I

.
l

GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SIPADURILOR
AGENTIA NATIONALA PENTRU ARII NATURALE PROTEJATE

DECIZIE
Nr. t 04 din II. OS . ~~

privind aprobarea Normelor metodologice privind implementarea obiectivelor de conservare din Anexa
la Ordinul nr. 1645/2016 privind aprobarea Planului de management ~i a Regulamentului ariilor
naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, ROSPAOOlO
Bistret ~i Rezervafiile Naturale Locul Fosilifer Dranic - 2.391 ~i Padurea Zaval - IV.33

Avand in vedere:
Hotararea Guvemului nr. 997/2016 privind organizarea ~i functionarea Agentiei Na!ionale pentru Arii
Naturale Protejate ~i privind modificarea ~i completarea anexei nr. 12 la Hotararea Guvemului nr. 1705/2006
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
Legea nr. 95/2016 privind !nfiintarea Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate ~i pentru modificarea
Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei ~i faunei salbatice, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
Hotararea nr. 867/2018 pentru modificarea ~i completarea Hotararii Guvernului nr. 997/2016 privind
organizarea ~i functionarea Agentjei Nationale pentru Arii Naturale Protejate ~i privind modificarea ~i

completarea anexei nr. 12 la Hotararea Guvemului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului;
Referatul Serviciului Monitorizare Arii Naturale Protejate, Relatia cu Comunitatile Locale, Proceduri
Certificare de Marca, Parcuri, nr. {()~ / ro.f>9 .J.Ol!flvind aprobarea Normelor metodologice privind
implementarea obiectivelor de conservaje pentru siturile ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSP A0023
Confluenta Jiu-Dunare ~i ROSPAOOlO Bistret din Anexa la Ordinul nr. 1645/2016 privind aprobarea
Planului de management ~i a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului,
ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, ROSPAOOlO Bistret ~i Rezervatiile Naturale Locul Fosilifer Dranic -
2.391 ~i Padurea Zaval - IV.33;
Ordinul nr. 1645/2016 privind aprobarea Planului de management ~i a Regulamentului ariilor naturale
protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, ROSPAOO 1O Bistret ~i

Rezervatiile Naturale Locul Fosilifer Dranic - 2.391 ~i Padurea Zaval - IV.33;

in conformitate cu prevederile:
Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei ~i faunei salbatice, aprobata cu modificari ~i completari prin Legea nr. 49/2011,
cu modificarile ~i completarile ulterioare;
in temeiul:

1
 Articolelor 16 - 21 din Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ~i faunei salbatice, aprobata cu modificiiri ~i completari
prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
Legii nr. 220/2019 privind modificarea ~i completarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului;
Art. 3 alin.(3) din Hotararea Guvemului nr. 997/2016 privind organizarea ;;i functionarea Agenjiei Nationale
pentru Arii Naturale Protejate ;;i privind modificarea ;;i completarea anexei nr. 12 la Hotararea Guvemului
nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,

pre~edintele Agentiei Naponale pentru Arii Naturale Protejate emite prezenta:

DECIZIE

Art.1. Incepand cu data prezentei decizii, se aproba Normele metodologice privind implementarea obiectivelor
de conservare pentru siturile ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare ;;i
ROSPA0010 Bistret din Anexa la Ordinul nr. 1645/2016 privind aprobarea Planului de management ;;i a
Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenta Jiu-
Dunare, ROSPAOOlO Bistret ;;i Rezervajiile Naturale Locul Fosilifer Dranic - 2.391 ;;i Padurea Zaval -
IV.33, prevazute in anexele l-3 care fac parte integranta din prezenta decizie.
Art.2. Aplicarea Normelor metodologice este responsabilitatea administratorilor ariilor naturale protejate care
fac obiectul Ordinul nr. 1645/2016 privind aprobarea Planului de management ;;i a Regulamentului ariilor
naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, ROSPAOO 10
Bistret ;;i Rezervatiile Naturale Locul Fosilifer Dranic - 2.391 ;;i Padurea Zaval - IV.33.
Art. 3. Prezenta decizie va fi comunicata personalului ANANP ~i administratorilor prevazuti in art. 2 prin grija
Serviciul Monitorizare Arii Naturale Protejate, Relatia cu Comunitajile locale, Proceduri de Marca,
Parcuri.
Art. 4. Prezenta decizie are caracter obligatoriu ~i face obiectul evaluki anuale a activitatii.

2
 Anexa 1

Obiective de conservare specifice pentru habitatele ~i speciile din

ROSCI0045 Coridorul Jiului

Situl ROSCI0045 Coridorul Jiului a fost declarat sit de importanta comunitara prin Ordinul Ministerului Mediului ~i
Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 mRomania
Situl are o suprafata totala 71.452 ha, fiind dispusa pe o lungime de circa 150 km din Subcarpatii Getici ~i pana la
Dunare. Situl traverseaza patru din cele 15 ecoregiuni ale regiunii biogeografice continentale din Romania: Podi~ul
Getic, Campiile Gavanu-Burdea, silvostepa Campiei Romane ~i Lunca Dunarii.
Situl ROSCI0045 Coridorul Jiului se desra~oara In principal pe teritoriul administrativ al judeµilui Dolj - 73, 76%
din suprafata sitului, precum ~i l:n judetul Gorj - 25,07% din suprafata sitului. Suprafete foarte mici se regasesc in
judetele Olt - 0,67% din suprafata sitului ~i Mehedinti: 0,29% din suprafata sitului.
Situl nu este compact, fiind alcatuit din mai multe corpuri cu suprafete variabile, acestea desfa~urandu-se In principal
de-a lungul cursului mijlociu ~i inferior al Jiului. Situ! este important datorita prezentei unui numar mare de habitate
de interes comunitar, reprezentativ fiind faptul ca aici se regasesc e~antioane relictare de lunca europeana putin
alterata. Situ] traverseaza patru din cele 15 ecoregiuni ale regiunii biogeografice continentale din Romania: Podi~ul
Getic, Campiile Gavanu-Burdea, Silvostepa Campiei Romane, Lunca Dunarii. Coridorul Jiului este ~i unul dintre
principalele culoare transbalcanice de migratie a unui numar impresionant de pasari - drumul centro-euro~ean­
bulgar.

• Tipuri de habitate prezente in sit

1530* - Paji~ti ~i ml~tini saraturate panonice

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 648 ha. Starea de conservarea habitatului este favorabila.
Obiectiv de conservare specific sitului este menpnerea starii de conservare definit prin urmatorii parametri
~i valori pnta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare

Suprafata habitat
masura I
Ha Cel putin 648 Conform datelor din planul de management al siullui
sunt inventariate 648 ha apartinand acestui habitat.
Habitat in stare de conservare favorabila, cu I
suprafata relativ stabila, de~i pe alocuri portil1ni de
dimensiuni reduse pot fi cultivate agricol HabitatJl
este distribuit in partea de sud-est a sitului, mai bine
reprezentat in zona localitatilor Tambure~ti, Murta,
Caciulate~ti, Sadova ~i Piscul Sadovei, dar ~i In
anumite paji~ti din perimetrul padurii Bratovoie~ti.

Abundenfli specii %/Ha Ce! putin 35 Vegetatia halofiticii consta in comunitati de plantel
edificatoare/caracteristice din depresiuni ~i stepe saraturate uscate, paji~ti
sariiturate umede, ~i comunitati de plante anuale din
lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

~
Numar specii
edificatoare/caracteristice
Gradul de acoperire cu
tufarisuri
Suprafa!a de sol
erodat/neacoperit de
vegetatie
Abundenta specii
indicatoare pentru
perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)
inaltimea vegetatiei
2130* - Dune fixate de coasta cu vegetape erbacee - dune gri
Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 367 ha. Starea de conservarea habitatului este favora bila.
Obiectiv de conservare specific sitului este mentinerea starii de conservare definit prin urmitorii
parametri ~i valori tinta:
N umlir Cel putin 3 Speciile caracteristice: Artemisia santonicum,
specii/25 m2 Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster
tripolium, Salicomia prostrata, Camphorosma
annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii,
Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiufus
pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina,
Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzone~a
cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale,
Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, I
Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmeli i,
Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa,
Taraxacum bessarabicum,Beckmannia erucifo?1'1lis,
Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodo1
dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron
elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione
verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica
(syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritiina,
Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera
austriaca var.mucronata, Festuca arundinacea sul sp.
orientalis.
%/Ha Cel mult 15 Conform ghidului de monitorizare I
%/Ha Cel mult 5 in anumite poqiuni habitatul este degradat prin
pa~unat . Nu sunt date referitoare la marimea ace tor
suprafete, trebuie definit in termen de 3 ani
%/Ha Cel mult 5 Suprafete reduse sunt invadate de Amorpha
fruticosa, in special in zonele marginale
cm Cel mult 40 Etajul superior, de 35-40 cm este dominat de
Festuca pseudovina, in amestec cu Artemisia
santonicurn iar pe islazurile dintre Braila ~i Galati,
domina Artemisia pontica. Alaturi de acestea mai
notl:im: Achillea collina, Trifolium strictum,
Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petros~moni
triandra. Ce! de-al doilea etaj este realizat din plar te
mai scunde cum sunt: Gypsophila muralis, Arenru 1a
serpyllifolia, Lotus tenuis, Erodium cicutarium
Parametru
Suprafata habitat
Abundenta specii
edificatoare/caracteristice
N umar specii
ed ifi catoare/ caracteristi ce
Gradul de acoperire cu
tufarisuri
Suprafata de sol
erodat/neacoperit de
vegetatie
Abundenta specii
indicatoare pentru
perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii
ruderale)
inaltimea vegetatiei
Unitate de Valoare tinta lnformatii suplimentare
masura
Ha Cel putin 367 Este un habitat afectat de cultivarea terenurilor bu
pepeni, porumb, dar ~i de prezenta unor turme c e
oi ~i capre, respectiv a stanelor. Acest tip de
habitat nu apare In fonnularul standard, dar i
conform datelor din planul de management al
sitului sunt inventariate 367 ha aparyinand
acestui habitat. Este un habitat important mai al ,,s
din punct de vedere ~tiintific, deoarece conservd
asocieri vegetate specifice, tot mai rar lntalnite
astazi din cauza reducerii suprafetelor ocupate.
Portiuni afectate de impacturi antropice cum su1 t
1nlocuirea pa~unii cu terenuri arabile In zona
Bechet ~i la sud de lacurile Bistret, Nasta ~i I
Carna-Dunareni
%/Ha Cel putin 35 Vegetatia poate fi reprezentata de paji~ti 1nchise
de pajiiti deschise formate din specii anuale, ''.]
poate fi dominata de mu~chi ~i licheni; continu 1
de calcar (Ca2+ ) poate varia foarte mult ~i'ln
general se reduce odata cu varsta ~i desr~urare~
succesiunii spre sistemele de dune brune (dune < u
lande). (Gafta D & All, 2008)
Numar Cel putin 3 Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium
specii/25 m2 spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria
spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens,
Silene conica, S. otites, Trifolium scabrumr
Mu~chi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonir
spp. (Gafta D & All, 2008)
%/Ha 0 Dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa (dafta I~
& All, 2008)
I
%/Ha Ce! mult 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, irebui e
definit In urmatorii 3 ani
I
%/Ha Mai putin de 5 Spec ii invazive non native: Robinia pseudacacia
I
Ai\anthus glandulosus - in mai mica masura
1 1
cm Cel mult 10 Este dominat de specii de talie mica, mu~clti ~i
licheni.
I
I
I>
2190 - Depresiuni intradunale umede
Suprafata habitatului 'in ROSCI0045 este de 210 ha. Starea de conservarea habitatului este n4 favo1 abil
inadecvata. (din punct de vedere al suprafefei nefavorabilii-inadecvata, al structurii ne avor( bi/a
inadecvatii, al perspectivei in viitor nefavorabilii-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la ni' el de
s.it ~entru acest habitat este imbunataprea stiirii de conservare, definit prin urmatorii paramer· ~i alon
tmta:
Parametru
Suprafata, habitat
Abundenµi specii
edificatoare/caracteristice
Numar specii
edificatoare/caracteristice
Gradul de acoperire cu
tufarisuri
Suprafata de sol
erodat/neacoperit de
vegetatie
Abundenta specii
indicatoare pentru
perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii
ruderale)
inaltimea vegetatiei
Unitate de Valoare finta Informapi suplimentare
masura
Ha Cel putin 210 Acest tip de habitat nu apare In fonnularul I
standard, dar conform datelor din planul de
management al sitului sunt inventariate 2110 ha
I
apartinand acestui habitat Este afectat de cultivru ea
terenurilor cu pepeni, porumb, dar ~i de pn zenta
unor turme de oi $i capre, respectiv a stane or.
%/Ha Cel putin 35 Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulga7s,
Calamagrostis arundinacea. Specii caracte9stice
Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgart. Alt ;!
specii importante: Gypsophila paniculata, I sper lla
setulosa, Tragopogon floccosus, Secale sylbestn
Euphorbia sequierana, Festuca beckeri, Ko leria '
glauca, Viola kitaibeliana, Minuartia viscor
Specii rare: Tragopogon floccosus (Donita & I
All, 2005).
Numar Cel putin 3 Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgaris, I
specii/25 m2 Calamagrostis arundinacea. Specii caractelstice
Salix rosmarinifolia, Holoschoenus vulgari . Alt e
specii importante: Gypsophila paniculata, speriltla
setulosa, Tragopogon floccosus, Secale sylf stre ~
Euphorbia sequierana, Festuca beckeri, Ko leria
glauca, Viola kitaibeliana, Minuartia visco a.
Specii rare: Tragopogon floccosus (Donita &
All, 2005)
I
%/Ha Palcurile de arbu$ti, turari$urile, sunt recomanda )ii
a fi pastrate, acestea constituind loc de cuit arit
pentru pasari.
%/Ha Cel mult 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, t ebuic
definit In urmatorii 3 ani
%/Ha Mai putin de 5 Nu sunt date referitoare Ia acest indicator, t 1 ebui(
definit In urmatorii 3 ani
'
I
cm 150-200 Etajul superior este realizat de speciile: Sal~x
rosmarinifolia (l,5-2 m), Holoschoenus vur ris,
Calamagrostis epigeios, Chrysopogon gryll s,
I
Syrenia cana, Euphorbia sequierena
3130 -Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe, cu vegetajie de Littorelletea uniflorae ~i/sau de llsoet >-
Nanojuncetea

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 17,9 ha. Starea de conservarea habitatului este m favo1 abil
inadecvata. (din punct de vedere al suprafe/ei favorabila, al structurii nefavorabila-inac'ecvatli, al
perspectivei in viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit p1entru aces
habitat este imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare finta Informapi suplimentare

masura

Suprafap. habitat Ha Cel putin 17,9 t.

Habitatul are o distribu\ie foarte restriinsa pw ea
de sud a sitului. Cea mai semnificativa pre enta
este In lunca inundabila a Duniirii unde are o
distributie dispersa, neuniform repartizata n zonele
nisipoase mai umede ale habitatului 6260* sau
marginal In habitatul 2190 la sud de Lacul Bistr<: t.

Prezenta speciilor Prezenta/Abs Prezenta Littorella uniflora, Luronium natans, Juncu s

edificatoare enta bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, '

Sparganium minimum, Lindemia procumbbns,

Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fusbus, C .
flavescens, C. michelianus, Limosella aquJtica,
Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus
bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus
minimus (Gafta D & All, 2008)

Adancimea apei m /rara Trebuie Nu sunt date referitoare la acest indicator, trebui e
fluctuatii definita definit In urmatorii 3 ani
semnificative
altele decat
cele naturale
I
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Nu sunt date referitoare la aces! indicator, t •bui'
indicatorilor fizico-chimici calitate a apei II definit in urmatorii 3 ani
(regimul de oxigen,
nutrienti, salinitate,
metale, micro-poluanti
organici ~i inorganici)
I
I

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Nu sunt date referitoare la acest indicator, ~ebui:
indicatorilor ecologici calitate a apei II definit In urmatorii 3 ani
( macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton) I

3140 -Ape puternic oligomezotrofe cu vegetape bentonica cu Chara spp.

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 0,88 ha. Starea de conservarea babitatului este ffvonibila
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este mentinerea starii de conser are
definit prin urrnatorii parametri ~i valori tinta:

17
Parametru Unitate de Valoare pnta Informapi suplimentare I
masura

Suprafata habitat Ha Cel putin 0,88 Este un habitat acvatic care se l'ntalne~te mai al€ s
'in canalele ~i lacurile din partea de sud a s1tului la
sud de Jacurile Bistret, Carna ~i Nasta, zo~a
Bechet. Poate fi afectat de secetii - modifidari
climatice J,
1
Prezenta speciilor PrezentafAbs Prezenta Nitelletum gracilis; Charetum braunii
edificatoare enµ Tolypelletum proliferae Lychnothamne m
barbati (Gafta D & All, 2008)
4
Adancimea apei mI rara Trebuie definita Nu sunt date referitoare la acest indicator, trebu e
fluctuatii definit In urmatorii 3 ani
semnificative
altele decat
cele naturale I
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Lacuri ~i balti destul de bogate in baze dizolvate
indicatorilor fizico-chimici calitate a apei II (pH adesea 6-7) (21.12} sau cu ape majori~ar
(regimul de oxigen, albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut[sarac
nutrienti, salinitate, (catre moderat) de nutrienti, bogate 'in baze (pH
metale, micro-poluanti adesea >7.5) (Gafta D & All, 2008) I !
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Nu sunt date referitoare la acest indicator, h ebui "
indicatorilor ecologici calitate a apei II definit In urmatorii 3 ani
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)

3150 - Lacuri eutrofice naturale cu vegetape de tip Magnopotamion sau Hydrocharition I

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 32 ha. Starea de conservarea habitatului este f~voraoi,la
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este menfinerea starii de cdnsen are
definit prin unnatorii parametri ~i valori tintii:
I
I

Parametru Unitate de Valoare finta Informapi suplimentare I

masura

Suprafata habitat Ha Cel putin 32 Conform planului de management al ariei, r

suprafata la nivelul sitului ar putea fi mult rrai
mare daca se iau considerare nenumaratele f anale
~i biilti din partea de sud a sitului, astfel ca aceasta
valoare ar trebui reevaluata dupa inceperea I
monitorizarii habitatelor din sit

Prezenta speciilor Prezenta/Abs Prezentft Mai ales in perioada infloririi nuferilor albit
edificatoare enta habitatul creeaza un aspect unitar foarte bine
integrat In acea zona. I
Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsu -
ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australi1s, U.
vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, Hepaticae (Rice a
1
spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion -
Potamogeton lucens, P. perfoliatus. (Gafta lj> &
All, 2008) 1
1 I
Adancimea apei mI rara Trebuie Poate fi afectat de drenari ~i scaderea nive~ului i le
fluctuatii definita apa. Nu sunt date referitoare la acest indic:itor,
semnificative trebuie definit 'in urmatorii 3 ani I I
altele decat
cele naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Poate fi afectat de infiltrari de fertilizanti ~i
indicatorilor fizico-chimici calitate a apei II pesticide. Fi ind un habitat eutrofic, orice ~daos ~e
(regimul de oxigen, nutrienti provenit mai ales din surse chimice,
nutrienti, salinitate, agricole, duce la o 1mbogatire prea mare Japei 4 are
metale, micro-poluanti afecteaza ~i reduce diversitatea floristica.
organici ~i inorganici) Ape bogate in baze dizolvate (pH de obic i > 7
(Gafta D & All, 2008) J

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa Nu sunt date referitoare la acest indicator, ~ebu e
indicatorilor ecologici calitate a apei II definit In unnatorii 3 ani
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)

3260 - Cursuri de apa de la nivel de campie la nivel montan, cu vegetape Ranunculion fluitantis ~i
Callitricho-Batrachion

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 0,35 ha. Starea de conservarea habitatului este Javor:lbila
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este mentinerea starii de conser~are
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: J1

Parametru Unitate de Valoare pnta Informaµi suplimentare

masuri

Suprafata habitat Ha Cel putin 0,35 Habitat in stare de conservare favorabila, if ciuda.
faptului ca ocupa suprafete mai recluse
Se extinde in sit doar punctiform, In zona 1)Jedei,.,
zona lacurilor Carna ~i Nasta, Piscul Sadovei sat
Valea Stricata

Prezenta speciilor Prezen!iif Prezenta Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. p~ltatu ,

edificatoare Ab senta R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquaiilis,
Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium ~rect\ m,
Zannichellia palustris, Potarnogeton spp., J1ontin:ilis
antipyretica., Butomus umbellatus. (Gaft~ D &
All, 2008)

Adancimea apei m Cel mult 1,5 Cursuri de apa din zona de campie pana in Ftajul
montan, cu apa pennanenta, adancime maJ ima
pana la 1- 1,5 m ~i substrat nisipos. (Donita N & 1
All, 2005) I
I

Abundenta specii %/Ha Mai putin de 5 Confonn ghidurilor de monitorizare I

indicatoare pentru I
I
perturbari (vegetatie I
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)

9
 I
3270 - Rauri cu maluri nimoloase cu vegetape de Chenopodion rubri p.p. ~i Bidention p.p. I
Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 15,3 ha. Starea de conservarea habitatului este ~avorabila
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este menpnerea starii de conse1 ~are
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: \ 1

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare

Suprafata habitat
II
masura
Ha Cel putin 15,3 Conform datelor din planul de rnanagemept al
sitului sunt inventariate: 15,3 Ha. I
Habitatul este raspandit fragmentat ~i dispers tr sit,
fiind prezent pe malurile Jiului in zona I~alnita
langa dig, dupa turbine, zona Malu Mare, \
I
Cotofenii din Dos, Ione~ti, Murge~ti, Breasta, pe
malul Jiului in partea de sud a padurii Br~tovoi1 ~ti.
Este un habitat instabil care, in functie de I
conditiile de rnediu, este permanent supus
succesiunii vegetatiei ~i de multe ori poate sufe 1
rnodificari tn ceea ce prive~te suprafata \
I
ocupatii,Acest tip de habitat se gase~te pe maim~
narnoloase ale apelor curgatoare ~i canale~or cu
vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele
Chenopodion rubri p.p. !?i Bidention p.p. Acest 1p
de vegetatie se dezvolta vara mai tarziu.

Prezenta speciilor Prezenta/ Prezenta Specii edificatoare: Polygonum lapathifolium,

edificatoare Absenta Bidens tripartita, Polygonum hydropiper,
Echinochloa crus-galli. Specii caracteristi ,e:
Bidens tripartita, Polygonurn lapathifolium, P.
hydropiper. Alte specii importante: RoripP,a
austriaca, Bidens frondosa, Chenopodium \
polyspermum, Chlorocyperus glomeratus, Rumi ~x
palustris, Veronica anagalis-aquatica, Ranjmcul ls
sceleratus, Alopecurus aequaJis, Bidens I
cemua(Donita N & All, 2005)

Abundenta specii
indicatoare pentru perturbari
(vegetatie arbustiva, specii
invazive, specii indicatoare
de eutrofizare, specii
ruderale)
Inaltimea vegetatiei
%/Ha Mai putin de 5 Instalarea unor specii arbustive invazive (Amori1ha
fruticosa), reprezintii o amenintare pentru acest
habitat, conform planului de management 111 ari~ i
natural protejate.
I
I
cm Cel mult 50 Dacii conditiile nu sunt favorabile, aceasta
1
vegetatie se dezvoltii putin sau poate fi total
absenta. Are o lnaltime de panii la 50 cm.

6120* - Paji~ti calcaroase din nisipuri xerice

Suprafata habitatului tn ROSCI0045 este de 1610 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavorafaila
inadecvata (din punct de vedere al suprafefei favorabila, al structurii nefavorabila-inadlcvatC., al
perspectivei fn viitor nefavorabila-inadecvatli). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru ~ cest
habitat este imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

I
1(1
 I
Parametru Unitate de Valoare pntii Informapi suplimentare
masura

Suprafata habitat
Ha Ce! putin 1610 Habitat reprezentat de paji$1:i uscate, adesea
deschise, pe nisipuri mai mult sau mai putin I
calcifere, partial dependent de exploatarJa
agricola. Ocupa circa 1610 ha ~i a fost idbntifi at
injumatatea sudica a sitului, pe dealurile:din z :ma
Belcinului ~i Foi~or, suprafete mici in zona M< lu
Mare, suprafete apreciabile la sud de lacurile
Bistret, Nasta ~i Cama, zona Bechet, Ostroven ,
Zaval, anumite paji~ti de-a lungul Jiului.

Abundenta specii
edificatoare/caracteristice
Numar specii
edificatoare/caracteristice
%/Ha Ce! putin 35 Specii de plante: Allium schoenoprasum, Alyssum
montanum subsp. gmelinii, Cardaminopsis
arenosa, Carex ligerica, C. praecox, Dia"ithus
deltoides, Euphorbia seguieriana, Festuca beck er·
subsp. polesica, F. beckeri subsp. arenicd!a,
Gypsophila fastigiata, Helichrysum arenarium,
Hemiaria glabra, Koeleria glauca, Petrorhagia
prolifera, Sedum rupestre, Silene chlorantha. I
(Gafta D & All, 2008) I
Numar Cel putin 3 Nu sunt date referitoare la acest indicator, treb 1ie
2
specii/25 m definit in termen de 3 ani

Gradul de acoperire cu %/Ha Cel mult 15 Conform ghidului de monitorizare

tufarisuri

Suprafata de sol %/Ha Ce! mult 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, trebuie
erodat/neacoperit de definit In termen de 3 ani
vegetape

Abundenta specii
indicatoare pentru perturbari
(vegetatie arbustiva, specii
invazive, specii indicatoare
de eutrofizare, specii
ruderaJe)
%/Ha Mai putin de 5 La nivelul acestui habitat din sit, se observa o
modificare a structurii fitocenozelor xeri9e prir
schimbarea raportului dintre specii si anu111e
cre~terea dominantei speciei Dasypyrum yillos lJl\
in defavoarea speciilor furajere. In unele zone, , I
dominanta acesteia se apropie de 90 %.

inaltimea vegeta~iei cm Cel mult 55 cm Koeleria glauca atinge pana Ia 55 cm

I
6240* - Paji~ti stepice subpanonice I
Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 121 ha. Starea de conservarea habitatului este nefdvoraliili-
inadecvatii (din punct de vedere al suprafefei javorabila, al structurii nefavorabila-inadecvati. al
perspectivei in viitor favorabila) . Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este
imbunataprea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

1
Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare II
masura

Suprafata habitat
Ha Cel putin 121 Nu este mentionat In formularul standard, dar a
fost identificat in timpul studiilor.in sit ocupa o
suprafata de circa 121 ha ~i a fost identificat i ~
partea de nord a acestuia, in zonele forestiere ~in
apropiere de Hotaroasa, Olari, Cocorenil pe Valea
Stricata, in zona Deleni, Piscuri, Garbo+

Abundenta specii
edificatoare/caracteristice
%/Ha Cel putin 35 Speciile: Festuca valesiaca, Allium flavJm, Gag! a
pusilla, Hesperis tristis, Iris pumila, Ranuncul LIS
illyricus, Teucrium chamaedrys, Medicago
minima, Helianthemum canum, Poa badensis,
Scorzonera austriaca, Potentilla arenaria Sese li
1
hippomarathrum, Alys sum alyssoides, Artemi sia
austriaca, Chrysopogon gryllus, Astraga,us
austriacus, A. excapus, A. onobrychis, Oxytrc ois
pilosa, Daphne cneorum, Iris humilis subsp.
arenaria, Carex humilis, Festuca rupicola, StiJ a
capillata, S. joannis, Botriochloa ischaemum
(Gafta D & All, 2008)

Numar specii Numar Cel putin 3 Specii edificatoare: Festuca valesiaca, Medicago
edi ficatoare/caracteristice specii/25 m2 minima, Poa angustifolia. Speciile caracteristi,,e:
Festuca valesiaca, Medicago minima. (Doni~ N
& All, 2005)

Gradul de acoperire cu %/Ha Cel mult 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, trel me
tufarisuri definit in termen de 3 ani
I
Suprafaµ de sol %/Ha Mai putin de 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, tret uie
erodat/neacoperit de definit in termen de 3 ani
vegetatie

Abundenta specii indicatoare %/Ha
pentru perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)
Mai putjn de 5 Habitat in stare de conservare nefavorabha-
inadecvata, datorita in primul rand presiJnilor
manifestate prin p~unat intensiv care pxsupn fete
destul de mari determina modificarea co oruh i i
vegetal ~i afecteaza structura habitatului rin
instalarea unor specii invazive indigene. I

inaltimea vegetatiei cm Cel mult 50 Conform ghidului Habitatele din Romania

(Nicolae Donifa, Aurel Popescu, Mihaela Pau"'a-
Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu A1rian
Biri§, 2005) majoritatea speciilor dominante ai
acestui habitat sunt plante de talie mijlocie, cu
lnaltimea de 35~5 cm.
I

6260* - Stepe panonice nisipoase

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 3101 ha. Starea de conservarea habitatului este nefal orahila-
inadecvata (din punct de vedere al suprafefei favorabila, al structurii nefavorabilii-inadecvati al
perspectivei fn viitor nefavorabilii-inadecvatii). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru ~ cest
habitat este imbunatafirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

II
2

II

Parametru
Suprafata habitat
Abundenta, specii
edificatoare/caracteristice
Numar specii
edificatoare/ caracteristice
Gradul de acoperire cu
tufarisuri
Suprafata de sol
erodat/neacoperit de
vegetatie
Abundenta specii
indicatoare pentru perturbari
(vegetatie arbustiva, specii
invazive, specii indicatoare
de eutrofizare, specii
ruderale)
Inaltimea vegetatiei
6430 - Liziere de ierburi inalte hidrofile de campie ~i de nivel montan pana la alpin
Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 1,85 ha. Starea de conservarea habitatului este favora >ila.
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este menpnerea starii de conservare,
definit prin urmatorii parametri ~i valori !inta:
Parametru
Suprafata habitat
I
Unitate de Valoare tinta Informapi suplimentare
masura
Ha Cel putin 3101 Nu a fost prezent in fonnularul standard dar n I
urma inventarierilor au fost identificate supra"'ete
care 1nsumeaza 3 I 01 de hectare. De~i este un
habitat cu grad mare de recuperare naturala e• te
suprasolicitat de animale in multe locuri, iar
perioadele prea aride ii accentueaza gra4ul de
deteriorare. Este un habitat supus unui perma 1ent
pericol de a fi transfonnat in zona agricola.
%/Ha Cel putin 35 Este afectat de pa~unatul intensiv ~i de evolut a
biocenotica naturala, favorizata de peridadele
secetoase. Este favorizata astfel specia
Dasypyrum villosum care ajunge sa fie I
abundenta in unele zone I
Numar Cel putin 3 Specii de plante: Festuca vaginata, HeJiJhryst m I
specii/25 m 2 arenarium, Dianthus serotinus, Gypsop~ila
paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montan im
subsp. gmelinii, Bassia Janiflora, Centa~rea
scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea sub~p.
angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa tapill 1ta
S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca
pseudovina. (Gafta D & All, 2008)
%/Ha Cel mult 5 Conform ghidului de monitorizare
%/Ha Cel mult 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator, trel me
definit 'in termen de 3 ani I
%/Ha Mai putin de 5 Specii invazive non-native: Robinia pseudaca1 ia,
Ailanthus glandulosus sau Amorpha fruficosa
I
l
cm Cel mult 40 Formatiuni dominate de graminee peren
cespitoase, lnalte sau de ina!Jime medie
(Gafta D & All, 2008
I
Unitate de Valoare pnta lnformapi suplimentare
masura
Ha Cel putin 1,85 Habitatul ocupa circa 1,85 ha ~i este dist~ibuit
<lispers, in imediata vecinatate a habitate~or
forestiere din zonele Deleni (pe Valea Sqicata ,
Garbovu, Capu Dealului, Gilortu, Gura Vaii.
1
Abundenta specii
ed ificatoare/caracteristice
Numar specii
edificatoare/caracteristice
Gradul de acoperire cu
tufarisuri
Abundenta specii indicatoare %/Ha
pentru perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)
Inaltimea vegetatiei
6440 - Paji~ti aluvionare inundabile, de Cnidion dubii
Suprafata habitatului In ROSCI0045 este de 127 ha. Starea de conservarea habitatului este favor :.bila.
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este menpnerea starii de cionse1 vare,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:
Parametru
Suprafata habitat
Abundenta specii
edificatoare/caracteristice
%/Ha Cel putin 35 Aceste habitate sunt caracterizate ~i ideqtifica e
prin prezenta speciei Filipendula ulmaria. Pe
langa Filipendula alte specii caracteristibe sau
importante pot fi Lysi.machia vulgaris, I
Geranium palustre ~i specii cu caracter ~igro­
mezofil: Epilobium hirsutum, Eupatorium
canabinum, Iris pseudacorus, Lythrum salicar a,
Sanguisorba officinalis, Veronica longifolia,
Valeriana officinalis, Aegopodium podagrari~,
Scirpus sylvaticus
Numar Cel putin 3 Specii caracteristice/edificatoare: Filipendula
specii/25 m2 ulmaria, Lysimachia vulgaris, Geranium palu tre
~i specii cu caracter higro-mezofil: Epilobium
hirsutum, Eupatorium canabinum, Iris
pseudacorus, Lythrum salicaria, Sangui~orba
officinalis, Veronica longifolia, Valeriana
officinalis, Aegopodium podagraria, Sci~us I
sylvaticus. I
%/Ha Cel putin 60 Conform ghidului Habitatele din Rom~ia
(Nicolae Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pau,,a-
Comanescu, Simona Mihailescu,Iovu Adrian
Biri~, 2005)
Mai putin de 5 Presiunile sunt reduse ca intensitate, cea mai
importanta fiind reprezentata de invaziile de soecii
alohtone care afecteaza habitatul in unele pof11Uni.
Pecii invazive prezente in sit la nivelul acesh y1
habitat: Helianthus tuberosus, lmpatiens
1
glanduligera, Reynoutriajaponica sau Rudbeckia
laciniata I
cm Cel mult 200 Specia caracteristica ~i dominanta, Filip~ndul~~
ulmaria, este o planta de talie mare, care ating~
1,5-2 m. Aceasta realizeaza etajul superior, In
amestec cu: Lythrum salicaria, Valerian~
officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum 11
hirsutum, Epilobium parviflorum.
I
Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare
masura
Ha Cel putin 127 Ocupa o suprafa1[ de 127 ha ~i are o distributie
insulara pe teritoriul sitului: In partea de nord n
zona Murge~ti de-a lungul Jiului; In partea
centrala: zona I~alnita, Breasta, Malu Mare ~i
Gura Vaii, Belcinu, spre Foi~or ~i Bazdana; in
partea de sud: zona Sadova.
%/Ha Cel putin 35 Specia caracteristica a acestui habitat este
Agrostis stolonifera in amestec cu A/ope urus
pratensis, Poa pratensis, Poa trivia/is.
Numar specii
edificatoare/caracteristice
Numar Cel putin 3 Specii caracteristice, edificatoare: DesdhamJ. sia
specii/25 m2 caespitosa §i Agrostis stolonifera, Alopecurz. s
tpratensis, Paa pratensis, Paa trivialis. ,IDaw us
carata, Medicaga lupulina, Trifalium repens
Potentilla reptans, Lotus corniculatus,
Ranunculus repens, Lysimachia nummularia
Rarippa sylvestris, Eleacharis palustris,
Sanguisarba officinalis . etc
I

Gradul de acoperire cu %/Ha Cel mult 15 Conform ghidului de monitorizare I

tufarisuri

Abundenta specii indicatoare %/Ha
pentru perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)
Cel mult 5 Specii invazive alohtone identificate in sit la
nivelul acestyui habitat: Amorpha fruticosa,
Reynoutria japonica

Inaltimea vegetatiei cm Cel mult 10 Nu sunt date referitoare la acest indicator, treou e
definit 'in terrnen de 3 ani
I

6510- Fanete de joasa altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 252 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavorabila-
inadecvata. (din punct de vedere al suprafefei favorabila, al structurii nefavorabila-inaaecvaia, al
perspectivei fn viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest
habitat este imbunatafirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare finta Informafii suplimentare

masura

Suprafata habitat
Ha Cel putin 252 Habitat reprezentat de fanete bogate 'in specii pe
soluri slab panii la moderat fertilizate. Are o
distributie dispersii in sit, mai reprezentativ ir
partea centrala a acestuia, 'insotind habi¥ttele
forestiere 'in Padurea Ciutura, Leamna, fejea -
Padurea Jui Barbu, Varvoru de Jos, Gurr Vai, s u
de sud, In lunca Dunarii - la sud de Bistr.et si
Ostroveni. Ocupa o suprafata de 252 h. iS~pn: fata
Ia nivelul sitului este in regresie.

