suprafata efectiva de imapdurire se asigura, in
urma interventiei, realizarea compozitiei de regenerare.
Se vor consulta „Normele tehnice privind compozitii, scheme si tehnologii de
regenerare a padurilor si de impadurire a terenurilor degradate”.
Pentru stabilirea asortimentului de specii se indentifica mai intai grupa ecologica
in care se incadreaza fiecare u.c.f. Incadrarea se face in functie de tipul natural
fundamental de padure, iar in cazul in care acesta nu se regaseste, incadrarea se va
face in functie de tipul de statiune.
Pentru fiecare grupa ecologica sunt precizate cate 2-3 compozitii tel, compozitii
care tin seama de specificul ecologic al grupei cat si de functiile atribuite arboretelor.
Compozitia de regenerare se va stabili pe baza recomandarilor din normative in
functie de conditiile stationale si de vegetatie ale fiecarui u.c.f.
La alatuirea compozitiilor de regenerare se recomanda asortimente cat mai
bogate de specii. In cazul completarilor se adopta compozitii de regenerare in care se
inglobeaza semintisul natural utilizabil dupa care se stabileste formula de
impadurire.
13
14
Compoziţii de regenerare şi de împădurire stabilite în raport cu natura lucrărilor adoptate
pe u.c.f.-uri şi rolul atribuit speciilor propuse
Natura lucrării de împădurire

u.c.f.
S. Tip de Grupa Compoziţia Compozi Rolul atribuit speciilor în Ponder
totală staţiu ecologi ţel ţie compoziţia de regenerare ea în
S.efecti ne că Compoziţia (formulă (împădurire) (simbol) suprafaţ
vă Tip de de de Specii Spec Spec ă (%) a
(ha) pădur regenerare împăduri principale ii ii speciilo
e re) (%) De De secu pent r
(codur baz ames ndar ru princip
i ă tec e prot ale din
ecţia compoz
şi iţia de
amel regener
iorar are
ea
solul
ui
(arb
uşti)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
15D a1 0.5 8335 73 7St 4Ca 70St 70%St

Fr
0.2 6223 7St 3Fr 1Ca 30Fr St 30%Fr
Ca
10Ca 10%Ca
13B a1 2.4 8335 73 6St 2Fr 2Ju 60St St Fr 60%St
1.8 6223 6St 2Fr 2Ju 20Fr Ju 20%Fr
20Ju 20%Ju
14B b2 0.5 8335 73 6St 4Te 60St St Te 60%St
0.1 6223 6St 2Te 2Ca 20Te Ca 20%Te
20Ca 2%0Ca
14A c1. 18.6 8335 73 6St 4Te 60St St Te 60%St
1 6.48 6223 6St 2Te 2Ca 20Te Ca 20%Te
20Ca 20%Ca
14C c1. 2.3 8335 73 6St 4Te 60St St Te 60%St
1 0.42 6223 6St 2Te 2Ca 20Te Ca 20%Te
20Ca 20%Ca
15A c1. 17.2 8335 73 7St 3Te 100Te St Te 70%St
1 3.64 6223 7St 2Te 1Dt Dt 20%Te
10%Dt
14D c1. 0.3 8335 73 5St 3Te 2Ju 50St St Te 50%St
3 0.3 6223 5St 3Te 2Ju 30Te Ju 30%Te
20Ju 20%Ju
13C c1. 0.9 8335 73 5St 3Te 2Ju 50St St Te 50%St
3 0.7 6223 5St 3Te 2Ju 30Te Ju 30%Te
20Ju 20%Ju
12C c1. 0.7 8335 73 5St 3Te 2Ca 50St St Te 50%St
3 0.4 6223 5St 3Te 2Ca 30Te Ca 30%Te
20Ca 20%Ca
12D c1. 0.2 8335 73 5St 3Te 2Ca 50St St Te 50%St
3 0.2 6223 5St 3Te 2Ca 30Te Ca 30%Te
20Ca 20%Ca
15
16
Chapter 3 Instalarea culturilor forestiere
Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.
Culturile forestiere pot fi instalate prin:

