Sunteți pe pagina 1din 35

Necesarul de hrană complementară din sezonul ……..

(EXEMPLU)
Nr. Exemplare Hrana administrată
Specia
(evaluare 20…) Fân - lucrenă Cereale concentrate Suculente
Căprior 131 3275 kg - -
Mistreț 30 - 1800 kg 540 kg
Iepure 1017 1525 kg - -
Fazan 890 - 5340 kg -
Total - 4800 kg 7140 kg -

Sporul mediu anual în procente

Specia de vânat Sporul mediu anual în procente


Câmpie Deal Munte
Fazan 40 20 -
Iepure 30 20 -
Cerb lopătar 20 15 -
Mistreţ 40 25 15
Căprior 25 15 8
Cerb comun 15 25 10
Urs - - 10
Capră neagră - - 10
Sursa: (Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.A.P. nr. 478/2002)

1
Fişa de evaluare a efectivului de vânat pe anul ... prin metoda benzilor de probă
(Exemplu)
Lungimea Supraf Vânat numărat pe bandă de
Nr. Denumirea Categoria
şi . probă (buc.)
crt. benzilor de
lăţimea (ha)
de probă biotop iepuri fazani potârnichi
(m)
1 Fânaţele Sânmihai agricol 200x2000 40 1 1 0
2 Fânaţele Sânmihai păşune 100x2000 20 1 0 5
3 Fânaţele Sânmihai tufărişuri 100x1000 10 0 1 0
4 Fânaţele Sânmihai agricol 100x2000 20 1 0 0
5 Fânaţele Sânmihai păşune 100x2000 20 0 0 9
6 Dosuri Sânmihai păşune 100x2000 20 1 0 0
7 Sânmihai Livadă 100x1000 10 1 0 0
8 Zoreni păd. salcâm 100x2000 20 0 2 0
9 Sălcuţa (Tigla) păşune degra. 100x2000 20 2 1 0
10 Sălcuţa (Ţiglă) agricol 200x2000 40 1 0 0
11 Sânmihai (Moara) pădure Ca 100x2000 20 1 1 0
12 Brăteni agricol 200x2000 40 1 1 0
13 Brăteni (la releu) tufărişuri 100x2000 20 1 0 0
14 Brăteni (la brazi) tufărişuri 100x2000 20 0 0 0
15 Stupini (la Gorgan) păşune degra. 100x1000 10 1 1 0
16 Pădure Archiud păd. Go+Ca 200x2000 40 1 0 0
17 Ocniţa vii 100x2000 20 1 2 13
18 Viile Tecii agricol 100x2000 20 2 1 15
19 Viile Tecii păşune 100x2000 20 1 0 0
20 Viile Tecii pădure stejar 100x2000 20 0 0 0
21 Budurleni Lac agricol 100x1000 10 1 2 22
Total benzi de probă şi vânat numărat 460 18 13 64
Efectiv pe toată suprafaţa f.c. ocupată de specie x 3.9 2.8 13.9
Efectiv rotunjit x 588 425 2091

2
Cheie pentru diagnoza ecologica a terenurilor cu URS

Nr. Factorul de mediu Specific stational Punctaj


crt.
A. FACTORI ABIOTICI
1. Altitudinea terenului Terenuri cu altitudinea cuprinsa intre 10
800-1200 m
2. Forma de relief si expozitia Versanti cu terenul ondulat fara stancarii 6
la suprafata . Sunt prezente toate
expozitiile
3. Zapada Grosimea medie a stratului de zapada 6
este 41-60 cm si se mentine 61-80 de zile
pe teren
4. Ape curgatoare sau Se gasesc uniform raspandite pe 10
statatoare suprafata fondului de vanatoare
Total A 32
B. FACTORI BIOTICI SI DE CULTURA CINEGETICA
5. Padurea
5.1. Marimea trupurilor de Trupuri de padure de 2001-3000 ha 10
padure
5.2. Regimul si tratamentul Regim codru cu tratamentul taieri 20
padurii in ultimii ani progresive
5.3. Clasele de varsta si Clase de varsta normale. 20
consistenta padurii Consistenta 0,7-1,0.
5.4. Compozitia tel a Gorun si fag intre 0,3-0,5 ; 15
arboretului mar, par, castan salbatic 0,1
5.5. Subarboretul, suprafata Este prezent pe 0,2-0,4 S ; repartizat 1
ocupata si repartizarea lui uniform
5.6. Asezarea padurii pe Paduri continue inconjurate de pasuni si 15
suprafata fondului de terenuri agricole
vanatoare
5.7. Ogoare pentru hrana Reprezinta sub 1 % din suprafata padurii 5
vanatului si sunt cultivate cu cereale si
leguminoase
6. Culturi agricole Culturi formate din porumb si trifoi si din 10
livezi de pruni pe 10-20% din suprafata
fondului
7. Hrana suplimentara la Se acorda numai hrana granulata 6
iesirea din barlog
Total B 102
C. FACTORI LEGATI DE ACTIVITATEA NEGATIVA A OMULUI
8. Pasunatul Se practica pe mai putin de 10% din 5
suprafata padurii
9. Pesticidele Se folosesc numai in livezi si pe terenul 2
agricol
10. Recoltarea fructelor de Se recolteaza pe mai putin de 50% din 10
padure (zmeur, afin) suprafata ocupata de arbustii fructiferi
11. Atitudinea populatiei Nu sunt cazuri de braconaj 0
Total C 17
TOTAL A + B - C = 32 + 102 - 17 = 117 puncte

3
FISA PENTRU CALCULUL BONITǍTII PENTRU MISTRET

Nr. Factori de mediu Specific stational Punctaj


crt.
A. Factori abiotici
1 Altitudinea medie a terenului 380—650 m 30
2 Temperatura medie in perioada de fatare >3º C 50
3 Precipitatii in perioada de fatare 50 mm 30
4 Grosimea medie a stratului de zapada si marimea Grosimea stratului de zapada >10 cm, perioada 40
perioadei cu strat de zapada cu strat zapada >60 zile
5 Reteaua hidrografica Uniform distribuita si accesibila 30
TOTAL A 180
B. Factorii biotici
1 Procentul de impadurire 10-30% din suprafata f. v. 20
2 Ponderea claselor de varsta Clasele I, V, VI pe <30% din suprafata padurii 15
3 Formatiuni forestiere >50% quercete si sleauri de deal 30
4 Subarboretul Pe <0,1 din suprafata padurii 5
5 Culturi agricole Din 3-5 specii 100 ha 10
6 Vegetatia din afara fondului forestier Perdele de protectie, stuf, zavoaie, maracinisuri 5
pe <3% din suprafata
7 Biomasa accesibila iarna (bulbi, rizomi) 100-150 kg/ha 20
TOTAL B 105
C. F actori de cultura cinegetica
1 Terenuri pentru hrana pe timpul iernii <1ha/1000ha din suprafata f. v. 10
2 Hrana administrata iarna si modul de distribuire. Cantitatea din instructiuni, distribuita pe >50 40
din teritoriul de iernat
3 Raportul numeric pradatori/mistret Raport numeric >1:30 70
4 Caini hoinari la 1000 ha Nu exista 80
TOTAL C 200
D. Factori antropici negativi
1 Pasunatul Se practica pe 21-30% din suprafata fondului 30
de vanatoare
2 Braconajul Nu exista cazuri descoperite 90
3 Cresterea porcilor domestici In incinte inchise, porcii domestici sunt 35
vaccinati
4 Densitatea retelei de drumuri <1km/km² 35
TOTAL D 190
TOTAL A+B+C+D 675
CATEGORIA DE BONITATE II
DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA 14
EFECTIVUL OPTIM 34