Abundentfl specii %/Ha Cel putin 35 Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum

edificatoare/caracteri stice flavescens subsp. flavescens, Pimpinella majrnr,
Centaureajacea, Crepis biennis, Knautia arvens s,
Tragopogon pratensis, Daucus carota, I
Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensi~ ,
Sanguisorba officinalis, Campanula patula,
Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bietnne,
Malva moschata (Gafta D & All, 2008)
Evidentierea speciei Sanguisorba offici~alis ii
denumirea tipului de habitat poate fi intf rpret :i.t
gre~it, deoarece prezenta acestei specii u est
obligatorie, de~i aparitia intr-o cantitate
semnificativa ridica valoarea conservativa a
habitatului.
I

II
5

II
Gradul de acoperire cu %/Ha Ce! mult 15 Conform ghidului de monitorizare
tufarisuri

Suprafata de sol %/Ha Ce! mult 5 Nu sunt date referitoare I acest indicator treb1 1e
erodat/neacoperit de definit in termen de 3 ani
vegetatie

Abundenta specii indicatoare %/Ha
pentru perturbari (vegetatie
arbustiva, specii invazive,
specii indicatoare de
eutrofizare, specii ruderale)
Mai pulin de 5 Paji~tile habitatului sunt dependente de i> I
fertilizare organica, moderata. Scaderea nivel ilu{
fertilizarii imprima evolutia spre paji~ti domiI ate
de Trisetum flavescens, iar cre~terea apdrtulu de
fertilizanti conduce la reducerea diversitb.tii
specifice: I'

Inaltimea vegetatiei
cm Ce! mult 45 Etajul superior ajunge la o inaltime de 3S-45 <ml
~i este dominat de speciile Poa pratensisl Fest ica
pratensis, Dactylis glomerata, Agropyro~ rep~ nsl
Agrostis stolonifera, Alopecurus praten is, Ju 1otls
effusus, Trifolium pratense, Ranunculus acris
1

9130 - Paduri de fag Asperulo-Fagetum

Suprafata
,
habitatului in ROSCI0045 este de 1786 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavora I
oila-
inadecvata. (din punct de vedere al suprafefei favorabilii, al structurii nefavorabilii-inadecvat 'l, al
1
perspectivei in viitor nefavorabilii-inadecvatii). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pr ntru :i.cest
habitat este imbunatap.rea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura

Suprafaµi habitat Ha Cel putin 1786 La nivelul sitului, habitatul este intrepatruns ~u
alte habitate forestiere, fiind greu de de~imit< t.
Ocupa o suprafata de 1.7 86 ha ~i a fost J

identificat in partea nordica a sitului, pe anur 1iti

versanti ai padurilor din zonele de dea 1 ri irn lte:
Dealul Magura Branului, zonele Olari, eler i, l
Piscuri, Ticleni, Balteni, Pe~teana Jiu, ocor ~n\,
1

Sterpoaia. Managementul forestier ac a l, de?i a

Abundenta speciilor de
arbori edificatoare din
abundenta totala
mentinut tipul de habitat ~i suprafata re~ativa a
acestuia, a afectat structura ~i functiile cestc r
fiigete prm: uniformizarea structurii, re ucer ~a.J
diversitatii, eliminarea temporara a hab ·tatul 1
de pe anumite suprafete
%/Ha Cel putin 70 Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (F tgJ s
sylvatica ssp. moesiaca ~i ssp. sylvatic~), sau cJ
amestec redus de carpen (Carpinus benp us), ar
diseminat gorun (Quercus petraea), cir~~
(Cerasus avium), paltin de munte (Ace~
pseudoplatanus), sorb de camp (Sorbu~I
torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), fi astn
(Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia chrdat<),
iar 1n sud-vestul ~i vestul Romaniei ~i ~er
(Quercus cerris) ~i gamita (Q. frainetto~

J6
 Compozitia stratului ierbos numar Cel putin 3 Strat ierbos specii cheie: Carex pilosa,IGalli 1m
(specii edificatoare) specii/Ha schultesii, Dentaria bulbifera, Anemoj e
ranunculoides, A. nemorosa, Galium 9dorat 1m>
Millium effusum, Lamium galeobdolor ,
Mercurialis perennis, Primula vulgaris
Pulmonaria officinalis, Sanicula euopaea, V ola
reichenbachiana

Abundenta specii invazive, %/Ha Cel mult20 Nu sunt date referitoare Ia acest indicator,
ruderale, nitrofile ~i trebuie definit in termen de 3 ani
alohtone, inclusiv
ecotipurile
necorespunzatoare.

Abundent:a speciilor % la hectar Cel putin 3 Nu sunt date referitoare la acest indicj'tor,
edificatoare ( strat ierbos) trebuie definit in term.en de 3 ani

Volum lemn mort rn3/Ha Cel putin 10 Afectarea structurii ~i funcpilor habitJtului s-~
realizat inclusive prin evacuarea lemnplui no~

Insule de imbatranire numar arbori/ Ce! putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indic ator,
/arbori de biodiversitate, in Ha trebuie definit in termen de 3 ani
statiuni cu varsta peste 80
ani cu diametru mai mare
de 45 cm

9170 - Paduri de stejar ~i carpen Galio-Carpinetum II

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 3700 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavor~ bila-
inadecvata(din punct de vedere al suprafefei favorabila, al structurii nefavorabila-inadecvat~, al
perspectivei in viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit p~ntru ac st
habitat este imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I I
Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare
masura

Suprafata habitat
Ha Cel putin 3 700 Habitatul a fast identificat in sit pe o suprafa ta
de 3.700 ha, doar in partea nordica a acestui
Habitat cu stare de conservare nefavorabil-
inadecvata, reprezentat de paduri frecvent
intinerite, apare doar in partea nordica a situ u1.
Pe Dealul Branului are o distributie de la no d la
sudul acestuia. Mai apare la nord de Deleni,
Piscuri ~i Coste~ti, in zona Sterpoaia ,~Jil mai
putin extins, apare la sud de Ticleni. I mare
parte este format din paduri tinere de s ejar ~ i
carpen. I

Abundenta specii %/Ha Cel putin 70 Specii: Quercus petraea, Carpinus becllus,
edificatoare de arbori Sorbus tonninalis, S. domestica, Acer
campestre, Q. robur, Tilia cordata, Acer
platanoides (Gafta D & All, 2008)

Numar specii edificatoare in numar Cel putin 3 Carex pilosa cu elemente ale florei de ipull
stratul ierbos specii/Ha (Galium odoratum, Asarum europaeum,
Stellaria holostea)
(Donita N & All, 2005) I

11 17

II
 i I
Abundenta specii invazive, %/Ha Mai putin de I 0
ruderale, nitrofile ~i
alohtone, inclusiv ecotipurile
necorespunzatoare

Volum lemn mort m3 / Ha
lnsule de imbiitranire /arbori numar
de biodiversitate, in statiuni arbori/Ha
cu varsta peste 80 ani cu
diametru mai mare de 45 cm
Cel putin 10 Nu sunt date referitoare Ia acest indicator,
trebuie definit In tennen de 3 ani
II
Cel putin 5 Conform datelor din planul de manage ment 111
arie natural protejate, habitatele de la nlivelul
sitului, in mare parte sunt formate din ~adur ·
tinere de stejar ~i carpen.
Nu sunt alte date referitoare la acest inclicato ,
trebuie definit in termen de 3 ani

91EO* - Paduri aluvionare cu Alnus glutinosa ~i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,
Salicion albae) j

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 257 ha. Starea de conservarea habitatului este nef~voraoila­
inadecvata. (din punct de vedere al suprafetei favorabila. al structurii favorabila, al perspectivb fn iitor
1
nejavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest hi bitat este
imbunataprea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitate de Valoare pnta Informaµi suplimentare
masura

Suprafata habitat
Ha Cel putin 257 in sit ocupa circa 257 ha ~i se intalne~t~ de-a
lungul raurilor ~i paraielor, in mare p9e in
nordul ~i centrul sitului. Pe raul Gilort, in
apropierea localitatii Gilortu, se afla unul din tre
cele mai bine conservate anini~uri din sit. To
de-a lungul Gilortului habitatul mai apr,:e
distribuit <lispers in dreptul localitatilor Capu
Dealului, Parau ~i Gro~erea. Pe Jiu, ha~itatul a
fost identificat in zona localitatilor Ion~~ti ~i
Murge~ti. in zona l~alnita, la turbine, s~ afla
numeroase corpuri tinere de anini~uri. I!n pan ea
de sud a sitului, Padurea Bratovoesti adapost ~~te
cateva anini~uri formate pe foste meandre ale
Jiului.

Abundenta specii %/Ha Cel putin 70 Specii - Alnus glutinosa, Alnus incana, Frax.ihus
edificatoare de arbori excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. ragil s;I
Ulmus glabra;. (Gafta D & All, 2008)

Numar specii edificatoare in numiir Cel putin 3 Specii- Angelica sylvestris, Cardamine aman~
stratul ierbos specii/Ha C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, <'.
remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsiurn
oleraceum, Equisetum telmateia, EquisI ' tum
spp., Filipendula ulmaria, Geranium sy vatic1 m
Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysi achi 1
nemorum, Rumex sanguineus, Stellarial
nemorum, Urtica dioica (Gafta D & All, 200 )

Abundenµi specii invazive, %/Ha
ruderale, nitrofile ~i
alohtone, inclusiv ecotipurile
necorespunzlitoare
I ~
Mai putin de 10 Habitat cu stare de conservare nefavorabil-
inadecvatli, in special datorita speciilor inv~izi Je.

Volum lemn mort m 3 /Ha
Insule de imbatranire /arbori numiir
de biodiversitate, in statiuni arbori/Ha
cu varstli peste 80 ani cu
diametru mai mare de 45 cm
Cel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indiccltor,
trebuie definit in termen de 3 ani
I
Cel putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
trebuie definit in termen de 3 ani

~i
91FO - Piiduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmns laevis Ulmus minor, Fraxinus exc.Jior ,..
Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
I
Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 4333 ha. Starea de conservarea habitatului este nJ avorabi a-
inadecvata (din punct de vedere al suprafefei favorabila, al structurii nefavorabila-inaaecvaili, al
perspectivei fn viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acl st
habitat este imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii pararnetri ~i valori tinta: I
Parametru Unitate de Valoare pnta Infonnaµi suplimentare
masuri

Suprafaµi habitat
Ha Cel putin 4333 Ocupa o suprafata de 4.333 ha. Cele °?ai
reprezentative pliduri cu acest tip de hr bitat sunt
in partea de sud a sitului, respectiv in padur le
de la Bratovoe~ti ~i Zlival, Piscul Sadovei,
Valea Stanciului, Tambure~i, precum ~i co1puri
1

mai mici de padure la Boveni ~i Foi~or,

Leamna, Carligei, Bucovat. j
Fi ind localizat in imediata apropiere a Jiulu
este un habitat supus presiunilor de sctimb~ rea
a compozitiei speciilor mai ales prin I
introducerea de plantatii fiind numeroase a~tfel
de cazuri pe intreaga suprafatli a habitatului

Abundenta specii
edificatoare de arbori
%/Ha Cel putin 70 Quercus robur, Ulmus laevis, U. minok U.
glabra, Fraxinus excelsior, F. angustif~lia,
Populus nigra, P. canescens, P. tremuit Alnus
glutinosa, Prunus padus; (Gafta D & tll,
2( 08)

N umlir specii edificatoare in numar Cel putin 2 Domina speciile Rubus caesius, Galiuib
aparine, Aegopodium podagraria. (Gafta D ~
I
stratul ierbos specii/Ha
All, 2008) I I
Abundentli specii invazive, %/Ha Mai putin de I0 Habitat cu stare de conservare nefavorhbil- I
ruderale, nitrofile ~i inadecvata, datoritli inclusive speciilor
alohtone, inclusiv ecotipurile invazive. Nu sunt date referitoare la abJunde1 ta
necorespunzlitoare acestora, trebuie definit in termen de 3 ani.

Volum lemn mart m 3 /Ha Ce! putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indica or,
trebuie definit in termen de 3 ani
 I
Insule de imbatranire /arbori numar Cel putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
de biodiversitate, in statiuni arbori/Ha trebuie definit in termen de 3 ani
cu varsta peste 80 ani cu
diametru mai mare de 45 cm

9110* - Paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp.

Suprafata habitatului m ROSCI0045 este de 3157 ha. Starea de conservarea habitatului este favor~ bila.
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este mentinerea starii de conser a1 e,
definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta: \

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura

Suprafata habitat
Ha Cel putin 3157 Suprafata ocupata de habitat este de 3 157 ta. j
Habitatul a fost identificat cu precadere in zpna
centrala a sitului, in zonele mai stepice la std
de Craiova: Padurea Cobia, padurile d~n zo1 a
Varvoru de Jos, Tuglui, Bujor, Ciuturt, Dranio.

Abundenta specii % /Ha Ce! putin 70 Specii: Quercus cerris, Q. pubescens, Q. url
rol
edificatoare de arbori Q. pedunculiflora, Q. petraea, Acer cabpes reJ
A. tataricum, Sorbus tonninalis, Tilia I
tomentosa, Cornus sanguinea, Cratae~s
monogyna, Euonymus verrucosa, Ligtlstrun
vulgare, Prunus spinosa, Pyrus pyrastdr,
Rhamnus cathartica, Ulmus minor,
1
Buglossoides purpurocaerulea; (Gafta D & l\llr
2008) I
Numar specii edificatoare 1n numar Cel putin 3 Specii: Carex michelii, Dactylis polygama, I
stratul ierbos specii/Ha Galium dasypodum, Geum urban um, Lathy• us
niger, Polygonatum latifolium, Pulmonaria
mollis subsp. mollis, Tanacetum COIJ~bosu m,,
Tulipa bibersteinniana, Vincetoxicum I
hirundinaria, Violajordani (Gafta D All,
2008)

Abundenta specii invazive, %/ Ha Mai putin de 10 Invazia cu specii alohtone (Robinia

ruderale, nitrofile ~i pseudoacacia) reprezinta o amenintare pentrµ
alohtone, inclusiv ecotipurile habitat.
necorespunzatoare

Volum lemn mort m3/Ha Nu sunt date referitoare la acest indicafor,

trebuie definit 1n terrnen de 3 ani
I
Insule de imbatranire /arbori numar
de biodiversitate, in sta{iuni arbori/Ha
cu varsta peste 80 ani cu
Cel putin 5
prin exploatari silvice. i
Habitatul este uneori mtinerit la nivelu1 situtui,I

Nu sunt suficiente date referitoare la a est I

diametru mai mare de 45 cm indicator, trebuie definit in tennen de ani

91MO - Paduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 10.125 ha. Starea de conservarea habitatului este favorahila.
Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru acest habitat este menfinerea starii de conserv ire,
definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta:
2(

ii

Parametru
Suprafata habitat
Abundenta specii
edificatoare de arbori
Numar specii edificatoare in numar
stratul ierbos specii/Ha
Abundenta specii invazive,
ruderale, nitrofile ~i
alohtone, inclusiv ecotipurile
necorespunzatoare
Volum lemn mort
Insule de imbatranire /arbori numar
de biodiversitate, In statiuni arbori/Ha
cu varsta peste 80 ani cu
diametru mai mare de 45 cm
I I
Unitate de Valoare finta lnformafii suplimentare
I
masura
Ha Cel putin 10.125 in sit habitatul ocupa 10. 125 ha ~i a (ost
identificat In mare parte in zona centrala ~
nordica a acestuia. Habitatul este probabil ...e
mai bine reprezentat dintre toate habltatele
forestiere identificate in sit, fiind stej'ru-etel e
cele mai raspandite din sit. in partea ~e no d
este prezent pe suprafete reduse in sJ dul
Dealului Branului, mai extins la sud ~e
Ticleni, la vest de localitatile Urdari, Stran b
Jiu, Garbovu, Murge~ti, la nord de localita ~le
Capu Dealului,~
Badesti,
'
Parau, in zoJa Gil prtu
~i Gro~erea. In partea centrala a sitului est<
prezent la nord de Sarbatoarea, zona}earnna
Bucovat, Palilula (la nord de Ulm), I vest kle
Podari, la vest de Gura Vaii, la est d~ Dalg ~
% /Ha Cel putin 70 Specii : Quercus petraea, Q. dalechampii, <}.
polycarpa, Q. cerris, Q. frainetto, Acj r
tataricum, Carpinus orientalis, Fraxii-,us on u '
Tilia tomentosa (Gatta D & All, 2008)
Cel putin 3 Specii: Festuca heterophylla, Carex ryontai ~a,
Paa nemoralis, Potentilla alba, P. mi5ranth ~'
Tanacetum corymbosum, Campanul~
persicifolia, Digitalis grandiflora, Vicia
cassubica, Viscaria vulgaris, Lychnisl
coronaria, Achillea distans, A. nobilis, Silene
nutans, S. viridiflora, Hieracium racetnosu In,
H. sabaudum, Galium schultesii, Latttyrus
niger, Veratrum nigrum, Peucedanum
I
oreoselinum, Helleborus odorus, Luzula
forsteri, Carex praecox, Pulmonaria tollis
Melittis melissophyllum, Glechoma irsut<,
Geum urbanum, Genista tinctoria,
Lithospermum purpurocaeruleum (syp.
Buglossoides purpurocaerulea), Calluna
vulgaris, Primula acaulis subsp. rubra,
Nectaroscordum siculum, Galanthus J
plicatus(Gafta D & All, 2008)
%/Ha Mai putin de l 0 Nu sunt date suficiente referitoare la
abundenta acestora, trebuie definit in terme n
de 3 ani.
I
rn3 /Ha Cel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indic itor,
trebuie definit in termen de 3 ani
I
I
Cel putin 5
Nu sunt suficiente date referitoare la l cest
indicator, trebuie definit in termen de 3 ani
2
91 YO - Paduri de stejar ~i de carpen dacice

Suprafata habitatului in ROSCI0045 este de 2958 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavora~ila­
innadecvata. (din punct de vedere al suprafe{ei favorabilii, al structurii nefavorabilii-ina.decvat 1, al
perspectivei in viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit p~ntru :tcest
habitat este imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare
masura

Suprafata habitat Ha Cel putin 2958 Ocupa o suprafata de 2.958 ha ~i a fdst

identificat doar in partea de nord a sitului.
I
Este prezent pe suprafete recluse in estul
Dealului Branului ~i la sud-est de Tiqleni. Mai
extins este la nord de Cocoreni, Olar , I
Plop~oru, la sud de Deleni ~i Piscuri, in zo11a
Valeni, Izvoarele, Ceplea, Cursaru. 1

Abundenta specii
edificatoare de arbori
I
%/Ha Cel putin 70 Specii: Carpinus betulus, Quercus robur, (
petraea, Q dalechampii, Q. cerris, Q. lfraim tto,
Tilia tomentosa, Pyros eleagrifolia, dotinu5
coggygria (Gafta D & All, 2008)

Numlir specii edificatoare in numar specii/Ha Cel putin 3
stratul ierbos
Specii: Stellaria holostea, Carex pilo~a, C.
brevicollis, Carpesium cemuum, De~taria
bulbifera, Galium schultesii, Festuca
heterophylla, Ranunculus auricomus,
Lathyrus hallersteinii, Melampyrum I
bihariense, Aposeris foetida, Hellebo us
odorus
(Gafta D & All, 2008)

Abundenta specii invazive, %/Ha Mai putin de 10 Nu sunt date suficiente referitoare la
ruderale, nitrofile ~i abundenta acestora, trebuie definit in term< n
alohtone, inclusiv ecotipurile de 3 ani.
I
necorespunzatoare I

Volum lemn mort Cel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
trebuie definit In termen de 3 ani

Insule de lmbatranire /arbori numar arbori/Ha Cel putin 5

de biodiversitate, in statiuni Nu sunt suficiente date referitoare la acest
cu varsta peste 80 ani cu indicator, trebuie definit in termen del 3 ani
diametru mai mare de 45 cm
I

92AO - Galerii de Salix alba ~i de Populus alba

IJ
Suprafata habitatului In ROSCI0045 este de 6172 ha. Starea de conservarea habitatului este nefavoral 1ila-
innadecvata. (din punct de vedere al suprafefei favorabilii, al structurii nefavorabilii-inadecvatc al
perspectivei fn viitor nefavorabila-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru aK:est
habitat este imbunataprea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tjnta:

2
Parametru
Suprafata habitat
Abundenta specii
edificatoare de arbori
Numar specii edificatoare In numar specii/Ha
stratul ierbos
Unitate de Valoare finta Informafii suplimentare
r
masura
I I
Ha Cel putin 6172 Habitatul ocupa circa 6.1 72 ha ~i apare cu o
distributie extinsa de la nordul la sudul sitului,
unnand principalele cursuri de apa: Jiu, G1lort,
Jiet ~i Dunare, alternand pe anumite portit ni
cu habitatul 91 EO* I
% /Ha Cel putin 70 Specii: Salix alba, Populus alba (Gar DI~
All, 2008) I
Cel putin 3 Stratul de arbori dominat de Rubus oaesiu ~-, l
Specii prezente: Agrostis stolonifera Alth11ea
officinalis, Calystegia sepium, Cicuta virosa,
Galium aparine, Lycopus europaeus,
Lysimachia nummularia, L. vulgaris Phyrnlis
alkekengi, Ranunculus repens, Scutellaria
galericulata, Solanum dulcamara, Syfphy u
officinalis, Bidens tripartita, etc (Do~ita N &
All, 2005)

Abundenta specii invazive, %/Ha

ruderale, nitrofile ~i
Mai putin de
10
Specii invazive alohtone identificate ~n sit:
Acer negundo, Amorpha fruticosa, Ailantl us
I
alohtone, inclusiv ecotipurile glandulosus
necorespunzatoare

Volum lemn mort m 3/Ha Cel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
trebuie definit in termen de 3 ani I I

Insule de tmbatranire /arbori numar arbori/Ha Cel putin 5

de biodiversitate, 'in statiuni Nu sunt suficiente date referitoare la :i.cest
cu varsta peste 80 ani cu indicator, trebuie definit in termen de 3 ani
diametru mai mare de 45 cm

I ~
• Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE ~i specii enumerate in an~xa lI la
Directiva 92/43/CEE prezente in sit

1428 - Marsilea quadrifolia

II
Specia nu a fost identificata In urma studiilor pentru fundamentarea planului de management, ci do Irr ~n
proximitatea acestuia, In zona Bratovoie~ti, dar nu se poate exclude prezenta altor populapi in si~ In p mea
mediana ~i sudica a acestuia. Starea de conservare a specie este necunoscuta. Obiectivul de conserva e la
nivel de sit pentru Marsilea quadrifolia este mentinerea sau imbunataprea starii de consenrare a spEciei,
In functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea prezeniei ~i starii de conservar91 a sp !ciei
(trebuie decis 'in termen de 3 an daca este necesara mentinerea sau 'imbunatatifea starii de conservare).

1044 ~ Coenagrion mercuriale,

Specia nu a fost identificata in urma studiilor pentru fundamentarea planului de management, stud ul a
concluzionat ca a fost identificat eronat In sit, ca urmare trebuie eliminat din fonnularul standard.

I I
4048 - lsophya costata

Specia nu a fost identificata in urma studiilor pentru fundamentarea planului de managemen , stuc m a
concluzionat ca a fost identificat eronat in sit, ca urmare trebuie eliminat din formularul standard.
I
4054 - Pholidoptera transsylvanica

Specia nu a fost identificata in urma studiilor pentru fundamentarea planului de management, stuc iul a
concluzionat ca a fost identificat eronat in sit, ca urmare trebuie eliminat din formularul standard.

4045 - Coenagrion ornatum

Specia nu a fost identificata in unna studiilor pentru fundamentarea planului de managemen , pre enta
acesteia fiind considerata incerta. Starea de conservare a specie este necunoscuta. Obiectivul de conse rvare
la nivel de sit pentru Coenagrion omatum este mentinerea sau imbunatatirea starii de coiserva re a
speciei, in functie de rezultatele investigatiilor care vizeazii clarificarea prezentei ~i starii de corserv llre a
speciei (trebuie decis in termen de 3 an dacii este necesara mentinerea sau imbunatiitirea starii de conservar ).

1042 - Leucorrhinia pectoralis

Specia nu a fost identificata In urma studiilor pentru fundamentarea planului de managemenJ, pre; el'\ta
acesteia fiind consideratii incerta. Starea de conservare a specie este necunoscuta. Obiectivul de conse1 vare
la nivel de sit pentru Leucorrhinia pectoralis este menfinerea sau imbunatafirea starii de co ..serv~ r e a
speciei, 'in functje de rezultatele investigatjilor care vizeaza clarificarea prezentei ~i stiirii de conserv re a
speciei (trebuie decis in termen de 3 an dacii este necesarii mentinerea sau imbuniitiitirea stiirii de cdlnsenare).

4013- Carabus hungaricus 1

Starea de conservare a speciei a fost evaluatii ca fiind nefavorabila-inadecvata (din punct de vede1 e al
popula(iei nefavorabila-inadecvatii, al habitatului nefavorabilii-inadecvata, al perspectivei fn i iitqr J

nefavorabilii-inadecvata). Obiectivul de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta srecie este
imbunatatirea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare

Marime populatie
Aria de raspandire a speciei
Acoperire strat arbustiv in
aria de riispandire
masura
I
Numar indivizi Trebuie definit Nu sunt date suficiente referitoare la acest
in termen de 3 indicator, trebuie definit in termen de 3 ani
ani Specia a fost identificatii intr-un singur pur ct
m sit, are o popul"
A.
at1e slb
a reprezentata.L
I
Ha Trebuie definit Specie caracteristica paji~tilor xerofilk,
in termen de 3 dunelor de nisip cu arbu~ti sau palcuri de
am arbori mai putin favorabile fiind piidurile d ~
Robinia pseudoacacia. Specie rezide~ta, cu
prezenf.ii marginala in sit, identificata ldoar n
jumatatea sudicii a sitului, intre Murta ~i
Tambure~ti, in ciuda faptului ca habitatul j
caracteristic acesteia, cu zone nisipoase,
paJi~ti usc~te este bine reprezentat la hiveh I
anet prote3ate r
% Trebuie definit Arbu~tii de pe terenurile exploatate p~in
in termen de 3 pii~unat, importanti pentru specie, sunt dispu~i
ani doar in lungul unor canale care de altfel sm t
folosite de animale ca ~i adiipost ~i lo de
I
adapat
1083 - Lucanus cervus

Starea de conservare a speciei a fost evaluatii ca fiind nefavorabila-inadecvata (din punct de vedeire al
popula/ieifavorabila, a habitatului nefavorabila-inadecvat{z, al perspectivei in viitor favorabila). Obiec ti ul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceastii specie este imbunataprea starii de conserv, re, d finit
prin urmiitorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitate de Valoare pntii Informatii suplimentare
masuri

Marime populatie Numiir indivizi Trebuie definit Nu sunt date suficiente referitoare la Acest
indicator, trebuie definit In tennen de 3 ani
I
Densitate populatie Nr ind/km2 Ce! putin 102

Ma.rime habitat Ha Cel putin 24273 Starea de conservare a speciei In sit este
nefavorabilii -inadecvata, datorita de~adar i ~i
restrangerii suprafetei de habitat adecr ate
speciei, ca efect al exploatiirii forestiere
I
deficitare, mai ales in trecut. Mediul siiu
natural este eel al piidurior biitrane de cverc ete
cu arbori izolati. Se dezvoltii in stejar~i g01 µn
Habitatele cu specii de cvercinee (91 0, 91 f<O)
9110*, 91MO, 91 YO) ocupii confonn atelo1 I
din planul de management, suprafete are
lnsumeazii 24273 ha

Arbori biitrani in trupuri de
padure
Numiir Cel putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indic1tor, 11
arbori/hectar trebuie definit in termen de 3 ani
Foarte multe parcele forestiere, mai ales in
partea nordica a ariei protejate sunt c~ padu e
taniira de 10-30 ani, proveni!ii fie din f lanta ,11,
fie regenerata prin lastiirire. In prezenttaie i
ale arboretului biitran se fac punctifo ~i nu in
I
ochiuri sau pe suprafete mari.