-Semanaturi directe;
-Plantatii;
-Butasiri directe.
Semanaturile detin o pondere redusa in lucrarile de impadurire din tara noastra.
Se pot aplica cu succes la brad, fag, cvercinee uneori si la molid. Ele se pot executa:
-prin imprastiere. Procedeu rar aplicat, consum mare de seminte.
-in randuri. Indicate pe terenuri lipsite de vegetatie daunatoare, pe soluri
profunde si afanate.
-in cuiburi. In cazul terenurilor accidentate cand nu e posibila pregatirea solului
pe suprafete mari.
Plantarea este metoda prin care sunt instalate majoritatea culturilor
forestiere. Procedeul cel mai frecvent utilizat este plantarea in gropi normale
folosind puieti cu radacini nude.
Butasirea, cea directa se limiteaza la infiintarea culturilor de rachita sau la
folosirea sapelor la impadurirea terenurilor inundabile si cu exces de umiditate.
Instalarea culturilor forestiere se face in repaus vegetativ, primavara, inainte de
intrarea in vegetatie sau toamna, dupa topirea zapezii si zvantarea solului, atunci
cand in sol se gasesc rezerve suficiente de apa. Epoca de instalare se stabileste in
functie de:
-conditiile fitoclimatice;
-natura si calitatea materialului de impadurire;
-experienta locala.
Se vor preciza epoca de instalare a culturilor forestiere si detaliile tehnice de
executie a lucrarilor de instalare propuse pentru fiecare u.c.f. in parte si anume
excutarea diverselor faze de lucru ale operatiei de instalare:
-adancimea de semanare in corelatie cu epoca de instalare:
-particularitatile de exucutie.
In cazul plantatiilor se vor preciza:
-pocedeul folosit:
-particularitatile de executie:
-asezarea radacinilor, acoperirea cu pamant a radacinilor in sol.
17
Soluţii tehnice de instalare a culturilor forestiere adoptate pe u.c.f.
Nr.crt u.c.f. Natura lucrărilor Compoziţia Tehnologii de lucru propuse
de împădurire de Cod Decodificarea tehnologiilor
împădurire
0 1 2 3 4 5
1. 15D Impaduriri 70%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
propriu-zise 30%Fr radacina nuda.
10%Ca
2. 13B Impaduriri 60%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
propriu-zise 20%Fr radacina nuda.
20%Ju
3. 14B substituiri 60%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
20%Te radacina nuda.
2%0Ca
4. 14A Completari 60%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
20%Ca
5. 14C Completari 60%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
20%Ca
6. 15A Completari 100%Te 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
radacina nuda.
7. 14D Completari 50%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
20%Ju
20%Ju
20%Ca
10. 12D Completari 50%St 2121 Plantatii in gropi mijlocii cu puieti cu
20%Ca
18
Scheme de împădurire
Schema de impadurire indica prin simboluri, intr-o reprezentare grafica:

-modul de asociere si amplasarea speciilor;
-dispozitivul de instalare a culturii forestiere;
-desimea initiala a culturii forestiere.
Elemente impuse:
-marimea unei biogrupe, exprimata in numar de puieti sau in suprafata;
-distantele dintre puieti care apreciaza desimea initiala a culturii in idea ca s-ar
putea infiinta monoculturi.
15D:
Compozi Mod de Distanţ Desime Ponderea pe Mărime nb Se d1/2 (m)
ţia de asociere a de culturi specii la ha biogrupe buc/ (ari)
împăduri a instalar pure Nsp Ssp n s ha
re speciilor e (puieti/h (puieti (ari) (pu (m2)
a) ) ieţi
)
70%St - 2.0*1.0 5000 3500 70 - - - - d1=12
20%Fr Buchete 2.0*1.0 5000 1000 20 20 40 50 0.13 d2=11
10%Ca Buchete 2.0*1.0 5000 500 10 20 40 25 0.40
75
19
Dispozitive şi desimi (la ha) adoptate pe u.c.f.-uri în funcţie de tehnologiile
de împădurire şi modalitatea de asociere a speciilor
u.c.f. Compoziţii de Tehn. de Modul de Dispozitiv Desimea Desimi pe
împădurire împădurire asociere al de instalare culturilor specii în
(cod) speciilor (Nr.puieţi/ha; funcţie de
ml, m2, % de
cuiburi) participare
Plantaţii
Nr. puieţi
(buc)
1 2 3 4 5 6 7
15D 80%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3500

15%Fr Buchete
5%Ca buchete
13B 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3000
20%Fr Buchete
30%Ju buchete
14B 60%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3000
15%Te Buchete
25%0Ca buchete
14A 76%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3000
14%Te Buchete
10%Ca buchete
14C 60%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3000
20%Te Buchete
20%Ca buchete
15A 100%Te 2121 buchete 2.0*1.0 5000 5000
14D 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 2500