4
FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA CAPRIOR

Nr. Factori de mediu Specific stational Punctaj


crt.
A. Factori abiotici
1 Altitudinea terenului 380-650 m 30
2 Temperatura medie in per.1mai-10 iunie >4º C 30
3 Cantitatea medie de precipitatii in lun mai-iunie >130 mm 0
4 Grosimea medie a stratului de zapada Strat de zapada intre 10 -15 cm Perioada medie cu 75
strat de zapada intre 45-60 zile
5 Distributia retelei hidrografice Uniform distribuita accesibila pe >70 % din suprafata 30
TOTAL A 165
B. Factori biotici
1 Procentul de impadurire Intre 10 – 25 % din suprafata f. v. este impadurita 30
2 Compozitia arboretului (specii dominante ) Diverse tari:0.6 – 0.8 diverse moi: 0.2 – 0.4 20
3 Subarboretul Subarboretul este intalnit pe <0,3% din suprafata 5
4 Marimea si forma trupului de padure Trupuri de padure cu liziera dantelata <1000 ha 30
5 Culturilor agricole 3-5 specii/100 ha teren agricol 5
6 Marimea loturilor agricole <2 ha 15
7 Fanete, ca procent din tererenuri agricole >10% din terenul agricol 20

8 Ponderea vegetatiei lemnoase in afara fondului forestier Vegetatie lemnoasa numai de-a lungul apelor 10

9 Biomasa accesibila in timpul iernii 100-150 kg/ha 20


TOTAL B 155
C. Factori de cultura cinegetica
1 Ogoare de hrana pe timpul iernii < 1% din suprafata padurii cultivate cu specii ce 10
asigura hrana pe timpul iernii
2 Hrana complementara pe timpul iernii si modul de Distribuita uniform,conform cu cantitatile stabilite in 30
distribuire instructiuni,in perioada Dec. – Febr.
3 Remize pe teren agricol – hrana si adapost Remize pe <10% din suprafata terenului agricol 10

4 Combaterea cainilor vagabonzi Combaterea tot timpul anului : nu exista caini 100
vagabonzi
5 Raportul pradatori naturali(ras si lup)/caprior < 1/ 60 30
TOTAL C 180
D. Factori antropici negativi
1 Chimizare Se utilizeaza pe < 25 % din suprafata teren agricol 20
2 Mecanizare Se utilizeaza pe 26 – 40 % din suprafata teren agricol 10
3 Pasunat Se practicape 20-40% din suprafata fondului de 20
vanatoare
4 Braconaj Nu exista cazuri descoperite 50
5 Densitatea retelei de drumuri <1 km/km² 30
TOTAL D 130
TOTAL A+B+C+D 630
CATEGORIA DE BONITATE II
DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA 63
EFECTIVUL OPTIM 185

5
FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA IEPURELE DE CAMP

Nr. Factori de mediu Specific stational Punctaj


crt.
A. Factori abiotici
1 Altitudinea medie a terenului Intre 380 – 650 m 50
2 Temperatura medie a lunilor martie - mai >4º C 50
3 Grosimea medie a stratului de zapada;Perioada medie cu Strat de zapada intre 16-20 cm Perioada medie cu 50
strat de zapada strat de zapada intre 41 -60 de zile
4 Cantitatea medie de precipitatii in perioada Martie - Mai 141 – 160 mm 20
TOTAL A 170
B. Factori biotici
1 Marimea trupurilor de padure 751 – 1000 ha 10
2 Procentul de impadurire < 20 % din suprafata fondului de vanatoare 20
3 Subarboretul Subarboretul este intalnit pe <0,4% din suprafata 5
4 Lungimea lizierei 1.5 – 2 km/100 ha 15
5 Culturilor agricole 3-5 specii/100 ha 10
6 Marimea medie a loturilor agricole <2 ha 30
7 Vegetatia lemnoasa in teren agricol ( vii, livezi, tufisuri, Pe < 4 % din suprafata terenului agricol 10
haturi )
8 Terenuri furajere ( specii si mod de recoltare ) Graminee dominante, recoltare < 50 % , mecanizata 10

9 Biomasa accesibila in timpul iernii 100-150 kg/ha 20


TOTAL B 130
C. Factori de cultura cinegetica
1 Ogoare specifice cu hrana pe timpul iernii < 0.1 ha / 100 ha padure 10
2 Hrana administrata pe timpul iernii si modul de distribuire Cantitatea din instructiuni;uniform distribuita pe 35
perioada cu strat de zapada
3 Combatere caini si pisici vagaboante Combatere tot timpul anului.Practic nu exista in teren 100

4 Raportul numeric pradatoare naturale / iepure >1:30 50


TOTAL C 195
D. Factori antropici negativi
1 Chimizare Se utilizeaza pe < 25 % din suprafata teren agricol 20
2 Mecanizare Se utilizeaza pe 25 – 40 % din suprafata teren agricol 10
3 Pasunat Se practica pe 20-40% din suprafata fondului de 20
vanatoare
4 Braconaj Nu exista cazuri descoperite 50
5 Densitatea retelei de drumuri <1 km/km² 30
TOTAL D 130
TOTAL A+B+C+D 625
CATEGORIA DE BONITATE II
DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA 166
EFECTIVUL OPTIM 860

6
FISǍ PENTRU CALCULUL BONITǍTII LA FAZAN
Nr. Factori de mediu Specific stational Punctaj
crt.
A. Factori abiotici
1 Altitudinea medie a terenului > 450 m 5
2 Temperatura minima a lunilor mai - iunie >5˚C 50
3 Cantitatea medie de precipitatii in lunile aprilie - iulie 150 – 200 mm 20
4 Grosimea medie a stratului de zapada si persistenta lui Grosimea medie a stratului de zapada este de 14 – 20 100
cm si se mentine 40 – 50 zile pe an
5 Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica usor accesibila pe 50 % din 30
F.V.
TOTAL A 205
B. Factori biotici
1 Procentul de impadurire 10 – 20 % 20
2 Procentul subarboretului < 40 % din suprafaata 10
3 Regimul Crang 25 – 50 % din suprafata 15
4 Lungimea lizierei <0.3 km / ha 5
5 Culturilor agricole mozaicare 100 ha 5 – 4 specii 10
6 Culturi agricole compozitie Porumb, plante furajere 10
7 Perdele de protectie: haturi, terenuri necultivate 4 – 6 % din suprafata 10

8 Resurse de hrana pe timpul iernii 50 – 100 kg / ha 20

TOTAL B 130
C. Factori de cultura cinegetica
1 Ogoare specializate pentru hrana Nu sunt 0
2 Hrana suplimentara % din necesar si distributia 20 – 40 % din necesar distribuita neuniform 25
hranitorilor
3 Combatere caini si pisici vagaboante Se face tot timpul anului : sunt practic inexistente in 100
teren
4 Remize in teren agricol 0.1 – 0.3 % din suprafata terenului agricol 10
5 Controlul pradatorilor naturali in conditiile mentinerii Recolta prezinta 10 – 30 % din efectivul evaluat 10
populatiilor viabile
TOTAL C 145
D. Factori antropici negativi
1 Chimizare ( pesticide ) agriculturii ( % din suprafata ) Se folosesc pana in 25 % din suprafata 15
2 Mecanizarea lucrarilor agricole ( % din suprafata ) Se folosesc 25 – 50 % din suprafata 10
3 Pasunat Se pasuneaza > 15 % si ilegal in paduri in sezonul de 0
vanatoare
4 Braconaj Practic inexistent 30
5 Nr. de caini si pisici hoinare/ 1000 ha, inclusiv insotitori 3-5 / 1000 ha 5
de turme
6 Activitati umane in F.V. ( colectare de plante medicinale, Nu sunt activitati umane in zona de cuibarit 20
material lemnos, turism )
TOTAL D 80
TOTAL A+B+C+D 560
CATEGORIA DE BONITATE II
DENSITATEA OPTIMǍ LA 1000 HA 560
EFECTIVUL OPTIM 1509

