21.

Elemente de tranzitie intre spatial interior si cel exterior in arhitectura religioasa a Moldovei
Pridvorul
Anul 1487 in care Stefan cel Mare incheie pace cu turcii si reia plata tributului este de mare insemnatate pentru arhitectura
religioasa a Moldovei. Dupa aceasta data, constructia cu caracter militar nu a mai constituit principala preocupare pentru mesterii
Moldovei. Astfel, bisericile construite in aceasta epoca a domniei lui Stefan cel Mare ofera o imagine coerenta si cuprinzatoare a
ceea ce poate fi numit stilul moldovenesc.
Edificiile de cult construite acum cuprind trei incaperi numarul minimal cerut de ritualul religios greco-oriental: un pronaos, un
naos si un altar. Exceptie fac insa biserica manastirii Putna, Neamt si Dobrovat (ctitorite de Stefan cel Mare) care includ alte doua
spatii adiacente: pridvorul (incapere de la intrarea unei biserici care precede pronaosul) si gropnita. Astfel, pridvorul inchis apare
pentru prima data la biserica manastirii Putna (1466-1469).
Un prim pas in evolutia exonartexului deschis de data aceasta poate fi observat mai tarziu la biserica Taierea capului Sf. Ioan
Botezatorul din satul Arbore zidita in 1502 precum si la cea de la Reuseni (1503-1504). Se remarca aici prezenta, in prelungirea
pronaosului, pe fatada dinspre apus, a unei clopotnite deschise, tratata sub forma unei nise incheiate cu o monumentala arcada in
plin cintru (nisa clopotnita).
Dupa disparitia lui Stefan cel Mare a urmat o perioada de slabire a puterii centrale si o scadere a veniturilor statului ce a avut
repercursiuni in activitatea constructiva ce cunoaste acum un ritm mai lent.
Pridvorul inchis este reluat la biserica Sf. Gheorghe din Suceava (a se vedea ), replica in linii generale a bisericii Inaltarii de la
manastirea Neamt.
Alte cateva biserici construite in aceasta perioada, interpretari libere ale tipului structural Arbore sunt Sf. Ion (1507), ctitorie a lui
Luca Arbore, Patruzeci de sfinti (1519) a postelnicului Cosma Sarpe si ctitoria logofatului Gavril Trotusan (1522) in satul Parhauti,
aceasta fiind cea mai importanta si mai bine pastrata. Aici, mesterii au creat din nisa mare care precede pronaosul (un al doilea pas
in evolutia pridvorului deschis) pe fatada apuseana doua incaperi distincte: una, la parter cu doua arcade pe un stalp median
formand un pridvor deschis in fata pronaosului, alta la etaj strapunsa de patru goluri, doua pe fatada dinspre vest corespunzatoare
celor de la parter si cate unul pe fatadele laterale. Accesul de la incaperea de la etaj, care indeplineste functia de clopotnita, se face
priintr-o scara spirala sapata in grosimea zidului, in coltul dinspre sud-est al pridvorului (pridvor-clopotnita).
In timpul domnieie lui Petru Rares (1527-1538;1541-1546), Moldova cunoaste o noua etapa de inflorire. Edificiile religioase
construite acum pastreaza trasaturile fundamentale ale stilului inchegat in timpul lui Stefan cel Mare, dar primesc si o serie de
elemente noi. Dintre acestea, se pot aminti pictura exterioara ce invaluie constructia si pridvorul deschis, cu arcade de o infatisare
cu toul noua.(Lantul imaginilor pictate, plecat la inceput din interior, se desfasoara acum in pridvorul nou, pe peretii si arcadele largi
ale acestuia apoi de aici pe zidurile exterioare.)
Pridvorul si impodobirea fatadelor cu fresce au cunoscut un rasunet extraordinar si au fost percepute ca elemente de sporire a
importantei si infrumusetarii unor biserici mai vechi.De aceea, au fost adaugate pridvoare bisericilor construite anterior (Voronet,
Tazlau, Radauti).