30%Te Buchete
20%Ju buchete
13C 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 2500
25%Te Buchete
25%Ju buchete
12C 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 2500
30%Te Buchete
20%Ca buchete
12D 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 2500
25%Te Buchete
25%Ca buchete
Pregătirea terenului şi a solului
Lucrarile de pregatire a terenului urmaresc asigurarea onditiilor pentru

pregatirea solului si instalarea culturilor forestiere. Printre principalele lucrari de
pregatire a terenului amintim: indepartarea resturilor de exploatare, indepartarea
ciotelor si a radacinilor groase, indepartarea sau distrugerea ierburilor inalte, a
subarbustilor si a semintislui eutilizabil, eliminarea apei in exces,indepartarea
pietrelor, etc.
Lucrarile de pregatire a solului au scopul de a asigura conditiile prielnice
pentru instalarea culturii forestiere si pentru dezvoltarea ulterioara a acestora.
Lucrarile se pot executa:
-pe toata suprafata;
-partial:
-in fasii;
-in vetre.
La adoptarea solutiilor de pregatire a terenului si a solului se tine seama si de
modalitatea de instalare a noilor culturi atunci cand terenul este ocupat de vegetatie
lemnoasa.
Soluţii tehnice de pregătire a terenului şi a solului stabilite pe u.c.f.-uri

u.c.f. Natura lucrărilor Suprafaţa I. Pregătirea terenului II. Pregătirea solului
de împădurire efectiva
Cod lucrare Suprafaţa Cod lucrare Suprafaţa (ari/ha)
(ha)
(ari/ha)
15D Impaduriri 4.03 12 24 112 24

propriu-zise
13B Impaduriri 2.23 12 24 112 24
propriu-zise
14B substituri 3.42 12 24 112 24
14A Completari 4.88 12 24 112 24
14C Completari 27.5 12 24 112 24
15A Completari 9.12 12 24 112 24
14D Completari 1.45 12 24 112 24
13C Completari 8.65 12 24 112 24
12C Completari 9.31 12 24 112 24
12D Completari 19.42 12 24 112 24
21
Materialul de împădurire
Asupra materialului de impadurire se vor face precizari de ordin calificativ si

cantitativ. La stabilirea necesarului de material de impadurire se va porni de la
desimile pe specii stabilite.
In cazul plantatiilor sau butasirilor directe, desimea este redata prin numar de
puieti sau butasi la unitatea de suprafata (ha), necesarul la u.c.f. rezultand prin
inmultirea acestui numar cu suprafata efectiva de impadurit.
In cazul semanaturilor directe, desimea la hectar este redata prin numar de
seminte. In vederea transformarii in unitati de masa (kg) se va lua in considerare
masa a 1000 de seminte.
22
Materialul de împădurire necesar pentru împădurirea suprafeţelor incluse în planul de regenerare
u.c.f. Suprafaţa Compoziţia Metoda de Desimea Cantitatea necesară la
efectivă de împădurire la ha u.c.f.
(ha) împădurire (mii buc) mii buc kg
puieţi seminţe
0 1 2 3 4 6 7
15D 4.03 70%St Plantatii 3.5 0.7 -
30%Fr 1.0 0.2
10%Ca 0.5 0.1
13B 2.23 60%St Plantatii 3.0 5.4 -
20%Fr 1.0 1.8
20%Ju 1.0 1.8
14B 3.42 60%St Plantatii 3.0 0.3 -
20%Te 1.0 0.1
2%0Ca 1.0 0.1
14A 4.88 60%St Plantatii 3.0 10.44 -
20%Te 1.0 3.48
20%Ca 1.0 3.48
14C 27.5 60%St Plantatii 3.0 1.26 -
20%Te 1.0 0.42
20%Ca 1.0 0.42
15A 9.12 100%Te Plantatii 5.0 18.2 -
14D 1.45 50%St Plantatii 2.5 0.75 -

30%Te 1.5 0.45
20%Ju 1.0 0.3
13C 8.65 50%St Plantatii 2.5 1.75 -
30%Te 1.5 1.05
20%Ju 1.0 0.7
12C 9.31 50%St Plantatii 2.5 1.0 -
30%Te 1.5 o.6
20%Ca 1.0 0.4
12D 19.42 50%St Plantatii 2.5 0.5 -
30%Te 1.5 0.3
20%Ca 1.0 0.2
23
Necesarul de materialul de împădurire pe specii
Specia Materialul de împădurit
mii buc puieţi Kg seminţe
St 25.5 -
Fr 2.0 -
Ca 5.5 -
Ju 3.0 -
Te 14 -
Total 50
24
Chapter 4 Întreţinerea culturilor forestiere
Natura şi tehnica de aplicare a lucrărilor de întreţinere
Dupa instalarea culturilr si pina la constituirea starii de masiv, culturile