Efectivele optime de vanat (centralizator)


7
(EXEMPLU)

Specie Punctaj Categorie de Efectiv optim


bonitate
Cerb carpatin 149 II Eo = 16*3015/1000 = 48
Mistret 150 II Eo = 19*3015/1000 = 57
Urs 117 III Eo = 2* 3015/1000 = 6
Caprior 80 IV Eo = 50*3015/1000 = 150

Evoluţia efectivelor reale în raport cu efectivele optime la cele patru specii de


vânat pe parcursul perioadei …… (buc.) EXEMPLU

Speciile principale şi secundare de interes cinegetic F.C...............


Anul Căprior Mistreţ Iepure Fazan Potârniche
Er Eo Dif. Er Eo Dif. Er Eo Dif. Er Eo Dif. Er Eo Dif.
2000 120 130 -10 10 12 -2 600 557 +43 300 280 +20 60 325 -265

2001 120 130 -10 10 12 -2 560 557 +3 310 280 +30 30 325 -295

2002 140 130 +10 10 12 -2 610 557 +53 290 280 +10 40 325 -285

2003 140 130 +10 10 12 -2 600 557 +43 300 280 +20 60 325 -265

2004 141 130 +11 15 12 +3 600 557 +43 320 280 +40 70 325 -255

2005 141 130 +11 15 12 +3 600 557 +43 320 280 +40 70 325 -255

2006 149 130 +19 17 12 +5 620 557 +63 420 280 +40 70 325 -255

2007 154 130 +24 20 12 +8 620 557 +63 420 280 +40 63 325 -262

2008 154 130 +24 25 12 +13 600 557 +43 430 280 +50 64 325 -261

2009 156 130 +26 25 12 +13 600 557 +43 430 280 +50 64 325 -261

8
Sporul mediu
Anii (sezonul) Efectiv optim Efectiv real Recoltă buc.
anual 15%
2012-2013 185 125 19 0
2013-2014 185 144 22 6
2014-2015 185 160 24 6
2015-2016 185 178 27 20
2016-2017 185 185 28 28

Efectivul real < efectivul optim => Recoltă = 25% din sporul anual, cand I (indicele
de efectiv = efectivul real/efectivul optim) este cuprins între 0,75 si 1,00, şi 0% din sporul
anual, când I este mai mic de 0,75 (cotă de extras = 0).

Sporul mediu
Anii (sezonul) Efectiv optim Efectiv real Recoltă buc.
anual 20%
2012-2013 860 650 130 33
2013-2014 860 747 149 36
2014-2015 860 860 172 172

Sporul mediu
Anii (sezonul) Efectiv optim Efectiv real Recoltă buc.
anual 20%
2012-2013 1509 1370 274 135
2013-2014 1509 1509 302 302

Evoluţia pe următorii 10 ani la cerb comun

9
Anii Efectivul real Efectivul optim Spor natural Recoltă
( sezonul ) buc. buc. buc. buc.
2009 - 2010 70 58 7 2
2010 - 2011 72 80 7 6
I = 0,91 => cota
2011 - 2012 73 80 7 de recoltă
1,8 =>2 ex.
2012 - 2013 78 80 8 2
2013 - 2014 84 80 8 9
2014 - 2015 83 80 8 9
2015 - 2016 82 80 8 9
2016 - 2017 81 80 8 8
2017 - 2018 81 80 8 8
2018 - 2019 81 80 8 8

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se poate vedea că dacă până în
sezonul de vânătoare 2012 – 2013 efectivele reale vor fi sub cele optime, începând cu sezonul
de vânătoare 2013- 2014 efectivele optime vor fi depăşite de către cele reale iar cota de
recoltă va creşte semnificativ până la normalizarea efectivelor în sezonul de vânătoare 2016 –
2017. Normalizarea se face în timp relativ scurt ( 5 sezoane ) datorită diferenţelor mici între
valorile efectivelor optime şi cele ale efectivelor reale. Se poate observa de asemenea, ca
efectivele în această scurtă perioadă de timp vor cunoaşte o creştere semnificativă ca număr
de exemplare, urmând ca printr-o riguroasă aplicare a selecţiei cu arma, efectivele sa atingă
nivelul optim.

10
90

80

70

60

50
Efectivul real buc.
40 Efectivul optim buc.
Spor natural buc.
30 Recoltă buc.

20

10

0
2009 - 2010 - 2011 - 2012 - 2013 - 2014 - 2015 - 2016 - 2017 - 2018 - 2018 -
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2019

. Evoluţia numărului de exemplare şi a cotei de recoltă pentru normalizarea efectivelor


în următorii 10 ani la cerb comun

Evoluţia pe următorii 10 ani la mistreţ


(EXEMPLU)

Anii Efectivul real Efectivul optim Spor natural Recoltă


( sezonul ) buc. buc. buc. buc.
2009 - 2010 56 58 8 5
2010 - 2011 60 30 9 6
2011 - 2012 63 30 9 17
2012 - 2013 55 30 8 14
2013 - 2014 49 30 7 13
2014 - 2015 43 30 6 9
2015 - 2016 40 30 6 9
2016 - 2017 37 30 6 8
2017 - 2018 35 30 5 6
2018 - 2019 34 30 5 6

Avându-se în vedere diferenţa majoră dintre efectivele optime şi evaluările făcute,


normalizarea efectivelor se va efectua într-o perioada destul de mare de timp, respectiv mai
mult de 10 ani.
Trebuie avut în vedere şi raza de mişcare destul de mare a speciei şi influenţa mai ales
în această zonă, a condiţiilor climatice, concursul acestora determinând totuşi, după părerea
noastră, o normalizare a efectivelor într-o perioadă mai scurtă de timp.

11
Astfel în iernile cu strat mic de zăpadă, cârdurile vor prefera zona montană, aici găsind
linişte şi locuri de odihnă greu accesibile. În iernile cu strat gros de zăpadă acestea vor prefera
zonele mai joase, unde startul de zăpadă este mai subţire, acest fapt favorizând accesul la
hrană.
De asemenea, un factor determinant în concentrarea efectivelor o are felul şi frecvenţa
acţiunilor de vănătoare exercitate atât pe teritoril fondului cât şi in cuprinsul celor învecinate.

