Oprea Andreea-Maria

Manta Elis

Asezare geografica
Parcul Natural Apusenieste o arie protejat de interes
naional ce corespunde categoriei a V-aIUCN(parc naturalde tip
peisaj terestru) situat nRomnia, pe teritoriile administrative ale
judeelorAlba,ClujiBihor.
Parcul naional se afl n vestul rii, n partea central-estic
aMunilor Apuseni, nconjurat deMasivul Vldeasala nord,Munii
Pdurea Craiuluila nord-vest,Munii Bihoruluila sud,Munii
Gilula est iMunii Codru-Momala sud-vest.

Ci de acces

nParcul Natural Apusenise poate ptrunde de pe una dintre

cele trei osele care trec pe la periferia sa: Oradea Huedin ClujNapoca (N), Oradea Beiu Deva (V) i tei Cmpeni Turda
(S). Din acestea se desprind drumuri judeene, locale i forestiere.

Puncte de acces n parc: sunt n localitile Pietroasa, Chicu,

Cmpani (n judeul Bihor), Arieeni, Grda de Sus, Scrioara,
Albac, Horea (n judeul Alba), respectiv Beli sau Rchiele (n
judeul Cluj).

Prezentare generala
Limita nordic.
Din vrful Mgura Fericii (1106,1 m) limita urmrete, spre NE, culmea
principal dintre bazinele Criului Pietros i al vii Nimieti, ajungand in final
pn n cota 1136,6 m situat deasupra ctunului Dealu Negru.
Limita estic.
Din cota 1136,6 m, limita coboar la confluena Vii Negre cu Someul Cald.
n continuare limita urmrete culmea principal dintre bazinul hidrografic
Beli, pn la Arieul Mare.
Limita sudic.
De la confluena Arieul Mare, limita urmeaz spre amonte malul drept al
Arieului Mare oprindu-se n satul Fnae (com. Cmpani) la confluena cu
Crisul Baita.
Limita vestic.
De la confluena Criul Bia, limita urmrete spre N liziera pdurii, trece prin
cota 684,5 m, Vf. Dealu Blidaru (800,2 m) i ajunge n Vf. Mgura Fericii
(1106,1 m).

Suprafaa PNApdeterminat analitic n GIS este de 76 064 ha,

din care 24 280 ha se afl pe teritoriul judeului Bihor, 30 545 ha
se afl pe teritoriul judeului Cluj i 21 239 ha se afl pe teritoriul
judeului Alba.

Clima

Climaeste tipic de munte, n general umed i rece pe culmile

nalte, cu atenuare treptat spre regiunile joase.
Temperatura medie anual a aerului este de 2C n masivele
Biharia i Vldeasa, 4C n zona platformei calcaroase i ajunge la
10C n Depresiunea Beiu.

Soluri
Principalele tipuri de soluri existente pe teritoriul PNAp sunt: molisoluri,
argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri, soluri hidromorfe, soluri neevoluate
i trunchiate i soluri organice.
Hidrografie
Apele de suprafa ale parcului natural aparin bazinelor hidrografice ale
raurilor:
Arieul Mare ce adun praiele: Grdioara, Trnceti, valea Ponoraului;
Someul Mic cu subbazinul Someului Cald i afluenii acestuia: Valea
Seac, Alunul Mic, Prul Ponor, Valea Firii, Barna, Valea
Izbucului, Clineasa;
Criul Negru cu afluenii: Criul Pietros format din praiele
vilor Galbena, Aleu, Cui i Criul Biei cu praiele: Hoanca
Moului i Valea Sighitelului.
n suprafaa parcului, n partea nordic a munilor Apuseni se afl Lacul BeliFntnele, lac artificial de acumulare din Munii Gilu, amenajat ntre
anii 1970-1974.