forestiere sunt parcurse cu lucrari de intretinere, lucrari care au ca scop diminuarea
efectelor negative ale factorilor de mediu. Cele mai frecvente lucrari de intretinere
sunt:
Receptarea puietilor: retezarea tulpinilor puietilor la nivelul solului, primavara
inainte de intrarea culturilor in primul sezon de vegetatie. Scopul este de atenuarea
a dezechilibrului fiziologic al puietilor provocat de transplatare si de refacere mai
rapida a sistemului radicelar.
Revizuirea culturilor: urmareste depistarea si remedierea unor defectiuni ce
pot surveni peste iarna. Lucrarea se executa iarna dupa ce culturile au trecut cel
putin peste un sezon rece.
Intretinerea solului: consta in combaterea vegetatiei nedorite si afanarea
solului. Lucrarea se face pe toata suprafata sau partial pe benzi, tablii, vetre. Se
realizeaza prin:
-mobilizarea solului: lucrarea mecanica a solului;
-descoplesiri: inlaturarea vegetatiei daunatoare din jurul puietilor.
Completarea culturilor: lucrarea de intretinere prin care se instaleaza noi
puieti. Necesitatea si volumul completarilor se stabilesc cu ocazia primului control de
calitate dupa parcurgerea unui sezon de vegetatie.
Pentru fiecare u.c.f. se vor stabili in parte:
-natura lucrarilor de intretinere;
-scopul urmarit prin aplicarea lor;
-metodologia de aplicare;
-tehnica de executie.
25
Stabilirea lucrărilor de întreţinere a culturilor pe u.c.f-uri şi volumul acestora
u.c.f. Compoziţia de Tehnologia de lucru Denumirea lucrării de întreţinere şi modalitatea de execuţie Anul Cod Volumul
supraf (ha) împădurire I. pregătirea terenului execuţiei lucrare lucrărilor
II. pregătire solului lucrării
III. împăduriri (cod) UM/ha
15D 70%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
0.2 30%Fr II.112 Mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0mii
III.2121 Descoplesirea manuala in jururl puietilor 4-5 2.1 25arii
10%Ca Completari preilminate (10%) 2 8.4 0.5mii
13B 60%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
1.8 20%Fr II.112 Mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0mii
20%Ju Completari preilminate (10%) 2 8.4 0.5mii
14B 60%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
0.1 20%Te II.112 Mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0mii
2%0Ca
14A 60%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
20%Ca
14C 60%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
20%Ca
15A 100%Te I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
18.2 II.112 Mobilizarea manuala in jurul puietilor 1-5 3.1.1 5.0mii
14D 50%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra 1-2 1 24arii
20%Ju
20%Ju
20%Ca
12D 50%St I.12 Revizuirea manuala pe vatra
0.2 30%Te II.112 Mobilizarea manuala in jurul puietilor
20%Ca III.2121 Descoplesirea manuala in jururl puietilor
* Suprafaţa minimă pe care se execută descopleşirea speciilor forestiere de specii ierboase şi lemnoase este de 0,5m 2. Vezi Norme de timp şi producţie unificate
pentru lucrări din silvicultură.
27
Planificarea lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri în perioada
de la instalarea culturilor până la constituirea stării de masiv
In raport cu varsta culturii se precizeaza natura si frecventa anuala de

aplicare a diferitelor lucrari de ntretinere.
Natura şi frecvenţa de aplicare a lucrărilor de întreţinere pe u.c.f.-uri,
în raport cu anul execuţiei lucrărilor
Nr. u.c.f Natura Mod de Frecvenţa lucrărilor în funcţie de anul în care se Anul
crt lucrărilor de execuţie execută (ani) realizării
întreţinere (cod) I II III IV V VI VII stării de
masiv
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12
1. 15D Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Descoplesiri 2.1 1 1
Completari 8.4 1
2. 13B Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4 1
3. 14B Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
4. 14A Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
5. 14C Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
6. 15A Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
8. 13C Revizuiri 1 1 1 VII
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
9. 12C Revizuiri 1 1 1
Mobilizari 3.1.1 3 3 2 1
Completari 8.4
Mobilizari 3.1.1 3 3 3 2 1
Completari 8.4
28
Chapter 5 Controlul culturilor forestiere
Aspecte generale
Controlul regenerarilor are drept scop determinarea reusitei regenerarilor, a