Arbori de foioase mai batrani Numar total de Trebuie definit Nu sunt date referitoare Ia acest indicator,
de 13 0-15 0 de ani, In afara arbori trebuie definit in termen de 3 ani
piidurilor, 'in arealul potential
de distribu!ie a speciei

Volum lemn mort eel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indici tor,
trebuie definit in tennen de 3 ani

1089 - Morimus funereus

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind favorabila. Obiectivul de conservare specific la r ivel
de sit pentru aceasta specie este menfinerea starii de conservare, definit prin urmatorii paramet~ ~i v Jori
tinta:

2'

11
 11

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatil suplimentare

masura

Marime populatie
Densitate populatie
Numar indivizi Trebuie definit Specia nu este mentionata in formularul
standard dar a fost identificata ca avfd st< lre de
conservare favorabila. Nu sunt date suficiente
referitoare la acest indicator, trebuie defini In
termen de 3 ani I I
Nr ind/km2 Trebuie definit Nu sunt date suficiente referitoare la rcest
indicator, trebuie definit in termen d4 3 ani

Marime habitat Ha Cel putin

32669
Habitatele de paduri din aria naturala prot1 jata
insumeaza 32669 hectare
1
l
Arbori batrani In trupuri de
padure
Numar
arbori/hectar
Cel putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indicrtor,
trebuie definit in termen de 3 ani
I
Foarte multe parcele forestiere, mai ats in
partea nordica a ariei protejate sunt c pad1 re j
taniira de 10-30 ani, provenita fie din lant !ii1
fie regenerata prin lastarire. In prezent, taieri
ale arboretului batran se fac punctiform ~i r u \n
ochiuri sau pe suprafete mari. I
Arbori de foioase mai batrani Numar total de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic~tor,
de 130-150 de ani, in afara arbori trebuie definit in termen de 3 ani
padurilor, in arealul potential
de distributie a speciei
I
Volum lemn ma rt eel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
trebuie definit in tennen de 3 ani I

4014 - Carabus variolosus j

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind necunoscuta. Obiectiv de conservare spedific s tului
este mentinerea sau imbunatiprea starii de conservare, In functie de rezultatele investigJtiilor care
vizeaza clarificarea stiirii de conservare, In termen de 3 ani, definit prin urmatorii parametri :?i valori tin a:

Parametru Unitate de
masuri
Valoare tinti Informatii suplimentare
I I
Ma.rime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specia nu este mentionata in formular~l I
standard dar a fost identificata. Specie rezidi nt~
cu prezenta marginala in sit, identifica~ in
extremitatea nordica a sitului, fiind certa
I
prezenta sa in vaile bine umbrite de pe Deah I
Branului. Specie cu stare de conservar'
neevaluata, datorita populatiei nesemn ficati Je
In sit I
Nu sunt date suficiente referitoare la apest I
indicator, trebuie definit in termen de 3 ani

Densitate populatie Nr ind/km2 Trebuie definit Nu sunt date suficiente referitoare la adest
indicator, trebuie definit in termen de 31ani
I
j

21p I
I
Marime habitat Ha Cel putin Habitate forestiere posibil favorabile reci( i
10672 (9IEO*, 9IFO, 92AO ), tnsumeaza 106 2 ha

Arbori batrani in trupuri de Numar Ce! putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
padure arbori/hectar trebuie definit in termen de 3 ani

Arbori de foioase mai batrani Numar total de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indica or,
de 13 0-15 0 de ani, in afara arbori trebuie definit in termen de 3 ani
piidurilor, 1n arealul potential
de distributie a speciei l
Volum lemn mort m 3/Ha eel putin 10 Nu sunt date referitoare la acest indica or,
trebuie definit in termen de 3 ani
I

1088 - Cerambyx cerdo

Starea de conservare a speciei a fost evaluatii ca fiind nefavorabila-inadecvatii. (din punct de vede ~e al
popula{ieifavorabila, a habitatului nefavorabila-inadecvata, al perspectivei fn viitorfavorabila). pbiec ivr.I
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunataprea starii de conserv~re, de fin it
prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare

Ma.rime populatie
masura
1
Numar indivizi Trebuie definit m
Specia nu este mentionata formu1arJ1
standard, dar a fast identificata In timpul
I
studiilor pentru fundamentarea planului de
management. I
Specie cu stare de conservare nefavorabila -
inadecvata, datorita degradarii ~i restrangerii
habitatului specific, cu populatie mai redusa
decat popula!ia de referinta pentru starea de
conservare favorabila ~i cu impacturi nledii c e
vizeaza managementul forestier neadedvat
cerintelor ecologice ale specie. Nu sun~ date
suficiente referitoare la acest indicator, trebu e
definit in termen de 3 ani

Densitate populatie Nr ind/km2 Trebuie definit Nu sunt date suficiente referitoare la ackst
indicator, trebuie definit in termen de 3 ani

Marime habitat Ha Ce! putin 24273 Larvele acestei specii se dezvolta cu p~ecad( re
in lemnul viu de cvercinee, specia seie5teaza del
regula arborii biitrani ~i perimati, cum ¥ fi
stejarii de peste 100 de ani cu diametru \mai
mare de 40 cm.
Habitate potentiale pentru aceasta spec~e s-at
putea regasii eel putin in cele de cverci te sa
amestecuri cu specii de cvercinee (9 l 7p, 911 0 1
91 IO*, 91 MO, 91 YO), acestea ocupa coqform
datelor din planul de management, suprafete 1
care insumeaza 24273 ha
I
Arbori biitrani in trupuri de N umar Ce! putin 5 Nu sunt date referitoare la acest indicatbr,
padure arbori/hectar trebuie definit mtermen de 3 ani I

2
Arbori de foioase mai batrani Numar total de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indi1 or,
de 130-150 de ani, in afara arbori trebuie definit in terrnen de 3 ani
padurilor, in arealul potential
de distributie a speciei

Volum lemn mort m3/Ha eel putjn 10 Nu sunt date referitoare la acest indic itor,
trebuie definit in termen de 3 ani

1060 - Lycaena dispar

I
Starea de conservare a speciei a fost evaiuata ca fiind favorabila. Obiectivul de conservare la nivel (ie sit
Pentru aceasta specie este mentinerea
, starii de conservare, definita prin unnatorii parametri si valori tinta:
,I ,I
Parametru Unitate de Valoare t]nta lnformatii suplimentare
masura
I
Marime populatie N umar indivizi Trebuie definit Specia nu este mentionata mformul~ul
sau clase de standard, dar a fost identificata in timpul
marimi de studiilor pentru fundamentarea planulu l i de
populatie management.
Nu sunt date referitoare la acest indicator, I
trebuie definit in terrnen de 3 ani I
Densitate populatie Numar indivizi Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
/km2 trebuie definit in terrnen de 3 ani

Suprafata habitatelor de Ha Trebuie definit Specie rezidenta, larg raspandita, iden~ifica a J u

paji~ti utilizate extensiv
Prezenta plantei hrana
1065 - Euphydryas aurinia
precadere in jumatatea sudica a sitului, in fi nete
~i paji~ti umede, la liziera padurilor dq lune a~­
a celor din zonele mla~tinoase. ldenti~cata n
zona localitatilor Murta, Tambure~ti, Gura 'l'aii,
Jiul, Malu Mare.Habitatul speciei estel
reprezentat de paji~ti umede de la lizi9ra
padurilor ~i lumini~urile din habitate cu stej ar.
I
Prezenta I
absenta
Prezenta Larvele se dezvolta pe speciii de macr~~
(Rumex sp.: R. hydrolapathum, R. aquaticu )
I
I

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind favorabila. Obiectivul de conservare la ~tel c e ~t
pentru aceasta specie este ment]nerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~iv\ lori 1~ntl :

Parametru Unitate de Valoare finta lnformatii suplimentare

masura
I
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specia nu este mentionata In forrnu1~1
sau clase de standard, dar a fost identificata In tim ul
marimi de studiilor pentru fundamentarea planul i de
populatie management.
Nu sunt date referitoare la acest indic tor, I
trebuie definit in termen de 3 ani

Densitate populatie Numar indivizi Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic! tor,
/ km2 trebuie definit mtermen de 3 ani I
2:~ I
I
Suprafata habitatelor de
paji~ti
utilizate extensiv
Prezenta plantei hrana
Ha Trebuie definit Specie rezidenta, Iarg raspandita in sit. Es e
prezenta mai ales in paji~ti mezofile r ar p< ate
fi intalnita ~i in paji~ti calcaroase usoate ~i
paduri de foioase pana in paji!?ti subalpine ~i
alpine. A fost identificata indeosebi ~n par ea
de nord a sitului, injudep.il Gorj - zor.a
localitati~or ~rdari, Scoru~u, Bro~te~i dar i ip
zona Cra1ove1 - Leamna de Sus, Dobromira. ln
zonele investigate mai intotdeauna a fost
asociata cu pajisti mezofile din aprorlierea
padmilor de Quercus sp., dar ~i in lu~ini~im
de padure I
I
Prezenta I Prezenta Populatiile din Romania sunt mtalnit~ doai in
absenta paj i~tile umede In care exista din abundent ii
~oparlita. (Succisa pratensis)

1032 Unio crassus I

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind necunoscuta. Obiectivul de conservare specific la hi"1el
de sit pentru aceasta specie este mentinerea sau imbunataprea starii de conservare, in functie de rezultatele
investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare, in termen de 3 ani, definit prin urmatorii paraine ri
~i valori tinta:

Parametru Unitate de
masura
Valoare pnta Informatii suplimentare
I
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specia nu este mentionata In forrnularul
I clase de standard, dar a fost identificata in timtul '
marime a studiilor pentru fundamentarea planu ui de
populatiei management. Specie cu stare de cons rvarc
neevaluata, datorita populatiei nesemh ifica ive
in sit.
Trebuie definit in termen de 3 ani j

Densitatea populationala Numar indivizi/ Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicktor,
m2 trebuie definit in termen de 3 ani

Distributia speciei Lungimea Trebuie definit Specie rezidenta, cu prezenta margin11 in s t.

sectiunii de rau Au fost identificate valve pe plaja vait Jiult i
unde specia pe ambele maluri, in zona localitatii Picu
este prezenta Suprafata habitatelor de rauri din sit rf prez nta
(km) conform datelor din formularul standf"d,
664s.s2 ha I
1
Conectivitate longitudinala Numar 0 Sunt doua baraje de acumulare pe raul Jiu, ' n
a cursului de apa elemente de perimetrul sitului
fragmentare

Prezenta ~i abundenta Numar specii Cel putin 3 Nu sunt date referitoare la ace st indicJtor,
speciilor de pe~ti de pe~ti gazda trebuie definit in termen de 3 ani I
importante pentru ciclul de Trebuie definit
viata al speciei in aria de Numar
distributie indivizi/l 00 m2
apa

Prezenta speciilor invazive N umar indivizi 0 Nu sunt date referitoare la acest indicator,
/m2 trebuie definit in termen de 3 ani
Calitatea apei pe baza
indicatorilor fizico-chimici calitate a apei
(regimul de oxigen,
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)
Clasa de Cel putin clasa de
IT
calitate II pentru
toti parametri
Este o specie pretentioasa sub aspectul
condi!iilor de calitate a apei, necesitand a~ e
curgatoare, bine oxigenate ~i sedimer te
I
curate; substrat nisipos sau moderat malos
(rara ~o~tinut exagerat de materie orr anic ),
cu sahmtate sub 5%o (Gloer, 2002)
Nu sunt date referitoare la acest indi~ator,
trebuie definit tn termen de 3 ani

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest indi< ator,
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate II pentru trebuie definit in termen de 3 ani
(macronevertebrate, toti parametri
fitobentos, fitoplancton)

2555 - Gymnocephalus baloni I

Specia nu a fost identificata in unna studiilor pentru fundamentarea planului de managemen\ stuc iul a
concluzionat ca a fost identificat eronat in sit, ca urmare trebuie eliminat din formularul standard.

1159 - Zingel zingel

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata. (din punct d4 vede e al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatului favorabila, al perspectivei in viitor favorabila). pbiec ti ul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunataprea starii de conservare, d~ finit
prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare

masura

Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare I
nefavorabila -inadecvata, cu populatie stab la,
mai mica decat populatia de referinta pentrll
starea de conservare favorabila. Nu sY.nt
suficiente date referitoare la acest indicator
trebuie definit in termen de 3 ani I
Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic tor,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic ttor,
varsta a populatiei juvenil/ adulti trebuie definit In termen de 3 ani
In populatie

Lungimea retelei de ape

curgatoare adecvata speciei
Km Cel putin 165 Specie rezidenta, cu prezenta comun~ In sit
raspandita in sectorul de tluviu ~i in secton I
I
- distributia habitatului inferior al Jiului Prefera ecosistemele acvat ce
reofile mari ~i relativ adanci cu facies(subs '"at
potential
format din pietri~, nisip sau argila, co bitank!
cu fusarul.
I
Sectorul inferior al Jiului (sectiune Craiova
confluenta cu Fluvial Duniirea ) are c~a 92, )
km, iar sectorul de Dunare are cca 73 ]2 km

Lungime vegetaiie ripariana Km Cel pupn 130,2 Vegetatie arboricola pe ambele maluri ale
arboricola pe ambele maluri raului Jiu in sectorul inferior, pe cca 57 km ~i I
ale apei pe lntreaga lungime a sectorului Dunarii in sit
73,2 km I
3(

I I
Gradul de fragmentare Numarul 0 Sunt douii baraje de acumulare pe j ul J;u JJ
longitudinala elementelor de perimetrul situ1ui.
fragmentare
(atat in
interiorul sitului
cat ~i in amonte
~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indieator,
lateral a elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri Cel putin l in cei 92,3 km ai sectorului inferior al Jiul ~i I
complexa (naturala) I de apa mijlocii (sectiune Craiova- confluenta cu Flur ial
Numar de meandre ~i mari: numar Dunarea )sunt peste 110 curburi ale lbiue
meandre I 1 km raului;
in sectorul de Dunare sunt 8 curburi ale al iiei.

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de

indicatorilor fizico-chimici a ape1 calitate II pentru
Nu sunt date referitoare la acest parametru
acesta se va defini prin studii realiza~e In
I
(regimul de oxigen, toti parametri tennen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluan!i organici ~i
I
inorganici)

Calitatea apei pe baza

indicatorilor ecologici
(macronevertebrate,
Clasa de calitate Ce! putin clasa de
a apei calitate II pentru
to}i parametri
N u sunt date referitoare la acest parametru
1
acesta se va defini prin studii realizatf in
termen de 3 ani.
I
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezent8.fabsent Absenta Nu sunt date referitoare la acest parrubetru
a acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani. I I

1160 - Zingel streber II

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata. (din punct de1vede e al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatuluifavorabila, al perspectivei in viitor favorabila). Obiec ivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatatirea starii de conserva~e, d~ finit
prin unnatorii parametri ~i valori tinta: I I
Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare
masura
I
MB.rime populatie N umar indivizi Trebuie definit Specie aflata In stare de conservare I
nefavorabila- inadecvata, cu populatie stab 18.,
mai mica decat populat:ia de referinta pentn
starea de conservare favorabila, cu habitat I
actual relativ egal ca valoare cu suprafata
I
habitatului adecvat. r
Nu sunt suficiente date referitoare la ~est
p
indicator, trebuie definit in termen de ani

Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani

3
 - -- - - - -

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie definit In termen de 3 ani
populatie

Lungimea retelei de ape Km Ce! putin 20,33 Specie rezidenta cu prezenta comuna In sit
curgatoare adecvata speciei identificata numai In raul Gilort, acesta are o
- distributia habitatului lungime de 20.33 km in sit. Habitat actual
potential relativ egal ca valoare cu suprafata habitatl Jui
adecvat.

Lungime vegetatie ripariana Km Ce! putin 19 Vegetatie arboricola pe ambele maluri ale
arboricola pe ambele maluri raului Gilort, pe Cea 19 km din traseul sau lln
ale apei sit.

Gradul de fragmentare Numarul O Nu sunt elemente de fragmentare pe raul G lort

longitudinala elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Ce! putin 1 in cei 20.33 km ai ai raului Gilort in sit sun
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i peste 33 de curburi ale albiei;
Numar de meandre mari: numar
meandre I 1 km I II
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametru,
indicatori !or fizico-chimici a apei calitate 11 pentru acesta se va defini prin studii realizate ill
(regimul de oxigen, toti parametri tennen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Cal itatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametru,
indicatorilor ecologici a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(macronevertebrate, toti parametri tennen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezenta/absenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parametru,
acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani.

1134 - Rhodeus sericeus amarus

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvati. (din punct de veder~ al
populafieifavorabilii, a habitatului nefavorabilii-inadecvatii, al p ersp ectivei in viitor f avorabila). Obiect~vul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunataprea starii de conservare, de !nit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

3
 i
Parametru Unitate de Valoare pnta Informafii suplimentare
masura I II
Mil.rime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie rezidenta, larg raspandita in sk ata in
sectorul de fluviu, cat ~i in Jiu ~i Gilr t,
respectiv in sistemele acvatice stagn ,file
adiacente Jiului. Nu sunt suficiente dr,te
referitoare la acest indicator, trebuie Ciefini
termen de 3 ani I
J
Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
indivizi/m2 trebuie definit In termen de 3 ani
I

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit N u sunt date referitoare la acest indicator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie definit In term.en de 3 ani
populatie
I
Lungimea retelei de ape Km Ce! putin 245 Toata lungimea raului Jiu, raului GitJ rt ~i,
curgatoare adecvata speciei sectorului de Dunare din sit
- distributia habitatului
potential
I
Lungirne vegetatie ripariana Km Ce! putin 197 Vegetatie arboricoHi pe ambele maluh ale
arboricola pe ambele maluri raului Gilort pe cca 19 km din traseul sau In
ale apei sit.
Vegetatie arboricolil pe ambele malur ale
raului Jiu pe cca 105 km din traseul au in siti
Vegetatie arboricola pe ambele malu i ale
Dunarii pe cca 73,2 km

Gradul de fragmentare Numarul 0 2 elemente de fragmentare pe raul Ji1.

longitudinala elementelor de II
fragmentare
(atat in interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval
cu minim 30 km
de limitele
sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic itor,
laterala elementelor de trebuie definit In term.en de 3 ani II
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri Cel putin 1 in cei 20.33 km ai ai raului Gilort in s·t sun
complexa (naturala) I de apa mijlocii peste 33 de curburi ale albiei;
Numar de meandre ~i mari: numar In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi a'e alb e1;
meandre I 1 km In 73 km ai fluviului Dunarea sunt 8 curbw I
ale albiei

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest par~etru,
indicatorilor fizico-chimici a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(regimul de oxigen, toti pararnetri term.en de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

I
3

11
Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Specii de pe~ti invazive
Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametr J,
a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
toti parametri termen de 3 ani.
II
Prezent:iifabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parametm,
acesta se va defini prin studii realizdte in
tennen de 3 ani. ·

I
2522 - Pelecus cultratus ll
Starea de conservare a speciei a fast evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata.
I
(din punct de ved re al
populafiei nefavorabilli-inadecvatli, a habitatului favorabilli, al perspectivei in viitor favorabilli). odiecfo ul de
conservare specific la nivel de sit pentru aceastii specie este imbunataprea starii de conservare, defini p in
urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de V aloare tinta Informatii suplimentare

masura

Ma.rime populatie
Densitate populatie
Numiir indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare I
nefavorabila-inadecvatii, cu populatie actuala
mult mai mica - de circa 10 ori mai iriica c ecat
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila I
Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indiqator,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani I
I

Compozitia pe clase de Propoftia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indi~ator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie definit In tennen de 3 ani
populatie
I
Lungimea retelei de ape Km Cel putin 73,2 Prezenta doar in Dunare; Habitat actpal re ativ
curgiitoare adecvata speciei egal ca valoare cu suprafata habitatului
- distributia habitatului adecvat in sit 11
potential
I
Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 73,2 Vegetatie arboricola pe ambele maluri ale
arboricola pe ambele maluri Dunarii pe cca 73 ,2 km
ale apei

Gradul de fragmentare Numarul 0

Iongitudinala elementelor de
fragmentare ( atat 'I
in interiorul
sitului cat -?i in
II
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic tor,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

11
Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin l
complexa (naturala) I
in 73 km ai fluviului Duniirea sunt Jcurbori
apa mijlocii ~i ale albiei
Numar de meandre mari: numar
meandre I 1 km l
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest pardmetn ,
indicatorilor fizico-chimici a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(regimul de ox.igen, toti parametri termen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici) I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest par±etn ,
indicatorilor ecologici a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realiza e in
( macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)
I
Specii de pe~ti invazive PrezentaJabsenµ Absenta Nu sunt date referitoare la acest paratnetru
acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani.
I

1130 - Aspius aspius II

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind favorabila. Obiectivul de conservare Ia nivel c e sit
pentru aceasta specie este menfinerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i ~alori inta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Infonnatii suplimentare

masura I I

Marime populatie N umar indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare ~fvoral 1il~,
cu populatie stabila, cu habitat actual relati v
egal ca valoare cu suprafata habitatului
adecvat in sit
I I
Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani I
I

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in
populatie
trebuie definit in termen de 3 ani
I
I
Lungimea retelei de ape Km Cel putin 73,2 Prezenta doar in Dunare;
curgatoare adecvata speciei Habitat actual relativ egal ca valoare cu
- distributia habitatului suprafata habitatului adecvat 1n sit II
potential
I
Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 73,2 Vegetatie arboricola pe ambele malur' ale
arboricola pe ambele maluri
ale apei
Dunarii pe cca 73,2 km I
Gradul de fragmentare Numiirul 0
longitudinala elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul
sitului cat ~i in I
amonte ~i aval cu
minim 3 0 km de I

limitele situ!ui)

31

I
Gradul de fragmentare
laterala
Lungimea
elementelor de
Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest ind!cator,
trebuie definit zn termen de 3 ani
I
fragmentare
laterala I diguri I I
Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 fn 73 km ai fluviului Dunarea sunt slcurb ~i
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i ale albiei
Numiir de meandre mari: numar
meandre I 1 km

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parabetri.:,
indicatorilor fizico-chimici a aper calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizaie in
(regimul de oxigen, toti parametri termen de 3 ani. 11
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parabetru
indicatorilor ecologici a apet calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate In
(macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezentafabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parametru
acesta se va defini prin studii realizatb 1n
termen de 3 ani.

1145 - Misgurnus fossilis

Starea de conservare a speciei a fast evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata. (din punct de vede e al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatuluifavorabila, al perspectivei fn viitor favorabila) . pbiec~ivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatatirea starii de conservare, de finit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informapi suplimentare

masura

Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata In stare de conservare
nefavorabila- inadecvata, cu populatir stab Ia,
mai mica decat populati_a de referinta jpentr i
starea de conservare favorabila

Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicktor,
indivizi/m1 trebuie definit In termen de 3 ani
I
I

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicl tor,
varsta a populatiei j uvenil/ adulti In trebuie definit In termen de 3 ani
populatie

Lungimea retelei de ape Km Trebuie definit Specie rezidenta, comuna, identificata J.n
curgatoare adecvata speciei timpul studiilor de teren intr-o singur~ loca i -
- distributia habitatului un sistem acvatic stagnofil format pe -Im brat
potential mort al Jiului. Specia prefera apele statatoru e
sau lin curgatoare.

Lungime vegetatie ripariana Km Trebuie definit

arboricola pe ambele maluri
ale apei

3E
Gradu1 de fragrnentare Numarul 0
longitudinala elementelor de
fragrnentare (atat
In interiorul
sitului cat ~i In
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragrnentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indi<i:ator,
lateralii elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
Jaterala I diguri

Albia naturalii cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 Nu sunt date referitoare la acest indi, ator,
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i
I
trebuie definit in termen de 3 ani
N umar de meandre mari: numiir
meandre I 1 km
I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametru
indicatorilor fizico-chimici aapei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(regimul de oxigen, toti parametri termen de 3 ani. j
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
I
inorganici) I

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest paraipetru
indicatorilor ecologici aapei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani. I 11
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezenta/absenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest pararpetru,
acesta se va defini prin studii realizate In
termen de 3 ani. I I
I

1157- Gymnocephalus schraetzer

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabilii-inadecvata. (din punct de \vede, e al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatuluifavorabila, al perspectivei in viitor favorabilii). Obiec ivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunataprea stiirii de conservare, delfinit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de
miisurii
Valoare tinta lnformatii suplimentare
'
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare I
nefavorabila-inadecvata, cu populatie actua a
mutt mai mica - de circa 10 ori mai m ·ca dt cat
populatia de referinta pentru starea dej
conservare favorabila

Densitate populatie Numar Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani [

Compozitia pe dase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indici tor,
varsta a populatiei juvenil/ adul!i in
popula!ie
trebuie definit in termen de 3 ani
II

I I
 I
Lungimea retelei de ape Km Cel putin 73,2 Este prezenta numai In sectorul de fluviu ~flat
curgatoare adecvata speciei in sit, habitat actual relativ egal ca vr loare cu
- distributia habitatului suprafata habitatului adecvat in sit.
potential

Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 73 ,2 Vegetatie arboricola pe ambele malt ri ale
arboricola pe ambele maluri Dunarii pe cca 73,2 km
ale apei

Gradul de fragmentare Numarul 0

longitudinala elementelor de
fragmentare (atat
In interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indidator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 in 73 km ai fluviului Dunarea sunt 8 curbu i
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i ale albiei
Numar de meandre mari: numar
meandre I 1 km

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest pararetru
indicatorilor fizico-chimici aape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate tn
(regimul de oxigen, toti parametri termen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest pararpetru,
indicatorilor ecologici a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizat"' in
(macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive PrezenWabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parametru,
acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani. I

1146 - Sabanejewia aurata II

Starea de conservare a speciei a fast evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata (din punct de vede1 ~ al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatuluifavorabila, al perspectivei fn viitor favorabila) . <j>biec ivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatafirea starii de conservare~ deftnit
prin urmatorii parametri ~i valori !inta: I

Parametru Unitate de Valoare pnta Inforrnatii suplimentare

Ma.rime populatie
misura
Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata In stare de conservare
nefavorabila-inadecvata, cu populati stab la,
mai mica decat populatia de referinta penti u
starea de conservare favorabila
I

3l
Densitate populatie
Compozipa pe clase de
varsta a populatiei
Lungimea retelei de ape
curgatoare adecvata speciei -
distributia habitatului
potential
Lungime vegetatie ripariana Km
arboricola pe ambele maluri
ale apei
Gradul de fragmentare
longitudinala
Gradul de fragmentare
laterala
Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Ce! putin I
complexa (naturala) I Numar apa mijlocii ~i
de meandre
Calitatea apei pe baza
indicatorilor fizico-chimici
(regimul de oxigen, nutrienti,
salinitate, metale, micro-
poluanti organici ~i
inorganici)
Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
( macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Specii de pe~ti invazive
Numar Trebuie definit
I
Nu sunt date referitoare la acest indicato1 ,
indivizi/m2 trebuie definit in termen de 3 ani I
Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicato1 ,
juvenil/ adulti in trebuie definit In termen de 3 ani
populatie
I
Km Trebuie definit Habitat actual relativ egal ca valoare cu
suprafata habitatului adecvat in sit, I
A fast identificata identificata atat in Jiu, cat
si in Gilort, acestea insumeaza 171 km in sit.
Prefera apele curgatoare a caror faclesI
es e
format din prundi~ amestecat cu nisip ~i
argila
Cel putin 124 Vegetatie arboricola pe ambele maluri al~
raului Gilort pe cca 19 km din traseul sa .Iin
sit.
Vegetatie arboricola pe ambele maluri al~
raului Jiu pe cca 105 km din traseu~ sau i ri sit
Numarul 0
elementelor de
fragmentare (atat
In interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 30 km de I
limitele sitului)
Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indibator,
elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri I
II
In cei 20.33 km ai ai raului Gilort in\sit su rit
peste 33 de curburi ale albiei;
mari: numar
meandre I 1 km
In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi ale
albiei; II
Clasa de calitate Ce! putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametrt,
a apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
toti parametri termen de 3 ani.
Clasa de calitate Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parabetrui.
aape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate m
toti parametri termen de 3 ani.
I
Prezenta/absenta Absen![l Nu sunt date referitoare Ia acest parafnetru
acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani.
j
1149 - Cobitis taenia

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvatii. (din punct d1 vedi re al
popula{iei nefavorabilii-inadecvatii, a habitatuluifavorabilii, al perspectivei in viitor favorabila). Obie ~tivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatatirea starii de conservne, defi it
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta lnformafii suplimentare

masura

Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare I
nefavorabila-inadecvata, cu populatie stal>ila,
mai mica decat popularia de referinta pen ~u
starea de conservare favorabila [

Densitate populatie · Numar indivizi/m2 Trebuie definit N u sunt date referitoare la acest ind cator
trebuie definit in termen de 3 ani

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest ind~cator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie definit in termen de 3 ani
populatie I
Lungimea retelei de ape
curgatoare adecvata speciei
Km Trebuie definit Habitat actual relativ egal ca valoarJ cu
suprafat:a habitatului adecvat tn sit, J
I
- distributia habitatului A fost identificata identificata atat i11 Jiu, at
potential ~i in Gilort, acestea insumeaza 171 Rm in sit.
Prefera apele curgatoare a caror facies es e
format din nisip, argila ~i mai rar pietri~.
Evita ecosistemele acvatice a caror fucies este
format din mal.

Lungime vegetatie ripariana Km
arboricola pe ambele maluri
ale apei
Cel putin 124 Vegetatie arboricola pe ambele maIJ ri ale
raului Gilort pe cca 19 km din traseul sal in
sit.
Vegetatie arboricola pe ambele mal ri ale
raului Jiu pe cca 105 km din traseul sau t1 sit

Gradul de fragmentare Numarul 0

longitudinaUi elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indidator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani I
fragmentare
lateraUi I diguri
I
Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 in cei 20.33 km ai ai raului Gilort in ~it su t
complexa (natura!a) I apa mijlocii ~i peste 33 de curburi ale albiei; \
Numar de meandre mari: numar In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi a le I
meandre I l km albiei;
1

4(

I I
Calitatea apei pe baza
I
Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametr~,
indicatorilor fizico-chimici ape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realiz te ID
(regimul de oxigen, to!i parametri termen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parkmetrLl,
indicatorilor ecologici ape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezentafabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parfetr i,
acesta se va defini prin studii realiz te ID
terrnen de 3 ani.

4125- Alosa immaculata

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca :fiind favorabila. Obiectivul de conservare la r ivel c e sit
pentru aceasta specie este menfinerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i J alori fota:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informafii suplimentare

masura I

Ma.rime populatie
Densitate populatie
Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata i'n stare de conservare J
favorabilii, cu populatie stabila, cu hfibitat
actual relativ egal ca valoare cu suprafata
habitatului adecvat ill sit
I
2
Numar indivizi/m Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indibator,
trebuie definit i'n termen de 3 ani
I

Compozitia pe clase de Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indi...ator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie definit in termen de 3 ani
populatie

Lungimea retelei de ape Km Cel putin 73,2 Habitat actual relativ egal ca valoarJ cu
curgatoare adecvata speciei suprafata habitatului adecvat msit
- distributia habitatului Este o specie prezenta in sit numai Prntru
potential reproducere ~i numai In sectorul de ~uviu

Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 73,2 Vegetatie arboricola pe ambele maluri al€:
arboricola pe ambele maluri Dunarii pe lntreg sectorul. I
ale apei

Gradul de fragmentare Numarul 0

Iongitudinala elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul
sitului cat ~i In
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

I
4

I
Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit
l
Nu sunt date referitoare la acest indicate ,
laterala elementelor de trebuie definit in tennen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin I in 73 km ai fluviului Dunarea sunt 8 curliun
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i alealbiei
Numar de meandre mari: numar
meandre I 1 km

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parametiu,
indicatorilor fizico-chimici apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realiJte in
(regirnul de oxigen, toti parametri termen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Specii de pe~ti invazive
Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parf metr 1,
apei calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
toti parametri tennen de 3 ani. JI
1
Prezenta/absenta Absenµi Nu sunt date referitoare la acest parametrll,
acesta se va defini prin studii reali:z< 1te In
termen de 3 ani.