70

60

50

40
Efectivul real buc.
Efectivul optim buc.
30
Spor natural buc.
Recoltă buc.
20

10

0
2009 - 2010 - 2011 - 2012 - 2013 - 2014 - 2015 - 2016 - 2017 - 2018 -
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Evoluţia numărului de exemplare şi a cotei de recoltă pentru normalizarea efectivelor


în următorii 10 ani la mistreţ

Evoluţia pe următorii 10 ani la urs


(EXEMPLU)

Anii Efectivul real Efectivul optim Spor natural Recoltă


( sezonul ) buc. buc. buc. buc.
2009 - 2010 3 7 - -
2010 - 2011 5 7 1 -
2011 - 2012 6 7 1 -
2012 - 2013 7 7 1 1
2013 - 2014 7 7 1 -
2014 - 2015 8 7 1 1
2015 - 2016 8 7 1 -
2016 - 2017 9 7 1 2
2017 - 2018 7 7 1 -
2018 - 2019 8 7 1 1

12
Se observă că normalizarea efectivelor la urs se face relativ repede datorită faptului că
la ora actuală efectivele reale sunt apropiate de cele optime. Se consideră totuşi oportună
cererea cotei de recoltă pentru această specie abia după atingerea efectivului optim, avându-se
în vedere în special structura pe vârste a exemplarelor de pe cuprinsul F.V.
De asemenea pentru a nu intra în conflict cu crescătorii de animale din zonă, nu
trebuie ca efectivele reale sa depăşească pe cele optime, deci se impune extragere a unui
exemplar în sezonul 2012 – 2013, pe parcursul deceniului cota maximă fiinde de 2 exemplare
în sezonul 2016 – 2017.

10

5 Efectivul real buc.


Efectivul optim buc.
4 Spor natural buc.
Recoltă buc.
3

0
2009 - 2010 - 2011 - 2012 - 2013 - 2014 - 2015 - 2016 - 2017 - 2018 -
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Evoluţia numărului de exemplare şi a cotei de recoltă pentru normalizarea efectivelor


în următorii 10 ani la urs

13
Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor
Ordinul 478 din 16 octombrie 2002 (Ordinul 478/2002)

privind aprobarea Normelor de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea


durabila a vanatului si a Instructiunilor de aplicare a Normelor de intocmire a studiilor
de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului

Publicat in Monitorul Oficial 780 din 25 octombrie 2002 (M. Of. 780/2002)

   In conformitate cu prevederile art. 17, 48 si 51 din Legea fondului cinegetic si a


protectiei vanatului nr. 103/1996, republicata, in temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. B.m)
si ale art. 9 alin. (6) din Hotararea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, avand in vedere studiul
elaborat conform Contractului de achizitie publica incheiat intre Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice nr. 29.037 din 14 iunie
2002, ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor emite urmatorul ordin:

Art. 1. - Se aproba Normele de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea


durabila a vanatului, prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2. - Se aproba Instructiunile de aplicare a Normelor de intocmire a studiilor de
specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului, prevazute in anexa nr. 2.
Art. 3. - (1) Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului, intocmite
pentru fiecare fond de vanatoare de catre persoanele fizice si juridice atestate, se intocmesc in
3 exemplare si se depun, pe suport hartie, la inspectoratele teritoriale de regim silvic si
cinegetic in a caror raza de activitate se afla fondurile de vanatoare pentru care s-au intocmit
studiile.
(2) Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului se depun insotite de
o copie de pe certificatul de atestare a persoanei fizice sau juridice care a realizat studiul.
Art. 4. - (1) Inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic verifica modul in care
au fost intocmite studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului, le vizeaza pe
cele intocmite corespunzator si le transmit, in termen de maximum 15 zile de la primirea lor,
directiei de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in
vederea aprobarii lor.

14
(2) In cazul in care studiile de specialitate sunt intocmite necorespunzator, acestea se
returneaza gestionarilor fondurilor de vanatoare, in vederea asigurarii intocmirii
corespunzatoare a lor.
Art. 5. - Directia de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura, inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, precum si gestionarii
fondurilor de vanatoare vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 6. - (1) La data intrarii in vigoare a studiilor de specialitate pentru gestionarea
durabila a vanatului, pentru fiecare fond de vanatoare, fisa acestuia se desfiinteaza, datele
cuprinse in aceasta fiind preluate in cuprinsul studiului.
(2) In scopul aplicarii prevederilor alin. (1), de la data intrarii in vigoare a studiilor,
pentru fiecare fond de vanatoare pentru care exista studiu de specialitate pentru gestionarea
durabila a vanatului, aprobat de catre directia de specialitate din Ministerul Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor, se intocmeste un act aditional la contractul de gestionare.
Art. 7. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 8. - Prezentul ordin si anexa nr. 1 se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, iar anexa nr. 2 se transmite de catre Directia fond forestier si cinegetic din cadrul
Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor inspectoratelor teritoriale de regim silvic si
cinegetic, care o pun la dispozitie gestionarilor fondurilor de vanatoare si persoanelor fizice si
juridice atestate pentru intocmirea studiilor de specialitate pentru gestionarea durabila a
fondurilor de vanatoare.

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,


Ilie Sarbu

 Bucuresti, 16 octombrie 2002.

15
   ANEXA  Nr. 1

   NORME
de intocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea
durabila a vanatului

   Art. 1. - (1) Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului se


intocmesc pentru fiecare fond de vanatoare, in conformitate cu prezentele norme.
   (2) Informatiile necesare in vederea intocmirii studiilor de specialitate pentru
gestionarea durabila a vanatului se preiau din urmatoarele surse:
   a) evidentele statistice aflate la gestionarii fondurilor de vanatoare, referitoare la
gospodarirea vanatului, existente in documentele detinute de acestia, respectiv: fisa fondului
de vanatoare, lucrarile de evaluare anuala a efectivelor de vanat etc.;
   b) evidentele referitoare la situatia administrativa, conditiile naturale din cuprinsul
fondurilor de vanatoare (care pot fi preluate cu operativitate din amenajamentele silvice),
studii si lucrari tehnice de specialitate (atlase climatologice, studii geomorfologice, studii ale
vegetatiei);
   c) lucrarea de bonitare a fondurilor de vanatoare, intocmita pentru principalele specii
de fauna salbatica de interes cinegetic;
   d) instructiunile de aplicare a prezentelor norme si anexele la acestea.
   Art. 2. - Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului vor avea
structura si cuprinsul prevazute in anexa care face parte integranta din prezentele norme.
   Art. 3. - Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului se intocmesc in
3 exemplare si vor fi insusite, prin aplicarea stampilei, de catre gestionarii fondurilor de
vanatoare.
   Art. 4. -
(1) Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului se intocmesc si sunt
valabile pe perioada de valabilitate a contractelor de gestionare.
   (2) In situatia in care, in interiorul perioadei de valabilitate a studiului de specialitate
pentru gestionarea durabila a vanatului, elementele care au stat la baza intocmirii lui se
modifica, studiul se va reactualiza corespunzator, cu operativitate, prin grija gestionarului
fondului de vanatoare, de catre persoane atestate.

16
   (3) Studiul reactualizat in conditiile prevazute la alin. (2) se inainteaza in vederea
avizarii la structura teritoriala in domeniul cinegetic a autoritatii publice centrale care
raspunde de silvicultura, in a carei raza de activitate se gaseste fondul de vanatoare respectiv,
care, dupa avizare, il transmite pentru aprobare autoritatii publice centrale care raspunde de
silvicultura.
   (4) Personalul imputernicit al gestionarilor fondurilor de vanatoare are obligatia ca in
fiecare an sa completeze evidentele care necesita actualizare cu date din studiile de
specialitate pentru gospodarirea durabila a vanatului care au fost aprobate.
   (5) La incheierea unui nou contract de gestionare a unui fond de vanatoare, ca urmare
a rezilierii contractului de gestionare anterior, studiul de specialitate pentru gestionarea
durabila a vanatului se reface de catre noul gestionar al fondului de vanatoare in conditiile
prezentelor norme.
   Art. 5. - (1) Studiile de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului se vor
intocmi atat pe suport hartie (A4), cat si pe suport magnetic, in programul Microsoft Word, iar
textele vor fi editate in fontul "Times New Roman", caractere de 12 (exclusiv tabelele, care se
dimensioneaza corespunzator in conditiile in care cu aceste caractere nu se pot incadra in
formatul A 4), cu spatiu de un rand, pe cate o singura pagina.
   (2) Titlurile se redacteaza cu aceleasi caractere, cu litere bolduite.