modului de dezvoltare a acestora dar si a lucrarilor ce trebuiesc executate pana
la realizarea starii de masiv.
Starea de masiv se considera realizata atunci can, cultura se poate dezvolta
normal fara sa mai necesite lucrari de ingrijire sau completari:
- La foioase, atunci cand coroanle puietilor si ating pe rand sau in grupe
in proportie de 80%;
- La rasinoase, cand inaltimea puietilor este de 1,2-1,4 m in statiuni
normale.
In suprafetele care se regenereaza pe cale mixta sau artificiala, controlul
regenerarilor etapa a II-a incepe dupa trecerea unui sezon de vegetatie:
- De la executarea completarii regenerarii naturale;
- De la executarea impaduririlor.
Controlul consta in:
- Inventarierea puietilor pe specii si grupe de specii;
- Masurarea inaltimii puietilor;
- Aprecierea starii de vegetatie a puietilor prin calificative: vigurosi,
normali, slab, foarte slab dezvoltati.
Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de control
Controlul anual se face prin sondaj, in suprafetele de control permanente

care trebuie sa reprezinte:
- 8% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete sub 5 ha;
- 4% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete intre 5-10
ha
- 2% din suprafata culturii aflata in control pentru suprafete mai mari de
10 ha.
Forma acestor suprafete va fi regulata.
Intr-o suprafata regenerata se vor amplasa numai suprafete de control de
acelasi tip ca forma si marime. Se vor utiliza suprafete de control:
- Pentru suprafete <0,25 ha, inventriere integrala;
- Pentru suprafete ale regenerarii <3 ha, suprafete de 100mp;
29
- Pentru suprafete ale regenerarii>3ha, suprafete de 100/200mp.
Suprafetele de control se mentin permanent, pana la realizarea stari de
masiv, si se materializeaza pe teren prin borne. Suprafetele de control se
amplaseaza schematic pe teren.
Fig. Controlul culturilor forestiere-1 Amplasarea suprafeţelor de control .......
Elemente privind amplasarea suprafeţelor de control pe u.c.f.-uri

Nr. u.c.f Suprafaţa Aria Nr. Distantel Incl Ri, Li Aria cumulată
crt . regenerată suprafeţe suprafeţelo e de i- (m) a suprafeţelor
(ha) i de r de control instalare nar de control
control (buc) (m) e ha % din
(m2) tere supraf
n aţa
(0) regene
rată
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. 15D 4.03 100 2 25/50 10 10.15 200 8%
2. 13B 2.23 100 15 25/50 10 10.15 1500 8%
3. 14B 3.42 100 1 25/50 10 10.15 100 8%
4. 14A 4.88 100 28 25/50 10 10.15 2800 8%
5. 14C 27.5 100 4 25/50 10 10.15 400 8%
6. 15A 9.12 100 28 25/50 10 10.15 2800 8%
7. 14D 1.45 100 3 25/50 10 10.15 300 8%
8. 13C 8.65 100 6 25/50 10 10.15 600 8%
9. 12C 9.31 100 4 25/50 10 10.15 400 8%
10. 12D 19.42 100 2 25/50 10 10.15 200 8%
30
Chapter 6 Planificarea şi evaluarea lucrărilor de regenerare
artificială
Eşalonarea lucrărilor de regenerare artificială
Planificarea lucrarilor de impadurire se va face pe o perioada de 5ani

luandu-se in considerare:
-categoriile de teren de impadurit in care au fost incadrate suprafetele ce
necesita interventia artificiala.
-rezultatele obtinute in urma analizei comparative a celor 2 categorii de
arborete.
Priorotati de planificare a lucrarilor de impadurire:
1. Suprafete ocupate de semintis instalat natural care nu corespunde
densitatii;
2. Suprafete ocupate de arborete supuse tratamentului taierilor rase;
3. Suprafete lipsite de padure prevazute a fi impadurite;
4. Arborete cu consistenta subnormala, din grupa a II-a functionala, dar cu
stare de vegetatie buna, aflate la varste tinere;
5. Arborete necorespunzatoare la consistenta, incadrate in grupa I
functionala, indiferent de varsta;
6. Suprafete ocupate cu arborete slab productive.
Pe baza prioritatilor stabilite si in corelatie cu particularitatile stationale si
de vegetatiei ale fiecarui u.c.f. se elaboreaza planul de regenerare cu
precizarea pe ani a supraetei ce urmeaza a fi parcurse in timpul anului in
care se va executa fiecare interventie.
31
Eşalonarea lucrărilor de regenerare artificială
Nr. u.c.f. Suprafaţa Categoria Natura Suprafaţa de parcurs în Total
crt de teren lucrării de anul ....
de regenerare
împădurit artificială I II III IV V
- ha - - cod - - ha -
- cod -
1. 14A 11.6 C1 c1.1 11.6 11.6
2. 14C 2.1 C1 c1.1 2.1 2.1
3. 15A 18.2 C1 c1.1 18.2 18.2
4. 14D 0.3 C1 c1.1 0.3 0.3
5. 13C 0.7 C1 c1.1 0.7 0.7
6. 12C 0.4 C1 c1.1 0.4 0.4
7. 12D 0.2 C1 c1.1 0.2 0.2
8. 14B 0.1 B2 b2 0.1 0.1
9. 15D 0.2 A1 a1 0.2 0.2
10. 13B 1.8 A1 a1 1.8 1.8
32
Antemăsurătoarea lucrărilor de regenerare artificială
Antemasuratoarea reprezinta planul calendaristic al lucrarilor specifice de