1124 - Gobio albipinnatus II

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvatii. (din punct de vedeve al
populafieifavorabila, a habitatuluifavorabila, al perspectivei in viitor nejavorabila-inadecvata). p biecltivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatiifirea stiirii de conservare, d1 finit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitate de Valoare pnta Informafii suplimentare
masura

Mil.rime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie aflata in stare de conservare
nefavorabila-inadecvata, cu populatif stab lal

Densitate populatie Numar Trebuie definit N u sunt date referitoare la acest indicator,
indivizi/m2 trebuie defint in termen de 3 ani j

Compozitia pe clase de Proport,ia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
varstii a populatiei juvenil/ adulti in trebuie defint in termen de 3 ani I
populatie

Lungimea retelei de ape Km Cel putin 17 1 Habitat actual relativ egal ca valoare\cu
curgiitoare adecvata speciei suprafat:a habitatului adecvat in sit,
- distributia habitatului A fost identificata identificata atat in Jiu, cliit ~i
potential in Gilort, pe toatii lungimea acestora care
insumeaza l 71 km In sit.
Prefera apele curgiitoare din zona d1 ~es a
caror facies este compus din nisip ti sau
argilii.
Evita apele statatoare sau apele curg~toare care
au viteza mare de curgere in detrimeQtul a1Belor
cu curent slab, 28-45 cm/s I
I

4,
Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 124 ~ege~ati~ arboricola pe ambe~e malµri al~ A

arboricola pe ambele maluri raulur Gdort pe cca 19 km dm traseuI sa .i m

ale apei sit. I
~ege~a~ie arboricola pe am~ele mal~ri al~
raulm Jru pe cca 105 km dm traseu~ sau ill sit
Gradul de fragmentare Numarul O
Jongitudinala elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 30 km de
limitele sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 in cei 20.33 km ai ai raului Gilort In sit sunt
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i peste 33 de curburi ale albiei;
Numar de meandre mari: numar In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi ale al biei;
meandre I l km

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest par~betn,
indicatorilor fizico-chimici ape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
(regimul de oxigen, toti parametri termen de 3 ani. I
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest par~etn,
indicatorilor ecologici ape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realizate in
( macronevertebrate, toti parametri termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton)

Specii de pe~ti invazive Prezentafabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest pararnetru
acesta se va defini prin studii realiza e in
termen de 3 ani.

2511 - Gobio kessleri

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata. (din punct de vede"'e al
popula{iei nefavorabila-inadecvatii, a habitatului favorabilii, al perspectivei in viitor favorabilii). Obiec ti ul
de conservare specific Ia nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatatirea stirii de conservare, definit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I

Parametru Unitate de Valoare pnta Informa-pi suplimentare

masura

Mil.rime populatie
Numar indivizi Trebuie definit Specia nu a fost mentionata in formu arul
standard. Specie aflata 1n stare de co1 serv~ re
nefavorabila -inadecvata, cu populatie stat ila,
mai mica decat populatia de referind penti u
starea de conservare favorabila,

4
Densitate populatie
Compozitia pe clase de
varsta a populatiei
Lungirnea retelei de ape Km
curgatoare adecvata speciei
- distributia habitatului
potential
Lungime vegetatie ripariana Km
arboricola pe ambele maluri
ale apei
Gradul de fragmentare
longitudinala
Gradul de fragmentare
laterala
Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de
complexa (naturala) I
Numar de meandre
Calitatea apei pe baza
indicatorilor fizico-chirnici apei
(regimul de oxigen,
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici ~i
inorganici)
Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
( macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Specii de pe!lti invazive
Numar indivizi/m2 Trebuie definit Nu sunt date referitoare la aces! ijcator,
trebuie definit in tennen de 3 ani
Proportia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator
juvenil/ adulti in trebuie definit In termen de 3 ani
populatie
Cel putin 171
I
Specie rezidenta, comuna in sit, idebtifici ta
atat in Jiu cat ii mGitor1, pe ioata 'rgim iea
acestora in sit, cu habitat actual rela iv eg ~I ca
valoare cu suprafata habitatului ade vat u~ sit.
Specia prefera apele curgatoare cu facies
nisipos din partea inferioara a zoneilscobi rului
~i ajunge pana in zona crapului, zona in c re
este intalnita mai frecvent I
Cel putin 124 ':_eg:tat~e arboricola pe amb~Ie malr ri al
raulm Gilort pe cca 19 km dm traseul sii iln
sit.
Vegetatie arboricola pe ambele mal1 ri ale
raului Jiu pe cca 105 km din traseul sau I ~sit
Numarul 0
elementelor de
fragmentare (atat
1n interiorul
sitului cat ~i in
amonte ~i aval cu
minim 3 0 km de
limitele sitului)
Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indilator,
elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri
I
Cel putin I Yn cei 20.33 km ai ai raului Gilort in sit SU 1t
apa mijlocii ~i peste 33 de curburi ale albiei;
mari: numar In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi ale al ~iei;
meandre I 1 km
Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest parabetru
calitate II pentru acesta se va defini prin studii realiza e In
toti parametri termen de 3 ani.
I
Clasa de calitate a Cel putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest paraketru
1
ape1 calitate II pentru acesta se va defini prin studii realiza1 e in
toti parametri termen de 3 ani.
I
I
Prezenµ/absenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parat etru
acesta se va defini prin studii realiza in
termen de 3 ani. I
I
4L
I
1138 - Barbus meridionalis

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind nefavorabila-inadecvata (din punct ( 1e vel 1ere al
popula/iei nefavorabila-inadecvata, a habitatului favorabila, al perspectivei in viitor favorabila . Obi ectivul
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatafirea starii de conser"are, definit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare

masuri
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specia nu a fost mentionata in formJ iarul
standard. Specie aflata in stare de copserv are
nefavorabila-inadecvata, cu populat~b stat ila
mai mica decat populatia de referinta pen1 u
starea de conservare favorabila, I
Densitate populatie Numar indivizi/m2 Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indi~ator,
trebuie defint in termen de 3 ani I
Compozitia pe clase de Propoqia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indibator,
varsta a populatiei juvenil/ adulti in trebuie defint in termen de 3 ani
populatie

Lungimea retelei de ape Km Cel putjn 20,33 Specie identificata In raul Gilort, p4 toata
curgatoare adecvata speciei lungimea acestora in sit, cu habitat aftual
- distributia habitatului relativ egal ca valoare cu suprafata habitat llui
potential adecvat in sit I
Specia traie~te In apele curgatoare dip regiunile
muntoase ~i colinare, preferand apele reci, dra
c~~de, bine oxigenate, cu facies pi~tros ~ 1
ms1pos I
Lungime vegetatie ripariana Km Cel putin 19 Vegetatie arboricola pe ambele malu~i ale
arboricola pe ambele maluri raului Gilort pe cca 19 km din traseul sau in
ale apei sit. I
Gradul de fragmentare Numlirul 0
longitudinala elementelor de
fragmentare ( atat
in interiorul sitului
cat ~i in amonte ~i
aval cu minim 30
km de limitele
sitului)
l
Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indic1ator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturaHi cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 in cei 20.33 km ai ai raului Gilort in Jit sun
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i peste 33 de curburi ale albiei;
Numar de meandre mari: numlir
meandre I l km

I
4[
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putffi clasa Nu sunt date referitoare la aces! parL etr"
indicatorilor fizico-chimici apei de calitate II acesta se va defini prin studii realize: te in
(regimul de oxigen, pentru toti termen de 3 ani.
nutrienti, salinitate, metale, paramet1i
micro-poluanti organici ~i
inorganici)
I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Cel putin clasa N u sunt date referitoare la acest parametn ,
indicatorilor ecologici apei de calitate II acesta se va defini prin studii reali1 e in
(macronevertebrate, pentru toti termen de 3 ani.
fitobentos, fitoplancton) parametri

Specii de pe~i invazive Prezentafabsenta Absenta Nu sunt date referitoare la acest parametn ,
acesta se va defini prin studii realizate in
termen de 3 ani. I
I

5085 - Barbus barbus I

Starea de conservare a speciei a fost evaluatii ca fiind nefavorabila-inadecvata. (din punct ar

vect~re al
populafiei nefavorabila-inadecvata, a habitatuluifavorabila, al perspectivei fn viitor favorabila) Obi( ctivul
1
de conservare specific la nivel de sit pentru aceasta specie este imbunatafirea starii de conservila re, c efinit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare

masura

Marime populatie
Numar indivizi Trebuie definit Specia nu a fost mentionata in forrnularul I
standard. Specie aflata in stare de codservare
nefavorabila-inadecvata, cu populatidl stabi a,
mai mica decat populatia de referinta pentr l
starea de conservare favorabila,

Densitate populatie
Compozitia pe clase de
varsta a populatiei
Lungimea retelei de ape Km
curgatoare adecvata speciei
- distributia habitatului
potential
Lungime vegetatie ripariana Km
arboricola pe ambele maluri
ale apei
Gradul de fragmentare
Jongitudinala
Numar indivizi/m2 Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
trebuie definit in termen de 3 ani
I
Proport:ia de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest indicator,
juvenil/ adulti in trebuie definit in termen de 3 ani
populatie
I
Cel putin 152 Specie identificata in raul Jiu, pe toata
lungimea acestora in sit, cu habitat actual
relativ egal ca valoare cu suprafata hab itatdui
adecvat in sit
Prefera apele curgatoare mari din zon de ~~s a
caror facies este tare. I
Cel putin 105 Vegetatie arboricola pe ambele malut ale
raului Jiu pe cca 105 km din traseul s u in 5it
1
Numarul 0
elementelor de
fragmentare (atat
in interiorul sitului
cat ~i in amonte ~i
aval cu minim 30
 rr
km de limitele
sitului)

Gradul de fragmentare Lungimea Trebuie definit N u sunt date referitoare la acest indi ator,
laterala elementelor de trebuie definit in termen de 3 ani
fragmentare
laterala I diguri

Albia naturala cu o structura Pentru cursuri de Cel putin 1 In 152 km ai Jiului sunt 174 curburi ~le all 1e1;
complexa (naturala) I apa mijlocii ~i
Numar de meandre mari: numar
meandre I 1 km

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate a Ce! pu!in clasa Nu sunt date referitoare la acest paratetru
indicatorilor fizico-chimici apet de calitate II acesta se va defini prin studii realiza e 1n
(regimul de oxigen, pentru toti termen de 3 ani. I
nutrienti, salinitate, metale, parametri
micro-poluanti organici ~i
inorganici) I

Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Specii de pe~ti invazive
1188 Bombina bombina
Clasa de calitate a Ce! putin clasa Nu sunt date referitoare la acest parat etru
apei de calitate II acesta se va defini prin studii realizate 'in I
pentru toti termen de 3 ani.
parametri II
Prezen!ii/absenta Absen ta Nu sunt date referitoare la acest pararpetru,
acesta se va defini prin studii realizate In
tennen de 3 ani. I

Starea de conservare a speciei a fost evaluatii ca favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de sit pe1 tru
aceastii specie este mentinerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i valori tii ta

Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare

masura
I
Marime populatie Numiir indivizi Trebuie definit Specie cu stare de conservare favorabilii, cu
populatie stabilii ~i numeroasa, cu ha1 tat
specific relativ egal cu habitatul adec at
speciei in sit
II
Distributia speciei in Numarul de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest paranietru,
sistemul de caroiaj european cvadrate ETRS89 acesta se va defini prin studii realizateJm
ETRS89 cu dimensiuni in care este tennen de 3 ani.
variabile in functie de prezentii specia
marimea sitului (spre
exemplu l km2)

4,

'I
Densitatea ~i numar total de Nurnar habitate de Cel putin 2/km, Nu sunt date referitoare la acest
habitate de reproducere reproducere/km2 4/km2
pl etn,
acesta se va defini prin studii realiza e In
unde specia se reproduce in Numar total tennen de 3 ani ..
mod regulat (larvele ajung
stadiul de metamorfoza) In
arealul de distributie a
speciei in sit)

Prezenta habitatelor terestre % din acoperirea
cu vegetatie naturala injurul suprafetei
habitatelor de reproducere
intr-o raza de 500 m fata de
acestea
Cel putin 75% Nu sunt date suficiente referitoare la acest
indicator, acesta se va defini prin stwfo
I
realizate in termen de 3 ani.

1193 Bombioa variegata

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de sit p ~ntru
aceasta specie este menpnerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i valori tihta

Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimeotare

masuri

Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specia nu a fost mentionata in formJ tarul
standard, are stare de conservare fay~rab Ia,
cu populatie stabila, cu habitat specip c re atiw
egal cu habitatul adecvat speciei in sit

Distributia speciei in Numarul de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest parJmetr1 ,
sisternul de caroiaj european cvadrate ETRS89 acesta se va defini prin studii realiza~e in
ETRS89 cu dimensiuni in care este termen de 3 ani.
variabile in functie de prezenta specia
marimea sitului (spre
exemplu 1 km2)

Densitatea ~i numar total de Numar habitate de Ce! putin 2/km, Nu sunt date referitoare la acest parabetn ,
habitate de reproducere reproducere/km2 4/km2 acesta se va defini prin studii realizate in
unde specia se reproduce in Numartotal termen de 3 ani..
mod regulat (larvele ajung
stadiul de metamorfoza) in
arealul de distributie a
speciei in sit)

Prezenta habitatelor terestre % din acoperirea
cu vegetatie naturala injurul suprafetei
habitatelor de reproducere
intr-o raza de 500 m fata de
acestea
Cel putin 75% Nu sunt date suficiente referitoare taJacest
indicator, acesta se va defini prin stuOii
realizate in termen de 3 ani.

I
1166 Triturus cristatus II
Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de !cit pentru
aceasta specie este menpnerea starii de conservare, definita prin unnatorii parametri ~i valori tinf :
I

4l
Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare
masura I
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie cu stare de conservare fav%abm 0 cu
populatie stabila, cu habitat speci lc refa ~IV
egal cu habitatul adecvat speciei in sit
I
Distributia speciei in Numarul de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest parame1 ru,
sistemul de caroiaj european cvadrate ETRS89 acesta se va defini prin studii realif ate u
ETRS89 cu dimensiuni in care este termen de 3 ani.
variabile !n functie de
marimea sitului (spre
prezenta specia
l
exemplu 1 km2)

Densitatea ~i numar total de Numar habitate de Cel putin 2/km, Nu sunt date referitoare Ia acest pJamet u,
habitate de reproducere reproducere/km2 4/km2 acesta se va defini prin studii reald ate in
unde specia se reproduce in Numartotal termen de 3 ani ..
mod regulat (larvele ajung Trebuie definit
stadiul de metamorfoza) in
arealul de distribufie a
speciei in sit)

Prezenta habitatelor terestre % din acoperirea Cel putin 75% Nu sunt date suficiente referitoare ~a ace t
cu vegetatie naturala in suprafetei indicator, acesta se va defini prin studii
realizate in termen de 3 ani.
jurul habitatelor de
reproducere intr-o raza de
500 m fata de acestea
I
1993 Triturus dobrogicus II
Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de sit pc ntru
aceastii specie este menfinerea starii de conservare, definita prin unnatorii parametri ~i valori ti1 ta

Parametru Unitate de Valoare pnta Informap:i suplimentare

misuri I
Marime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie cu stare de conservare favor~bilii, cu

egal cu habitatul adecvat speciei in tt.

populatie stabila, cu habitat specifid relat v

Specia nu a fost mentionata In form laru

standard, dar a fost semnalata In timpul
studiilor de fundamentare a planulur de
management.

Distributia speciei in Numarul de Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest parF etr 1,
sistemul de caroiaj european cvadrate ETRS89 acesta se va defini prin studii realizate in
ETRS89 cu dimensiuni in care este termen de 3 ani.
variabile in functie de prezenta specia
marimea sitului (spre
exemplu 1 km2)
I

I
j

4<

I
Densitatea ~i numar total de Numar habitate de Cel putin 2/km, Nu sunt date referitoare la acest pal e ru,
habitate de reproducere reproducere/km.2 4/km.2 acesta se va defini prin studii reali, ate i1
unde specia se reproduce in Numartotal termen de 3 ani ..
mod regulat (larvele ajung
stadiul de metamorfoza) in
arealul de distributie a
speciei in sit)

Prezenta habitatelor terestre % din acoperirea Cel putin 75% Nu sunt date suficiente referitoare )a ace)t
cu vegetatie naturala in suprafetei indicator, acesta se va defini prin studii
jurul habitatelor de realizate in termen de 3 ani.
reproducere intr-o raza de
500 m fata de acestea

1220 Emys orbicularis

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca fiind favorabila. Obiectivul de conservare la r ivel c e sit
pentru aceasta specie este mentinerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i valori t nta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informapi suplimentare

masura

Mil.rime populatie Numar indivizi Trebuie definit Specie cu stare de conservare favorabilii, cu
populatie stabila, cu habitat specific rela1 v
egal cu habitatul adecvat speciei in \s it

Densitate populatie
Prezenta exemplarelor
juvenile
Numar de indivizi Trebuie definita Nu sunt date referitoare la acest pJamet u,
pe transect pe tip acesta se va defini prin studii realizate in
de habitat termen de 3 ani. I
Prezentafabsenta Prezenta Prezenta
II

Distributia speciei in Numarul de Trebuie definita Nu sunt date referitoare la acest pa.IflmetJ Ill,
sistemul de caroiaj european cvadrate ETRS89 acesta se va defini prin studii realizate in
ETRS89 cu dimensiuni in care este termen de 3 ani. I
variabile in functie de prezenta specia
marimea sitului (spre
exemplu 1 km2)

Suprafata ~i tendinta Ha Trebuie definita/ Nu sunt date referitoare la acest parametru, I

acesta se va defini prin studii realiz~te in
habitatelor cu vegetatie
naturala adecvata speciei % schimbare
Stabila sau in
cre~tere termen de 3 ani. I
Prezenta structurilor de Numar structuri I Trebuie definita Nu sunt date referitoare la acest parametrJ,
expunere la soare in zona Ha acesta se va defini prin studii realizAte in
litorala, de exemplu, termen de 3 ani.
trunchiuri de arbori (pentru
specia Emys orbicularis) II

5(

Vegetatie ripariana naturala km
cu Iatime de eel pu~in 10 m
I
Cel putin Vegetatie arboricola pe ambele maluri a e
197,2 km raului Gilort pe cca 19 km din trj eul s~u
in sit.
Vegetatie arboricola pe ambele mailuri a e
:~ului Jiu pe cca 105 km din trasejul sau in
1
Vegetatie arboricola pe ambele m uri a e
Dunarii pe cca 73,2 km
Alte habitate probabile pentru speoie:
3150 - Lacuri eutrofice naturale culvege atie
de tip Magnopotamion sau Hydrochariti1 m -
32h~ I
3140 -Ape puternic oligomezotrofe cu
vegeta!ie bentonica cu Chara spp.- ~,88 a
La amfibieni (~i nu doar) mai trebuie varut
putin Harti/distributie etc. I

1352* - Canis lupus

Specia nu a fost menponata in formularul standard dar in timpul activitatilor de inventariere caie au
fundamentat planul de management, au fost identificate indicii ale prezentei specie in sit. Sthrea : a de
conservare este necunoscuta. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru Canis lupus este .Jenti11 lerea
sau imbunataprea starii de conservare a speciei, in functie de rezultatele investigatiilor care vi:i ~aza
clarificarea prezentei ~i starii de conservare a speciei (trebuie decis in termen de 3 an daca este nec1 sara
mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare).

1354* - Ursus arctos

Specia nu a fost menponata in formularul standard dar in timpul activitatilor de inventariele carle au
fundamentat planul de management, au fost identificate indicii ale prezentei specie in sit. Starea 11a de
conservare este necunoscuta. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru Ursus arctos este m~nP.n"rea
sau imbunataprea starii de conservare a speciei, in functie de rezultatele investigatiilor ca e vi2eaza
clarificarea prezentei ~i starii de conservare a speciei (trebuie decis in termen de 3 an daca este necc sara
mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare)

1361 - Lynx lynx j

Specia nu a fost menfionata in formularul standard dar in timpul activitatilor de inventarierie car~ au
fundamentat planul de management, au fost identificate indicii ale prezentei specie in sit. Starea sa de
conservare este necunoscuta. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru Lynx lynx este mentiherea sau
imbunataprea starii de conservare a speciei, in functie de rezultatele investigatiilor care viz ~aza.
clarificarea prezentei ~i starii de conservare a speciei (trebuie decis in termen de 3 an daca este nece sara
mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare)

1355 Lutra lutra

Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca favorabila. Obiectivul de conservare Ia nivel de sit pe ntru
aceasta specie este menfinerea starii de conservare, definita prin urmatorii parametri ~i valori !i 1ta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Informapi suplimentare

masura

Marime populatie Numiir Trebuie definit Specie aflata in stare favorabila de I

indivizi conservare, cu populatie stabila, u~pr mari
ridicata decat marimea populatiei de
I

5

Suprafata habitatului
potential in sit / lungime de
rau cu prezenta speciei
Lungimea vegetatiei
ripariene cu o latime medie
de eel putin 3 m pe ambele
maluri ale cursului de apa ill
fiecare sectiune de 500 m
Gradul de fragmentare
Calitatea apei pe baza
indicatorilor fizico-chimici apei
(regimul de oxigen,
nutrienti, salinitate, metale,
micro-poluanti organici !?i
inorganici) in aria de
raspandire
Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton) in
aria de raspandire
1335 - Spermophilus citellus
Starea de conservare a speciei a fost evaluata ca favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de sit pc: ntru
aceasta specie este mentinerea starii de conservare, definita prin urrnatorii parametri !?i valori ta: ?f
Parametru
Marime populatie
I
referinta pentru starea favorabila ~n ari
naturala protejata
II
Ha Cel putin Cu habitat adecvat extins ca suprJfatii,
14.889,98 Specia ocupa 100% din habitatel~optir 1e
din cadrul sitului: intregul curs al lTiulu la
care se adauga Jiu] Mort ~i canale e de
km irigatie, intregul curs al Dunarii ~ · toate
Cel putin 225,2 lacurile ~i canalele din lunca inunCiabiH a
fluviului
Cursul Jiului 152 km, Cursul Dunarii 7 ,2
km, J
Suprafata ocupata de rauri-lacuri in sit
lnsumeaza 8.235,25 ha
Suprafata de mala~tini turbarii in sit I
insumeaza 6.636,7 ha. I
km Cel putin 178,2 Vegetatie arboricola pe ambele maluri i le
raului Jiu pe cca 105 km din traseul sa1 1n
sit ~i pe intreg sectorul Dunarii 1n sit
Numarul 0 In prezent ex1sta-doua- e Iemente de1
A •
elementelor de fragmentare 'in sit, pe raul Jiu.
fragmentare
Clasa de calitate a N u sunt date referitoare la acest pJrame rru,
Cel putin clasa de acesta se va defini prin studii realizate l1l
calitate 2 pentru tennen de 3 ani. I
toti indicatorii
1
Clasa de calitate a Ce! putin clasa de Nu sunt date referitoare la acest p~ame ru,
aper calitate 2 pentru acesta se va defini prin studii realizate 11
toti indicatorii termen de 3 ani.
I
Unitate de
masuri
Valoare pnta Informatii suplimentare
I
Numar indivizi Trebuie definit 'in Populatie stabilii, de~i mai mica de~at
terrnen de 3 ani populatia de referinta pentru stareal de
conservare favorabila. I
I
II
5~
 I I
Suprafata habitatului Ha Trebuie definita Specie rezidenta, larg raspandita\1n sit
speciei Cele mai mari densitati se regasepc Int e
Craiova ~i Bechet pe malurile inalte ce
strajuiesc Jiul si pe dunele de nisip afl. te in
lunca Dunarii. Densitati mai micl se
regasesc ~i in luncajoasa a Jiuluijin special
de-a lungul digurilor, a drumurilor ~i
terenurilor agricole care se regas~sc in
zona de siguran!A, adica neinundabila.

Gradul de acoperire cu % din suprafata Mai putin de 25% Nu sunt date referitoare la acest J aram tru,
arbu~ti habitatului acesta se va defini prin studii real izate n
1
termen de 3 ani.

Inaltime strat ierbos a cm Mai mica de 20 Nu sunt date referitoare la acest J aramc n-J,
habitatului acesta se va defini prin studii real zate n
termen de 3 ani.
I

5_
 Anexa 2

Obiective de conservare specifice situlul

ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

Aria natural protejata ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dumlre a fast desemnata arie de protectie speciala avi aunis1 ica
prin Hotararea de Guvem nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca pirte
integranta a retelei ecologice europene Natura 7 2000 in Romania.
Aria naturala protejata ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare, se suprapune aproape in totalitate sitului ROSCIO( 45
Coridorul Jiului, in partea sudica a acestuia, desra~urandu-se integral injudetul Dolj.
Acesta are importanta datorita amplasarii pe o rut8. de migra!ie a speciilor de pasari, alaturi de bogata ~i vari~ta
1
oferta trofica. ~
Situ! ROSPA0023 se desfa~oara pe o lungime de circa 55 de kilometri, In bazinul inferior al Jiului, In Lun a Jiu u\,
Campia $egarcei ~i pe terasele de lunca ale Dunarii. Dezvoltarea mai ampla ~i compacta a sitului este 1 zona de
confluenta Jiu-Dunare, in Lunca Dunarii. Suprafata sitului este de 19.800 ha. Cursul meandrat al Jiului in Cam )ia
Olteniei ~i lunca Dunarii, multitudinea retelelor de canale, baltile, smarcurile ~i ml~tinile, creaza i:iremisele
prezentei unor zone umede, habitate importante pentru speciile de pasari, in special.

• Specii de pasari dependente de habitate acvatice deschise

0 serie de specii de pasari precum ratele, cormorani, corcodei, au nevoie de habitate cu apa deschisa. in timp ce
vor beneficia de o structurii complexii a zonelor umede cu stuf ~i apii putin adanca, prezenta apelor larg desch se
(adanci) este esentiala. Adesea pot fi vazute in stoluri mari, mixte.

• Specii de pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, in ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

A060 - Aythya nyroca I

Specia nu a fost semnalata In sit in timpul realizarii studiilor pentru fundamentarea planului de man~gemeht.
Starea de conservare a speciei este necunoscuta. Obiectivul de conservare specific la nivel de sit e te
1
mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor in des'[~urae
(trebuie sii se decida in termen de 3 ani daca este necesara imbunatatirea sau mentinerea), ~a
definit de urmatorii parametrii ~i valori tinta:
alum e• te I
Parametru Unitate de Valoare finta lnformatii suplimentare
masura

Marimea populaiiei Numar perechi Trebuie definit Specia nu a fost semnalata In sit, In limpu
realizarii studiilor pentru fundamentlarea
planului de management. J

Confonn datelor din formularul standard,

tn sit sunt prezente 20-30 perechi. I
Tr~buie definit prin studii in urmator·i 3
am.

'
 f

Tendintele marimii % Stabil sau in cre~tere Trebuie introdus un program de

populatiei monitorizare in termen de 3 ani.

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara sciidere Trebuie introdus un program de

temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatelor ha Trebuie definit Situ! se des!~oara pe o lung ime de circa

acvatice deschise 55 de kilometri, in bazinul inferior ti
Jiului, in Lunca Jiului, Campia ~eg rcei 'i
pe terasele de lunca ale Dunarii.
Habitatele de ml~tini tnsumeaza 5 5,6 ha
, conform formularului standard.
Se va mentine suprafata actuala exT ptan i
pierderile cauzate de factorii natura i
(secera)

Nivelul apei m Stabil, !ara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida in perioada pe I
cuibarit, pot distruge ouale ~i pot ucrde
pasarile tinere. Cre~terea rapida este legati
de precipitatiile abundente. \
Valoarea de referinta va trebui definita
intr-o perioada de 3 ani.

Suprafata habitatelor de Ha Trebuie definita in Structura ~i suprafata zonelor de

hranire, a stufului ~i a termen de 3 ani reproducere a speciilor de pe~ti ce
vegetatiei acvatice constituie sursa de hrana pentru spe< iile
submerse (habitate de pasiiri acvatice trebuie definita in
litorale importante
pentru pe~ti)
termen de 3 ani. I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de II Parametrii folositi in Sistemul de
indicatorilor fizico - a apet pentru toti indicatorii Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, In cadrul raportului privind calitatea
salinitate, metale, micro- apelor din Romania 2009, sectoarele
poluanti organici ~i Raului Jiu in situ! ROSPA0054 sunt
inorganici) incadrate in clasele de calitate I si II. La
limita nordica a sitului Canalul devet sor
Craiova-Romane~ti este lncadrat in clasa
V de calitate a apelor pe un sector de 3 km
(Stare ecologica proasta).

2
I

I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de II in cadrul raportului privind calitatb
indicatorilor ecologici a apei pentru toti indicatorii apelor din Romania 2009, sectoarele I
(macronevertebrate, Raului Jiu in situl ROSPA0054 su~t
fitobentos, fitoplancton) incadrate in clasele de calitate I ~i l La
limita nordica a sitului Canalul dev rsor
Craiova-Romanesti ,
este incadrat inI clasa
V de calitate a apelor pe un sector qe 3 kn
(Stare ecologica proasta). J

• Specii de pasiiri migratoare, mentionate in Formularul Standard al ROSPA0023 Confluenta Jiu

Dunare, neincluse in anexa 1
I
Pentru toate aceste specii, starea de conservare a fost evaluata - favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de
sit pentru aceste specii este menp.nerea stiirii de conservare, ~a cum este definit de wmatorii pararnetri ~i
valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare I

masura

Marimea populatiei Numar indivizi Cel puitin 125 Populatie nerezidenta- pasaj ~i oaspete de
A056 Anas clypeata iama I
(rata lingurar) Clasa 3: 100 - 150 indivizi I
Marimea populatiei Numar indivizi Cel puitin Populatie nerezidenta- pasaj ~i oasp~te de I
A052 Anas crecca (rata
mica)
1-------------------+----~
400 iama.
Clasa 3: 300-500 indivizi . I
Marimea populatiei Numar indivizi Cel putin 125 Populatie nerezidenta- pasaj ~i oaspete de

~~: 3: l 00 - 150 indivizi

A050 Anas penelope
(rata fluieriitoare) J

Marimea populatiei Numar indivizi Ce! putin 400 Populatie nerezidenta- pasaj ~i oaspi te de
A055Anas iama.
querquedula (rata Clasa 3: 300-500 indivizi
ciraitoare)

Marimea populatiei Numar indivizi Ce! puitin 125 Populatie nerezidenta- pasaj ~i oaspete de
A051 Anas strepera iarna
(rata pestrita) Clasa 3: 100- 150 indivizi

Marimea populatiei N umar indi vizi Cel putin 350 Populatie nerezidenta- pasaj.
A041 Anser albifrons in pasaj Clasa 3: 200-500 indivizi In pasaj I
(garlita mare)

Marimea populatiei Numar indivizi Ce! putin 350 Populatie nerezidenta- pasaj.
A043 Anser anser in pasaj Clasa 3: 200-500 indivizi In pasaj
(gasca mare)

3
 l
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 25 Populatie nerezidenta- reproducere ~i I
A059 Aythya ferina Numar indivizi pasaj
(rata cu cap castaniu) in pasaj Cel putin 300 Reproducere: 20 - 30 perechi cuibr toa.i e
Pasaj: 200 - 400 indivizi in pasaj
I
Marimea populatiei Numar indivizi Cel puitin 125 Populatie nerezidenta- pasaj ~i oasJ ete d ~
A061 Aytbya fuligula
(rata motata)
iarna
Clasa 3: 100 - 150 indivizi
I
Marimea populatiei Numarde Cel putin 55 Populatie nerezidenta cuibaritoare 1 care
A459 Larus cachinnans perechi utilizeaza aria naturata protejata pe 1tru
(pesciiru~ argintiu reproducere si pasaj);
pontic) Clasa 2: 40-70 perechi cuibaritoare In sit

Marimea populatiei Numarde Ce! putin 55 Populatie nerezidenta cuibaritoare ~care

Al 79 Larus ridibundus perechi utilizeaz.ii aria naturalii protejatii pertru I
(pesciiru~ razator) reproducere si pasaj);
Clasa 2: 50-100 perechi cuibaritoar in si

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 400 Populatie nerezidentii cuibilritoare f.are
A053 Anas utilizeaza aria naturala protejata pe tru
platyrhynchos (rata reproducere); I
mare) Clasa 3: 300-500 perechi cuibaritoa!re
I
Marimea populatiei Numar de Ce! putin 250 Populatie nerezidenta cuibaritoare (f are
I
A125 Fulica atra perechi utilizeaza aria naturala protejata pentru
(li~ita) reproducere); I !;
Clasa 2: 200-300 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei
AOl 7 Pbalacrocorax
Numar de
perechi
Ce! putin 175 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (bare
utiiizeazll aria naturalii protejatii pei tru
I
I
carbo (cormoraoul reproducere);
mare) Clasa 2: 150-200 perechi cuibarito e

Marimea populatiei Nurnar de Ce! putin 175 Populatie nerezidenta cuibaritoare <r are
A005 Podiceps perechi utilizeazii aria naturala protejata pe tru
cristatus (corcodel reproducere);
mare) Clasa 2: 150-200 perechi cuibarito~e

Marimea populatiei Numarde Trebuie definit Populatie nerezidenta cuibaritoare (t are I

A004 Tachybaptus perechi/ indivizi utilizeaza aria naturala protejata pe tru
ruficollis (corcodel reproducere);
mic) Clasa 2: 80-150 perechi cuibaritoare

Tendintele marimii % Stabil sau In cre~tere Tendintele viitoare a marimii populi tiilor
populatiei pentru toate speciile, sunt apreciate a
fiind stabile (conform studiilor lntoc·mite
pentru fundamentarea planului de
management) l
I
4

I
I
 '

Tipar de distributie Ti par spatial ~i Fara scactere Suprafata adecvata a habitatului sp~ciei ~ i
temporal, semnificativa a suprafata actuala a habitatului spec·ei in
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (confoJ
utilizarii temporal sau a studiilor !ntocmite pentru fundame tarea
habitatelor intensitiitii utilizarii planului de management), pentru t< ate
habitatelor pentru
fiecare specie altele
speciile.
I
deca.t cele rezultate din Trebuie introdus un program de I
variatii naturale monitorizare in termen de 3 ani.