Bisericile manastirilor Humor (1530) si Moldovita (1532) prezinta imaginea completa si trasaturile particulare caracteristice acestei
epoci. Ambele au pridvor deschis, pridvor ce isi are originea in pridvorul clopotnita al bisericii logofatului Trotusan de la Parhauti.
Daca la aceasta din urma suprimam planseul despartitor al pridvorului de la parter de clopotnita amenajata deasupra lui si
prelungim apoi cele patru goluri ale clopotnitei pana la nivelul solului se aseamana cu pridvorul de la Humor. Pridvorul clopotnita
de la Parhauti este rezultatul prelucrarii formulei originale a nisei-clopotnita de pe fatadele apusene ale bisericilor Arbore si Reuseni.
Astfel, linia evolutiva ar fi: nisa-clopotnita (Arbore,Reuseni), clopotnita-pridvor(Parhauti), pridvor simplu, deschis (Humor,
Moldovita).
Spre sfarsitul secolului al XVI-lea se inregistreaza noi orientari in domeniul arhitecturii religioase. Tonul celor dintai schimbari a venit
din Tara Romaneasca, datorita relatiilor stranse dintre cele doua principate vecine.
In ceea ce priveste pridvorul, se remarca o serie de elemente noi. La bserica Sf Nicolae din satul Aroneanu, la pridvorul deschis apar
coloane cilindrice iar plastica decorativa exterioara cunoaste puternice influente muntenesti. O forma cu toul noua de pridvor inchis
apare la biserica manastirii Dragomirna (forma poligonala).
Dupa aceasta data, urmeaza perioade in care se va reveni la stilul moldovenesc sau se vor adauga elemente imprumutate. Pridvorul
nu va mai cunoaste alte schimbari decat cele de pana acum.
Exonartexul, spatiul de la inceput inchis (biserica manastirii Neamt, ctitorita de Stefan cel Mare), ce prelungeste parcursul interior,
axial al credinciosilor spre naos si altar si schimba proportiile edificiului alungindu-l, devenit curent pentru bisericile fondate spre
sfarsitul secolului al XV-lea a fost interpretat ca o forma de dezechilibru arhitectural dar si ca expresia dorintei voievodului fondator
de a pune in valoare ierarhia puterii, de a se izola cu familia si preotii oficiali in naos .Dar aceasta transformare planimetrica nu pare
a fi nici aberatie formala nici rezultatul imediat al unui gand politic. El raspunde in schimb dorintei de a avea un alt model care se
exprima prin forma arhitecturala aleasa .
Exonartexul este perceput fie ca un spatiu inchis, participativ dj la organizarea interna a edificiului (Probota), fie ca un spatiu
deschis, comunicand prin arcadele inalte cu lumea exterioara (ca la Humor sau Moldovita). In acest caz adevarata intrare este
impinsa catre interior si este perceputa inainte de a trece adevaratul prag al bisericii. Intrarea, astfel dedublata, este acompaniata
de fiecare data de o iconografie adecvata: deasupra arcadei meridionale, ce conduce spre interiorul exonartexului, la Moldovita,
straluceste Mielul lui Hristos in medalion, flancat de serafimi in timp ce pe partea cealalta, pe fatada nordica se gaseste, in acelasi
loc, Tronul lui Etimasie. Pe pilastrul din colt se observa prezenta sfintilor soldati calare ucigand balaurul sau inamicul, precum si
Scara virtuosilor sub forma populara de vama ceresca in general reprezentata pe latura de nord.
Garzi ale intrarii, reprezentarile apocaliptice pregatesc prima intalnire a credinciosilor cu ordinea lumii interioare, primul pas al
acestei intersectii intre doua niveluri de realitati distincte. Lupta finala indica credinciosului ca se aseaza in fata intrarii in biserica
precum in fata sfarsitului lumii exterioare, al istoriei. Se observa ca in fiecare din reprezentari razboinicul dirijeaza lancea sau sabia
sa cu un gest puternic si elocvent chiar spre golul arcadei unde sa gaseste portalul bisericii. Dar scopul acestor imagini merge
dincolo de iconografie; figurile pot readapta corpul edificiului, revenind la legatura cu arhitectura; ele directioneaza pasul
credinciosului ca el sa ajunga la destinatia corecta, directioneaza ultimul pas inainte de a parasi lumina zilei pentru cea a gloriei.