impadurire de la instalarea culturii forestiere pana la constituirea starii de
masiv.
Se intocmeste antemasuratoarea pentru unitatile de cultura ce urmaza a fi
parcurse cu lucrari in primul an conform esalonarii. Se intocmeste sub forma de
tabel.
Pentru stabilirea categoriei de lucrari se consulta „Norme de timp si de
productie unificate pentru lucrari de silvicultura”. Se fac urmatoarele precizari:
-se considera culturi in primul an de vegetatie cele care au fost instalate prin
semanare, plantare, butasire sau repicare in toamna anului precedent sau in
primavara anului curent;
-conditiile de lucru se stabilesc pe baza punctajului determinat in functie de
principalii factori care influenteaza modul de executare al lucrarii: textura
solului, gradul de imburuienare, panta terenului, felul terenului, umiditatea
solului, gradul de coplesire, continutul in schelet, compactittea solului,
adancimea araturii.
- Conditiile de lucru se stabilesc in functie de numarul factorilor principali
de influenta prin insumarea punctajului realizat;
- Se tine cont de esalonarea pargurgerii cu lucrari de impaduriri a
suprafetelor;
Lucrarile de ingrijire care se aplica din primul an de la instalare si pana la
constituirea starii de masiv, se vor inscrie tinand cont de frecventa.
33
Planificarea lucrărilor de împădurire
proiectate (antemăsurătoarea lucrărilor)
Tehnolog Indicativ Denumirea U.M. Localizarea (u.c.f.)şi volumul lucrării de executat
ii de norme lucrărilor (din în anul …
lucru norme) I II III IV V VI VII
(cod)
0 1 2 7 8 9 10 11 12 13
I.12 CI.III.b Indepartarea rugilor Ar 24*0.4
si a ierburilor inalte =9.6
de pe locurile de
plantare.
II.112 C70.II.a1 Plantarea puietilor 1000 5*0.4=
in vetre in teren buc 2
nepregatit. executa
vetrele.
III.2121 C70.II.a2 Plantarea puietilor 1000 2
in vetre in teren buc
nepregatit. Sapa
gropile.
IV.1 C46a Revizuirea Ar 9.6 9.6
V.3.1.1 C51.I.b2 Mobilizarea 1000 6 6 4 2
buc
VI. 2.1 C58.II.b4 Descoplesirea ar 25*0. 10
4=10
Devizul lucrărilor de regenerare artificială

Devizul lucrărilor
Indicativ U.M. Preţ unitar Cantitatea/Valoarea lucrărilor
normă lei/U.M planificate a se executa în anul...
I
cantitate valoare
CI.III.b Ar 3.21 4.8 15.40
C70.II.a1 1000 200.20 2 400.40
buc
C70.II.a2 1000 132.4 2 164.8
buc
C46a Ar 0.85 4.8 4.08
Total I 584.68
Cheltuieli directe 32,5% X 162.95
Total II X 747.63
Cheltuieli indirecte 7% X 29.90
Profit 9% X 22.42
Total III X 799.95
TVA 19% X 191.98
TOTAL GENERAL X 991.93
34
BIBLIOGRAFIE
1. Damian, I., 1969, Împăduriri. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

2. ***, 2000, Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al
regenerărilor, M.A.P.P.M, Bucureşti
3. „Norme de timp si de productie unificate pentru lucrari de silvicultura”
4. ***Amenajamentul U.P.
35
ANEXE
36
FISA UNITĂŢII DE CULTURĂ FORESTIERA
1 Unitatea de cultură forestieră Suprafaţa (ha)