Suprafata habitatelor Ha Cel putin 2500 2000 -5000 ha, conform studiilor
acvatice deschise,
favorabile acestor specii
intocmite in vederea fundamentarii
planului de management al sitului
I
Nivelul apei m Stabil, fiira fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului ape , in
rapide special cre~terea rapida In perioada de I
cuibiirit, pot distruge ouiile ~i pot ucide
pasiirile tinere. Cre~terea rapida est Jega a
de precipitatiile abundente.
I
Valoarea de referinta va trebui defi r ta
lntr-o perioadii de 3 ani.

Suprafata habitatelor de Ha Trebuie definita In Structura ~i suprafata zonelor de

hranire, a stufului ~i a
vegetatiei acvatice
terrnen de 3 ani reproducere a speciilor de pe~ti ce
constituie sursa de hranii pentru spef iile I
submerse (habitate de pasari acvatice trebuie definita Ir
litorale importante terrnen de 3 ani. I
pentru pe~ti)

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de IJ Parametrii folositi In Sistemul de
indicatorilor fizico - a apei pentru toti indicatorii Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de Romania (SM1AR).
oxigen, nutrienti, In cadrul raportului privind calitatea
salinitate, metale, micro- apelor din Romania 2009, sectoarelj
poluanti organici ~i RAului Jiu !n situ! ROSPA0054 sun~
inorganici) incadrate in clasele de calitate [ si II La

rsa
limita nordicii a sitului Canalul deve sor
Craiova-Romaneiti este lncadrat in
V de calitate a apelor pe un sector d1 3 krr
(Stare ecologica proastii). I
Calitatea apei pe baza
indicatorilor ecologici
Clasa de calitate
a apei
Cel putin clasa de II
pentru toti indicatorii
in cadrul raportului privind calitatecl
apelor din Romania 2009, sectoarel 1
I
( macronevertebrate, Raului Jiu in situ.I ROSPA0054 sunt
fttobentos, fitoplancton) incadrate in clasele de calitate I ~i II. La I
limita nordica a sitului Canalul devepor
Craiova-Romane~ti este incadrat in olasa
V de calitate a apelor pe un sector de 3 km
I
(Stare ecologica proasta).
I
5
I

I
 I

• Specii de pasari piscivore din anexa I a Directivei 2009/147/CE, in ROSPA0023 Confluenta Ji 1

Dunare

Toate speciile de pasari identificate In sit se gasesc tn stare de conservare favorabila, au populatii stabile, iar
raportul dintre habitatul speciiior $i habitatul considerat adecvat pentru starea de conservare favoraf ila s µni
aproximativ egale. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este mentinerea tarii de
conservare.
Pentru specia Pelecanus crispus care este mentionata In fonnularul standard, dar nu a fost identificata, tarea del
conservare conform formularului standard este buna (evaluat In categoria B), iar obiectivul de conservar la ni ve)I
de sit este mentinerea starii de cooservare, a~a cum este definit de urmatorii parametrii ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tjnta lnformatii suplimentare

masura

Marimea populatiei N umil.r perechi Ce! putin 20 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A029 Ardea purpurea utilizeaza aria naturala protejata pentru
(stare ro~u) reproducere);
Clasa 1: 10-30 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei Numar masculi Ce! putin 3 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
A021 Botaurus stellaris utilizeaza aria naturala protejata pentru
(buhai de balta) reproducere);
Clasa 0: 2-5 masculi

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
Al96 Cblidonias utilizeaza aria naturala protejata pen TU
hybridus (chirighita cu reproducere);
obraz alb) Clasa 2: 50-100 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Popula1ie nerezidenta cuibil.ritoare cdbe
Al 97 Chlidonias oiger utilizeaza aria naturala protejata pen
(chirighita oeagra) reproducere); J

Clasa 2: 50- l 00 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 40 Populatie nerezidenta cuibaritoare (cf e
A027 Egretta alba utilizeaza aria naturala protejata pentru
(egreta mare) reproducere);
Clasa 2: 30-50 perechi cuibaritoare
I
Marimea populatiei
A026 Egretta garzetta
(egreta mica)
Numar perechi Cel putin 30
utilizeaza aria naturala protejatli
reproducere);
pent
Popula1ie nerezidenta cuibaritoare (chre

Clasa 1: 20-40 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei N umar perechi Ce! putin 60 Populatie nerezidenta cuibaritoare (cf re
A022 lxobrychus utilizeaza aria naturala protejata pent u
minutus (stare pitic) reproducere); I

Clasa 2: 50-70 perechi cuibaritoare

6
 - -

Marimea populatiei Numarde Cel putin 90 Populatie nerezidenta de pasaj

Al 77 Larus minutus indivizi In pasaj Clasa 3: 80-100 indivizi In pasaj
(pescaru~ mic)

Marimea populatiei Numar indivizi Trebuie definit Specia nu a fost identificata In sit, t Iebuie
A020 Pelecanus crispus definit in urmatorii trei ani
(pelican cret)

Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 27 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
utilizeaza aria naturala protejata per tru
A393 Phalacrocorax
pygmeus (cormoran reproducere)
I
mic) Clasa I: 15-40 perechi cuibiiritoare

Marimea populatiei Numiir perechi Ce! putin 22 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
1
Al95 Sterna albifrons utilizeaza aria naturala protejata per tru
(chira mica) reproducere);
Clasa I: 15-30 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 27 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (care
Al93 Sterna hirundo utilizeaza aria naturala protejata pertru
(chira de balta) reproducere)
Clasa I: 15-40 perechi cuibaritoare
I
Tendintele marimii % Stabil sau In cre~tere Tendintele viitoare a marimii populatiilo1
populatiei pentru toate speciile, sunt apreciate ca
fiind stabile (conform studiilor Into mite
pentru fundamentarea planului de I I
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara sciidere Suprafata adecvata a habitatului sp~iei ~
temporal, semnificativa a suprafata actualii a habitatului speciJ i in
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (conform
utiliziirii temporal sau a studiilor lntocmite pentru fundamentarea
habitatelor intensitiitii utiliziirii planului de management), pentru toate
habitatelor pentru speciile.
fiecare specie altele
decat cele rezultate din Trebuie introdus un program de
variatii naturale monitorizare In termen de 3 ani.

Suprafata habitatului Ha Cel putin 2500 2000-5000 ha, conform studiilor lntf cmit(
favorabil pentru fiecare in vederea fundamentiirii planului d
specie management al ariei naturale protej,~e-

Suprafata habitatului de Ha Cel putin 55 km ~i Situ! se desra~oarii pe o lungime de circa

cuibarit 515,6ha 55 de kilometri, In bazinul inferior ~
Jiului, In Lunca Jiului, Campia $eg cei f
pe terasele de lunca ale Duniirii. Ha itatel:
de ml~tini insumeaza 515,6 h, confbrm
formularului standard. Se va mentin

I
 II

I
suprafata actuala exceptand pierder·le
cauzate de factorii naturali (seceta)

Habitate/structuri cruciale Numar/cantitate Trebuie definit Nu sunt date referitoare la acest pa ~etr µ,
pentru cuibarit sau habitate cruciale trebuie definit pentru fiecare specie m
reproducere parte, prin studii In urmatorii 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de 11 Parametrii folositi in Sistemul de
indicatorilor fizico- a apei pentru toti indicatorii Monitoring Integrat al Apelor din Jomiin a
chimici (regimul de (SMIAR).
oxigen, nutrienti, in cadrul raportului privind calitate ape! >r
salinitate, metale, micro- din Romania 2009, sectoarele RauiJ i Jiu n
poluanti organici ~i situ) ROSPA0054 sunt incadrate in clasel e
inorganici) de calitate I ~i II. La limita nordica ~ situlLii
Canalul deversor Craiova-Romanesh este
incadrat In clasa V de calitate a ap~for pe
un sector de 3 km (Stare ecologica I
proasta).

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de II in cadrul raportului privind calitat9': apelor
indicatorilor ecologici a apei pentru toti indicatorii din Romania 2009, sectoarele Raul~i Jiu ~ n.
(macronevertebrate, situl ROSPA0054 sunt incadrate in clasel •
fitobentos, fitoplancton) de calitate I si II. La limita nordica situ! ~i
J
Canalul dev~rsor Craiova-Romane~fi este
incadrat in clasa V de calitate a ape11Jo r pe
un sector de 3 km (Stare ecologica
proasta).
I

• Specii de pasari dependente de babitate litorale ~i ripariene

Unele specii prezente in sit sunt asociate cu apele de mica adancime, maluri de rauri sau zonele litorale ale I :i.curil Dr.
Toate speciile care au fost identificate in timpul studiilor pentru fundamentarea planului de management sunt in
stare favorabila de conservare. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menpnerea sta rii
de conservare. I
Pentru celelalte specii, neinventariate dar mentionate in formularul standard, starea de conservare este necu~oscu a,
obiectivul de conservare la nivel de sit este menpnerea sau imbunatatirea starii de conservare, in functie fo
rezultatele studiilor in desfa~urare (trebuie sii se decida in termen. de 3 ani daca este necesara imbunataVirea s 3.U I
mentinerea), ~a cum este definit de urmatorii parametrii ~i valori tintii: I

Parametru Unitate de Valoare !inta lnformatii suplimentare

masura

Specii de pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, in ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare I

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 50 Populatie nerezidenta cuibaritoare ( 9.are
A229 Alcedo attbis utilizeaza aria naturala protejata pe1tru
(pescaru~ albastru) reproducere );
Clasa I: 30-70 perechi cuibaritoare

I
 - -

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 40 Populatie nerezidenta cuibaritoare care
A131 Himantopus utilizeaza aria naturala protejata pentru
himantopus {piciorong) reproducere); I
Clasa 1: 30-50 perechi cuibarit
I

Marimea populatiei Numar indivizi/ Trebuie definit Specia nu a fast identificata in sit, t ebuic
A034 Platalea perechi definit in unnatorii trei ani
leucorodia Qopatar)

Marimea popula!iei Numar indivizi/ Trebuie definit Specia nu a fast identificata In sit, t 1ebuic
A032 Plegadis perechi definit in unnatorii trei ani
falcinellus (tiganu~)

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 27 Populatie nerezidenta cuibaritoare ~ care
Al32 Recurvirostra utilizeaza aria naturalii protejata pe 1tru
avosetta {ciocantors) reproducere);
Clasa 1: 15-40 perechi cuibaritoare

Marimea populatiei Numar indivizi Cel putin 125 Populatie nerezidenta de pasaj
A166 Tringa glareola
(fluierar de mla~tina)
In pasaj Clasa 3: 100-150 indivizi In pasaj I
Marimea populatiei Numar indivizi/ Trebuie definit Specia nu a fast observata in sit dar exist
A161 Tringa perechi ~ansa prezentei ei in sudul sitului, la
erythropus {fluierar varsarea Jiului In Dunare.
negru) Trebuie definit in unnatorii trei ani

Marimea populatiei Numar indivizi Cel putin 65 Populatie nerezidenta de pasaj

A156 Limosa limosa in pasaj Clasa 2: 50-80 indivizi In pasaj I
(sitar de mal)

Marimea populatiei
A271 Luscinia
Numar perechi Cel putin 200 Populatie nerezidenta cuibaritoare ( ~are
utilizeaza aria naturala protejata peTru l
megarhynchos reproducere);
(privighetoare ro~cata) Clasa 3: 150-250 perechi cuibaritoare
I
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 750 Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare
A249 Riparia riparia utilizeaza aria naturala protejata pedtru
(lastun de mal) reproducere);
Clasa 4: 500-1000 perechi cuibaritoare
I
Specii de piisiiri migratoare, menjionate in Formularul Standard al ROSPA0023 Confiuenta Jiu-Dun1re,
neincluse in anexa 1

Marimea populatiei Numar Trebuie definit Specia este mentionata

'
m fannularJ1I
I
A147 Calidris perechi/ind ivizi standard dar nu este mentionata In ~anul I

ferruginea (fugaci de management al ariei ~i In studiil

ro~cat) lntocmite pentru fundamentarea planului
de management. I
Trebuie definit prin studii In urmatorii 3
ani.
l

9
I

I
 I
Miirimea populatiei Numar Trebuie definit Specia este mentionatii 1n formular~l ,I
A145 Calidris minuta perechi/indivizi standard dar nu este mentionatii In lanul
(fugaci mic) de management al ariei ~i in studiile
intocmite pentru fundamentarea pl ului
de management.
Tr~buie definit prin studii in unnat rii 3
am.

Marimea populatiei Numar Trebuie definit specta este ment10nata m f,ormu1aru1

o • - A
1

Al46 Calidris perechi/ indivizi standard dar nu este mentionata in ~lanul

temminckii (fugaci de management al ariei ~i in studiil
pitic) intocmite pentru fundamentarea plJ nului
de management. l
Trebuie definit prin studii in urmatorii 3
ani.

Marimea populatiei Numiir Trebuie definit Specia este mentionata in formuianll

A136 Charadrius perechi/indivizi standard dar nu ~ste mentionata In ~lanul
dubius (prundara~ de management al ariei ii in studiilt
lntocmite pentru fundamentarea pla ului
gulerat mic)
de management.
Trebuie definit prin studii In urmatorii 3
ani. J

specta este ment1onata m f,ormu1aru11

0 0
I
Marimea populatiei Numar Trebuie definit - A

A137 Charadrius perechi/indivizi standard dar nu este mentionata In dianul

hiaticula (prundara~ de management al ariei ~i in studiilcl
gujarat mare) intocmite pentru fundamentarea pla mlui
de management.
Trebuie definit prin studii in urmatorii 3
~. I
Miirimea populatiei Numar indiv izi Ce! putin 85 Populatie nerezidenta de pasaj;
Al53 Gallinago in pasaj Clasa 2: 70 - 100 indivizi tn pasaj
gallinago (becatina
comuna)
I
Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 75 Populatie nerezidentii cuibaritoare (i..are
A291 Locustella utilizeaza aria naturala protejata pe 6-u
fluviatilis (grelu~elul de reproducere);
zavoi) Clasa 2: 50-100 perechi cuibaritoar9

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
A292 Locustella utilizeaza aria naturala protejata pentru
11
luscinioides (grelu~tel reproducere); J

de stut) Clasa 2: 50-100 perechi cuibaritoare

Marimea populariei N umar perechi/ Trebuie definit Specia nu a fast observata In sit dar ~xista
A164 Tringa nebularia indiv izi ~ansa prezentei ei In sudul sitului, la
(fluierar cu picioare varsarea Jiului In Dunare.
verzi)

10
I
 Trebuie definit prin studii in urmatbrii 3
ani

Marimea populatiei Numar indivizi Teel putin 125 Populatie nerezidenta de pasaj
Al65 Tringa ochropus
(fluierar de zavoi)
In pasaj Clasa 3: 100 - 150 indivizi I
Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 125 Populatie nerezidenta cuibaritoare 1care
A142 Vanellus cuibaritoare utilizeaza aria naturala protejata pentru
vanellus(nagat) reproducere);
Clasa 3: l 00 - 150 perechi
I I
Tendintele marimii % Stabil sau In cre~tere TendinJele viitoare a miirimii popurilo
populatiei pentru fiecare pentru toate speciile, sunt apreciate ca
specie fiind stabiie (conform studiilor Into mite
pentru fundamentarea planului de
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Suprafaµ adecvata a habitatului spebiei ~i
temporal, semnificativa a tiparului suprafa!a actuala a habitatului specibi ins t
intensitatea spatial, temporal sau a sunt aproximativ egale (conform studiiior
utilizarii intensitatii utilizarii intocmite pentru fundamentarea plru uiui 4 e
habitateior habitatelor pentru management), pentru toate speciile.
fiecare specie altele
deca.t cele rezultate din
variatii naturale
Trebuie introdus un program de
monitorizare in termen de 3 ani.
I
Suprafata habitatelor cu Ha Ce! putin 2500 2000-5000 ha, conform studiilor int6cmiti
apa mica, zone litorale, in vederea fundamentarii planuiui ct~
bancuri de nisip ~i zone management al sitului.
costiere, habitate I
favorabile acestor specii

Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Ce! putin clasa de II Parametrii folositi In Sistemul de
indicatorilor fizico - aapei pentru toti indicatorii Monitoring Integrat al Apelor din I
chimici (regimul de Romiinia (SMIAR). ~
oxigen, nutrienti, In cadrul raportului privind calitate
salinitate, metale, micro- apelor din Romania 2009, sectoarel
poluan!i organici ~i Raului Jiu in situ! ROSPA0054 suntl
inorganici) incadrate in clasele de caiitate I ~i u) La
I
limita nordica a sitului Canalui deve[5or
Craiova-Romane~ti este tncadrat in , lasa
V de calitate a apelor pe un sector de 3 kn
(Stare ecologica proasta).

11

I
J
 II

11

Calitatea apei pe baz.a Clasa de calitate Cel putin clasa de II in cadrul raportului privind calitat~a
indicatorilor ecologici a apei pentru toti indicatorii apelor din Romania 2009, sectoarele I
(macronevertebrate,
fitobentos, fitoplancton)
Raului Jiu !n situl ROSPA0054 surlt
*·
incadrate In clasele de calitate I ~i La
limita nordicii a sitului Canalul devr:rsor
Craiova-Romane~ti este lncadrat In clasa
V de calitate a apelor pe un sector ,e 3 kJ n
(Stare ecologica proasta). I

• Specii dependente de stufiiri~uri

0 serie de specii de pasiiri au nevoie de habitate cu stufari$ $i zone cu apii mica in timp ce vor bene~cia d o
structurii complexa a zonelor umede, cu suprafete de apa de adancimi diferite, iar unele dintre ele s~I hriin sc
ocazional $i pe uscat, prezenta unei acoperiri extinse de stuf este esentialii. Toate speciile care au fost id9ntificate
in timpul studiilor pentru fundamentarea planului de management, sunt in stare favorabiJa de conservare.
Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este mentinerea starii de conservare.
Pentru specia Remiz pendulinus, mentionatii in formularul standard dar neidentificata in timpul studiilor intocmite
pentru fundamentarea planului de management, starea de conservare este buna conform formularului standard
(categoria B), iar obiectivul de conservare la nivel de sit este mentjnerea starii de conservare, a~a cum este deft nit
de urrnatorii parametrii ~i valori tinta: I
Parametru Unitate de Valoare tinta Infonnapi suplimentare
masura

Specii de pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, in ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare I

Miirimea populatiei Numiir perechi Cel putin 4 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (care
1
A081 Circus utilizeaza aria naturala protejata per tru
aeruginosus (erete de reproducere);
stut) Casa 0: 3-6 perechi

Miirimea populatiei N umar perechi Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare

A028 Ardea cinerea Cel putin 40 utilizeaza aria naturala protejata perltru
(stare cenu~iu) reproducere);
Clasa 1: 30-50 perechi

Specii de pasari migratoare, menfionate in Fonnularul Standard al ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibiiritoare ( 9.are
A298 Acrocephalus utilizeaza aria naturala protejata pe~tru
arundinaceus (lacarul reproducere)
mare) Clasa 2: 50-100 perechi I
Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 75 Populatie nerezidenta cuibi'iritoare (dare
A296 Acrocephalus utilizeaza aria naturala protejata pentru
palustris (Uicar de
mla~tina)
reproducere)
Clasa 2: 50-100 perechi
I

12
 I

l
Marimea populatiei Numar perechii Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare care
A295 Acrocepbalus utilizeaza aria naturala protejata pentru
schoenobaenus (lacar
mic)
reproducere)
Clasa 2: 50-100 perechi
I I
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare (1care
A297 Acrocephalus
scirpaceus
utilizeaza aria naturala protejata pe 1tru
reproducere) '
Clasa 2: 50-100 perechi

Marimea populatiei Numar Trebuie definit Specia nu a fost identificata In sit Ir sa es ~

A336 Remiz perechi/indivizi posibil• prezenta ei in perioada de ~asaj
pendulinus (boicu~) sau de iernare. Acela mai caracteris ici
habitate se gasesc injumatatea des d a
sitului, pe malul Jiului.

Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 250 Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare
A260 Motacilla flava utilizeaza aria naturala protejata per tru
( codobatura galbena) rep rod ucere)
Clasa 3: 200-300 perechi

Tendintele populatiei % Tendinta pe termen Tendintele viitoare a marimii populatiilor

pentru fiecare specie lung a populatiei stabil pentru toate speciile, sunt apreciateJa
sau in cre~tere fiind stabile (conform studiilor into mite
pentru fundamentarea planului de I I
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Suprafata adecvata a habitatului spef iei ~i
temporal, semnificativa a suprafata actualll a habitatului specl in
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (conform
utilizarii temporal sau a studiilor intocmite pentru fundamen area
habitatelor intensitatii utilizarii planului de management), pentru to te
habitatelor pentru speciile.
fiecare specie altele
decat cele rezultate din Trebuie introdus un program de
variatii naturale monitorizare in termen de 3 ani.

Suprafata sturari~urilor/ ha Cel putin 2500 2000-5000 hectare, conform studiilor

habitate favorabile intocmite pentru fundamentarea plru:Jului
pentru fiecare specie de management al ariei naturale protejate. I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de II Parametrii folositi in Sistemul de
indicatorilor fizico - aapei pentru toti indicatorii Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, in cadrul raportului privind calitatea
salinitate, metale, micro- apelor din Romania 2009, sectoarele
poluanti organici ~ i Raului Jiu in situ! ROSPA0054 sunt
inorganici) incadrate in clasele de calitate I ~i II. La
limita nordica a sitului Canalul deve sor I
1
Craiova-Romane~ti este incadrat in clasa

I
13
 V de calitate a apelor pe un sector de 3 kitn
(Stare ecologica proasta). I
Calitatea apei pe baza Clasa de calitate Cel putin clasa de II In cadrul raportului privind calitatqa
indicatorilor ecologici a apei pentru toti indicatorii apelor din Romania 2009, sectoarelf
(macronevertebrate, Raului Jiu In situ! ROSPA0054 sunt I
fitobentos, fitoplancton) incadrate in clasele de calitate I ~i ll. La
limita nordica a sitului Canalul deversor
Craiova-Romane!?ti este lncadrat in clasa
V de cal itate a apelor pe un sector de 3 kr 1
(Stare ecologica proasta).

• Specii asociate cu terenuri agricole extensive

Aceste specii sunt asociate cu habitate din terenuri agricole utilizate intr-un mod extensiv, dar benefiyiaza ~e
prezenta unor habitate umede sau de turari~, indivizi sau grupuri de arbori. Majoritatea speciilor de pasari cm
aceasta categorie au fost identificate In timpul realizarii studiilor pentru fundamentarea planului de management al
ariei naturale protejate. Se gasesc In stare de conservare favorabila, au populatii stabile, iar raportul dintre ~abita ul
speciilor ~i habitatul considerat adecvat pentru starea de conservare favorabila sunt aproximati v egale. Pentt u ace• te
specii, obiectivul de conservare la nivel de sit este mentinerea starii de conservare. I
Pentru specia Anthus spinoletta, care nu a fost identificata In sit, dar mentionat in formularul standard, sfarea ~e
conservare este necunoscuta. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceasta specie este menfin~rea s JU
lmbunatatirea starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor in desra~urare (trebuie sa se decida in term en
~e ~ ani dacii este necesarii imbunatatirea sau mentinerea), a~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valon
tmta:

Parametru Unitate de Valoare tinta lnformatii suplimentare

masura

Specii de pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, In ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 65 Populatie nerezidenta cuibaritoare (~are
A255Anthus utilizeaza aria naturala protejata pentru
campestris (iasa de reproducere); Clasa 3: 80 - 150 perdchi
camp)

Suprafara habitat Ha Ce! putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor ,I

intocmite pentru fundamentarea planului

de management al ariei naturale pro+ jate

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 30 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
Al33 Burhinus utilizeaza aria naturala protejata pen ru
oedicnemus (pasarea reproducere); Clasa I: 20 - 40 perechi
ogorului)

Suprafafa habitat Ha Ce! putin 2500 2000 - 3000 ha, conform studiilor J I
intocmite pentru fundamentarea plan.t lui
de management al ariei naturale protejate

14
 ,_ -

11

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 100 Populatie nerezident• cuibi!ritoare t are
A031 Ciconia ciconia utilizeaza aria naturala protej ata pe tru I
(barza alba} reproducere); Clasa 3: 80 - 120 per chi

Suprafara habitat Ha Ce! putin 9250 9000 -9500 ha, confonn studiilor J
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale protejate
I

Marimea populatiei N umar perechi Ce! putin P~~uJati~ ne.rezidenta_cuibar!toare ~are

A231 Coracias 50 ut1ltzeaza ana naturala proteJata pe~tru
garrulus reproducere); Clasa l: 30- 70 perer i
iI
(dumbravenadi)

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000 -4000 ha, conform studiilor J
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale prdtejate

Marimea populatiei Numar masculi Cel putin 30 Populatie nerezidenta cuibaritoare ( ' are
A122 Crex crex (cristei utilizeaza aria naturala protejata pentru
de camp) reproducere); Clasa I: 20 - 40 mascpli

Suprafata habitat Ha Cel putin 1500 1000 - 2000 ha, conform studiilor I
intocmite pentru fundamentarea platului
de management al ariei naturale pro ejate
1

Marimea populariei Numiir perechi Cel putin 155 Populatie nerezidenta cuibaritoare (~are
A338 Lanius collurio utilizeazii aria naturala protej ata pe~tru
(sfrancioc ro~ietic) reproducere); Clasa 3: 120 - 200 perechi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor
1ntocmite pentru fundamentarea plai ului I
de management al ariei naturale pro ejate

Specii de pasari migratoare, mentionateln Formularul Standard al ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 375 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A247 Alauda arvensis utilizeaza aria naturala protejata pen ru
(ciocirlie) reproducere); Clasa 3: 300- 450 perechi
I
Suprafatii habitat Ha Cel putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor
intocmite pentru fundamentarea plCl.!Jului
I
de management al ariei naturale protfj ate

Marimea populatiei Numar Trebuie definit Specia nu a fost identificatii in sit, posibil
A258 Anthus cervinus perechi/indi vizi prezenta in perioada de pasaj. I I
(fasa ro~iatica)

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin I 15 Poputaiie nerezidenta cuibaritoare (crre
A257 Anthus pratensis
(lasa de lunca)
utilizeaza aria naturala protejata pent u
reproducere); Clasa 3: 80 - 150 perechi II

15
I
 11

Suprafata habitat Ha Ce) putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor l
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale prl tejate

Marimea populatiei Numar Trebuie definit Specia nu a fost identificata 1n sit, Josibil
A259 Anthus spinoletta perechi/indivizi prezenta in perioada de pasaj.
I ll
(lasa de munte)

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 90 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A256 Anthus trivialis utilizeaza aria naturala protejata pei tru I
(lasa de padure) reproducere); Clasa 2: 80- 100 per chi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor I
lntocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale profejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 65 Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare
A366 Carduelis utilizeaza aria naturala protejata pentru
cannabina (canepar) reproducere); Clasa 3: 120 - 200 pe~echi

Suprafata habitat Ha Ce) putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor I
1ntocmite pentru fundamentarea pl~rlui
de management al ariei naturale pro ej ate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 300 Populatie nerezidenta cuibaritoare (1are
A364 Carduelis utilizeaza aria naturala protejata pe~ ru I
carduelis (sticletele) reproducere) Clasa 3: 200 - 400 perechi

Suprafata habitat Ha Ce! putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor
intocmite pentru fundamentarea pla1 ului I
de management al ariei naturale pro ejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 155 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A113 Coturnix utilizeaza aria naturala protejata pentru I
coturnix (prepelita) reproducere); Clasa 3: 120 - 200 perf chi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor ±
1ntocmite pentru fundamentarea pla ului
II

de management al ariei naturale pro jate

1

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 25 Populatie nerezidenta - de iemare ~i de

A340 Lanius excubitor pasaj; I

(sfrancioc mare) Clasa 1: 20 -30 indivizi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor I
lntocmite pentru fundamentarea plan,utui
de management al ariei naturale protrjate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 50 Populatie nerezidenta cuibaritoare (ire
A230 Merops apiaster
(prigorie)
utilizeaza aria naturala protejata pen u
reproducere); Clasa 1: 30- 70 perecHi
I

16
 II
Suprafata habitat Ha Ce! putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor
1ntocmite pentru fundamentarea pl:: nului
de management al ariei naturale protejatt

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 155 Populatie nerezidenta cuibaritoare .1care
A383 Miliaria calandra utilizeaza aria naturala protejata pe?tru
(presura sura) reproducere); Clasa 3: 120 - 200 perechi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000- 4000 ha, conform studiilor +
intocmite pentru fundamentarea pl ului
de management al ariei naturale pr, tejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 275 Populatie nerezidenta cuibaritoare (f are
A262 Motacilla alba utilizeaza aria naturala protejata pe~tru 1 I
(codobatura alba) reproducere); Clasa 3: 250-300 perechi

Suprafata habitat Ha Ce! putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor I
lntocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale pro,ejate

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 175 Populatie nerezidenta cuibaritoare (hare
A275 Saxicola rubetra utilizeaza aria naturala protejata pe~tru
(maracinar mare) reproducere); Clasa 3: 120-200 perechi
1 I
Suprafata habitat Ha Ce! putin 3500 3000 - 4000 ha, conform studiilor J
intocmite pentru fundamentarea plaAiului
de management al ariei naturale pro( jate I
Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 900 Populatie nerezidenta cuibaritoare (~are
A351 Sturn us vulgaris utilizeaza aria naturala protejata pe~tru I
(graur) reproducere); Clasa 4: 600-1200 pelfchi

Suprafata habitat Ha Ce! putin 9250 9000-9500 ha, conform studiilor lntocmiti
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protejj e
l I
Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 250 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A310 Sylvia borin utilizeaza aria naturala protejata pentru
(silvie de zavoi) reproducere); Clasa 3: 200-300 perel hi

Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000-8500 ha, conform studiilor intdcmite
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protejale I
Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 200 Populatie nerezidenta cuibaritoare (fue
A309 Sylvia communis
(silvie de camp)
utilizeaza aria naturala protejata pen ru
reproducere); Clasa 3: 150 - 250 perbchi
II

I
17
 r
Suprafata habitat Ha Ce! putin 4250 4000-5000 ha, conform studiilor intocmi e
pentru fundamentarea planului de I
1
management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 175 PopuJatie nerezidenta cuibaritoare 1 care
A232 Upupa epops utilizeaza aria naturala protejata pe?tru
(pupaza) reproducere); Clasa 3: 150 - 200 perechi

Suprafata habitat Ha Cel putin 7500 7000-8000 ha, conform studiilor iniocmit"
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protej te
I
Tendintele popula!iei % Tendinta pe termen Tendintele viitoare a marimii populktiilor
pentru fiecare specie lung a populatiei stabil pentru toate speciile, sunt apreciate ~a
sau in cre~tere fiind stabile (conform studiilor into mite
pentru fundamentarea planului de
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Suprafata adecvata a habitatului spe~iei ~
temporal, semnificativa a suprafata actuala a habitatului specib in
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (conform
utilizarii temporal sau a studiilor intocmite pentru fundarne°itarea
habitatelor intensitatii utilizarii planului de management), pentru toate
habitatelor pentru speciile.
fiecare specie altele
decat cele rezultate din Trebuie introdus un program de
variatii naturale monitorizare in tennen de 3 ani.

