4.

Zone protejate a unor habitate sau specii unde imbunatatirea starii apei este un factor important, inclusiv siturile revante pentru Reteaua Natura 2000 desemnate conform Directivei 92/43/EEC si Directivei 79/409/EEC
Zonele propuse pentru protectia habitatelor sau speciilor unde imbunatatirea starii apei este un factor improtant s-au stabilit pe baza Directivei 92/43/EEC, care promoveaza protectia patrimoniului natural al Comunitatii Europene si a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 462/2001 si Directivei 79/409/EEC, care se refera la protectia pasarilor si a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea nr. 13/1993. Istoricul declararii ariilor protejata din Romania include: In anul 1991, Delta Dunarii a a fost desemnata sit Ramsar si sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafata sa. In anul 1992, Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei. In anul 1994, Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei prin H.G 248/1994. In 1995 a fost adoptata Legea Mediului nr.137 care cuprinde prevederi legate de conservarea naturii si ariile protejate si totodata recunoaste toate ariile protejate declarate anterior prin orice lege, ordin, hotarare, decizie. Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - Sectiunea a III-a, zone protejate Hotarrea de Guvern nr. 230/04.03.2003 (M.Of. nr. 190/26.03.2003) privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (modificata de Hotarrea de Guvern nr. 1529/01.11.2006 - M.Of. nr. 926/15.11.2006) HG nr. 2151/2004 (MO nr. 38/12.01.2005) privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone HG nr. 1581/2005 (MO nr. 24/11.01.2006) privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone Hotarrea de Guvern nr. 1586/08.11.2006 (M.Of. nr. 937/20.11.2006) privind ncadrarea unor arii naturale protejate n categoria zonelor umede de importanta international
Legea mediului nr.265 din 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului

nr.195/2005 privind protecia mediului; HG nr. 1.143/2007 (MO nr. 691/11.10.2007) privind instituirea de noi arii naturale protejate ORDIN nr. 1.964 din 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

 Ordonan de urgen nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice; Hotrre nr.1284 din 2007 privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia;
ORDIN nr. 1964 din 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor

de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Primul Registru al Zonelor Protejate din Spatiul Hidrografic Dobrogea a fost realizat in anul 2005 si a inclus 26 de arii protejate, unde imbunatatirea starii apei este un factor important, suprafata totala ocupata de ariile protejate fiind de 84569,7 ha. In urma aparitiei unor noi documente legislative romanesti privind ariile protejate: cele de protectie avifaunistica precum si situri de importanta comunitara, in noul Registru au fost incluse toate ariile protejate de tip SPA, precum si cele de tip SCI, prevazute in legislatia in vigoare, care au legatura cu apa. Noul Registru include 23 de fise de caracterizare, in care se regasesc atat arii protejate de tip SPA, de tip SCI cat si arii protejate de interes national. Avand in vedere distributia acestora la nivelul fluviului Dunarea, (sectorul aferent Directiei Apelor Dobrogea Litoral), Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere (63 arii protejate), la intocmirea fiselor s-a tinut cont de suprafata ocupata de fiecare arie protejata, fiind incluse in aceeasi fisa de caracterizare toate ariile protejate care au legatura intre ele, indiferent de tipul desemnarii. Suprafata totala ocupata de ariile protejate identificate la nivelul fluviului Dunarea, (sectorul aferent Directiei Apelor Dobrogea Litoral), Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere este de 974930,17 ha. Fiecare fisa de caracterizare contine informatii referitoare la suprafata declarata arie protejata, caracterul desemnarii acesteia si legatura sa cu alte categorii de arii protejate. De asemenea este prezentata localizarea sitului respectiv si nu in ultimul rand speciile pentru care acesta a fost desemnat arie protejata: specii prioritare la nivel european, specii protejate la nivel comunitar si national, precum si alte tipuri de habitat existente in cadrul ariei protejate. Principalele tipuri de habitate prioritare la nivel european, prezente in ariile protejate caracterizate sunt: stepe ponto-sarmatice, tufarisuri de foioase ponto-sarmatice, vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp., pajiti panonice i vest-pontice pe nisipuri, mlastini calcaroase cu Cladium mariscus, pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice, dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri), lagune costiere. Dintre speciile prioritare la nivel european, sunt prezente: Callimorpha quadripunctaria, Osmoderma eremita, Mustella lutreola. In ceea ce priveste speciile prioritare la nivel european si cele protejate la nivel comunitar si national, prezentarea acestora s-a realizat tinandu-se cont de importanta pe care aria protejata o reprezinta pentru fiecare populatie in parte: zona de cuibarit, de pasaj, de rezidenta, de iernat, de reproducere. Astfel, au fost identificate trei specii prioritare la nivel european: Osmorderma eremita Mustella lutreola si Callimorpha quadripunctaria si 8 tipuri de habitate prioritare la nivel european: stepe pontosarmatice, tufarisuri de foioase pontosarmaice, vegetatie de silvostepa euro-

siberiana cu Quercus sp., pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri, mlastini calcaroase cu Cladium mariscus, pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice, dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri), lagune costiere. Caracterizarea ariei protejate s-a realizat luand in considerare clasele de habitate corespunzatoare fiecarui tip de arie protejata inclus in fisa (SCI, SPA, de interes national, etc). Repartitia ariilor protejate la nivelul fluviului Dunarea (sectorul aferent Directiei Apelor Dobrogea Litoral), Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere este prezentata in figura 4.1. Harta include atat arii protejate la nivel national, arii de protectie speciala avifaunistica (SPA) cat si arii naturale protejate ca sit de importanta comunitara (SCI). In figura 4.2 se ilustreaza suprafata fluviului Dunarea (sectorul Chiciu-Isaccea), Spatiului Hidrografic Delta Dunarii si Apelor Costiere ocupata de zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde apa este un factor important. Situatia suprafetelor ocupate de ariile protejate, la nivelul fluviului Dunarea (sectorul aferent Directiei Apelor Dobrogea Litoral), Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere (fig. 4.3), este urmatoarea: - Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) 9443,46 kmp; - Situri de Importanta Comunitara (SCI) 6959.85 kmp; - Parcuri Nationale 113,21 kmp; - Rezervatii ale Biosferei 5800 kmp; - Zone protejate de interes national 7375.85 kmp.

Suprafata Fluviului Dunarea (sectorul ChiciuIsaccea), Spatiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunarii cu arii protejate 60%

Suprafata Fluviului Dunarea (sectorul Chiciu-Isaccea), Spatiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunarii fara arii protejate 40%

Ariile protejate incluse in apele teritoriale ale Marii Negre

Figura 4.2. Suprafata Fluviului Dunarea (sectorul Chiciu-Isaccea), Spatiului Hidrografic Dobrogea, Deltei Dunarii si Apelor Costiere ocupata de zonele destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde apa este un factor important.

Categorii de zone protejate pentru habitate si specii unde apa este un factor important

10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0

suprafata kmp

SPA

SCI

Re ze rvatii ale bios fe re i

Parcuri nationale Zone prote jate de inte re s national

Fig. 4.3