Lacul deAriesul
acumulare
Belis-Fantanele
Crisul
Negru
Mare

Fauna

Triton
Pastrav
de
Sarpele
Salamandra
de
alun
Mierla
gulerata
Acvila
tipatoare
Capra
Cerb
Chitican
Ras
carpatin
neagra
Liliac
Sturzul
Vidra
de
de
amurg
vasc
rau

Vegetatie
Vegetaia se difereniaz pe vertical n urmtoarele zone: pajiti
montane, pduri de molid i pduri de foioase.
Pdurile montane sunt bine dezvoltate n partea superioar a vilor, ntre
altitudinile de 1 200 i 1 600 m.
Zonele calcaroase constituie un peisaj special, distinct de cel al platourilor i al
zonelor stncoase. Pajitile montane se caracterizeaz printr-o diversitate
floristic deosebit de ridicat, fiind identificate pn n prezent, un numr de
420 specii de plante.

Un tip distinct de vegetaie se ntlnete n zonele umede de-a lungul rurilor.

Salcie
Arin
negru
Molid
Stanjenel
de
balta
Rogoz
Brad
Paltin de munte
Ulm

Specii endemice

Vulturica
Omag
Miaza-noapte

Legislatie
Actele normative relevante pentru organizarea i funcionarea Administraiei
Parcului Natural Apuseni sunt:
Legea nr. 5/6.03.2000privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
Seciunea a III-a Zone Protejate.
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57/29.06.2007privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice,
aprobat cu modificri i completri prinLegea nr. 49/16.04.2011.
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005, actualizat cu Legea nr.
265/2006 privind protecia mediului.
Hotrrea Guvernului nr. 230/4.03.2003privind delimitarea rezervaiilor biosferei,
parcurilor naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora;
Hotrrea Guvernului nr. 2151/30.11.2004privind instituirea regimului de arie
natural protejat pentru noi zone;

Masuri de protectie
In anul 2009 a fost semnat proiectul Masuri preliminare de protectie si
conservare a pesterilor- arii protejate- din Parcul Natural Apuseni, finantat
prin Programul Operational Sectorial de MEDIU, 2007 2013. Obiectivele
proiectului au fost:
Imbunatatirea starii de conservare a 37
pesteri din Parcul Natural Apuseni
Elaborarea unui plan de interventii in
caz de accidente pentru cele 37 de pesteri
de pe teritoriul Parcului Natural Apuseni
Desfasurarea unei campanii de
constientizare a localnicilor si vizitatorilor
din Parcul Natural Apuseni privind
stimularea interesului pentru natura si
constientizarea privind efectele activitatilor
antropice asupra biodiversitatii
Pestera Humpleu

Prin proiect se vor realiza urmatoarele:

Echiparea tehnica a celor 37 de pesteri;

Topografierea celor 37 de pesteri;
Harti ale celor 37 de pesteri;
15 proiecte tehnice de limitare a accesului in pesteri;
Un plan de interventii pentru misiunile de salvare din subteran din cele
37 de pesteri;
Un film documentar despre pesterile de clasa A din Parcul Natural
Apuseni, in limbile romana, maghiara, engleza, franceza si germana;
4 puncte de informare dotate cu ecrane, amplasate in incinta centrelor
de vizitare ale Parcului;
37 de panouri informative la intrarea in pesteri;
10.000 de brosuri informative despre Parcul Natural Apuseni in
general si despre pesteri in special, pentru publicul larg.

In 2012 s-a hotarat inchiderea a 15 pesteri din Parcul Natural Apuseni pentru
ca speciile de lilieci, protejate prin lege, sa se poata dezvolta in siguranta.
Actiunea s-a desfasurat in judetele Bihor, Alba si Cluj pana in 2013 si a facut
parte dintr-un proiect finantat cu bani europeni. Argumentul principal a fost
acela ca liliecii sunt niste specii insectivore care fac un foarte mare serviciu
naturii pentru ca sunt singurele specii care mananca insectele de noapte, iar
activitatea umana, in foarte multe cazuri, influenteaza coloniile de lilieci.
Valoarea proiectului este de aproape 1,3 milioane de euro, din care 540.000 de
euro contributia statului roman.