Spatiul exonartexului, inchis cu pereti, gaurit cu deschideri mari cu ancadramente gotice (Probota) sau atrium inchis, solid ancorat
in corpul edificiului (Humor,Moldovita), cu toate acestea deschis, primind lumina lumii exterioare, este un spatiu de trecere, locul

transitional prin excelenta, punand in evidenta, architectural si iconografic intrarea in biserica drept prag extins al unei porti care se
deschide dincolo de sfarsitul timpului. Trecerea pragului-poarta Bisericii este perceput ca o uvertura cristologica si escatologica.
Exonartexul este un spatiu de interferenta si de transparenta, este un spatiu in sensul architectural al cuvantului, o ultima etapa a
unei reflexii asupra unitatii topologice a creatiei unde se intersecteaza doua spatii cu lumini distincte si doua nivele ontologice.
Devenit curent in arhitectura moldoveneasca la inceputul celui de-al doilea deceniu al secolului al XVI-lea, exonartexul participa la
aceste doua niveluri si, drept urmare, poseda in acelasi timp doua discursuri iconografice si doua planuri de semnificatie. Poarta, cu
alte cuvinte, bipolaritatea intersectiei. Lumina sa caracteristica ramane cea care-l inunda la sfarsitul zilei, la apusul sooarelui;
principalul sau decor este tabloul panoramic al Judecatii de Apoi.
La Moldovita, pe peretele vestic, pe exteriorul exonartexului figureaza ciclul Genezei incepand de la crearea pamantului si a cerului
pana la betia lui Noe.Peretele este strapuns de trei largi si inalte arcade; imaginile, decupate conform cu suprafata cornisei si a
pilastrilor formeaza o retea spatiala prin care privirea poate accede in interiorul exonartexului.
Crearea lumii si a omului, primul Paradis si primul pacat sunt proiectate, prin arcade, pe peretele Judecatii de Apoi, iar spatial
exonartexului, comprimat prin aceasta suprapunere, devine astfel nu numai spatial unde se desfasoara panorama unui cosmos
integral refacut, dar si spatial unei depasiri, unei deveniri, unei reduceri a timpului la o singura secunda. Un paralelism sigur intre
cele doua reprezentari este intarit de plasarea imaginilor care se citesc una prin cealalta, in racursi, suprimand spatiul exonartexului
inainte de a fi traversat de credinciosi.
Intervalul istoric reprezentat de exonartex interval al existentei in lume este suprimat, restrains, in scopul de a conduce
credinciosul, noul Adam, in interiorul bisericii precum in intimitatea unei noi Creatii.
Detaliile reprezentarii sunt foarte elocvente si la Arbore, cu toate ca ciclul Genezei este aici destul de redus, din cauza ingustarii
spatiului consacrat deasupra marii arcade occidentale, sub cornisa.La Voronet, ca si, mult mai tarziu, la Sucevita, tema isi schimba
amplasarea dar pastreaza, in schimb, aceeasi oiriginalitate a tratarii.
Putna (1466-1469)
nceputa la 10 iulie 1466, dup cucerirea cetaii Chilia, biserica avand hramul Adormirea Maicii Domnului, va fi terminata n anul
1469, slujba de sfinire avnd loc la 3 septembrie acelai an.
O data cu constructia acestui efificiu, a intrat in repertoriul mesterilor moldoveni pridvorul inchis. (Descoperiri arheologice par a
indica totusi aparitia pridvorului inca din timpul domniei lui Alexandru cel Bun). Intrarea in biserica se face printr-un portal de pe
latura de sud a pridvorului, o alta intrare aflandu-se pe latura de nord a aceleiasi incaperi.