2 U.B. Regiunea Jud.
(U.P.) geografică
u.a. Grupa funcţională
3 Caracteristici fizico-geografice
Forma de relief Pantă
Altitudine Expoziţie
Climatul zonal şi local
4 Tipul şi subtipul genetic de sol
5 Tip de staţiune
(cod, denumire)
6 Tip natural fundamental de
pădure (cod, denumire)
7 Structura arboretului existent
Compoziţia Clasa de producţie
Consistenţa Volumul (m3/ha)
Vârsta Creşterea (m3/ha)
Seminţiş utilizabil -
8 Tipul de floră indicatoare
Fundamentarea tehnologiilor de împădurire
9 Categoria de teren de împădurit (cod)
Categoria (natura)
lucrărilor de regenerare (cod, denumire)
Grupa ecologică (cod)
Compoziţia ţel
Compoziţia de regenerare
Compoziţia (formula de împădurire)
Tehnologii de instalare a culturilor
10 Pregătirea terenului Pregătirea solului
Metoda de regenerare
Schema de regenerare
(asociere specii, dispozitive)
Desime iniţială
(număr puieţi, kg seminţe/ha)
11 Tehnologii de îngrijire a culturilor
Recepări Revizuiri
Mobilizări Descopleşiri
Descopleşiri- degajări Completări
12 Schiţa
1 Unitatea de cultură forestieră 14D Suprafaţa (ha) 0.3

2 U.B. Ocolul Silvic Lipova Regiunea Jud. Arad
(U.P.) geografică
u.a. 14D Grupa funcţională 1-4B
Forma de relief Campie Pantă
Altitudine 90m Expoziţie
Climatul zonal şi local c.f.a.x
4 Tipul şi subtipul genetic de sol 2305
5 Tip de staţiune 8335
(cod, denumire)
6 Tip natural fundamental de 6223
Compoziţia 8St 2Dt Clasa de producţie 3
Consistenţa 0.60 Volumul (m3/ha) 0
Vârsta 4 Creşterea (m3/ha) 0.8
Seminţiş utilizabil
8 Tipul de floră indicatoare Arum pulmonaria
9 Categoria de teren de împădurit (cod) C3
Categoria (natura) c1.3
Grupa ecologică (cod) 73
Compoziţia ţel 5st 3Te 2Ju
Compoziţia de regenerare 5St 3Te 2Ju
Compoziţia (formula de împădurire) 50%St 30%Te 20%Ju
10 Pregătirea terenului 12 Pregătirea solului 112
Schema de regenerare 2.0*1.0
Desime iniţială 5000
Recepări Revizuiri 1/1-2
Mobilizări 3.1.1/1-5 Descopleşiri 2.1/4-5
Descopleşiri- degajări Completări 8.4/2
12 Schiţa
38
1 Unitatea de cultură forestieră 15A Suprafaţa (ha) 18.2

(U.P.) geografică
u.a. 15A Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia ţel 7St 3Te
Compoziţia de regenerare 7St 2Te 1Dt
Compoziţia (formula de împădurire) 100%Te
12 Schiţa
39
1 Unitatea de cultură forestieră 14A Suprafaţa (ha) 11.6

(U.P.) geografică
u.a. 14A Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia de regenerare 6St 2Te 2Ca
Compoziţia (formula de împădurire) 60%St 20%Te 20%Ca
12 Schiţa
40
1 Unitatea de cultură forestieră 14B Suprafaţa (ha) 0.1

2 U.B. Ocolul Silvic Lipova Regiunea Jud.Arad
(U.P.) geografică
u.a. 14B Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia 10Plt Clasa de producţie 3
9 Categoria de teren de împădurit (cod) B2
Categoria (natura) b2
12 Schiţa
41
1 Unitatea de cultură forestieră 14C Suprafaţa (ha) 2.1

(U.P.) geografică
u.a. 14C Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia 6St 1Ju 1Ce 2Dt Clasa de producţie 3
12 Schiţa
42
1 Unitatea de cultură forestieră 13 C Suprafaţa (ha) 0.7

(U.P.) geografică
u.a. 13 C Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Consistenţa 0.60 Volumul (m3/ha)
Compoziţia ţel 5St 3Te 2Ju
Compoziţia (formula de împădurire) 50%St 30%Te 20%Ju
Mobilizări 3.1.11-5 Descopleşiri 2.1/4-5
12 Schiţa
43
1 Unitatea de cultură forestieră 13B Suprafaţa (ha) 1.8

(U.P.) geografică
u.a. 13 B Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia 10Sc Clasa de producţie
Consistenţa Volumul (m3/ha)
Vârsta Creşterea (m3/ha)
9 Categoria de teren de împădurit (cod) A1
Categoria (natura) a1
Compoziţia ţel 6St 2Fr 2Ju
Compoziţia de regenerare 6St 2Fr 2Ju
Compoziţia (formula de împădurire) 60%St 20%Fr 20%Ju
Descopleşiri- degajări Completări 8.4/2
12 Schiţa
44
1 Unitatea de cultură forestieră 12 C Suprafaţa (ha) 0.4

(U.P.) geografică
u.a. 12C Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia 6St 2Fr 2Dt Clasa de producţie 3
Compoziţia ţel 5St 3Te 2Ca
12 Schiţa
45
1 Unitatea de cultură forestieră 12D Suprafaţa (ha) 0.2