17
   ANEXA
  la norme

CONTINUTUL-CADRU
al studiului de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului

   Partea I - Cadrul administrativ si natural

   Cap. 1. - Situatia administrativ-teritoriala


   Cap. 2. - Prezentarea conditiilor stationale
   2.1. Conditii geomorfologice
   2.2. Conditii climatice
   2.3. Conditii edafice
   2.4. Conditii hidrologice
   2.5. Conditii de vegetatie
   Cap. 3. - Studiul faunei salbatice de interes cinegetic
   3.1. Prezentarea faunei cinegetice
   3.2. Studiul efectivelor reale in raport cu efectivele optime
   3.3. Calculul teoretic al cotelor de recolta
   Cap. 4. - Influenta factorilor antropici reflectati prin modul de gospodarire a fondului
de vanatoare
   4.1. Consideratii istorice
   4.2. Constructii, instalatii si amenajari vanatoresti existente
   4.3. Zona de refugiu
   4.4. Influenta factorului antropic reflectat prin activitati care dauneaza vanatului
   4.5. Principalele trofee dobandite
   4.6. Vanat gasit mort si cauzele

18
   Partea a II-a Programul de gospodarire a efectivelor de vanat si de amenajare a
fondului de vanatoare, in perspectiva perioadei de valabilitate a contractului de
gestionare

   Cap. 1. - Prioritati in promovarea speciilor de vanat


   1.1. Actiuni necesare refacerii potentialului biogenic al fondului de vanatoare prin
reintroducerea unor specii de fauna salbatica de interes cinegetic disparute sau prin
introducerea unor specii noi de vanat ce pot valorifica nisele ecologice libere
   1.2. Revigorarea populatiilor existente prin actiuni de "reimprospatare de sange"
   1.3. Cresterea potentialului nutritiv al fondului de vanatoare
   1.4. Imbunatatirea retelei de amenajari, constructii si instalatii vanatoresti
   1.5. Calculul necesarului de hrana complementara
   1.6. Terenuri de hrana pentru vanat
   1.7. Combaterea daunatorilor vanatului
   Cap. 2. - Concluzii
   2.1. Concluzii economice
   2.2. Concluzii sintetice privind aplicabilitatea si rezultatele studiului
   2.3. Indicatori cantitativi, calitativi si valorici

   BIBLIOGRAFIE

   Partea a III-a - Date statistice

   3.1. Harta fondurilor de vanatoare (anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii,


alimentatiei si padurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitarii fondului cinegetic al
Romaniei in fonduri de vanatoare)
   3.2. Situatia efectivelor, a cotelor de recolta si a realizarilor cotelor de recolta
   3.3. Hrana complementara, administrata pe sezoane de vanatoare
   3.4. Culturi speciale pentru hrana vanatului
   3.5. Vanat gasit mort si cauzele
   3.6. Populari sau repopulari cu specii de vanat
   3.7. Trofee extrase de pe fond
   3.8. Numarul de exemplare braconate pe sezoane de vanatoare

19
ANEXA nr. 2
la Ordinul nr. 478 /2002
al ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor

INSTRUCTIUNI DE APLICARE A NORMELOR DE INTOCMIRE


A STUDIILOR DE SPECIALITATE
PENTRU GESTIONAREA DURABILA A VANATULUI

Partea I. cadrul administrativ si natural

Capitolul 1. Situatia administrativ-teritoriala

Va cuprinde referiri succinte privind:


- Situarea geografica. Fondul de vanatoare se situeaza in … (exemplu Carpatii de Curbura,
la altitudini intre … si ..)
- Incadrarea administrativa. Se fac referiri la situarea fondului de vanatoare din punct de
vedere al administratiei silvice si al administratiei teritoriale (judet, raza comunei,
defalcare pe comune). Se preiau si tab. 4 – 5 din fisa fondului de vanatoare.
- Limite si vecinatati. (se enumera limitele si vecinatatile in ordine, incepand din nord spre
est, sud si vest, intocmai cum sunt descrise in fisa fondului de vanatoare)
- Cai de acces. Se descriu caile de comunicatie: cai ferate, drumuri nationale, judetene,
locale, drumuri forestiere, aratandu-se lungimea lor pe raza fondului de vanatoare ca si
localitatile intre care fac legatura.

Capitolul 2. Prezentarea conditiilor stationale

2.1. Conditii geomorfologice


Se prezinta in mod succint principalele substrate geologice si principalele forme de relief
(depresiuni, varfuri, versanti, vai) de pe raza fondului de vanatoare cu denumiri, localizare
precum si altitudinea medie, maxima si minima.

2.2. Conditii climatice

20
Se redau sub forma sintetica principalii indicatori ai temperaturii, precum temperatura
medie anuala, temperatura minima si maxima absoluta, temperatura medie a lunilor de iarna,
data primului si ultimului inghet, temperatura medie precum si extremele din perioada
cresterii puilor, in masura in care se dispune de date.
Se mai prezinta cantitatea medie de precipitatii anuale, cu referiri la nivelul acestora in
perioada cresterii puilor (aprilie – iunie), la repartizarea acestora pe durata anului, ca si
grosimea medie a stratului de zapada si durata acestuia, defalcata pe expozitii.
Se vor face referiri succinte la directia si frecventa vanturilor dominante, ca si la
consecintele acestora (doboraturi de vant).
In incheiere se face o caracterizare sintetica a elementelor climatice si a influentei
acestora asupra vanatului. Este important ca datele sa fie culese de la o statie meteorologica
aporopiata fondului de vanatoare atat in ceea ce periveste dista cat mai ales altitudinea
acesteia, care trebuie sa fie cat mai apropiata de altitudinea medie a fondului de vanatoare.

2.3. Conditii edafice


Se prezinta sintetic principalele tipuri de sol intalnite in cuprinsul fondului de vanatoare,
precum si modul in care influenteaza calitatea hranei vanatului prin lipsa sau prezenta in
acestea a calciului, fosforului, potasiului si a altor elemente chimice importante in nutritia
vanatului. Se mai fac referiri la profunzimea lor, structura (nisipoase, argiloase etc.) si
continutul lor in schelet.

2.4. Conditii hidrologice


Se prezinta reteaua de ape curgatoare si statatoare, modul de raspandire. Se vor face
precizari privind debitele cursurilor de apa (medii si fluctuatiile lor sezoniere) precum si
accesibilitatea apei in perioadele de seceta. Se va comenta si interferenta vanatului cu
animalele domestice la utilizarea apei.