Forma pridvorului este dreptunghiulara, avand cate un contrafort la cele doua colturi. Fiecare dintre incaperile bisericii este boltita
diferit; in pridvor se remarca cele 2 bolti in cruce.
Trecerea din pridvor in pronaos este impodobita cu un portal din piatra frumos sculptat. Pridvorul este prevazut cu trei ferestre pe
fatada vestica si cate una (de dimensiuni mai mici) pe fatadele nordica respective sudica, ferestre de factura gotica.
Voronet (1488)
Voronetul face parte din seria de biserici mai simple, construite de Stefan cel Mare la sfarsitul razboaielor cu turcii cand a reusit sa
asigure tarii o mai mare dezvoltare economica si culturala.
In 1547, la un an dupa moartea lui Petru Rares, din initiative mitropolitului Grigore Rosca s-a adaugat pridvorul inchis si s-a zugravit
intregul exterior al bisericii precum si peretii interiori din noul pridvor.Prin adaugarea acestui spatiu, edificiul a pierdut din elansare.
Pridvorul este de dimensiuni reduse si are in plan forma dreptunghiulara, fiind prevazut la colturi cu contraforti; este boltit in
semicilindru (berceau) transversal pe axa bisericii.
Atat in interior cat si in exterior pridvorul este impodobit cu fresce.In interior, deasupra portalului este reprezentata Fecioara cu
pruncul.Intreaga incapere este impartita in mici sectiuni care infatiseaza laolalta menologul.Peretele vestic nu prezinta nici o
deschidere si este pictat cu Judecata de Apoi.
Ferestrele sunt mai mari decat ale cladirii initiale. Ele se afla pe laturile de sud si nord deasupra usilor. Au chenare in arc frant, cu
baghete, ornamentatia fiind caracteristica goticului. Usile pridvorului au chenare in stilul Renasterii, dar cu baghetele incrucisate la
colturile de sus (reminiscenta a goticului). Usa ce face trecerea din pridvor in pronaos are un impunator chenar de colonete ce se
intalnesc in arc frant.
Neamt (1469)
Construita la sfarsitul unei epoci de larg efort edilitar, ea exprima maturizarea stilului architectonic ce incepuse sa se inchege in
Moldova secolului al XV-lea, fiind astfel cel mai reprezentativ monument din timpul domniei lui Stefan cel Mare.
Pridvorul este inchis si este prevazut cu doua intrari laterale pe laturile sudica respectiv nordica; are forma dreptunghiulara, iar la
colturi apar contraforti.
Sistemul de boltire consta intr-o calota sferica pe pandantivi, sprijinita dupa sistemul de arce proprii arhitecturii moldovenesti.
Zidurile sunt din piatra de cariera amestecata cu piatra de rau.
Cele doua usi aflate in peretii laterali dinspre sud si nord sunt incadrate in rame simple de piatra fatuita. Usa inspre pronaos,
situata in axa peretelui estic este prinsa intr-un portal monumental si de o mare bogatie ornamentala. Ferestrele, cinci la numar si
de marime egala sunt dispuse trei spre vest si cate una spre sud si nord. Au fost lucrate cu blocuri de piatra fatuita si sunt de
factura gotica, terminate in arc frant la partea superioara.
Sfantul Gheorghe din Suceava (1514-1522)
Biserica a fost inceputa de Bogdan al III-lea (1514-1522) si terminata de fiul sau Stefanita in 1522.
Pridvorul este inchis si este identic cu cel de la manastirea Neamt.
In 1579 Petre Schiopul adauga un pridvor inchis pe latura nordica a vechiului pridvor.
Exonartexul initial are forma dreptunghiulara si este prevazuta cu contraforti la colturi.Cel adaugat are forma patrata.Ca sistem de
boltire se remarca arcurile piezise flancate de doua perechi de arcuri etajate ce sustin calota sferica.
Biserica (inclusive pridvorul) a fost zugravita in timpul lui Petru Rares; picture exterioara este insa deteriorata. Pe peretele vestic
este infatisata scena Judecatii de Apoi. In ceea ce priveste pictura interioara, pe calota este infatisat Iisus inconjurat de ingeri, iar
pe pandantivi sunt zugraviti evanghelistii. Pe arcuri se afla sfinti in medalione, iar in jurul peretilor se desfasoara, in mai multe
register, prima parte din menolog.