Suprafata habitatelor cu ha Trebuie definit in Nu sunt date referitoare la acest J

vegetatie de turari~ termen de 3 ani parametru, trebuie definit prin studi~ In
urmatorii 3 ani. I

• Specii asociate cu habitate de paduri ~i terenuri mixte

Aceste specii de pasari sunt asociate cu habitate de paduri pentru cuibarit dar utilizeaza intr-o masura mai mica si u
mai mare ~i habitate deschise, in special cele aflate In utilizare agricola extensiva
Majoritatea speciilor de pasari din aceasta categorie au fost identificate in timpul realizarii studiilor pent~
fundamentarea planului de management al ariei naturale protejate. Se gasesc in stare de conservare favorabila, i u
populatii stabile, iar raportul dintre habitatul speciilor ~i habitatul considerat adecvat pentru starea de corlserva e I
favorabila sunt aproximativ egale. Pentru aceste specii, obiectivul de conservare la nivel de sit este men~nen a
starii de conservare.
Pentru speciile: Ciconia nigra (barza neagra) $i Milvus migrans (gaie neagrii) care nu au fast identificate 11 sit d r
mentionate in formularul standard, starea de conservare este buna (evaluat cu Bin FS). Obiectivul de conrerva e
la nivel de sit pentru aceste specii este menpnerea starii de conservare, a~a cum este definit de urmatorii paramet 1
~i valori !inta:
II

18
 I.
Parametru Unitatea de Valoare ynta Informatii suplimentare
masura I

Specii de pasari din anexa I a Directivei 2009/147/CE, in ROSPA0023 Confluenta Jiu-Dunare

I
Marimea populatiei Numar indivizi Cel putin 7 Populatie nerezidenta - de pasaj
A089 Aquila pomarina Clasa 0: 5-10 indivizi I
(acvila tipatoare mica)

Suprafata habitat Ha Cel putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor
lntocmite pentru fundamentarea pl ului
,l
de management al ariei naturale pr9tejate

Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 3 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (bare
A403 Buteo rufinus utilizeaza aria naturala protejata pentru
(~orecar mare) reproducere); Clasa 0: 2-4 perechi I
Suprafata habitat Ha Cel putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor
lntocmite pentru fundamentarea planului
I
de management al ariei naturale pro~ejate

Marimea populatiei Numar perechl Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare 1 are
A224 Caprimulgus utilizeaza aria naturala protejata pentru I
europaeus (caprimulg) reproducere); clasa 2: 50 - 100 perechi

Suprafata habitat Ha Ce! putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor I
lntocmite pentru fundamentarea pl8f ului
de management al ariei naturale protejate
I
Marimea populatiei Numar Trebuie definit Specia nu a fost identificata In sit
A030 Ciconia nigra perechi/ indivizi I
(barza neagra)

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 125 Populatie permanenta

A238 Dendrocopos (sedentara/rezi denta)
medius (ciocanitoare
de stejar)
Clasa 3: 100 - 150 perechi J
Suprafatii habitat Ha Ce! putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor I
Ii
'intocmite pentru fundamentarea planului I
de management al ariei naturale pro~ejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 125 Populatie permanenta

A429 Dendrocopos (sedentara/rezidenta)
syriacus (ciocanitoare
de gradina)
Clasa 3: 100 - 150 perechi I
Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor
lntocmite pentru fundamentarea pl~ului
de management al ariei naturale protejate
I

19 I

I
 +

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 125 Populatie nerezidenta cuibaritoare ~care
A321 Ficedula utilizeaza aria naturala protejata pe?tru
albicollis (muscar
gulerat)
reproducere); clasa 3: 100-- 150 peT chi I
Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor +
lntocmite pentru fundamentarea pl ului
de management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 1 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A075 Haliaeetus utilizeaza aria naturala protejata peJ tru I
1
albiciUa (codalb) reproducere) Clasa 0: 1-2 perechi

Suprafata habitat Ha Cel putin 2500 2000-3000 ha, conform studiilor int cmit•
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 115 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (bare
A246 Lullula arborea
(ciocarlie de padure)
utilizeaza aria naturala protejata perltru
reproducere); Clasa 3 : 80 -150 perechi
I
Suprafafa habitat Ha Cel putin 4500 4000 -5000 ha, conform studiilor
1ntocmite pentru fundamentarea pl8fului
l
de management al ariei naturale protejate

Marimea populafiei Numar perechi Trebuie definit Nu a fost identificata In anul 2015. Posibi
A073 Milvus migrans sa fie prezentii In pasaj.
(gaie neagra)

Marimea populatiei Nu.mar perechi Cel putin 7 Populatie nerezidenta cuibaritoare (~are
A072 Pernis apivorus utilizeaza aria naturala protejata pentru I
(vies par) reproducere); ]
Clasa 0: 2-5 perechi

Suprafata habitat Ha Cel pufin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor I
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale pro~ejate

Specii de pasari migratoare, menfionate in Formularul Standard al ROSPA0023 Confluenta Jiu-Duna~e

I
Marimea populatiei Numar perechi Cel pufin 125 Populatie nerezidenta cuibaritoare (oare
A221 Asio otus (ciuf de utilizeaza aria naturala protejata peniru I
padure) reproducere); clasa 3: 100-150 pereo~i

Suprafafa habitat Ha Cel putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor
1ntocmite pentru fundamentarea pla~ului
l I

de management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 45 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A207 Colomba oenas utilizeaza aria naturala protejata pen 1 u
(porumbel de
scorbura)
reproducere); clasa 2: 30-60 perechi I
I

20

I
 I
1
Suprafata habitat Ha Ce! putin 4500 4000-5000 ha, conform studiilor in ocmi1 e
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin Populatie nerezidenta cuibaritoare ~are
A208 Columba 325 utilizeaza aria naturala protejata pentru
palumbus (porumbel reproducere); clasa 3: 250-400 perT hi
gulerat)

Suprafata habitat Ha Cel putin 4500 4000-5000 ha, conform studiilor lntocmiL
pentru fundamentarea planului de j
management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar masculi Ce! putin 250 Populatie nerezidenta cuibaritoare (~are
A212 Cuculus canorus utilizeaza aria naturala protejata pentru
(cue) reproducere); clasa 3: 200-300 masculi
I

Suprafata habitat Ha Ce! putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor I
tntocmite pentru fundamentarea pl~ului
de management al ariei naturale protejate 1
I
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A269 Erithacus 400 utilizeaza aria naturala protejata pe~tru
rubecula reproducere); clasa 3: 300-500 perechi I
(macaleandru)
I
Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor I
intocmite pentru fundamentarea pl1 u!ui
de management al ariei naturale pro ejate I
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 20 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A099 Falco subbuteo
(~oimul randunelelor)
utilizeaza aria naturala protejata pentru
reproducere); clasa l : 15-25 perechi I I
Suprafata habitat Ha Ce! putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor J
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale protejate I
I
Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 65 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
A096 Falco tinnuculus utilizeaza aria naturala protejata pentru I
(vanturelul ro~u) reproducere); clasa 1: 5 0-80 perechi J

Suprafata habitat Ha Ce! putin 9250 9000 -9500 ha, conform studiilor I
1ntocmite pentru fundamentarea pla~ului I
de management al ariei naturale protej ate

Marimea populatiei N umar perechi Ce! putin 400 Populatie nerezidenta cuibaritoare ( c~e
A359 Fringilla coelebs utilizeaza aria naturala protejatii pentru
1\
(cinteza) reproducere); clasa 3: 300-500 perechi

21

I
 l.
Suprafata habitat Ha Ce! putin 8250 8000 -8500 ha, confonn studiilor J
1ntocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 400 Populatie nerezidenta cuibaritoare ~care
A283 Turdus merula utilizeaza aria naturala protejata pentru
111
(mierla) reproducere); clasa 3: 300-500 peref hi

Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor 11
intocmite pentru fundamentarea p!Tului
de management al ariei naturale prl tejate

Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 125 Populatie nerezidenta cuibiiritoare 1 are
A319 Muscicapa utilizeazii aria naturalii protejata pe tru
striata (muscar sur) reproducere); clasa 3: 100-150 perechi

Suprafata habitat Ha Ce! putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor J
intocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale profejate

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 160 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (care
A277 Oenantbe utilizeaza aria naturala protejata pe~tru
oenantbe (pietrar sur) reproducere); clasa 3: 120-200 pere hi

Suprafata habitat Ha Cel putin 3500 3000-4000 ha, conform studiilor intocmit1
pentru fundamentarea planului de I
management al ariei naturale protejate
I
Marimea populatiei N umar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (dare
A337 Oriolus oriolus utilizeazii aria naturala protejata pe!Jtru
(grangur) reproducere); clasa 2: 50-100 perec~i

Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor
intocmite pentru fundamentarea plaryului
de management al ariei naturale protejate I
I
Marimea populatiei Numar perechi Ce! putin 150 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A274 Pboenicurus utilizeazii aria naturala protejata pentru
phoenicurus (codru~ de reproducere); clasa 3: 100-200 perechi I
padure)

Suprafata habitat Ha Cel putin 4500 4000-5000 ha, conform studiilor intocmite
pentru fundamentarea planului de J
I
management al ariei naturale protejate

Marimea populatiei Numiir perechi Cel putin 400 Populatie nerezidenta cuibiiritoare (c~re
A315 Pbylloscopus utilizeaza aria naturala protejata pentru
collybita (pitulice reproducere); clasa 3: 300-500 perechi II
midi)
I
22 I
 '

I
Suprafata habitat Ha Ce! putin 8250 8000 -8500 ha, conform studiilor I
1ntocmite pentru fundamentarea planului
de management al ariei naturale prJ tejatt
I
Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 275 Populatie nerezidenta cuibaritoare ~care
A311 Sylvia atricapilla
(silvie cu cap negru)
utilizeazii aria naturala protejata pe~tru
reproducere); clasa 3: 250-300 perephi
I
1
Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000-8500 ha, conform studiilor in ocmi1e
pentru fundamentarea planului de
I ii
management al ariei naturale protejate.

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 250 Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare
A308 Sylvia curruca utilizeaza aria naturala protejata perltru I
(silvie mica) reproducere); clasa 3: 200-300 perethi.

Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000-8500 ha, conform studiilor 1ntocmite
pentru fundamentarea planului de j
management al ariei naturale protejate.
l
Mii.rimea populatiei Numar perechi Cel putin 75 Populatie nerezidenta cuibaritoare (bare
A285 Turdus utilizeazii aria naturala protejata peT.u I

reproducere); clasa 2: 50-100 perec~i.

I
pbilomelos (sturz I
cantator)

Suprafata habitat Ha Cel putin 8250 8000-8500 ha, conform studiilor int ~cmit1
pentru fundamentarea planului de
management al ariei naturale protej ~ te.
I

Tendintele populatiei % Tendinta pe termen Tendintele viitoare a marimii popul~tiilor

pentru fiecare specie lung a populatiei stabil pentru toate speciile, sunt apreciate ca
sau In cre~tere fii nd stabile (conform studii !or lntot ite
pentru fundamentarea planului de
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Suprafata adecvata a habitatului spe~_iei ~i
temporal, semnificativa a suprafata actuala a habitatului speciei In
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (conform
util iziiri i temporal sau a studiilor 1ntocmite pentru fundamen area
habitatelor intensitatii utilizii.rii planului de manageme nt), pentru toate I
habitatelor pentru speciile.
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variati i naturale
Trebuie introdus un program de
monitorizare in tennen de 3 ani.
I
Suprafata habitatelor de Nu sunt date referitoare la acest f I
paji~tiutilizate in mod Trebuie definit parametru, trebuie definit prin studii m
extensiv (habitat de Ha unnatorii 3 ani.
hranire pentru mai multe In sit sunt 1808,5 ha terenuri cu desfnafia
specii din aceasta grupa) de p~une.

23
Suprafata ~i proport:ia Procent din Cel putin 40% Proport:ia actuala a padurilor batr~e nu
padurilor batrani cu suprafata totala este precizata in planul de management.
varsta mai mare de 80 de Ha Cel putin 3009,2 ha Valoarea tinta este de 40% din suprafata
am de padure, trebuie analizata in termbn de ~
ani. I
Prezenta arborilor Numar I ha Cel putin 4 Arborii batrani reprezinta habitate orucia le
maturi/batrani In
habitate de paduri
pentru aceste specii. I

• Specii asociate cu habitate urbane

Aceste specii de pasari sunt asociate cu habitate urbane, folosind cladiri ca ~i habitate pentru cuibarit ~i tilizand
vegetatia din zonele verzi ~i gradinile din localitati respectiv terenurile agricole sau zone umede din ap1 opie, lea
localitatilor ca ~i habitat de hranire.
Starea de conservare pentru aceste specii este favorabila. Obiectivul de conservare la nivel de sit pentru ace· te
specii este menpnerea starii de conservare, ~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii suplimentare
masura

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 150 Populatie nerezidenta cuibaritoare (t are
A273 Phoenicurus util izeaza aria naturala protej ata pe°itru I
ochruros (codro~ de reproducere); Clasa 3: 100 - 200 perechi
munte)
I
Suprafata habitat Ha Cel putin 4500 4000-5000 ha, conform studiilor intocmit'
pentru fundamentarea planului de j
management al ariei naturale protejate.

Marimea populatiei Numar perechi Cel putin 650 Populatie nerezidenta cuibaritoare (care
A253 Delichon urbica utilizeaza aria naturala protejata pentru
(lastun de casa) reproducere); Clasa 4: 500- 800 perbchi

Suprafata habitat Ha Cel putin 9250 9000-9500 ha, conform studiilor intocmit~
pentru fundamentarea planului de
I
management al ariei naturale protejale.

Miirimea populatiei Numar perechi Ce! putin 900 Populatie nerezidenta cuibaritoare (dare
A251 Hirundo rustica utilizeaza aria naturala protejata pentru II
(randunica) reproducere); Clasa 4: 800-1000 petechi

Suprafata habitat Ha Cel putin 9250 9000-9500 ha, conform studiilor intocmite
pentru fundamentarea planul ui de
'I
management al ariei naturale proteja e.

24
 I

Tendintele populafiei % Tendinta pe termen Tendintele viitoare a marimii popu/atiilo

pentru fiecare specie lung a populatiei stabil pentru toate speciile, sunt apreciate ca
sau in cre~tere fiind stabile (conform studiilor 1ntdcmite
pentru fundamentarea planului de I
management)

Tipar de distributie Tipar spatial ~i Farascadere Suprafata adecvata a habitatului sp~ciei ~ ~

temporal, semnificativa a suprafata actualii a habitatului specjei In
intensitatea tiparului spatial, sit sunt aproximativ egale (conform
utiliziirii temporal sau a studiilor 1ntocmite pentru fundame~tarea
habitatelor intensitatii utilizarii planului de management), pentru toate
habitatelor pentru speciile. Iii
fiecare specie altele
decat cele rezultate din Trebuie introdus un program de
variatii naturale monitorizare in termen de 3 ani.

Cladiri care adapostesc Numar cladiri Trebuie definit in Aceste specii cuibaresc aproape ex9lusiv
cuiburi ale acestor specii termen de 3 ani In cladiri. Numiirul si distributia acestora
trebuie evaluata in t~rmen de ani. )
3 I

25

I
 An~xa3

Obiective de conservare specifice pentru speciile din

ROSPAOOlO Bistret

Situl ROSPAOO I 0 Bistret ocupa o suprafata de 1.916 ha acesta incluzand Jacul de Junca Bistret- Jae rezultat 'in urma
sistematizarii complexului lagunar Bistret- Cama-Nasta-Nedeia.
La ela?orarea acestui set de_ obiective de con~ervare specific~ sitului pentru s~eciile din sit_ul de ·mpo1 ta~ta
comunitara ROSPAOOlO B1stret, s-au avut m vedere valonle suprafetelor ~· datelor ofente de plant I de
management ~i Formularul Standard Natura 2000, care insa pot fi actualizate in baza unor noi informapii rez ltate
din studiile care se vor efectua in perioada urmatoare.

• Specii din Anexa I a Directivei Pasari

A229 Alcedo atthis - Pescaru~ albastru

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-10 perechi cuibaritoare ~i starea sa de conservan este
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Alcedo atthis este mentinerea starii de conser are,
definita prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta lnformatii suplimentare

masuri

Marimea populatiei Numar Cel putin 2 Conform studiului de evaluare a starii de

cuibaritoare perechi conservare din planul de management
populatia de referinta pentru starea der
conservare favorabila este estimata la ~
perechi.

Suprafata habitatului ha 1916 Specia este prezenta in sit in zonele aovatici ,

preferand malurile abrupte cu vegeta~ie pe
margine.
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare din planul de management,
suprafata de referinta a habitatului pentru
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata actuaU\.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe Trebuie introdus un program de monitorizar e

procent termen lung a in termen de 3 ani.
populatiei
stabila sau in
cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de monitbrizar~
~i temporal, semnificativa a ~mtermen de 3 am.. I

intensitatea tiparului spatial,

utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii
utilizarii
habitatelor
altele decat cele
rezultate din
variatii naturale

1
 Calitatea apei pe Clasa de Cel putin clasa Parametrul este eel folosit in Sistemu) de
baza indicatorilor calitate a apei de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor din Romani<
fizico-chimici pentru toti (SMIAR).
(regimul de oxigen, indicatorii Momentan nu sunt informatii privitoare la
nutrienp, salinitate, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va fi
metale, micro- determinata lntr-o perioada de 3 ani.
poluanti organici ~i
inorganici) II
Calitatea apei pe Clasa de Cel pufin clasa Parametrul este eel folosit in Sistemul de
baza indicatorilor calitate a apei de calitate 2 Monitoring Integrat al Apelor din Romani::
ecologici pentru toti (SMIAR).
(rnacronevertebrate, indicatorii Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitobentos, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va lfi
fitoplancton, Indexul determinata intr-o perioada de 3 ani.
European de Pe~ti)

A255 Anthus campestris 11

Populatia acestei specii tn sit este de aproximativ 5-10 indivizi aflati in pasaj conform datelor di1 studiul de
fundamentare a planului de management ~i are o stare de conservare favorabila. Obiectivul de · onservare
pentru specia Anthus campestris este mentinerea starii de conservare, definit prin urmatorii pkame~i ~i
valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare finta Infonnatii suplimentare

masura

Marimea populatjei de Numar indivizi Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a starii de
pasaj conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
II
conservare favorabila este estimata la 5 indii 1z1.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe Trebuie introdus un program de monitdrizan In

procent tennen lung a termen de 3 ani.
populatiei stabila
sau In cre~tere I II
Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Trebuie introdus un program de monitorizan in
temporal, semnificativa a termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii
utilizarii
habitatelor altele
decat cele
rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 600 Conform studiului de evaluare a starii de

conservare din planul de management, upra ata
adecvata a habitatului este aproximativ egala cu
suprafata actuala.
A029 Ardea purpurea - Stare ro~u
'
Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 1-10 indivizi aflati In pasaj ~i starea sa de conservare este
favorabiHi. Obiectivul de conservare pentru specia Ardea purpurea este menpnerea starii de conser~are,
definitii prin urmatorii parametri ~i valori tinta: l
Parametru Unitatea de Valoare pnta lnformafii suplimentare
masura

Marimea populatiei Numiir Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a starii de

de pasaj indivizi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabilii este de 5 indivizi
II
Suprafat.a habitatului ha Cel putin 1916 Prefera zonele umede cu vegetatie bogatii,
regiunile mla~tinoase, deltele, lagunele ~i
baltile bogate in stuf ~i insotite de tufj~uri ~au
copaei. Pentru hranire prefera apele p'utin
adanci ~i terenurile deschise.
Conform studiului de evaluare a stiirii de
conservare in planul de management,
suprafata de referintii a habitatului pentru
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata aetualf.

Tendintele populatiei Sehimbare Tendinta pe Trebuie introdus un program de monitoriza e

procent termen lung a in termen de 3 ani.
populatiei stabila
sau in ere~tere
I i1

Tipar de distributie Tipar spatial Fara sciidere Trebuie introdus un program de monitoriza e
~i temporal, semnifieativa a in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utiliziiri i temporal sau a 11
habitatelor intensitatii
utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii
naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru Monitoring Integrat al Apelor din Romania I
chimiei (regimul de toti indieatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoare la
salinitate, metale, elasa de calitate a apelor din sit, aceasfu va f
miero-poluanti determinata intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)
I P
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin elasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
indieatorilor ecologici calitate a apei ealitate 2 pentru Monitoring Integrat al Apelor din Romania I
(macronevertebrate, toti indicatorii (SMIAR). I
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor di~ sit, aceasth va f
European de Pe~ti) determinata intr-o perioada de 3 ani.

11
A024 Ardeola ralloides - Stare galben

Populatia acestei specii 1n sit este cu o populafie necunoscuta ~i starea sa de conservare este favor bila.
Obiectivul de conservare pentru specia Ardeola ralloides este menfinerea starii de conservare, dc::finita
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii suplimentare

masuri

Marimea populatiei Numar Trebuie definita in Conform studiului de evaluare a sd rii de

indivizi termen de 3 ani conservare din planul de managem~nt,sp ~cia
nu a fost intalnita in timpul observatiilor ~esi
exista habitat favorabil pentru aceasta.
Valoarea de referinta pentru starea de
conservare favorabila va fi definitii mtr-o
perioada de 3 ani.

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Prefera zonele umede cu vegetatie bogat~ ,
regiunile ml~tinoase, deltele, lagunele ~i
baltile bogate in stuf ~i lnsotite de tufi~ur
sau copaci. Pentru hranire prefera apele I
putin adanci ~i terenurile deschise.
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare in planul de management,
suprafata de referinta a habitatului pentru
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau in
cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii
utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii
naturale

Calitatea apei pe Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
baza indicatorilor calitate a calitate 2 pentru Monitoring Integrat al Apelor din Romani i.
fizico-chimici ape1 toti indicatorii (SMIAR).
(regimul de oxigen, Momentan nu sunt inforrna~ii privitoare la
nutrienti, salinitate, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta v~ fi
metale, micro- determinata intr-o perioada de 3 ani.
poluanti organici ~i
inorganici) II
Calitatea apei pe Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul de
baza indicatorilor calitate a calitate 2 pentru Monitoring Integrat al Apelor din Rdmani•
ecologici apei toti indicatorii (SMIAR).
(macronevertebrate, Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitobentos, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va ti
fitoplancton, Indexul deterrninatii intr-o perioada de 3 ani. I
European de Pe~ti)
I

11
A060 Aythya nyroca
I
Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-15 indivizi aflati in pasaj ~i starea sa de conservan este
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Aythya nyroca este mentinerea starii de conser ~are,
definita prin urrniitorii parametri ~i valori tintii: ·

Parametru Unitatea de Valoare finta lnformatii suplimentare

masura

Marimea populatiei Numar Ce! putin 10 Conform studiului de evaluare a s~ii de

de pasaj indivizi conservare din planul de managelllent,
populatia de referintii pentru starea de
conservare favorabilii este de 10 i°ldiviz

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Preferii biiltile ~i lacurile relative mari, dar
bogate In vegetatie acvaticii ~i stuf"ari~.
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare in planul de management,
suprafata de referintii a habitatului pentn
starea de conservare favorabita este
aproximativ egala cu suprafata ac~alii.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de I

procent lung a populatiei
stabila sau In cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Nivelul apei m Stabil, rara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida In perioada de
cuibiirit, pot distruge ouale ~i pot u ide
piisiirile tinere. j

Tipar de distributie Tipar spatial Fiirii sciidere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativii a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Romar ia
chimici (regimul de indicatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti,
salinitate, metale,
I
Momentan nu sunt informatii privitoare la ,
micro-poluanti clasa de calitate a apelor din sit, aceasta "a
organici ~i inorganici) fi determinatii intr-o perioada de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistem~I de
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Roman a
(macronevertebrate, indicatorii (SMIAR).
fitobentos,
fitoplancton, Indexul Momentan nu sunt informatii privitqare 11
European de Pe~ti) clasa de calitate a apelor din sit, aceasta vi
fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

11
 I

A021 Botaurus stellaris

Populatia acestei specii In sit este cu o populatie de 2 perechi cuibaritoare ~i starea sa de conservar este
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Botaurus stellaris este mentinerea starii de conser vare,
definita prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii suplimentare

masura

Miirimea populatiei Numarde Cel putin 2 Conform studiului de evaluare a sfarii d ~

cuibiiritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru stareJ de I
conservare favorabila este de 2 perechi.

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Prefera zonele umede ~i mla~tinoare din
apropierea apelor dulci, cu multa vegeta ie
lnalta, formata din stuf ~i trestie.
Conform studiului de evaluare a stt rii d1
conservare In planul de manageme t,
suprafata de referinta a habitatului pentr J
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei
stabila sau In cre~tere
monitorizare In termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utiliziirii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul de
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Romar ia
chimici (regimul de apei indicatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt infonnatii privitoare la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, ac~asta , a
micro-poluanti fi determinata intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Roman~a
(macronevertebrate, apei indicatorii (SMlAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare 1
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aceasta " a
European de Pe~ti) fi detenninata intr-o perioada de 3 ani. l
A396 Branta ruficollis - Gasca cu gat ro~u

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 5-15 indivizi aflati In pasaj ~i starea sa de conse11Vare c ste
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Branta ruficollis este menpnerea starii de conserv~ re,
definita prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

I)

II
 r
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informafii suplimentare
masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 5 Conform studiului de evaluare aJ starii de

de pasaj indivizi conservare din planul de management
populatia de referinta pentru statea de
conservare favorabila este de 5 indivi: i

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Prefera baltile ~i Iacurile relative mari
dar bogate 1n vegetatie aevatica ~i
stufari~. I
Conform studiului de evaluare a starii Ide
eonservare in planul de management,
suprafat:a de referinta a habitatului pe11tr°i
starea de conservare favorabila e te I
aproximativ egala cu suprafat:a actua!a

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe tennen Trebuie introdus un program de I

procent lung a populatiei
stabila sau In cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Nivelul apei m Stabil, rara fluetuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, 11
rapide special ere~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale ~i potlucid(
pasarile tinere.

Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de

spatial ~i semnifieativa a monitorizare In termen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
uti1izarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul c~e
indieatorilor fizieo- calitate a ealitate 2 pentru to!i Monitoring Integrat al Apelor di!
chimici (regimul de apei indieatorii Romania (SMIAR). . I
oxigen, nutrienti,
salinitate, metale, Momentan nu sunt informatii privitoa e
miero-poluanti la clasa de calitate a apelor din si~ ace;: ~ta
organici ~i inorganiei) va fi determinata intr-o perioada de 3 a hi.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin elasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul c e
indieatorilor eeologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
(macronevertebrate, apei indieatorii Romania (SMIAR). I
fitobentos,
fitoplancton, Indexul Momentan nu sunt infonnatii privitoar( la
European de Pe~ti) clasa de calitate a apelor din sit, aceastc:
va fi detenninata intr-o perioada de 3 au.

Al33 Burhinus oedicnemus

Populatia aeestei specii in sit este de aproximativ 8-12 perechi cuibaritoare conform datelor din studiu de
fundamentare a planului de management ~i are o stare de eonservare favorabila. Obiectivul de consen are
pentru specia Burhinus oedicnemus este menfinerea stiirii de conservare, definit prin urmatorii paramet i ~i
valori tinta:

'I
7

II
 Parametru Unitatea de Valoare pnta lnformatii suplimentare
masura I
Marimea populatiei Numiir Cel putin 10 Conform studiului de evaluare a starii ~e
cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este estimata la 0
perechi

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare tn termen de 3 ani.
11
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea
utilizarii
tiparului spatial,
temporal sau a
I
habitatelor intensitatii utiliziirii
habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 500 Conform studiului de evaluare a starii c e

conservare din planul de management,
suprafata adecvata a habitatului e~e
aproximativ egala cu suprafata ac ala.
I

Al96 Chlidonias hybrida - Chirighita cu obraz alb I I

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 5-10 indivizi aflati in pasaj conform datelor din studit I de
fundamentare a planului de management ~i are o stare de conservare favorabila. Obiectivul de conserva e
pentru specia Chlidonias hybrida este menfinerea starii de conservare, definit prin urmatorii patamet ri ~i
valori tinta:
I
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informapi suplimentare
masura I II

Marimea populatiei de Numar Ce! putin 5 Conform studiului de evaluare a starii c e

pasaj indivizi conservare din planul de management,
populatja de referin!ii pentru starea de
conservare favorabilii este de 5 indivizi

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Chirighita cu obraz alb este carach risti ii
zonelor umede de apii dulce, boga e In
vegetatje. Se hriine~te cu pe~ti mici, I
insecte adulte ~i Iarvele acestora,
crustacee, melci ~i broa~te de talie mica
Conform studiului de evaluare a s arii c e
conservare in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata acttuala.
I
Tendintele populatjei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
procent lung a populatiei
stabila sau in cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. ii
Tipar de distributie Tipar Farii scadere Trebuie introdus un program de I
spatial ~i semnificativii a monitorizare in termen de 3 ani. I
temporal, tiparului spatial,
I
•>

II
 intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
I
variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul de
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
chimici (regimul de ape1 indicatorii Romania (SMIAR). 11
oxigen, nutrienti,
salinitate, metale, Momentan nu sunt informatii privitoa e a
micro-poluanti clasa de calitate a apelor din sit, aceas a
organici ~i inorganici) va fi determinata intr-o perioada de 3 mi.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul de
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, apei indicatorii Romania (SMIAR). I
fitobentos,
fitoplancton, Indexul Momentan nu sunt informatii privitoa1 e la
European de Pe~ti) clasa de calitate a apelor din sit, aceas1 a
va fi determinata lntr-o perioada de 3 nni.

Al97 Chlidonias niger - Chirighita neagra

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 10-1000 de indivizi aflati in pasaj conform datelo1 din
studiul de fundamentare a planului de management ~i are o stare de conservare favorabila pentru ambele
populatii. Obiectivul de conservare pentru specia Chlidonias niger este mentinerea starii de cor sen lare,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitatea de Valoare finta lnformafii suplimentare
masuri

Marimea populatiei de Numar Cel putin 500 Conform studiului de evaluare a starii d e
pasaJ indivizi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 500 de
indivizi
ll
Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Conform studiului de evaluare a stkrii de
conservare in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare In termen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de

spatial ~i semnificativa a monitorizare In tennen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utiliziiri i intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale
 Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul fo
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de ape1 indicatorii Romania (SMIAR). I
oxigen, nutrienti,
salinitate, metale, Momentan nu sunt informatii priyitoar1
micro-poluanti la clasa de calitate a apelor din sif,
organici ~i inorganici) aceasta va fi determinatii intr-o perioad a
de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul 1 e
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, ape1 indicatorii Romania (SMIAR). 11
fitobentos,
fitoplancton, Indexul Momentan nu sunt informatii privitoan
European de Pe~ti) la clasa de calitate a apelor din sit
aceasta va fi determinatii intr-o perioad
de 3 ani.

A031 Ciconia ciconia- Barzii alba

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 10-60 de indivizi aflati In pasaj conform datelor din stl. diul
de fundamentare a planului de management $i are o stare de conservare favorabila pentru ambele popu atii.
Obiectivul de conservare pentru specia Ciconia ciconia este menfinerea starii de conservare, definit tprin
urmiitorii parametri ~i valori tintii: l
Parametru Unitatea de Valoare finta Informatii suplimentare
masura

Miirimea populatiei de Numiir Cel putin 50 Conform studiului de evaluare a Jrarii 1le
pasaj indivizi conservare din planul de management,
populatia de referintii pentru starea de
conservare favorabilii este de 500 de
indivizi

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei
stabilii sau in cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Ti par Fiirii sciidere Trebuie introdus un program de I
spatial $i semnificativii a monitorizare 'in termen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utiliziirii intensitiitii utiliziirii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Apare in ROSPAOO 10 in ciiutare de

hrana, de obicei in imediata aproJiere a
lacurilor, smarcurile ~i zonele umede
circumscrise acestora.
Confonn studiului de evaluare a stiirii
'I
de conservare in planul de management
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata ac~uala.

11)

11
 - - -,

A030 Ciconia nigra - Barza neagra

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 2-6 indivizi aflati in pasaj conform datelor din studi ul de
fundamentare a planului de management ~i are o stare de conservare favorabila. Obiectivul de conservare
pentru specia Ciconia nigra este mentinerea starii de cooservare, definit prin urmatorii paramefri ~i , alori
tin ta:

Parametru Uoitatea Valoare fiota Informafii suplimentare

de masura

Marimea populatiei Numiir Cel putin 4 Conform studiului de evaluare a stiirii

de pasaj indivizi de conservare din planul de
management, populatia de referintii
pentru starea de conservare favorabi Iii
este de 4 indivizi.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei
stabila sau in cre~tere
monitorizare in tennen de 3 ani. l
Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de
spatial ~i semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Conform studiului de evaluare a ~tiirii

de conservare in planul de
management, suprafata adecvata a
habitatului este aproximativ egalii cu
suprafata actualii. I
Prezenta arborilor Numiir I ha Cel putin 4 Arborii biitrani reprezintii habitate
maturi/batrani in cruciale pentru specie.
habitate de paduri

A080 Circaetus gallicus II

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 5-10 indivizi aflati in pasaj ~i are o stare de conservare favorat ila.
Obiectivul de conservare pentru specia Circaetus gallicus, este meotinerea stiirii de conservare, defmit >r~
urmatorii parametri ~i valori tintii: I
I
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informafii suplimentare
masuri

Marimea populatiei Numar Ce! putin 7 Conform studiului de evaluare a stiirii c e

aflate 1n pasaj indivizi conservare din planul de managemen •,
populatia de referintii pentru starea c e
conservare favorabila este de 7 indivizi
1

Tendinta pe termen
Schimbare Trebuie introdus un progra?1 Ge
Tendintele populatiei lung a populatiei stabil
procent monitorizare In termen de 3 ani.
sau 1n cre~tere
I

1
 Tipar de distributie Tipar spatial Fara scMere Trebuie introdus un proJam de
~i temporal, semnificativa a monitorizare 1n termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Conform studiului de evaluare a stari· de

conservare In planul de managemc nt,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egata cu suprafata af tuala .