2.5. Conditii de vegetatie


Se prezinta tabelar pe suprafata si procente folosinta terenurilor din cuprinsul fondului
de vanatoare:
(se preiau datele din fisa fondului de vanatoare, tab. nr. 2)

21
TOTAL
GENE
Folosinta RAL
col. 8+9
UM 9
Alte terenuri Prod
Padure cu folosinta Gol uctiv
Luciu Nepro
si pasuni Arabil Fanete Pasuni agricola de cine
de apa ductiv*
impadurite (vii , munte getic
livezi etc.) Col(1-7)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ha
%
* Nota: categoria neproductiv nu cuprinde terenul intravilan si se refera la halde de steril,
cariere de piatra, sonde, exploatari miniere de suprafata, cai de comunicatii, etc.

- Vegetatia forestiera (padurea): se prezinta succint principalele tipuri de padure, conform


amenajamentelor silvice, se vor face referiri la compozitie, consistenta si, foarte important,
distributia pe clase de varsta; se arata prezenta subarboretului si a paturii erbacee.
Tratamentele aplicate si cele preconizate pentru viitor precum si influenta acestora asupra
ofertei trofice vor fi prezentate in mod sintetic. Se vor preciza: avantajele hranirii naturale a
vanatului, perioadele in care se impune hranirea complementara si perioadele in care sa se
prevada hranirea artificiala integrala deoarece accesul la hrana naturala este blocat de factori
adversi (grosimea stratului de zapada etc.).
- Culturile agricole: dupa datele din tabelul nr. 1 se prezinta succint principalele culturi
agricole existentela data intocmirii studiului (daca exista date) si se va incerca prezentarea
tendintelor din zona privind structura culturilor agricole, pe grupe ( ex: cereale, cartofi,
legume, culturi de leguminoase - trifoi, lucerna, etc).

Capitolul 3. Studiul faunei de interes cinegetic

3.1. Prezentarea faunei cinegetice

Se prezinta tabelar, la nivelul anului de intocmire a studiului, efectivele evaluate ale


principalelor specii de fauna salbatica de interes cinegetic cuprinse in lucrarea de bonitare
(cerb comun, cerb lopatar, caprior,capra neagra, mistret, urs, iepure, fazan, potarniche, cocos

22
de munte, lup, ras, pisica salbatica), conform ultimei evaluari (2002), precum si cotele de
recolta aprobate pentru sezonul de vanatoare 2002 – 2003.

Specia
cerb cerb capri- capra mis- urs iepu- fazan potar- cocos lup ras pis
Anul ica
co- lopa- or neagra tret re niche de sal
...
mun tar munte ba-

tica
Efective M*
F*
Total
Cote aprobate
2002/2003
*Nota: doar pentru cervide si capra neagra.

Situatia comparativa a cotelor de recolta aprobate si a realizarilor din ultimul sezon de


vanatoare

Specificari Cote de recolta Cote de recolta


aprobate realizate
Specia M F M F
Cerb comun
Cerb lopatar
Caprior
Capra neagra
Mistret
Urs
Iepure
Fazan
Potarniche
Cocos de munte
Lup
Ras
Pisica salbatica

Nota: Pentru cervide si capra neagra cotele de recolta aprobate si realizate se vor defalca pe
sexe.

23
3.2. Studiul efectivelor reale in raport cu efectivele optime
Se vor trece tabelar categoriile de bonitate pentru principalele specii de vanat ce se gasesc
pe fondurile de vanatoare si efectivele optime determinate prin lucrarea de bonitare a
fondurilor de vanatoare.

Specia
Specificari
... ... ... ... ... ... … … …
Efective
reale (2002)
Categoria
de bonitate
Efective
optime
Pe baza acestor date se va face un scurt comentariu referitor la cauzele care au dus la
existenta diferentelor (+ / - ) dintre efectivele reale si cele optime.

3.3. Calculul teoretic al cotelor de recolta


Pe baza sporurilor naturale la principalele specii de vanat (redate in anexe), a efectivelor
reale si optime (conforme conditiilor locale) se va prefigura evolutia efectivelor si a recoltei
pe urmatorii ani de aplicabilitate a studiului.
Conform reglementarilor din Legea 103/1996, republicata, aprobarea cotelor de recolta se
va face pe fiecare fond de vanatoare de catre autoritatea publica centrala. In studiu se va da un
calcul teoretic (propuneri de recolta facute de catre gestionar) pe baza efectivelor reale
preconizate pentru fiecare an si a celor optime stabilite, urmand ca autoritatea publica centrala
sa aprobe recolta efectiva, in fiecare an.

Tabelul nr. 5
Specia ...............
Anii Efectiv real Efectiv optim Spor natural Recolta
(sezonul) buc. buc. buc. buc.
2002 – 2003*
20..... – 20 .....
2010 – 2011
*Nota: pentru care recolta a fost aprobata.

24
In ceea ce priveste calculul (stabilirea) recoltelor se pot deosebi trei situatii distincte:
Efectivul real = efectivul optim
sporul annual (situatii normale)
Recolta =

25% din sporul anual, cand I (indicele de efectiv

Efectivul real < efectivul optim = efectivul real/efectivul optim) este cuprins intre

0,75 si 1,00
Recolta =
0% din sporul anual, cand I este mai mic de 0,75

(cota de extras = 0)

Efectivul real > efectivul optim sporul anual + 0,25 x (efectivul real – efectivul
Recolta = optim), atunci cand I este mai mare de 1,00

Nota: Calculul recoltei se va face anual, in functie de situatiile concrete din teren (efective
reale, optime, mortalitati etc.).

CAPITOLUL 4. INFLUENTA FACTORILOR ANTROPICI REFLECTATI PRIN


MODUL DE GOSPODARIRE A FONDULUI DE VANATOARE

4.1. Consideratii istorice


Se vor face referiri succinte cu privire la istoricul proprietatii terenurilor din cuprinsul
fondului de vanatoare si gestionarii fondului de vanatoare in perioada 1990 - 2002.

4.2. Constructii, instalatii si amenajari vanatoresti existente


Se va face o prezentare succinta a amenajarilor, constructiilor si instalatiilor vanatoresti
existente. Se preiau datele din fisa fondului de vanatoare, tab. nr. 6, corespunzatoare anului
2002.

4.3. Zona de refugiu


Se prezinta succint amplasarea zonei de refugiu, cu precizarea daca aceasta este sau nu
corespunzatoare scopului destinat, ca si eventualele propuneri de imbunatatire. Se figureaza si
pe harta fondului de vanatoare cu linii de culoare rosie

25
4.4. Influenta factorului antropic reflectat prin activitati care dauneaza vanatului
Se vor face referiri, in masura in care se dispune de date, la urmatoarele aspecte:
- activitati industriale – se redau principalele activitati industriale din zona si eventualele
influente ale acestora asupra mediului in general, si a vanatului in special;
- activitati din zootehnie - se prezinta zonele cu pasunat si animalele ce pasuneaza (specii,
numar aproximativ de exemplare) si influenta acestora asupra efectivelor de vanat. De
asemenea, se vor prezenta tendintele de viitor privind activitatile zootehnice din zona.
- braconajul – se vor face cateva consideratii legate de acest fenomen si evolutia lui in
viitor, prin prisma altor aspecte sociale (somaj, dezvoltarea zonei etc.).
- alte influente – se vor reda influentele altor factori din zona asupra faunei cinegetice,
precum turismul, dezvoltarea rurala, somajul etc.

4.5. Principalele trofee dobandite


Se vor face referiri privind influenta factorilor antropici (modul de gospodarire) si a
conditiilor de habitat, reflectate prin calitatea trofeele obtinute si o scurta caracterizare privind
trofeele obtinute. Se va prezenta si situatia trofeelor medaliabile obtinute in ultimele 5
sezoane de vanatoare, pe specii, folosind capul de tabel al tab. nr. 11 din fisa fondului.