Usa de intrare este in peretele nordic; spatiul este luminat de cinci ferestre de factura gotica, doua in peretele sudic si trei in
peretele vestic.
Probota (1530)
Probota este prima ctitorie a domnitorului Petru Rares, ridicata in 1530 pe locul consacrat de o bisericuta din lemn (1308) si alta din
piatra (cc1440).
Pridvorul este inchis dar are toate aparentele unuia deschis. Aceasta impresie e intarita de faptul ca cele opt ferestre gotice sunt
foarte mari si acopera aproape intreaga suprafata a zidurilor exterioare ale incaperii. Prin modul de constructie pridvorul Probotei
anunta trecerea la pridvorul deschis de la Humor si Moldovita.
Exonartexul are forma dreptunghiulara si este prevazut la colturi cu contraforti.
Ca sistem constructive se observa bolta semicilindrica asezata perpendicular pe acesul in pronaos, bolta intersectata de patru
semicilindrii mai mici dispusi paralel cu axul longitudinal al bisericii.
In interior este reprezentata, in fresca, Judecata de Apoi (introdusa aici pentru prima data in Moldova de varul voievodului Petru
Rares, Grigorie Rosca); ampla, pe bolta, compozitia este inconjurata de simbolurile zodiacului.
Fresca exterioara insa nu s-a pastrat in cele mai bune conditii.
Bistrita (1554)
A fost fondata de Alexandru cel Bun in 1407, dar refacuta in mare parte de catre Alexandru Lapusneanu.
Pridvorul este inchis si are forma dreptunghiulara, fiind prevazut la colturi cu contraforti.
Este acoperit cu doua calote sferice ridicate pe o succesiune de arce in consola, pandantivi si arce piezise dupa binecunoscutul
sistem moldovenesc.
In ceea ce priveste decoratia exterioara, se remarca simplitatea aproape severa a zidurilor acoperite cu tencuiala alba in care
singura vibratie o aduc firidele, sirurile de ocnite, contrafortii si golurile ferestrelor sau intrarilor.
Interiorul pridvorului este decorat cu picture aplicata in 1814, lipsita de valoare artistic dar nu si documentara, caci reprezinta un
exemplar al acelei maniere supuse influentelor occidentale romantice, in perioada de inceput a picturii bisericesti moderne de la noi.
Chenarele usilor de acces in biserica (de pe laturile nordica si sudica) se remarca prin simplitate caracteristica putinelor monumente
ale celei de-a doua parti a veacului al XVI-lea; arcul in usoara acolada, are deasupra un lintel clasic cu doua randuri de denticule la
partea inferioara, care sunt singurele decoratii intalnite la intrari.
Cele patru ferestre ale pridvorului s-au pastrat in forma originara si sunt dispuse astfel: doua pe latura apuseana si cate una pe
latura de sud si pe cea de nord.
Sucevita (1581-1601)
Construita ca ctitorie a fratilor Gheorghe si Ieremia Movila, Sucevita reprezinta ultima faza a dezvoltarii arhitecturii din epoca
feudalismului dezvoltat si a stilului traditional specific moldovenesc.
Pe langa pridvorul inchis, se pot observa inca doua spatii adiacente noi si anume doua pridvoare deschise care preced intrarile in
exonartex: unul pe fatada de nord, celalalt pe fatada de sud.
Cel din sud este compus din trei arcade in acolada, de caracter oriental. Arcele acestor arcade, care se sprijina pe doi pilastrii
angajati in zidul exonartexului si respectiv pe doi stalpi liberi, au arhivoltele adancite in fata peretilor dupa un sistem caracteristic
arhitecturii muntenesti.