A081 Circus aeruginosus

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-20 de perechi cuibaritoare ~i are o stare de conse1tvare
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Circus aeruginosus, este mentioerea stari de
cooservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Uoitatea de Valoare pnta loformapi suplimentare

masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 10 Conform studiului de evaluare a stiirii le

cuibaritoare perechi conservare din planul de manage111ent,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de l 0 ~erecl i

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe terrnen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare In tennen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de

spatial ~i semnificativa a monitorizare In tennen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Specia prefera pentru cuibarit zo ele I
umede cu sturari~uri extinse ~i se
hrane~te, de asemenea, in zonele urned( .
Confonn studiului de evaluare a starii c e
conservare in planul de managemf nt,
suprafata adecvata a habitatului speciei
este aproximativ egala cu suprafata
actuala.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Siste ul de
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru to!i Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de apei indicatorii Romania (SMIAR). I I
oxigen, nutrienti,
salinitate, metale, Momentan nu sunt informatii priv.toare
micro-poluanti la clasa de calitate a apelor din sit,
organici ~i inorganici) aceasta va fi determinata lntr-o perioadc
de 3 ani.

II
 Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit ill Sis~emul de
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, ape1 indicatorii Romania (SMIAR). I
fitobentos,
fitoplancton, Indexul Momentan nu sunt informatii p1vitoa e
European de Pe~ti) la clasa de calitate a apelor din sit,
aceasta va fi detenninata lntr-o perioac a
de 3 ani.

A082 Circus cyaneus

Populatia acestei specii tn sit este de aproximativ 5-10 indivizi aflati In pasaj ~i are o stare de conse1tvare
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Circus cyaneus, este mentinerea starii de co1nsen are,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I
I
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informapi suplimentare
misura

Marimea populatiei Numar Cel putin 2 Conform studiului de evaluare a starii , e

aflate in pasaj indivizi conservare din planul de rnanage\llent,
aflati In populatia de referinta pentru starea de
pasa.J conservare favorabila este de 2 i 1diviz .

Tendintele populatiei Schimbare, Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei rnonitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau In cre~tere

Tipar de distributie Ti par Fara scadere Trebuie introdus un program de

spatial ~i semnificativa a monitorizare to termen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele
decat cele rezultate
din variati i naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Traie~te pe paji~ti naturale, tinututi de

campie necultivate cu caracter stepic, I
lunci inierbate, terenuri mla~tinoase In
apropierea baltilor, cursurilor de ape.
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului speciei
este aproximativ egala cu suprafata
actuala.

A231 Coracias garrulus-Dumbraveanca

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-10 perechi cuibliritoare ~i are o stare de ccmsen are
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Coracias garrulus, este menpnerea stiirii de cooserv: re,
definit prin urmatorii parametri ~i valori pnta:

I I
 Parametru Unitatea de Valoare tinta lnformafii suplimentare
masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a starii de

cuibaritoare perechi conservare din planul de management
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 5 perechi.

Suprafata habitatului ha Cel putin 175 Conform studiului de evaluare a starii kie
conservare din planul de management,
suprafata adecvara a habitatului specie ·
este aproximativ egala cu suprafata
actuala.Suprafata habitatului specie es e
150-200 ha.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent Jung a populatiei
stabila sau In cre~tere
monitorizare in tennen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de
spatial ~i semnificativa a monitorizare in tennen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utiliziirii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

A429 Dendrocopos syriacus II

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 5-20 perecbi cuibaritoare 1?i are o stare de conser '¥e
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Dendrocopos syriacus este menfinerea stari1 de
conservare, definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare finta Informapi suplimentare

masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a starii d1

perechi conservare din planul de managerqent,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 5 perechi.
1
Suprafata habitatului ha Cel putin 35 Conform studiului de evaluare a starii d(
conservare din planul de management,
suprafat:a adecvata a habitatului speciei I
este aproximativ egala cu suprafata I
actuala.Suprafata habitatului specie este
10-50 ha.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe tennen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare In termen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~itemporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
temporal sau a

11
 utilizfuii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

A027 Egretta alba- Egreta mare II

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 250-300 de indivizi In pasaj !;Ji are o stare de consetvare
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Egretta alba este mentinerea starii de conser are,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii aditionale

masura
I

Marimea populatiei Numar Cel putin 200 Conform studiului de evaluare a starii c e
cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabilii este de 200 de
indivizi.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei
stabila sau in cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor fiecarei
specii altele decat cele
rezultate din variatii
naturale

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Conform studiului de evaluare a starii d

conservare in planul de management,
suprafata adecvatii a habitatului este · 11
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul d ~
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de ape1 indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii priv ·toare
salinitate, metale, la clasa de calitate a apelor din sit,
micro-poluanti aceasta va fi determinata intr-o periioada
organici !;li inorganici) de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul d1
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, apei indicatorii Romania (SMIAR). I
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privi oare
fitoplancton, Indexul la clasa de calitate a apelor din sit,
European de Pe!;lti) aceasta va fi determinata lntr-o perioadii
de 3 ani.

I I
A026 Egretta garzetta- Egreta mica

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-200 de indivizi In pasaj ~i are o stare de cons( rvare
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Egretta garzetta este mentinerea stirii de conser vare,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitatea de Valoare tinti Informatii aditionale
masuri II
Marimea popula~ei Numar Cel putin 150 Conform studiului de evaluare a starii 1 e
cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 5 pJrechi

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare In termen de 3 ani.
stabila sau 'in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare In termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor fiecarei
specii altele decat cele
rezultate din variatii
naturale

Suprafata habitatului ha Celputin 1916 Specia se 1ntalne~te In zonele umede de

apa duke (mlastini, balti, lacuri), 1ntins1 ~.
putin adanci, cu palcuri de arbori (salcii •
~i stutari~. Cuibare~te, 1n colonii m ixte, n
salcii, dar ~i In stuf sau lastari~uri dese c m
apropierea baltilor.
Conform studiului de evaluare a starii d ~
conservare 'in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este 1
I
aproximativ egala cu suprafata actpala.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul d ~
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de apei indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt inforrnatii privitoare ~a
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sisterpul d1
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din I
(macronevertebrate, apei indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privi oare a
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, acf asta va
European de Pe~ti) fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

11

II
 l
A075 Haliaeetus albicilla - Codalb

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 1-5 indivizi In pasaj ~i are o stare de conservare favon bila.
Obiectivul de conservare pentru specia Haliaeetus albicilla este menfinerea starii de conservare, definit Pf ln
unnatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitatea de Valoare µnta lnformafii suplimentare
masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 2 Confonn studiului de evaluare a starii de

de pasaj perechi conservare din planul de manage1ment,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabilli este de 2 indiviz .

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Conform studiului de evaluare a ~tlirii ie

conservare in planul de management,
marimea de referinta a habitatului pent ru
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata actua!a .

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe tennen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei
stabila sau in cre~tere
monitorizare in tennen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar Fara scadere Trebuie introdus un program de
spatial ~i semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
temporal, tiparului spatial,
intensitatea temporal sau a
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor fiecarei
specii altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

A131 Himantopus himantopus- Piciorong

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 15-30 perechi cuibaritoare ~i are o stare de conser are
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Himantopus himantopus este mentinerea starii de
conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare tinta Informatii aditionale

masura

Marimea populatiei perechi Cel putin 15 Conform studiului de evaluare a stlirii de

cuibaritoare conservare din planul de managembnt,
populatia de referinta pentru stare~ de
conservare favorabila este de 15 perechi

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Specia se gase~te in zona apelor putin
speciei pentru adanci, cu fund rnalos, cu plaje cu veget tie
odihna/hranire joasa sau palcuri de vegetatie mai malta.
Confonn studiului de evaluare a starii d~
conservare In planul de management,
marimea de referinta a habitatului pentru
starea de conservare favorabi la este
aproxirnativ egala cu suprafata actuala..

Adancimea apei din cm Cel mult 25 Mla~tini cu apa dulce sau usor salmastra

1'
 habitatul speciei putin adanci (maximum 20-25 cm), cu fund
malos, plaje descoperite cu vegetape j1 iasa
sau palcuri de vegetatie mai inalta; iaz .1ri
abandonate in curs de renaturare; mah :ri
joase cu smarcuri ale apelor lent
curgatoare.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sist~mul ie
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Romania
chimici (regimul de indicatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii pri itoar la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceast<~ va
micro-poluanti organici fi determinata intr-o perioada de 3 ani.
~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul c e
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Rom ~n ·a
(macronevertebrate, indicatorii (SMIAR).
fitobentos, fitoplancton, Momentan nu sunt informatii pri~itoar~ la
Indexul European de clasa de calitate a apelor din sit, aceast:: va
Pe~ti) fi determinata intr-o perioada de 3 ani.

A022 Ixobrychus minutus - Stare pitic II

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 4-10 perechi cuibaritoare ~i are o stare de censer va~e
favorabiJa. Obiectivul de conservare pentru specia Ixobrychus minutus este menfinerea starii de
conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare tinti Informatii aditionale

masura

Marimea populatiei Numar de Ce! putin 5 Conform studiului de evaluare a s arii d ~

cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de 11
conservare favorabila este de 5 perechi.

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Specia se gase~te in zonele umede cu

speciei lntinderi dense de stufiiri~. Cuibare~te In
stufiiri~ sau ocazional in tufiiri~uri pense
de pe marginea raurilor sau lacuriler.
Conform studiului de evaluare a starii d
conservare in planul de management,
marimea de referinta a habitatului pentn
starea de conservare favorabila este
aproximativ egala cu suprafata actualiL I
Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
procent lung a populatiei monitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere ,
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~ i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele decat
cele rezultate din

11
 variatii naturale

Nivelul apei m Stabi 1, Ia.ra fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale ~i pot ucide
pasarile tinere.

Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita in Aceasta suprafata reprezinta unul dintrc

lemnoasa de-a lungul termen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va f
definita intr-o perioada de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul c e
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de ape1 indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoare la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Siste ul d e
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
(macronevertebrate, apei indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitoplancton, Jndexul clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
European de Pe~ti) fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

A338 Lanius collurio - Sfrancioc roiiatic I I

~i
Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 50 de perecbi cuibaritoare are o stare de chnser are
favorabili. Obiectivul de conservare pentru specia Lanius collurio este menpnerea stirii de conserv lre,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare tinta Informatii suplimentare

misurii

Marimea populatiei Numar Cel putin 50 Conform studiului de evaluare a starii c e

cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 100 de
indivizi (50 de perechi).

Suprafata habitatului ha Cel putin l 000 Este specia ecotonurilor ~i a tufelor raz ete
din lunca, lumini~uri ~i pa~uni.
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare in planul de management,
marimea de referinta a habitatului pent! u
starea de conservare favorabila es e
aproximativ egala cu suprafata actualii. 1

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe terrnen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
temporal sau a
II
 1
utilizarii intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale
I
I
Acoperirea tufelor ~i % Cel putin I 0% V egetatta
. d e tufa. . I
an~ ~1 arborescenta
arborilor dispersati sau dispersata pe paj i~ti reprezinta un elen ent
in forma ha Cel putin 10 ha crucial pentru speciile de sfrancioc,
aliniamentelor pe precum ~i pentru multe alte specii de
paji~ti in aria de pasari. I
distributie a speciilor
in sit
l
A023 Nycticorax nycticorax - Stare de noapte
II
Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 5-10 indivizi in pasaj ~i are o stare de aonser Valje
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Nycticorax nycticorax este mentinerea lstari de
conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitatea de Valoare finta Infonnatii aditionale
masura

Marimea populatiei de indivizi Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a s arii d ~

pasaJ conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 5 indivizi.
I
Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
procent lung a populatiei, monitorizare in termen de 3 ani.
I
II
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea
utilizarii
tiparului spatial,
temporal sau a
I
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor, altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Specia se gase~te in zonele umede intim e, I

de cuibarit al speciei cu apa putin adanca (malurile raurilor,

mla~tini, balti ~i lacuri) ~i palcuri de arbi m
(salcii).
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare in planul de managemeht,
miirimea de referinta a habitatului pentn
starea de conservare favorabilii este
aproximativ egala cu suprafata ac~ala.

Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita 1n Aceasta suprafata reprezinta unul dintre

lemnoasa de-a lungul termen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea actuala este necunoscutii, va fi
definita !ntr-o perioada de 3 ani.
I
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul d~
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privi oare a

2~

I
 salinitate, metale, clasa de caJitate a apelor din sit, ~ceas1 a J a
micro-poluanti fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul ~e
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii priyitoar ~ la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, ~ceast l va
European de Pe~ti) fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

A020 Pelecanus crispus - Pelican cret 11

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 1-200 de indivizi In pasaj ~i are o stare de consew are
favorabili. Obiectivul de conservare pentru Pelecanus erispus, este menpnerea stirii de consen'are, de finit
prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare finti Informafii suplimentare

misuri

Marimea populatiei Numar Cel putin 150 Conform studiului de evaluare a starii ce
indivizi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru stare~ de
conservare favorabila este de 150 fndiv zi.

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Specia se gase~te lin zone umede,
ml~~tinoase ~i lacustre, cu luciu 1J tins d ~
apa.
Conform studiului de evaluare as arii de
conservare in planul de management,
suprafata adecvatii a habitatului este I
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Dat fiind numarul mare ~i fluctuatiile m !lri
de pasaj procent lung a populatiei, de indivizi in pasaj, este necesara
stabila sau In cre~tere monitorizarea tendintelor, 1n cadrul unu
program de monitorizare in termen de 3
ani.

Tipar de distributie Tipar spatial Fara sclidere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit 'in Sistemul d<
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privi care a
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor di~ sit, ac~asta va
micro-poluanti fi determinata intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici) II

11
 Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrui este eel folosit in Sist~mul ile
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru top Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoan la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aeeast; va
European de Pe~ti) fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

A019 Pelecanus onocrotalus - Pelican comun

II
Populatia aeestei specii in sit este de aproximativ 5-10 indivizi 1n pasaj ~i are o stare de conser vare
favorabila. Obiectivul de conservare pentru Pelecanus onocrotalus, este mentinerea starii de co~sen are,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii suplimentare

masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a ~tarii •le
indivizi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
eonservare favorabila este de 5 indiviz .

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Conform studiului de evaluare a starii •le
conservare In planul de management,
suprafata adecvata a habitatului e~te l
aproximativ egala cu suprafata adtuala.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Oat fiind numarul mare ~i fluctuatiile
de pasaj procent lung a populatiei, mari de indivizi In pasaj, este necf sara
stabila sau In cre~tere monitorizarea tendintelor, in cadrul urn i
program de monitorizare In termen de
ani.

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in tennen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
deeat eele rezultate
din variatii naturale

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul c e
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
chimici (regimul de ape1 indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii priv'toan la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceast2
micro-poluanti va fi detenninata intr-o perioada de 3 ar 1.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit 1n Sistemul a ~
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
( macronevertebrate, apei indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aGeasta
European de Pe~ti) va ti detenninata lntr-o perioada de 3 ar i.

2.

I I
A393 Phalacrocorax pygmeus - Connoran mic

Populatia acestei specii in sit este de 7-33 indivizi aflati in pasaj. Starea de conservare a fost evaluata ca 'iind
favorabila pentru toate cele trei tipuri de populatii prezente in sit. Obiectivul de conservare pentru SJ ecia
Phalacrocorax pygmeus este menfinerea starii de conservare, definit prin urmatorii parametri ~i valori iiya:

Parametru Unitatea de Valoare finta Informafii suplimentare

masura

Marimea populatiei de Numar Ce! putin 20 Conform studiului de evaluare a ~tarii ~e

pasaJ indivizi conservare In planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este aproxiplativ
egalii cu marimea actuala a populatiei.

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Confonn studiului de evaluare a stiirii ie

conservare in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata actuala

Tendintele populatiilor Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de I

procent lung a populatiei, monitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau in cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Nivelul apei m Stabil, !ara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, 1n
rapide special cre~terea rapida In perioada de
cuibarit, pot distruge ouale ~i pot ~cide
pasiirile tinere.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul < e
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoan la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceast2 va
micro-poluanti 3
fi detenninata intr-o perioada de ani. I
organici ~i inorganici)
I
Cal itatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul c e
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt infonnatii priv"toare la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din s it, aceasta va
European de Pe~i) fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.

A151 Philomachus pugnax

Populatia acestei specii In sit este de aproximativ 12-549 indivizi 1n pasaj ~i are o stare de consen ~re
favorabila. Obiectivul de conservare pentru Philomachus pugnax, este mentinerea starii de conserv~ re,
definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta:
2
 -
T
I
I
Parametru Unitatea de VaJoare pnta Informafii adifionale I I
masura

Marimea populatiei de Numar Ce! putin 280 Confonn studiului de evaluare a starii < e
pasaj indivizi conservare in planul de management,
populatia de referinta pentru starea de I
conservare favorabila este aproximativ
egala cu marimea actuala a populatiei.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe tennen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei,
stabila sau In cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani.
I
Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Trebuie introdus un program de
temporal,
intensitatea
semnificativa a
tiparului spatial,
monitorizare 1n tennen de 3 ani.
I
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Suprafata habitatului ha Ce! putin 1916 Confonn studiului de evaluare a starii de

conservare in planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata actJuala. I
Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit mSistemul d~
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din om~ nia
chimici (regimul de indicatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoare la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti organici fi determinata intr-o perioada de 3 ani.
~i inorganici) q
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit 1n Sistemul d ~
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru tot} Monitoring lntegrat al Apelor din Romania
( macronevertebrate, indicatorii (SMIAR).
fitobentos, fitoplancton, Momentan nu sunt informatii privitoare la
Indexul European de clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
Pe~ti) fi detenninata lntr-o perioada de 3 ani.

A034 Platalea Ieucorodia - Lopatar

Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 60-100 de indivizi in pasaj ~i are o stare de consen are
favorabila. Obiectivul de conservare pentru Plata/ea leucorodia, este menp.nerea starii de conserv re,
definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare finta Informatii aditionale

masura

Marimea populatiei Numar Cel putin 60 Conform studiului de evaluare a starii d~

cuibaritoare perechi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 60 de
indivizi.
I

2
 i

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei, monitorizare In termen de 3 ani.
stabila sau In cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare 1n termen de 3 ani.
intensitatea
utilizarii
tiparului spatial,
temporal sau a
I
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Specia se gase~te pe lacurile ~i baltile

1

intinse, putin adanci, cu stulari~uri ~i

palcuri de copaci.
I
Conform studiului de evaluare a starii de
conservare In planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata actuala.

Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita in Aceasta suprafata reprezinta unul ~intre

lemnoasa de-a lungul terrnen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea actuala este necunoscuta1 va fi
definita intr-o perioada de 3 ani.

Nivelul apei m Stabil, rara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale ~i pot ucide I
pasarile tinere.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul d e
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
I
chirnici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoare la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)
I
I
Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul d ~
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt inforrnatii privitoare a
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
European de Pe~ti) fi determinata 1ntr-o perioada de 3 ani.

A032 Plegadis falcinellus - Tiganu~ I I.

~i
Populatia acestei specii in sit este de aproximativ 1-10 indivizi in pasaj are o stare de conservare fai oralJ ila.
Obiectivul de conservare pentru Plegadis falcinellus, este menpnerea starii de conservare, definit I1rm
urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitatea de Valoare pnta Informafii adiponale
masuci I
Marimea populatiei de Numar Ce! putin l Conform studiului de evaluare a starii d~
pasaJ indivizi conservare din planul de management,
populatja de referinta pentru starea de

21,

I
 I
conservare favorabila este de 1 individ

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe tennen Trebuie introdus Wl program de

procent lung a populatiei,
stabila sau in cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani. I
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
I
din variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Specia se gase~te pe lacurile ~i baltile

lntinse, putin adanci, cu sturari~uri ~i 11
palcuri de eopaci.
Conform studiului de evaluare a starii d e
eonservare In planul de management,
suprafata adeevata a habitatului esre
aproximativ egala cu suprafata aeruala.
I
Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita in Aeeasta suprafata reprezinta unul dintre
lemnoasa de-a lungul termen de 3 ani habitatele neeesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea aetuala este necunoscuta va fi
definita intr-o perioada de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul d e
indieatorilor fizico- ealitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimiei (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoare la
salinitate, metale, clasa de ealitate a apelor din sit, aoeasta va
micro-poluanti fi determinata lntr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici) I
I I
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul d ~
indicatorilor ecologici ealitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor din
(maeronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare ~a
fitoplancton, Indexul clasa de ealitate a apelor din sit, aceasta !Va
European de Pe~ti) fi determinata !ntr-o perioada de 3 ani.

A193 Sterna hirundo - Chira de balta I

Populatia acestei specii in sit este de 5-10 perechi cuibaritoare. Starea de eonservare a fost evaluata ca f ind
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Sterna hirundo este menfinerea starii de conserv: re1
definit prin urrnatorii parametri ~i valori tinta:
I

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii suplimentare

masura I
Marimea popula~ei perechi Cel putin 5 Conform studiului de evaluare a stiirii d e
cuibaritoare conservare din planul de manage~ent,
populatia de referin!a pentru starea de
eonservare favorabila este de 5 perechi.

I I

I
21>

I
 Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
procent lung a populatiei, monitorizare in termen de 3 ani.
stabila sau 1n cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial, 11
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Suprafata habitatului ha Cel putin 1916 Specia folose~te in pasaj habitatele

acvatice din s~t. . I ..
Conform studmlm de evaluare a stam :ie
conservare In planul de management,
suprafata adecvata a habitatului este
aproximativ egala cu suprafata actuala

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sistemul ;le
indicatorilor fizico- calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de apei indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii pri itoar e la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceast
micro-poluanti va fi determinata intr-o perioada de 3 arii.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sist~mul 1le
indicatorilor ecologici calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, apet indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii pri itoan la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aceasti
European de Pe~ti) va fi determinata intr-o perioada de 3 a 1i.

Al32 Recurvirostra avosetta - Ciocintors II

Populatia acestei specii in sit este de 5-30 indivizi in pasaj. Starea de conservare a fost evaluata ca find
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Recurvirostra avosetta este menfinerea starii de
conservare, definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta: I
Parametru Unitatea de Valoare tinta lnformafii adifionale
masura

Marimea populatiei de Numar Cel put]n 15 Conform studiului de evaluare a starii de

pasaj indivizi conservare din planul de management,
populatia de referinta pentru starea de
conservare favorabila este de 15 indivizi

Tendintele populatjei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei,
stabila sau In cre~tere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare In termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial, I

utilizarii temporal sau a j

habitatelor intensitatii utilizarii
 habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale
II
Suprafaµ habitatului ha Cel putin 1916 Conform studiului de evaluare a starii c e
conservare In planul de management,
suprafata adecvata a habitatului e! te I
aproximativ egala cu suprafata actuala.
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit in Sistemul < e
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii privitoar~ la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti fi deterrninata intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit 'in Siste ul cle
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii priv'toare la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
European de Pe~ti) fi determinata intr-o perioada de 3 ani.

Speciile:
A042 Anser erythropus,
A120 Porzana parva, I

A038 Cygnus Cygnus

A068 Mergus albellus
I
nu au fost observate pe parcursul investigatiilor de teren. Prezenta acestora nu se exclude, este ir certa In
situri, datele de evaluare fiind insuficiente, fiind necesara continuarea cercetarilor in vederea certific arii
prezentei acestora.
Obiectivul de conservare pentru aceste specii este menpnerea sau imbunatatirea starii de conservari , In
functie de rezultatele investigatiilor care vizeaza clarificarea starii de conservare ~i a prezentei lo in si , in
tennen de 3 ani, definit prin unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare pnta Informatii aditionale II

I
masura

Marimea populatiei Numar de Trebuie definita In Valoarea actuala a populatiilor speciilor

perechi/indivi termen de 3 ani este necunoscuta, deasemenea ~i valoare a
zi populatiei de referinta pentru starea de
conservare favorabila este necunoscuta,
aceasta va fi definitii intr-o perioada de '
ani.

Suprafata habitatului ha Trebuie definita In Suprafat:a exacta a habitatului aces!or

termen de 3 ani. specii este necunoscuta, aceasta vaJfi
determinata in urma unor studii intt-o
perioada de 3 ani.
II
I

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei monitorizare in terrnen de 3 ani.
stabila sau in cre~ere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de

~i temporal,
intensitatea
semnificativa a
tiparului spatial,
monitorizare in termen de 3 ani. II
 utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor altele
decat cele rezultate
din variatii naturale

Nivelul apei m Stabil, rara fluctuatii Fluctuatjile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale ~i pot ucide
pasarile tinere.

Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita in Aceasta suprafata reprezinta unul ld intn

lemnoasa de-a lungul tennen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va f
definita lntr-o perioada de 3 ani.

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrul este eel folosit In Sister ul de
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Momentan nu sunt informatii priv"toare la
salinitate, metale, clasa de calitate a apelor din sit, aceasta va
micro-poluanti fi determinata intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici) II
Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrul este eel folosit 1n Sistemul d ~
indicatorilor ecologici calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMlAR).
fitobentos, Momentan nu sunt informatii privitoare la
fitoplancton, Indexul clasa de calitate a apelor din sit, adeasta va
European de Pe~ti) ft determinata intr-o perioada de 3 ani.

• Specii neincluse in Anexa 1 dependente de habitate acvatice deschise 11

0 serie de specii de pasari precum ratele, ga~tele, pescaru~ii ~i chirele au nevoie de habitate cu apa deschisa. in t mp
ce vor beneficia de o structura complexa a zonelor umede cu stuf ~i apa putin adanca, prezenta apelor largi desc ~ise
(adanci) este esentiala. Adesea pot fi viizute in stoluri mari mixte. Obiectivele de conservare sunt definite la niv ~lu)
grupului - cu parametri comuni de habitat ~i parametri de dimensiune a populatiei la nivel de specie.
Conform infomatiilor din studiul de fundamentare al planului de management unnatoarele specii au stare de
conservare favorabila astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menpnerea st trii
de conservare, ~a cum este definit de unnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informafii suplimentare

masura
Miirimea populatiei Numar de Cel putin 60 Marimea populatiei de pasaj este estima a
Al 68 Actitis indivizi in Ia 60 de indivizi.
hypoleucos pasaj
Marimea populapei Numar de Cel putin 4500 Marimea populatiei de pasaj este estima1 a
A056 Anas clypeata indivizi in la 200 de indivizi.
pasaj
Miirimea populatiei Numar de Cel putin 1350 Marimea populatiei de pasaj este estima a
A052 Anas crecca indivizi in la 1200-1500 de indivizi. I
pasaJ
Cel putin 300 Marimea populatiei care iemeaza este
Numarde estimata la 300 de indivizi.
indivizi care
ierneaza
Marimea populatiei Numarde Cel putin 160 Miirimea populatiei de pasaj este estimat a
AOSO Anas penelope indivizi in la 80-250 de indivizi.