4.6. Vanat gasit mort si cauze


Se va face un scurt comentariu privind unele cazuri mai deosebite de mortalitate, datorate
unor epizootii,( rabie, pesta etc.)
Se prezinta si o statistica, conform capului de tabel al tabelului nr. 9 din fisa fondului de
vanatoare, pe ultimile 5 sezoane de vanatoare.

26
PARTEA II. PROGRAMUL DE GOSPODARIRE A EFECTIVELOR DE VANAT SI
DE AMENAJARE A FONDULUI DE VANATOARE, IN PERSPECTIVA PERIOADEI
DE VALABILITATE A CONTRACTULUI DE GESTIONARE

Capitolul 1. Prioritati in promovarea speciilor de vanat

1.1. Actiuni necesare refacerii potentialului biogenic al fondului de vanatoare prin


reintroducerea unor specii din fauna salbatica de interes cinegetic disparute, sau prin
introducerea unor specii noi de vanat ce pot valorifica nisele ecologice libere
1.1.1. Istoricul prezentei si cauzele disparitiei unor specii de vant, in decursul timpului.
1.1.2. Analiza oportunitatii actiunii de reintroducere a speciilor disparute sau speciilor noi
de vanat
In vederea intreprinderii acestor actiuni, gestionarul fondului de vanatoare va trebui,
conform legislatiei in vigoare, sa prezinte un studiu detaliat, separat de prezentul studiu,
intocmit de specialisti, care va fi analizat si avizat de organele competente.

1.2. Revigorarea populatiilor existente prin actiuni de „reimprospatare de sange”


Se va analiza oportunitatea actiunii si efectele acesteia asupra populatiei existente. Datele se
vor prezenta tabelar si vor include toti ani de valabilitate a studiului, dupa cum urmeaza:

Tabelul nr. 6
Specia Specia
Anul
- nr. exemplare - - nr. exemplare -
actiunii
Sex Clasa de varsta Sex Clasa de varsta
20--
20--
Nota: in tabel se trec numarul de exemplare, pe specii, prevazute a fi introduse in fiecare an de
aplicarea a studiului

1.3. Cresterea potentialului nutritiv al fondului de vanatoare


Aceasta se va realiza in functie de speciile de vanat ca si de conditiile existente in fondul
de vanatoare, in principal prin:
- terenuri de hrana noi
- introducerea subarboretului
- crearea de plantatii de ros

27
- crearea de insule forestiere in zona de campie
Pentru fiecare din acestea se va prezenta oportunitatea realizarii acestora, localizarea lor,
suprafetele si speciile propuse a fi cultivate (introduse).
In aplicarea masurilor de mai sus se va tine cont si de acordul proprietarilor / detinatorilor
suprafetelor respective de teren.

1.4. Imbunatatirea retelei de amenajari, constructii si instalatii vanatoresti


In functie de numarul de amenajari, constructii si instalatii vanatoresti prevazute in aceste
instructiuni de aplicare, diferentiat pe zone (campie, deal, munte) se va decide de la caz la caz
asupa necesitatii sau obligatiei construirii ulterioare de astfel de amenajari, constructii si
instalatii, astfel incat sa fie respectat numarul minim prevazut in contractul de gestionare cat si
in studiul de amenajare.
Pe baza necesarului prezentat in anexa la instructiuni ( tab. 6 – 8 ) privind amenajarile si
instalatiile vanatoresti, se va calcula si reda tabelar, in mod concret, in functie de conditiile
fiecarui fond de vanatoare, necesarul minim pentru efectivele reale de vanat cat si pentru
efecivele optime, astfel:

Necesarul minim de amenajari, constructii si instalatii vanatoresti


necesare in fondul de vanatoare ...............................................

Tabelul nr. 7
Amenajari Existent, necesar pentru efectivele reale si necesar pentru efectivele optime
Constructii Specia Specia Specia Specia Specia Specia Specia
Instalatii Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex. Nec. Ex Nec.
real real real real real real . real
(la nivelul
anului 2002) Nec. Nec. Nec. Nec. Nec. Nec. Nec.
optim optim optim optim optim optim optim
Terenuri de
hrana
Poteci
Scaldatori
Adapatori
Sararii
Hranitori
Depozite
Linii de
vanatoare
Standuri
Observatoare
Bordeie
Colibe
Case

28
La amplasarea lor se va tine cont de anumite conditii specifice, precum: locuri de
iernat, locuri de trecere, locuri de concentrare etc.
Situatia se refera la efectivele actuale iar necesarul de instalatii, amenajari si constructii
din teren se va actualiza anual, in functie de evolutia efectivelor reale pe durata valabilitatii
contractului de gestionare.

1.5. Calculul necesarului de hrana complementara


Pe baza tabelelor din anexe ce cuprind necesarul minim orientativ de hrana
complementara la principalele specii de vanat diferentiat pe zone, se va calcula necesarul de
hrana complementara pentru principalele specii de vanat din fondurile de vanatoare.
Prevederile contractului de gestionare privitoare la hrana complementara sunt minimale.

Tabel cu necesarul orientativ de hrana complementara la principalele specii din fondul


de vanatoare(zona de munte)

Tabelul nr. 8
Intre 1 mai. si 15 oct. Intre 16 oct. si 30 apr.
kg/specie kg/specie
Nr. Din care Din care
Specia
crt. Fan
Total

Total

Fan Suculente,
Conc. masa Suculente, radacin. Conc.
frunz. radacin.
verde
1.
2
.

Tabel cu necesarul orientativ de hrana complementara la principalele specii din fondul


de vanatoare (zona de deal si campie)

Tabelul nr. 8
Intre 1 apr. si 31 oct. Intre 01 noi. si 31 mart.
kg/specie kg/specie
Nr.
Specia Din care Din care
crt.
Total

Total

Suculente, Suculente,
Conc. Fan Conc. Fan
radacin. radacin.
1
2
Suculentele se vor distribui in zilele cu temperaturi de peste 0 0C.

Nota: Se va folosi tabelul corespunzator zonei unde este incadrat geografic fondul de
vanatoare, si se raporteaza la efectivele reale evaluate in 2002 si se reactualizeaza anual,
functie de efectivele evaluate.

29
1.6. Terenuri de hrana pentru vanat
Se prezinta tabelar, situatia terenurilor de hrana pe durata valabilitatii studiului, pe
sezoane si suprafete cultivate, a necesarului si a realizarilor.
Tabelul nr. 9
Suprafata cultivata
An Existent Necesar Realizat
- ha - - ha - - ha -
... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...
20... – 20...
20... – 20...

Necesarul va fi stabilit de fiecare gestionar, anual, in functie de efective, mersul vremii,


posibilitati de cultivare a diverselor specii etc.
Prevederile contractului, ca si in celelalte cazuri, vor fi minimale si obligatorii.

1.7. Combaterea daunatorilor vanatului


Se va face o estimare cantitativa a daunatorilor pe specii si masurile de combatere a
acestora preconizate a se realiza in conformitate cu prevederile legale.

Numarul de exemplare estimat a fi extras anual din speciile daunatoare vanatului

Tabelul nr.10
Specia
Sezonul Caini Pisici hoinari Ciori Cotofene
hoinari
2002 - 2003
-------

Pe baza tabelului se va face o analiza privind impactul acestor daunatori asupra


efectivelor de vanat si a efectelor extragerilor preconizate.