Cel de-al doilea pridvor deschis, de pe fatada nordica, prezinta acelasi fel de arcade in acolada intarite insa cu tiranti de lemn. Aici,
arcadele sunt dublate ca numar cate doua pe fiecare fata , iar punctele lor de sprijin sunt compuse din doua coloane angajate in
peretii exonartexului si doua coloane libere cu fusul in torsada pe colturi si cate un stalp hexagonal in mijlocul fiecareia din cele trei
laturi libere. Construiti din caramida, acesti stalpi si coloane amintesc ca forme si factura pe aceia din ordonanta de arcade a
pronaosului deschis de la biserica manastirii Snagov.
In plan, exonartexul are forma dreptunghiulara si este prevazut la colturi cu contraforti. Cele doua pridvoare adiacente sunt patrate
in plan.
Pridvorul este acoperit cu o calota sferica ridicata pe o succesiune de arce in consola, pandantivi si arce piezise, iar pridvoarele
exterioare sunt acoperite cu cate o calota sferica.
Decoratia peretilor, executata din zugraveala, imita plastica decorativa a fatadelor bisericilor muntenesti din secolul al XVI-lea,
realizata din fasii alternative de caramida aparenta si tencuiala.
Pridvorul intampina cu scena Judecatii de Apoi si cu o relatare istorica: Intampinarea moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui
Alexandru cel Bun.
Dragomirna (1606-1609)
Biserica manastirii Dragomirna, ctitorie a mitropolitului Atanasie Crimeea, infatiseaza, atat in plan cat si in elevatie alaturi de
componentele principale de veche traditie moldoveneasca si cateva din principiile constructive si decorative muntenesti cristalizate
in modelele de la Galata si Aroneanu.
Pridvorul este inchis si are o forma cu totul diferita de modelele anterioare: este o forma poligonala, avand in ax un contrafort.
Bolta pridvorului este impodobita din abundenta cu nervuri care au aspectul unei franghii impletite si sucite cand spre dreapta cand
spre stanga .Din aceasta cauza, pridvorul capata un pronuntat aspect gotic, caracteristic unor monumente transilvanene de la
sfarsitul veacului al XVI-lea.
Fatadele, atat in zona pridvorului cat si in restul edificiului sunt partial din piatra slefuita, partial din piatra cioplita, zidita cu rosturi
largi tencuite.
Intrarea in pridvor se face pe cele doua laterale (pe laturile de sud si de nord).Chenarele usilor sunt din piatra fatuita.Se pot
observa patru ferestre, doua pe sud si doua pe nord, de factura gotica.
Agapia (1642-1647)
A fost ctitorita de hatmanul Gavriil, dar a fost refacuta de foarte multe ori, incat a ajuns mult transformata.
Pridvorul actual este inchis si a fost adaugat cu ocazia refacerilor din 1823, precum si frontonul de factura clasica de deasupra
intrarii. De proportii reduse, deasupra, intr-un al doilea nivel se gaseste o incapere pentru cor. La refacerea radicala din 1858-1862,
a fost desfiintat zidul despartitor dintre vechiul pridvor si pronaos.

Atat pridvorul adaugat cat si cel vechi au forme deptunghiulare in plan.

Vechiul exonartex, acum inglobat in pronaos, este boltit cu doua mici calote sferice, despartite de un arc situat in axul longitudinal
al bisericii.
Pridvorul este tencuit in alb precum intregul exterior al bisericii.
Vechiul exonartex este luminat de cele doua ferestre dispuse la nord si la sud. Intrarea se facea axial. Prin noul pridvor, accesul se
face pe laturile de nord si sud, avand doua ferestre pe fatada de vest.
Humor (1530)
Biserica manastirii Humor a fost construita in 1530 cu cheltuiala si osteneala logofatului Toader Bubuiog, la indemnul voievodului
Petru Rares.
Pentru intaia oara, un pridvor deschis inlocuieste obisnuitul pridvor inchis. Nu se stie de unde mesterul vremii a preluat idea de a
introduce deschiderea pridvorului. Ar putea fi o formula de incheiere a unui process evolutiv inceput mai demult, dupa cum poate fi
si rezultatul unei influente venite din afara.In al doilea caz, aparitia, cu putin timp inainte a unor asemenea arcade monumentale
deschise in Muntenia, la Snagov si Targoviste, ar putea fi socotite ca motiv de inspiratie.