I 2c

I I
 pasaj

Marimea populatiei Numiir de Cel putin 20 Miirimea populatiei cuibiiritoare este

A053 Anas perechi estimata la 20 de perechi.
platyrhynchos cuibiiritoare

Numar de Cel putin 6000 Marimea populatiei de pasaj este estim ~ta
indivizi in la 5000-7000 de indivizi.
pasaj

Numar de Cel putin 1200 Marimea populatiei care iemeaza este

indivizi care estimata Ia 1200 de indivizi.
ierneazii j

Marimea populatiei Numarde Cel putin 275 Marimea populatiei de pasaj este estim ta
A055Anas indivizi In la 150-400 de indivizi.
querquedula pasaj
Marimea populatjei Numarde Cel putin 4500 Marimea populatiei de pasaj este estimi tii
A041 Anser indivizi in la 2000-7000 de indivizi. I
albifrons pasai
Miirimea populatiei Numar de Ce! putin 30 Marimea populatiei de pasaj este estimi ta
A043 Anser anser indivizi in la 30 de indivizi.
pasaj
Miirimea populatiei Numar de Ce! putin 105 Marimea popuiatiei cuibaritoare dste
A059 Aythya ferina perechi estimatii la 90-120 de perechi.
cuibaritoare
Mlirimea populatiei Numar de Cel putin 75 Marimea populatiei de pasaj este estim 1ta
A036 Cygnus olor indivizi in la 50-100 de indivizi.
pasaj
Marimea populatiei Numarde Cel putin 250 Miirimea populatiei cuibiiritoare este
A125 Fulica atra perechi estimatii la 250 de perechi.
cuibaritoare l
Numarde Cel putin 2500 Miirimea populatiei de pasaj este estima ta
indivizi in la 2000-3000 de indivizi.
pasaj

Numiir de Cel putin 750 Miirimea populatiei care iemeaza este

indivizi care estimata Ia 500-1000 de indivizi.
ierneaza I

Marimea populatiei Numarde Miirimea populatiei de pasaj este estima a

Al80 Larus indivizi In Ce! putin I 550 la 600-2500 de indivizi.
argentatus pasaJ I I
cachinnans (A459)
Miirimea populat]ei Numar de Cel putin 6000 Miirimea populatjei de pasaj este estima a
A179 Larus indivizi in la 2000-10000 de indivizi.
ridibundus pasaj
Marimea populatiei Numar de Miirimea populatiei de pasaj este estima a
AOl 7 Phalacrocorax indivizi in Cel putin 4500 la 4000-5000 de indivizi.
carbo pasaj

Marimea populatiei Numiir de Cel putin 50 Miirimea populatiei rezidente este I

AOOS Podiceps indivizi estimata la 50 de indivizi.
cristatus reproduciitori
Marimea populatiei Numarde Miirimea populatiei rezidente este
A004 Tachybaptus indivizi Cel putin 4 estimata la 4 perechi.
ruficollis reproducatori

3U

I I
Miirimea populatiei Numiir de Ce! putin 7 Miirimea populatiei cuibaritoare este
A048 Tadoroa perechi estimatii la 2-12 perechi.
tadorna cuibiiritoare

Numiir de Cel putin 22 Miirimea populatiei de pasaj este estim ata

indivizi in la 20-25 de indivizi.
pasaj

Numarde Ce! putin 100 Miirimea populatiei care iemeaza este

indivizi care estimatii la 100 de indivizi.
iemeazii

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

pentru fiecare specie procent lung a populatiei monitorizare in termen de 3 ani. II
stabil sau in cre~etere
Tipar de distributie Tipar spatial Fara sciidere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativii a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utiliziirii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate
din variatii naturale
Suprafata habitatului ha Cel putin 1778 ha Conform datelor din Formularul Standa d:
acvatic deschis rauri, 1acuri = 1118 ha. I
Miirimea exacta a suprafetei de acestor
habitate este necunoscuta, aceasta va fi
defmitii intr-o perioada de 3 ani.
Nivelul apei m Stabil, fiira fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apbi, in
rapide special cre~terea rapidii in perioada de
cuibarit, pot distruge ouiile ~i pot ucide
pasarile tinere.
Suprafata habitatelor Ha Ce! putin 34 ha Structura ~i suprafata zonelor de I
de hranire, a stufului reproducere a speciilor de pe~ti ce
~i a vegetatiei constituie principala sursii de hranii pen1 ru
acvatice submerse speciile acvatice, este formatii din
(habitate litorale habitate cu apa mica, mla~tini ~i ~ari~L tri,
importante pentru zone litorale cu vegetatie submersa.
pe~ti) Conform datelor din Formularul Standa1 d:
mla~tini, turbiirii =34 ha.
Miirimea exacta a suprafetei de acestor
habitate este necunoscuta, aceasta va fi
definitii intr-o perioada de 3 ani.
Suprafata de Ha Trebuie definitii in Aceasta suprafata reprezinta unul dintre
vegetatie lemnoasii termen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibarire.
de-a lungul malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va fi
definita lntr-o perioadii de 3 ani.
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemul d •
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Valoarea actuala a acestui parametru nu
salinitate, metale, este cunoscuta aceasta va fi determ~natii
micro-poluanti intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi In Sistemul d1
indicatorilor caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
ecologici indicatorii Romania (SMIAR).
(macronevertebrate, Valoarea actualii a acestui parameti;u nu

I 3

I I
 fitobentos, este cunoscuta aceasta va fi determinat~
fitoplancton, Indexul intr-o perioada de 3 ani.
European de Pe~ti)

Conform infomafiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii au sta e de
conservare necunoscuta astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menpner~ sau
imbunatafirea starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor in desra~urare (trebuie sa se decida in te1tmen
de 3 ani daca este necesara mentinerea sau imbunatatirea, ~i modificate valorile ~inta in functie de noile inform Mii),
a~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura
Marimea populatiei Numar de Cel putin 110 Marimea populatiei care iemeaz~ este
A054 Anas acuta indivizi care estimata la 100-120 de indivizi. I
iemeazii
Marimea populatiei Numarde Cel putin 11 Marimea populatiei de pasaj este estim :i.tal
A061 Aythya indivizi in la 8-14 indivizi. I
pasaj 1
fuligula
Marimea populatiei Numar de Cel putin 13 Marimea populatiei care ierneaza este
A340 Bucepbala indivizi care estimata Ia 5-21 indivizi.
clangula (A067) iemeazii
Marimea populatiei Numarde Ce! putin 240 Marimea populatiei de pasaj este estiml' ~~
Al82 Larus canus indivizi in la 180-300 de indivizi.
pasaj
Marimea populatiei Numarde Ce! putin 21 Marimea populatiei de pasaj este estima a
A183 Larus fuscus indivizi in la 2-40 indivizi.
pasaj
Cel putin 24 Marimea populatiei de pasaj este estima a
Marimea populatiei
A008 Podiceps
nigricollis
Numar de
indivizi in
la 24 de indivizi.. l I

pasaj
Tendintele populatiei Schim bare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil monitorizare in termen de 3 ani.
sau In cre~etere
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utiliziirii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate
din variatii naturale
Suprafata habitatului ha Ce! putin 1778 ha Conform datelor din Formularul Standa1~:
acvatic deschis rauri, lacuri = 1778 ha.
Miirimea exacta a suprafetei de acestor 11
habitate este necunoscutii, aceasta va fi
deftnitii intr-o perioadii de 3 ani.
Nivelul apei m Stabil, rara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, In
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouiile ~i pot ucide
pasarile tinere.
Suprafata habitatelor Ha Cel putin 34 ha Structura ~i suprafata zonelor de
de hranire, a stufului reproducere a speciilor de pe~ti ce
~ i a vegetatiei acvatice constituie principala sursa de hranii pent! u
submerse (habitate speciile acvatice, este formata din habitl' te
litorale importante cu apa mica, mla~tini ~i turari~uri, i one
pentru pe~ti) litorale cu vegetatie submersa.
Conform datelor din Formularul Standar ~:
3.
 I
ml~tini, turbarii =34 ha.
Marimea exacta a suprafetei de acestor
habitate este necunoscuta, aceasta va fi
definita mtr-o perioada de 3 ani.
Suprafata de vegetatie Ha Trebuie definita In Aceasta suprafata reprezinta unul dintr ~
lemnoasa de-a lungul tennen de 3 ani habitatele necesare pentru cuibar~re.
malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va 11
definita intr-o perioada de 3 ani.
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemul ~e
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Rom ania
chimici (regimul de indicatorii (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Valoarea actuala a acestui parametru m
salinitate, metale, este cunoscuta aceasta va fi detenninati
micro-poluanti intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i inorganici)
I I

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemul 1 e
indicatorilor ecologici caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din Rom nia
(macronevertebrate, indicatorii (SMIAR).
fitobentos, Valoarea actuala a acestui parametru m
fitoplancton, lndexul este cunoscuta aceasta va fi detenninati
European de Pe~ti) intr-o perioada de 3 ani. J

• Specii dependente de habitate cu apa mica (litorale) care nu sunt incluse in Anexa 1 I
c onform infomatiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii au stare de
c onservare favorabila astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menfinerea s1 arii
d e conservare, a$a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura
Marimea populatiei N umarde Cel putin 368 Marimea populatiei de pasaj este estima a
A145 Calidris indivizi In la 332-404 de indivizi.
I

minuta pasaj
Marimea populatiei Numarde Cel putin 270 Marimea populatiei de pasaj este estima a
Al36 Charadrius indivizi In la 240-300 de indivizi.
du bius pasai
Marimea populatiei Numarde Ce! putin 6 Marimea populatiei de pasaj este estima a
A150 Limicola indivizi In la 2-10 indivizi.
falcinellus pasaj
Marimea populatiei Numar de Cel putin 17 Marimea populatiei cuibaritoare este
A156 Limosa limosa perechi estimata la 15-20 de perechi.
cuibaritoare I I
Numarde Ce! putin 2250 Marimea populatiei de pasaj este estima a
indivizi in la 1500-3000 de indivizi.
pasaJ
I
Marimea populatiei Numar de Cel putin 12 Marimea populatiei cuibaritoare este
A230 Merops perechi estimata la I 0-15 perechi. I
a piaster cuibaritoare
Marimea populatiei Numar de Va fi determinata in 3 Marimea populatiei cuibaritoare este
A262 Motacila alba perechi ani necunoscuta, aceasta va ft determinata
cuibaritoare intr-o perioada de 3 ani.
Marimea populatiei Numar de Va fi determinata in 3 Marimea populatiei cuibaritoare este
A260 Motacila flava perechi ani necunoscuta, aceasta va fi determinata
cuibaritoare intr-o perioada de 3 ani.

3)

I
I
Parametru Unitate de Valoare finta Informafii suplimentare
masura
Marimea populatiei Numar de Cel putin 1750 Marimea populatjei cuibaritoare este
Al59 Riparia perechi estimata Ia 1500-2000 de perechi.
riparia (A249) cuibaritoare

Numarde Va fi determinata In 3 Marimea populatiei de pasaj este

indivizi In am necunoscuta, aceasta va fi determinata
pasaj intr-o perioada de 3 ani.

Marimea populatiei Numarde Cel putin 520 Marimea populatiei de pasaj este estim ta
A161 Tringa indivizi in la 440-600 de indivizi.
erythropus pasaj
Marimea populatiei Numar de Ce! putin 200 Marimea populatiei de pasaj este estim ta
Al64 Tringa indivizi 1n la 200 de indivizi.
nebularia pasa,j
Marimea populatiei Numarde Cel putin 25 Marimea populatiei de pasaj este estimi ta
A163 Tringa indivizi In la 20-30 de indivizi.
sta2natilis pasai
Marimea populatiei Numarde Cel putin 40 Marimea populatiei cuibaritoare este
A142 Vanellus perechi estimata la 30-50 de perechi.
vanellus cuibaritoare II
Numarde Cel putin 2550 Marimea populatiei de pasaj este estim2 ta
indivizi in la 2100-3000 de indivizi.
pasai
Tendintele populatiei Schimbare, Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
pentru fiecare specie procent lung a populatiei monitorizare In termen de 3 ani. I1
stabil sau !n cre~etere I
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere
~i temporal, semnificativa a
intensitatea tiparului spatial, Trebuie introdus un program de
utilizarii temporal sau a monitorizare in termen de 3 ani.
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate
din variatii naturale
Suprafata habitatelor ha Va fi determinata !n 3 Marimea exacta a suprafetei de acestor
cu apa mica, zonelor ant habitate este necunoscuta, aceasta va fi
litorale, bancuri de definita !ntr-o perioada de 3 ani.
nisip ~i zone costiere
Nivelul apei m Stabil, rara fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, In
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale speciilor de
tarrn ~i pot ucide pasarile tinere. 1
Calitatea apei pe baza Clasade Ce! putin clasa de Parametrii sunt cei folositi "in Sistemul d ~
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Valoarea actuala a acestui parametru nu
salinitate, metale, este cunoscuta aceasta va fi dete~inata
micro-poluanti mtr-o perioada de 3 ani. I
organici ~i I
inorganici) I
Calitatea apei pe baza Clasa de Ce! putin clasa de Parametrii sunt cei folositi In Sistemul d1
indicatorilor caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
ecologici indicatorii Romania (SMIAR).
(macronevertebrate, Valoarea actuala a acestui parametru nu

I I
 l
Parametru Unitate de Valoare pnta Informap.i suplimentare
masura
fitobentos, este cunoscuta aceasta va fi determinati
fitoplancton, Indexul intr-o perioada de 3 ani.
European de Pe~ti) I
I
c onform infomapilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii au stai e de
c onservare necunoscuta astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menti~ere:i sau
i mbunataprea starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor in desra~urare (trebuie sa se decida 'in te1 men
d e 3 ani daca este necesara mentinerea sau imbunatatirea, ~i modificate valorile tinta in functie de noile inform :i.tii),
a ~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Parametru Unitate de
masura
Valoare pnta lnformatii suplimentare I
Marimea populatiei Numarde Cel putin 3 Marimea populatiei de pasaj este estin ata
Al46 Calidris indivizi in la 3 indivizi.
temminckii pasa,j
Marimea populatiei Numarde Cel putin 134 Marimea populatiei de pasaj este estirr ata
Al37 Charadrius indivizi in la 121-144 de indivizi.
I
hiaticula pasaj
Marimea populatiei Numiir de Cel putin 250 Marimea populatiei de pasaj este estin ata
A141 Pluvialis indivizi in la 200-300 de indivizi.
squatarola pasaj
Marimea populatiei Numarde Cel putin 90 Marimea populatiei de pasaj este estim atii
A165 Tringa indivizi in la 90 de indivizi.
I
ochropus pasaj
Marimea populatiei Numiir de Cel putin 1600 Marimea populatiei de pasaj este estim ata
A162 Tringa indivizi in la 1200-2000 de indivizi.
to tanus pasaj I
Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil monitorizare in termen de 3 ani. I
sau In cre~etere
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere I
~i temporal, semnificativa a I
intensitatea tiparului spatial, Trebuie introdus un program de
utiliziiri i temporal sau a monitorizare in termen de 3 ani.
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale
Suprafata habitatelor ha Va fi detenninata in 3 Marimea exacta a suprafetei de acestor
cu apa mica, zonelor am habitate este necunoscuta, aceasta va fi
litorale, bancuri de definita intr-o perioada de 3 ani.
nisip $i zone costiere
Nivelul apei m Stabil, rarii fluctuatii Fluctuatiile rapide ale nivelului apei, in
rapide special cre~terea rapida in perioada de
cuibarit, pot distruge ouale specii~or de
ta.rm $i pot ucide pasiirile tinere.
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi In Sistemul le
indicatorilor fiz ico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
I
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMlAR).
oxigen, nutrienti, Valoarea actuala a acestui parametru m
salinitate, metale, este cunoscuta aceasta va fi determinat~
micro-poluanti intr-o perioada de 3 ani.
organici ~i
inorganici)
I I

Calitatea apei pe baza Clasade Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemul 'e
indicatorilor caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
3~
I

I I
 Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare
masura
ecologici indicatorii Romania (SMIAR).
(macronevertebrate, Valoarea actualii a acestui parametru 1u
fitobentos, este cunoscuta aceasta va fi determim tai
fitoplancton, Indexul intr-o perioadii de 3 ani.
European de Pe$ti)

• Specii neincluse Anexa 1 dependente de stulari~uri 11

0 serie de specii de piisari au nevoie de habitate cu sturari~ ~i zone cu apa mica. in timp ce vor beneficia ~e o
structura complexii a zonelor umede, cu suprafete de apii de adancimi diferite, iar unele dintre ele se hriihesc
ocazional ~i pe uscat, prezenta unei acoperiri extinse de stuf este esentialii J

Conform infomatiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii a~ start> de
conservare favorabila astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este mentinerea s arii
de conservare, a~a cum este definit de urmiitorii parametri ~i valori tintii:

Parametru Unitate de Valoare pnta lnformapi suplimentare

masura
Miirimea populatiei Numarde Trebuie definita in Miirimea populatiei cuibaritoare nu a 1bst
A298 Acrocephalus perechi termen de 3 ani stabilitii, aceasta ar trebui definitii in u Ima
arundinaceus cuibaritoare unor studii lntr-o perioada de 3 ani.
Miirimea populatiei Numiir de Trebuie definitii in Marimea populatiei cuibiiritoare nu a f bst
A295 Acrocephalus perechi termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita in m ma
schoenobaenus cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani
Marimea populatiei Numar de Cel putin 95 Miirimea populatiei reproducatoare este
A028 Ardea cinerea indivizi estimat:a la 90-100 de indivizi.
reproduciitori I II
Numarde Cel putin 30 Miirimea populatiei de pasaj este estimatii
indivizi In Ia 30 de indivizi.
pasaj I
Numar de Cel putin 11 Marimea populatiei care iemeazii)este
indivizi care estimatii la 11 indivizi.
ierneazii I I
Miirimea populatiei Numiir de Cel putin 2 Miirimea populatiei care ierneazii este
Al18 Rallus indivizi care estimat:a la 2 indivizi.
aquaticus ierneazii
Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populapei cuibaritoare nu a fc st
A336 Remiz perechi termen de 3 an i stabilita, aceasta ar trebui definitii in ur na
pendulinus cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani

Tendintele populapei Schimbare Tendinta pe terrnen Trebuie introdus un program de

pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil monitorizare In termen de 3 ani. I
sau In cre$etere
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
u ti!iziiri i temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
deca.t cele rezultate
din variatii naturale
Suprafata stu!ari~ului Ha Cel putin 34 Conform datelor din Formularul
Standard:suprafata de mla$tini, turbari1 =
 -
1"1"
Parametru Unitate de Valoare tinta Informafii suplimentare II
masura .•

34 ha.
Marimea exacta a suprafetei de stuffu i~
este necunoscuta, aceasta va fi definit 1
intr-o perioada de 3 ani.
Suprafata de Ha Va fi definita in Aceasta suprafata reprezinta unJ J dint e
vegetatie lemnoasa terrnen de 3 ani. habitatele necesare pentru cuibarire.
de-a lungul malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va fi
definita intr-o perioada de 3 ani.
Cal itatea apei pe Clasa de Ce! putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemu de
baza indicatorilor calitate a calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
fizico-chimici apei indicatorii Romania (SMIAR).
(regimul de oxigen, Valoarea actuala a acestui parametru r u
nutrienti, salinitate, este cunoscuta aceasta va fi deterrina a
metale, micro- 1ntr-o perioada de 3 ani.
poluanti organici ~i
inorganici) I 1·
Calitatea apei pe Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemul de
baza indicatorilor caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor di
ecologici indicatorii Romania (SMIAR).
(macronevertebrate, Valoarea actuala a acestui parametru nu
fitobentos, este cunoscuta aceasta va fi deterrnina1 a
fitoplancton, lndexul lntr-o perioada de 3 ani.
European de Pe$ti) I

c onform infomajiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmiitoarele specii star de .l
c onservare necunoscuta astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menpnerea sau
i mbunatatirea starii de conservare, in functie de rezultatele studiilor in desra~urare (trebuie sa se decida ill tenmen
d e 3 ani daca este necesara mentinerea sau imbunatatirea, ~i modificate valorile tinta in functie de noile inform~ tii),
a ~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:
I
Unitate de
Parametru
masura
Valoare tinta Informafii suplimentare
I
Marimea populatiei Numarde Trebuie definitli in Marimea populatiei cuibaritoare nu a fi )St
A297 Acrocephalus perechi termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita 'in ur ma
scirpaceus cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani.
Marimea populatiei Numarde Cel putin 145 Marimea populatiei de pasaj este ,e stim ata
Al53 Gallinago indivizi in la 90-200 de indivizi.
2allina20 pasaj
Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei cuibaritoare nu a f< st
A292 Locustella perechi termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita in ur na
luscinioides cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani.
Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de
pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil monitorizare in tennen de 3 ani. I
sau 'in cre~etere
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea
utilizlirii
tiparului spatial,
temporal sau a
I
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale
Suprafata stu!ari~ului Ha Cel putin 34 Conform datelor din Formularul
Standard:suprafata de mla~tini, turban =
34 ha.
3

I
 Parametru Unitate de Valoare tinta lnformatii suplimentare
masura
Marimea exacta a suprafetei de stula1 i~
este necunoscuta, aceasta va fi definiti
intr-o perioada de 3 ani. 1
Suprafata de vegetatie Ha Va fi definita in termen Aceasta suprafatJi reprezinta unul dint e
lemnoasa de-a lungul de 3 ani. habitatele necesare pentru cuibarire.
malurilor Valoarea actuala este necunoscuta, va fi
definita 1ntr-o perioada de 3 ani. I
Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositi in Sistemu' de
indicatorilor fizico- calitate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring Integrat al Apelor din
chimici (regimul de indicatorii Romania (SMIAR).
oxigen, nutrienti, Valoarea actuala a acestui para~etru r u
salinitate, metale, este cunoscuta aceasta va fi determina a
micro-poluanti intr-o perioada de 3 ani. I
organici ~i inorganici) I I

Calitatea apei pe baza Clasa de Cel putin clasa de Parametrii sunt cei folositj in Sistemul dd
indicatorilor ecologici caltate a apei calitate 2 pentru toti Monitoring lntegrat al Apelor di
(macronevertebrate, indicatorii Romania (SMIAR).
fitobentos, Valoarea actuala a acestui parametru nu
fitoplancton, Indexul este cunoscuta aceasta va fi determina a
European de Pe~ti) lntr-o perioada de 3 ani.

• Specii neincluse in Anexa 1 dependente de habitatele terestre

0 serie de specii de pasari folosesc in mare parte terenuri agricole extinse din jurul lacurilor insa beneficiaz t de
prezenta unor zone umede sau de paji~ti cu arbu~ti dispersati. Datorita specificului acestui sit, unele speeii au lfost
grupate pe baza faptului ca folosesc terenuri agricole extinse.
Conform infomatiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii au stan de
conservare favorabila astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este mentinerea sta rii
de conservare, a~a cum este definit de urrnatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura

Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei in pasaj nu a fast

A364 Carduelis indivizi In termen de 3 ani stabi lita, aceasta ar trebui definita in ur na
carduelis pasaj unor studii intr-o perioada de 3 ani.
I

Marimea populatiei Nurnar de Trebuie definita in Marimea populatiei in pasaj nu a fast

A363 Carduelis indivizi in termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita In ur na
ch loris pasaj unor studii intr-o perioada de 3 ani.

Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei cuibaritoare nu a fc st

A212 Cuculus perechi termen de 3 ani stabii ita, aceasta ar trebui definita In un na
canorus cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani.

Marimea populatiei Numarde Cel putin 4 Marimea populatiei reproducatoar:e est(

A096 Falco perechi estimata la 3-5 perechi.
tinnunculus reproducatoar II
e
Cel putin 7 Marimea populatjei de pasaj este estim<ta
Numar de la 5-10 indivizi.
indivizi in
pasaj I

Cel putin 7 Marimea populatiei care iemeaza este

Numarde estimata la 5-10 indivizi.
I

3 ~
Parametru Unitate de Valoare pnta Informatii suplimentare
masura

indivizi care
iemeazii
II
I
Marimea populatiei Numarde Trebuie definita !n Marimea populatiei in pasaj nu a fost
A383 Miliaria indivizi in termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita in u rma
calandra pasaJ unor studii intr-o perioada de 3 ~ni.

Marimea populatiei Numar de Trebuie definita in Marimea populatiei in pasaj nu a fost

A273 Pboenicurus indivizi in termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definita in urma
ochrurus pasaJ unor studii 1ntr-o perioada de 3 ani.

Marimea populatiei Numar de Trebuie definita in Marimea populatiei in pasaj nu a fost

A275 Saxicola indivizi In tennen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definitii In u rma
ruberta pasaj unor studii intr-o perioada de 3 ah i.

Marimea populatiei N umar de Trebuie definita in Marimea populatiilor aflate in pasaj ~i a

A351 Sturnus perechi care termen de 3 ani celor care cuibaresc nu au fost stabilit( ,
vulgaris cuibaresc aceastea ar trebui definite In urma uno
studii intr-o perioadii de 3 ani.
Numiir de
indivizi in
pasaJ

Marimea populatiei Numar de Trebuie definita in Miirimea populatiei cuibaritoare nu a f )sti

A296 Acrocephalus perechi care termen de 3 ani stabilita, aceasta ar trebui definitii in UJ ma
palustris cuibaresc unor studii intr-o perioadii de 3 ar i.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil
sau In cre~etere
monitorizare in termen de 3 ani. II
Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale

Marimea habitatului ha Cel putin 242 Conform datelor din Formularul

terestru (terenuri Standard:suprafai:a de culturi(teren aral ii)
agricole, paji~ti) = 129 ha; pa~uni == I 13 ha. Miirimea
exacta a suprafetei a acestor habitate es e
necunoscuta, aceasta va fi definita 1ntr- ~
perioada de 3 ani.

Suprafai:a cu vegetatie Ha N ecunoscuta Aceasta suprafata. reprezinta unul ldintn

arbustiva habitatele necesare pentru cuibarire $i
adiipostire. Valoarea actuala este j
necunoscutii, va fi definitii lntr-o perioa:fa
de 3 ani.

3l
Conform infomapilor din studiul de fundamentare al planului de management unnatoarele speciijau sti re de
conservare necunoscuti astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este men)nerEa sau
imbunataprea starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor In des:fa~urare (trebuie sa se decida in tt rmen
de 3 ani daca este necesara mentinerea sau imbunatatirea, ~i modificate valorile tintii in functie de noile inforr latii),
a~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:
II
Parametru Unitate de Valoare finta Informapi suplimentare
masura

Marimea populatiei Trebuie definita 1n Marimea populatiei atlata in pasaj nu a

A247 Alauda arvensis Numar de termen de 3 ani fast stabilita, aceasta ar trebui dbfiniti in
indivizi in urma unor studii intr-o perioada de 3 1mi.
pasaJ

Marimea populatiei Numiir de Trebuie definita 1n m

Marimea populatiei atlata pasaj nu a
A366 Carduelis indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui definita in
cannabiana pasaj urma unor studii intr-o perioada de 3 :lni.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil
sau In cre~etere
monitorizare in termen de 3 ani. I
Tipar de distributie Ti par spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utiliziirii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatji naturale

Marimea habitatului ha Ce! putin 242 Conform datelor din Formularul

terestru (terenuri Standard:suprafata de culturi(teren arat>il)
agricole, paji~ti) = 129 ha; pa~uni = 113 ha. Miirimea
exacta a suprafetei a acestor habitate e te
necunoscuta, aceasta va fi definita intr o
perioada de 3 ani.

Suprafata cu vegetatie Ha Necunoscuta Aceasta suprafata reprezintii unu~ dintn

arbustiva habitatele necesare pentru cuibarire ~i
adapostire. Valoarea actuala este
necunoscuta, va fi definitii intr-o perirn da
de 3 ani.

• Specii asociate cu habitate mixte terestre

Confonn infomatiilor din studiul de fundamentare al planului de management unnatoarele specii au stan dr
conservare favorabila astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este mentinerea stiirii
de conservare, a~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:
J

Parametru Unitate de
masura
Valoare µota Informafii suplimentare I
Marimea populatiei Numar de Trebuie definitii in Miirimea populatiei care iemeaza este
A086 Accipiter
nisus
indivizi care
ierneaza
termen de 3 ani estimata la 10-15 indivizi. II

4D
Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare j
masura

Mar:imea populatiei Numarde Trebuie definita 'in Marimea populatiei cuibaritoare nu a fost
A221 Asio otus perechi termen de 3 ani stabilitii, aceasta ar trebui definita in 1 1 a
cuibaritoare unor studii intr-o perioada de 3 ani

Marimea populatiei Numarde Cel putin 3 Marimea populatiei care iemeaza esti
A087 Buteo buteo indivizi care estimata la 3 indivizi.
iemeaza

Mar:imea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaj nu ~

A271 Luscinia indivizi in terrnen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui definit~ in
megarhynchos pasaj urma unor studii 'i'ntr-o perioada de 3 : n1.

Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei in pasaj nu a fost

A319 Muscicapa indivizi in termen de 3 ani stabilitii, aceasta ar trebui definita in urma
striata pasaj unor studii intr-o perioada de 3 ani.

Mar:imea populatiei Numar de Trebuie definita in Marimea populatiilor aflate in pasaj ~i a

A337 Oriolus oriolus perechi care termen de 3 ani celor care cuibaresc nu au fost stabiliti ,
cuibaresc aceastea ar trebui definite in urma uno
studii intr-o perioada de 3 ani.
Numarde
indivizi 'in 11
pasaJ

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de ]

pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil monitorizare in termen de 3 ani.
sau in cre~etere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de I

~i temporal, semnificativa a monitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale

Marimea habitatului ha Cel putin 242 Conform datelor din Formularul I

terestru (terenuri Standard:suprafata de culturi(terer aral ii)
agricole, paji~ti, = 129 ha; pii!?uni = 11 3 ha. Marimea
paduri) exacta a suprafetei a acestor habifute e~ ~e
necunoscuta, aceasta va fi definita intr-p
perioada de 3 ani.

Suprafata cu vegetatie Ha Necunoscuta Aceasta suprafata reprezinta unul dintrc

arbustiva habitatele necesare pentru cuibarire ~i
adapostire. Valoarea actuala este
necunoscuta, va fi definita lntr-o perioa ja
de 3 ani.

Prezenta arborilor Numar I ha Ce! putin 4 Arborii batrani reprezinta habitate cruc ale
maturi/batrani in pentru aceste specii. Valoarea tinta pen ru
habitate de paduri acest parametru este atingerea pe tenne ~
lung a unui numar de 3-5 arbori batrani la

4
 I
Parametru Unitate de Valoare finta Informafii suplimentare I
masura

hectar.
I
1
Conform infomafiilor din studiul de fundamentare al planului de management urmatoarele specii au sta e de
conservare necunoscuta astfel ca obiectivul de conservare la nivel de sit pentru aceste specii este menfiner~ sau
imbunatafirea starii de conservare, in functie de rezultatele studiilor In desfii~urare (trebuie sa se decida in te :men
de 3 ani daca este necesara mentinerea sau imbunatatirea, ~i modificate valorile tinta in functie de noile infonn atii),
a~a cum este definit de urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitate de Valoare pnta Infonnafii suplimentare

masura I
Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaj nu
A269 Erithacus indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui de[mita ~n
rubecula pasaj urma unor studii intr-o perioada ae 3 a 11i.

Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaj nu ~

A359 Fringilla colebs indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui definita 'n
pasaJ urma unor studii intr-o perioada de 3 a 11i.

Miirimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaJ nu i

A283 Turdus merula indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui definita m
pasaJ urma unor studii intr-o perioada de 3 a 1i.

Marimea populatiei Numiir de Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaj nu a

A285 Turdus indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui de~nita n
philomelos pasaj urma unor studii intr-o perioada e 3 a ~i .

Marimea populatiei Numarde Trebuie definita in Marimea populatiei aflata in pasaj nu a

A232 Upupa epops indivizi in termen de 3 ani fost stabilita, aceasta ar trebui definita n
pasaj urma unor studii intr-o perioada de 3 a I.

Tendintele populatiei Schim bare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

pentru fiecare specie procent lung a populatiei stabil
sau in cre~etere
monitorizare in termen de 3 ani. I
Tipar de distributie Tipar spatial Fara sciidere Trebuie introdus un program de
~i temporal, semnificativa a monitorizare in tennen de 3 ani. I
intensitatea tiparului spatial,
utilizarii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor pentru
fiecare specie altele
decat cele rezultate din
variatii naturale

Miirimea habitatului ha Cel putin 242 Conform datelor din Formularul

terestru (terenuri Standard:suprafata de culturi(teren arab jl)
agricole, paji~ti, = 129 ha; pa~uni = 113 ha. Marimea
paduri) exacta a suprafetei a acestor habitate es e
necunoscuta, aceasta va fi definit~ lntr-1 i
perioada de 3 ani.

Suprafata cu vegetatie Ha Necunoscuta Aceasta suprafata reprezinta unul pintre

arbustiva habitatele necesare pentru cuibarire ~i
adapostire. Valoarea actuala este
necunoscuta, va fi definita intr-o perioaia

I
I
 Parametru Unitate de Valoare finta Informatii suplimentare
masura

de 3 ani.

A253 Delichon urbica- lastun de casa

Populatia acestei spec ii in sit este cu o populafie necunoscuta reproducatoare ~i are o stare de cons~ ~are
favorabila. Obiectivul de conservare pentru specia Delichon urbica este meotinerea starii de conser vare,
definit prin urmatorii parametri ~i valori tinta:

Parametru Unitatea de Valoare tinta Informatii suplimentare

masura

Marimea populatjei Numar Trebuie definita In Conform studiului de evaluare a slim i de

reproduciitoare perechi termen de 3 ani conservare din planul de managemen ,
reproducatoa populatia de referinta pentru starea d ~
re conservare favorabila nu a fost stabil ta.
Aceasta va fi determinata intr-o peric ada
de 3 ani.

Suprafata habitatului ha Trebuie definita in Cuibare~te in colonii pe pereti vertic<Ii, ~a

tennen de 3 ani noi mai frecvent in sate ~i ora~e. Cuil ul
este hemisferic cu aspect de bol.
Suprafata habitatului specie la rlivelu
sitului este necunoscutii. Aceasta va f
determinatii lntr-o perioada de 3 ani.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program del

procent lung a populatiei monitorizare In termen de 3 ani.
stabila sau In cre~tere

Tipar de distributie Tipar spatial Fara scadere Trebuie introdus un program de I

~i temporal, semnificativii a rnonitorizare in termen de 3 ani.
intensitatea tiparului spatial,
utilizfuii temporal sau a
habitatelor intensitatii utilizarii
habitatelor fieciirei
specii altele decat
cele rezultate din
variatii naturale

Cliidiri care Numiir Trebuie definita in Aceste specii folosesc habitatele

adapostesc cuiburi ale cladiri termen de 3 ani reprezentate de podurile cladirilor, I
acestor specii tumuri, hambare, ~ure, constructii
ruinate, clopotnite de biserici, ferme
abandonate, cuibarind aproape e clusi~
in/pe aceste tipuri de constructii.
Numarul ~i distributia acestora trebuie
evaluata In termen de 3 ani.

A251 Hirundo rustica - randunica

Populatia acestei specii In sit este cu o populaµe necunoscuta In pasaj ~i are o stare de consen are
necunoscuta. Obiectivul de conservare pentru specia Hirundo rustica este mentinerea sau imbunatati'"ea
starii de conservare, In functie de rezultatele studiilor in desia.$urare (trebuie sa se decida in termen c~ 3
ani dacii este necesara mentinerea sau lmbuniitatirea, ~i modificate valorile tinta in functie de Mile
informatii), a~a cum este definit de unnatorii parametri ~i valori tinta:
Parametru Unitatea de Valoare tiota Informaµi suplimeotare
masura

Marimea populatiei Numar Trebuie definita in Conform studiului de evaluare ~ stari de

de pasaj indivizi In tennen de 3 ani conservare din planul de managemen ,
pasaj populatia de referinta pentru starea di
conservare favorabila nu a fost stabil" a.
Aceasta va fi determinata intr-ojperio~da
1
de 3 ani.

Suprafata habitatului ha Trebuie definita In Localitati, cu precadere sate. in nele

termen de 3 ani cazuri abordeaza $i pe~terile. 1
Suprafata habitatului specie la nivelul
sitului este necunoscuta. Aceasta va ti
detenninata lntr-o perioada de 3 ani.

Tendintele populatiei Schimbare Tendinta pe termen Trebuie introdus un program de

procent lung a populatiei stabila monitorizare In termen de 3 ani.
sau In cre~tere
I
Tipar de distributie Tipar spatial ~i Fara scadere Trebuie introdus un program de
temporal, semnificativa a tiparului monitorizare In termen de 3 ani.
intensitatea spatial, temporal sau a
utilizari i intensitatii utilizarii
habitatelor habitatelor fiecarei
specii altele decat cele
rezultate din variatii
naturale

Cladiri care adapostesc Numar cladiri Trebuie definita in Aceste specii fo losesc habitatele
cuiburi ale acestor tennen de 3 ani reprezentate de podurile cladirilor, tun rnri,
spec11 hambare, ~ure, constructii ruinate,
clopotnite de biserici, fenne abandona e,
cuibarind aproape exclusiv in/pe lacest ~
tipuri de constructii. Numarul ~i distrit utia
acestora trebuie evaluata In termen de B
ani.