30
Capitolul 2. Concluzii

2.1. Concluzii economice


Se va face o scurta prezentare, pentru un an mediu de aplicare a studiului sub forma
tabelara, privind cheltuielile, veniturile si balanta cheltuieli/venituri.

Tabelul nr. 12
Sezon de vanatoare Balanta
Total cheltuieli Total venituri
de aplicabilitate cheltuieli/venituri
2002 - 2003
-----------

Se fac cateva comentarii referitoare la modul in care sunt acoperite cheltuielile,


precum si unele comentarii referitoare la sursele de finantare ale unor eventuale deficiente in
balanta C/V.,

2.2. Concluzii sintetice privind aplicabilitatea si rezultatele studiului


Se vor face referiri la efectele aplicarii studiului in gospodarirea vanatului, a conservarii
biodiversitatii si a relatiilor cu alte sectoare de activitate.

2.3. Indicatori cantitativi, calitativi si valorici


Eficienta aplicarii studiului, punctele 2.1. si 2.2., se va exprima alternativ si sintetic si prin
cativa indicatori cantitativi, calitativi si valorici, si anume:
- Indicatori cantitativi pe specii
Numar piese (bucati)/1000 ha fond de vanatoare
Numar piei si blanuri (bucati)/1000 ha fond de vanatoare
Carne vanat recoltata (kg) /1000 ha fond de vanatoare
- Indicatori calitativ pe speciii
Numar trofee recoltate (bucati)/1000 ha fond de vanatoare
Numar trofee medaliabile (bucati) /1000 ha fond de vanatoare
Numar trofee selectie (bucati) /1000 ha fond de vanatoare
Se face precizarea ca trofeele medaliabile, la randul lor pot fi grupate pe aur, argint si
bronz raportate la aceeasi unitate de suprafata.

31
- Indicatori valorici
Valoarea cheltuielilor realizate/1000 ha fond de vanatoare
Valoarea venitului realizat/1000 ha fond de vanatoare
Valoarea balantei cheltuieli/venituri realizata/1000 ha fond de vanatoare

PARTEA III. DATE STATISTICE

Se preiau tabelele din fisa fondului de vanatoare si se completeaza, in rubricile


corespunzatoare, de catre personalul imputernicit al gestionarului fondului de vanatoare in
fiecare an din periada de valabilitate a studiului.
3.1. Harta fondurilor de vanatoare (Anexa nr. 3 la Ordinul 193 / 2002, al ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor privind reactualizarea delimitarii fondului cinegetic al
Romaniei in fonduri de vanatoare)
3.2. Situatia efectivelor, a cotelor de recolta si a realizarilor cotelor de recolta
3.3. Hrana complementara, administrata pe sezoane de vanatoare
3.4. Culturi speciale pentru hrana vanatului
3.5 Vanat gasit mort si cauze
3.6. Populari sau repopulari cu specii de vanat
3.7. Trofee extrase de pe fond
3.8. Numarul de exemplare braconate pe sezoane de vanatoare

32
Anexa la
Instructiunile de aplicare a Normelor de intocmire a studiilor
de specialitate pentru gestionarea durabila a vanatului

1. Necesarul minim de hrana complementara si sare la principalele specii de vanat din zona
de campie, deal si munte. Cantitatile date reprezinta valori minimale, ele putand fi marite
in functie de necesitati si conditii.

Tabel cu necesarul minim de hrana complementara la principalele specii


din zona montana

Tabelul nr. 1
Intre 1 mai. si 15 oct. Intre 16 oct. si 30 apr.
kg/zi/ex. kg/zi/ex.
Nr. din care din care
Specia
crt. Fan,
Suculente, Fan Suculente,
Conc. masa Conc.
Total

Total
radacini. frunz. radacini
verde
1 Urs 5,0 3,0 - 2,0 10,0 6,0 - 4,0
2 Cerb comun - - - - 5,5 1,0 1,5 3,0
3 Caprior - - - - 1,5 0,4 0,6 0,5
4 Mistret 0,3 0,3 - - 2,0 1,3 - 0,7
5 Capra n. - - - - 1,8 0,4 1,0 0,4
6 Iepure - - - - 0,25 0,05 0,1 0,1
Suculentele se vor distribui in zilele cu temperaturi de peste 0 C.

Tabel cu necesarul minim de hrana complementara la principalele specii


din zona de deal si campie

Tabelul nr. 2
Intre 1 apr. si 31 oct. Intre 1 nov. si 31 mart.
kg/zi/ex. kg/zi/ex.
Nr. din care din care
Specia
crt. Suc Suc
Total
Total

Conc. Fan ulente, Conc. Fan ulente,


radacin. radacin.
1 Cerb comun - - - - 2,5 1,0 1,5 1,0
2 Cerb lopatar - - - - 2,2 0,5 1,2 0,5
3 Caprior - - - - 1,3 0,3 0,7 0,3
4 Mistret 0,3 0,3 - - 1,6 1,2 - 0,4
5 Fazan 0,03 0,03 - - 0,15 0,10 - 0,05
6 Iepure - - - - 0,25 0,5 0,10 0,10
Suculentele se vor distribui in zilele cu temperaturi de peste 0 0C.

33
Tabel cu necesarul minim de sare la principalele specii din zona montana.

Tabelul nr. 3

Nr. Sare
Specia
crt. kg/an/ex.

1 Urs 0,2
2 Cerb comun 10
3 Caprior 5
4 Mistret 2 -3
5 Capra neagra 8

Tabel cu necesarul minim de sare la principalele specii din zona de campie si deal
Tabelul nr. 4

Nr. Sare
Specia
crt. kg/an/ex.

1 Cerb comun 10
2 Cerb lopatar 6-8
3 Caprior 5
4 Mistret 2-3

2. Cheile de bonitare elaborate in anul 1999 pentru 13 specii de vanat. (Anexa la Ordinul nr.
393/2002)

34
BIBLIOGRAFIE *

Bodea M, Cotta V, Micu I, 2001, Vanatoarea in Romania, Editura CERES,


Bucuresti
Negrutiu A. 1986, Vanatoare si salmonicultura - indrumar
de lucrari practice, Universitatea din Brasov
Negrutiu A. si colab. 2002, Amenajarea fondurilor de vanatoare,
Universitatea Transilvania din Brasov
Legea fondului cinegetic si a protectiei Monitorul Oficial al Romaniei, Parte I, Nr.
vanatului nr. 103/1996, republicata. 328/2002
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei Monitorul Oficial al Romaniei, Parte I, Nr.
si padurilor nr. 193/2002, privind 317/2002
reactualizarea delimitarii fondului cinegetic
al Romaniei in fonduri de vanatoare
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 393/2002, privind aprobarea
cheilor de bonitare si a densitatilor optime pentru speciile cerb comun, cerb lopatar,
caprior, capra neagra, mistret, urs, iepure, fazan, potarniche, cocos de munte, ras, lup si
pisica salbatica si pentru determinarea efectivelor optime, pe fondurile de vanatoare,
pentru aceste specii de fauna salbatica de interes cinegetic.
Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei
si padurilor nr. 431/2002 pentru aprobarea
Regulamentului privind atestarea
persoanelor fizice si juridice care pot
intocmi studii de specialitate pentru
gestionarea durabila a fondurilor de
vanatoare
*)

35

S-ar putea să vă placă și