(U.P.) geografică
u.a. 12D Grupa funcţională 1-4B
(cod, denumire)
Compoziţia 6St 2Fr 2Dt Clasa de producţie 3
Compoziţia ţel 5St 3Te 2Ca
Compoziţia (formula de împădurire) 505St 30%Te 20%Ju
12 Schiţa
46
47

Proiect Impaduriri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Impaduriri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie).....................................................................................3

2. Tehnologia lucrărilor de instalare a culturilor forestiere..............................................................7

4. Întreţinerea culturilor forestiere....................................................................................................23

5. Controlul culturilor forestiere.........................................................................................................27

6. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de regenerare artificială.......................................................29

Puncte Vecinatati Limitele U.P Hotarele padurii

Toate hotarele sunt evidente si sunt materializate cu semnale uzuale folosite la

Din punct de vedere geologic, teritoril studiat este situat pe un substrat

Unitatea luata in studiu se incadreaza in provincia climatica c.f.a.x, dupa

1.2.3. Condiţii edafice

Pentru determinarea tipurilor si subtipurilor de sol s-au executat 10 profile

1.2.4. Condiţii staţionale

Din analiza principalilor factori stationali se poate trage concluzia ca unitatea

Studiul vegetaţiei forestiere

TIPURI NATURALE DE PADURE

Stabilirea şi caracterizarea unităţilor de cultură forestieră

In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara indntificarea suprafetelor

In raport cu folosinta anterioara a terenurilor precum si in raport cu specificul

2. Suprafete rezultate in urma exploatarii B2 13B 2.23

3. Arborete parcurse cu taieri de C1 14C 27.5

4. Suprafete parcurse cu lucrari de D1 15D 4.03

In vederea instalarii culturilor forestiere este necesara cunoasterea categoriilor

Încadrarea ucf-urilor pe categorii de teren de împădurit şi lucrări de regenerare artificială şi stabilirea

(% din suprafaţă)Indice de acoperire

Nr. u.c.f. Natura lucrărilor Suprafaţa Ponderea Ponderea

efectivă categoriei de categoriei de

1. 15D A1 a1 Impaduriri - 0.3 0.3

Instalarea pe cale artificiala a vegetatiei forestiere este singura modalitate de

Alegerea speciilor pentru lucrările de regenerare artificială

Una dintre problemele importante in actiune de instalare artificiala a vegetatiei

Natura lucrării de împădurire

15D a1 0.5 8335 73 7St 4Ca 70St 70%St

Metode de instalare a culturilor forestiere. Epoca de instalare.

Culturile forestiere pot fi instalate prin:

Schema de impadurire indica prin simboluri, intr-o reprezentare grafica:

15D 80%St 2121 - 2.0*1.0 5000 3500

14D 50%St 2121 - 2.0*1.0 5000 2500

Lucrarile de pregatire a terenului urmaresc asigurarea onditiilor pentru

Soluţii tehnice de pregătire a terenului şi a solului stabilite pe u.c.f.-uri

15D Impaduriri 4.03 12 24 112 24

Asupra materialului de impadurire se vor face precizari de ordin calificativ si

14D 1.45 50%St Plantatii 2.5 0.75 -

Natura şi tehnica de aplicare a lucrărilor de întreţinere

Dupa instalarea culturilr si pina la constituirea starii de masiv, culturile

In raport cu varsta culturii se precizeaza natura si frecventa anuala de

Controlul regenerarilor are drept scop determinarea reusitei regenerarilor, a

Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de control

Controlul anual se face prin sondaj, in suprafetele de control permanente

Fig. Controlul culturilor forestiere-1 Amplasarea suprafeţelor de control .......

Elemente privind amplasarea suprafeţelor de control pe u.c.f.-uri

Eşalonarea lucrărilor de regenerare artificială

Planificarea lucrarilor de impadurire se va face pe o perioada de 5ani

Antemasuratoarea reprezinta planul calendaristic al lucrarilor specifice de

Devizul lucrărilor de regenerare artificială

1. Damian, I., 1969, Împăduriri. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

1 Unitatea de cultură forestieră Suprafaţa (ha)

1 Unitatea de cultură forestieră 14D Suprafaţa (ha) 0.3

1 Unitatea de cultură forestieră 15A Suprafaţa (ha) 18.2

1 Unitatea de cultură forestieră 14A Suprafaţa (ha) 11.6

1 Unitatea de cultură forestieră 14B Suprafaţa (ha) 0.1

1 Unitatea de cultură forestieră 14C Suprafaţa (ha) 2.1