Proiecte de amenajare
ARNICA-REGINA PLANTELOR MEDICINALE
n anul 2010, Asociaia Montana Moilor din Alba Iulia a derulat
proiectulArnica - Regina Plantelor Medicinale din Parcul Natural
Apuseni,finanat de Fundaia Pentru Parteneriat si MOL Romnia, n
cadrul Programului "Spaii Verzi" 2010 - Componenta "Arii Naturale
Protejate", cu suma de 19.672 lei. Proiectul s-a derulat n parteneriat cu
coala General Vasile Goldi din Alba Iulia i n colaborare cu
Administraia Parcului Natural Apuseni.
Scopul proiectului a vizat promovarea i conservarea florei din limita sudic
a Parcului Natural Apuseni, zona Scrioara, prin realizarea unui traseu
tematic cu denumirea: Arnica Regina plantelor medicinale i a unei
expoziii cu tema "Arnica elixir al tinereii fr btrnee".

Regia Nationala a Padurilor-Romsilva Administraia Parcului Natural

Apuseni R.A. (APNA) este instituia cu rol de analiz, planificare,
supraveghere i control pe teritoriul Parcului Natural Apuseni. Ca
apartenen, APNA este o subunitate a RNP Romsilva i funcioneaz n
baza unui contract de administrare ncheiat cu Ministerul Mediului i
Dezvoltrii Durabile. Prin acest contract RNP-Romsilva i-a asumat
dotarea i finanarea administraiei parcului n vederea bunei sale
funcionri.
Pe lng administraia parcului funcioneaz dou organisme care s-au
nfiinat conform prevederilor Legii 462/2001, Consiliul Consultativ de
Administrare (CCA) alctuit din principalii factori interesai (administraii
publice locale, uniti descentralizate din sectorul guvernamental, ageni
economici, organizaii neguvernamentale, etc.) i Consiliul
tiinific alctuit din personaliti tiinifice recunoscute i ali specialiti n
domeniu, a crui componen a fost aprobat printr-un Ordin al Ministrului
Mediului i Dezvoltrii Durabile.

Judet

Numarul structurilor de
primire turistica

Bihor

179

Cluj

186

Alba

159

Sursa. INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Judet

Capacitatea de cazare
turistica

Alba

4585

Bihor

11690

Cluj

8436

Sursa. INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Circulatia turistica
Sosiri turisti in structurile de cazare din judetul Bihor
An

Numar de turisti

Budureasa

Pietroasa

2004

10202

295

2010

3230

463

2014

2404

558

Sosiri turisti in structurile de cazare din judetul Alba

An

Numar de turisti

2004

2832

2010

4854

2014

6752

Sursa. INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Sosiri turisti in structurile de cazare din judetul Bihor

An

Numar de turisti

Belis

Margau

2004

7335

2953

2010

3494

2719

2014

2717

791

Oameni si
peisaje

cultura si traditii

Concluzii
Economia se bazeaza pe exploatarea
lemnului,cresterea animalelor si in special pe
turism.
In parc exista 96 de specii de plante si 147 de
specii de animale protejate.
Supraexploatarea resurselor naturale genereaza
schimbari negative.

Propuneri
Dezvoltarea produselor turistice astfel incat sa
combine valorile autentice ale capitalului natural si
cultura locala.
Promovarea imaginii parcului ca destinatie turistica
internationala.
Implicarea tinerilor in proiecte de conservarea naturii
si dezvoltare durabila.
Oportunitatea pentru producatorii locali de a folosii
sigla parcului pentru a da un plus de valoare
produselor acestora.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

http://www.parcapuseni.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=95&Itemid=108
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Apuseni
http://crim.ro/2009/02/16/proiecte/masuri-preliminare-de-protectie-siconservare-a-pesterilor-arii-protejate-din-parcul-natural-apuseni.html
http://stirileprotv.ro/stiri/social/masura-fara-precedent-in-romania-15pesteri-inchise-pentru-ca-liliecii-sa-se-poata-dezvolta.html
http://carta.ro/pensiuni-apuseni/
http://parcapuseni.ro/index.php?
option=com_content&view=category&id=8&Itemid=101
http://www.usab-tm.ro/utilizatori/universitate/file/2014/events/apuseni.pdf
http://statistici.insse.ro/shop/