Forma incaperii este dreptunghiulara, nemaiavand insa contraforti la colturi precum exemplele anterioare.
Pridvorul cuprinde doua travee patrate acoperite cu bolti in cruce cu muchiile iesite.
Unica prin valoare in pictura noastra veche este imaginea Maicii Domnului cu pruncul din timpanul portalului (imaginea 10); tot in
pridvor, Judecata de Apoi se lasa privita si din afara, luminata prin arcade.
Pridvorul este prevazut cu patru mari arcade in arc frant ridicate pana sub sirul de ocnite. Doua din ele, deschise simetric in fatada
dinspre vest, au parapete inalte de zidarie, iar celelalte doua, dispuse cate una pe fatadele laterale sunt folosite ca intrare.
Moldovita (1532)
Domnitorul Petru Rares inalta manastirea in valea raului Moldovita la 1532.
Pridvorul deschis da monumentului o zveltete deosebita prin arcadele sale inalte. Are forma dreptunghiulara; este acoperit cu trei
bolti in cruce rezultate din intersectia a doi cilindri.
Pe langa scenele legate de creatia lumii, a animalelor si a primilor oameni, picture pridvorului reprezinta scena judecatii din urma,
care se desfasoara pe intreg peretele de vest, de o parte si de alta a intrarii. In exterior, pe stalpul care strajuieste intrarea de sud a
pridvorului te intampina imaginea sfantului Gheorghe ucigand balaurul si a sfantului Dumitru omorand pe Lie.
Stalpii de zidarie care delimiteaza pridvorul sunt mai subtiri decat peretii bisericii, numarul arcadelor de pe fatada principala a fost
sporit la trei, inlaturandu-se astfel plinul oarecum jenant din axul pridvorului de la Humor, iar golurile arcadelor laterale, ca si acela
al arcadei centrale de pe fatada apuseana, rezervate intrarilor, au fost scurtate in partea de jos prin introducerea cate unui arc tratat
in proportii mai apropiate de scara umana.
Sfantul Nicolae din satul Aroneanu (1594)
Biserica Sf. Nicolae din satul Aroneanu, ctitorie din anul 1594 a lui Aron Voda prezinta o infatisare mai deosebita de aceea a
bisericilor moldovenesti mai vechi in ceea ce priveste forma planului, distributia in interior, decoratia.Se impletesc aici elemente
preluate atat din Tara Romaneasca cat si din Moldova.
Pridvorul este deschis si are forma dreptunghiulara; stalpii sunt de sectiune patrata in colturi, iar in fata si pe laturi apar coloane
cilindrice drepte de caramida.
Sistemul de boltire consta in doua calote sferice pe arce in consola si pandantivi , despartite de un arc dublou median.
Elementele decorative ce impodobesc fatadele edificiului (respectiv exteriorul pridvorului) sunt braul in forma de tor (de origine
munteneasca), elemente ceramice si desene pictate sau zgriate si apoi zugravite.
Arcele care se pot observa in zona exonartexului nu mai sunt de factura gotica , ci sunt arce in plain cintru, iar intraea se face prin
axul fatadei vestice.
Cu exonartexul, interiorul incepe sa se deschida. O sugestie a misterului ce se deruleaza inauntru, se anunta dj in penumbra ce
invadeaza putin cate putin spatial, prin rolul diferit pe care il au aici imaginile si prin iconografia prezentata pe un nou tip de
suprafata (in comparativ cu fatada), aceea a boltii.Cu toate acestea, exonartexul nu apartine clar interiorului bisericii; nu este
investit liturgic. Functiunea sa ramane pur tranzitionala si din aceasta cauza el este esentialmente escatologic. Loc de frontiera,
pridvorul pare ca nu apartine propriu-zis nici lumii exterioare nici interiorului pentru ca este situat la limita dar inca in istorie.